Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 373 din 10 iulie 2001

Comenteaza legea

Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Teritoriul României constituie spaţiul necesar procesului de dezvoltare durabila şi este parte a avutiei naţionale de care beneficiazã toţi cetãţenii tarii.
ART. 2
(1) Gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua şi de perspectiva, desfasurata în interesul colectivitãţilor care îl folosesc, în concordanta cu valorile şi aspiraţiile societãţii şi cu cerinţele integrãrii în spaţiul european.
(2) Gestionarea spatiala a teritoriului asigura indivizilor şi colectivitãţilor dreptul de folosire echitabila şi responsabilitatea pentru o utilizare eficienta a teritoriului.
(3) Gestionarea se realizeazã prin intermediul amenajãrii teritoriului şi al urbanismului, care constituie ansambluri de activitãţi complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protecţia patrimoniului natural şi construit, precum şi la îmbunãtãţirea condiţiilor de viata în localitãţile urbane şi rurale.
ART. 3
Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie sa fie: globalã, urmãrind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; funcţionalã, trebuind sa ţinã seama de cadrul natural şi construit bazat pe valori de cultura şi interese comune; prospectiva, trebuind sa analizeze tendintele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor şi interventiilor economice, ecologice, sociale şi culturale şi sa ţinã seama de acestea în aplicare; democratica, asigurând participarea populaţiei şi a reprezentanţilor ei politici la adoptarea deciziilor.
ART. 4
Urbanismul trebuie sa reprezinte o activitate:
a) operationala, prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;
b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localitãţilor;
c) normativa, prin precizarea modalitãţilor de utilizare a terenurilor, definirea destinaţiilor şi gabaritelor de clãdiri, inclusiv infrastructura, amenajãri şi plantaţii.
ART. 5
Activitatea de amenajarea a teritoriului şi de urbanism trebuie sa se desfãşoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizãrii serviciilor publice, participãrii populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltãrii durabile, conform cãrora deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea, fãrã a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare proprie.
ART. 6
Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale rãspund, potrivit prezentei legi, de activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

CAP. 2
Domeniul de activitate

SECŢIUNEA 1
Amenajarea teritoriului

ART. 7
Scopul de baza al amenajãrii teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmãrindu-se creşterea coeziunii şi eficientei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea.
ART. 8
Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe întregul teritoriu al României, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii şi integrãrii spatiale, la nivel naţional, regional şi judeţean.
ART. 9
Obiectivele principale ale amenajãrii teritoriului sunt urmãtoarele:
a) dezvoltarea economicã şi socialã echilibrata a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului acestora;
b) îmbunãtãţirea calitãţii vieţii oamenilor şi colectivitãţilor umane;
c) gestionarea responsabilã a resurselor naturale şi protecţia mediului;
d) utilizarea raţionalã a teritoriului.

SECŢIUNEA a 2-a
Urbanismul

ART. 10
Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localitãţilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung.
ART. 11
Activitatea de urbanism cuprinde toate localitãţile tarii, organizate în reţea, pe baza ierarhizarii şi distribuţiei echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are în vedere întregul teritoriu administrativ al oraşelor şi comunelor sau zone din acestea.
ART. 12
Urbanismul urmãreşte stabilirea direcţiilor dezvoltãrii spatiale a localitãţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.
ART. 13
Principalele obiective ale activitãţii de urbanism sunt urmãtoarele:
a) îmbunãtãţirea condiţiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
b) crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale persoanelor cu handicap;
c) utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate; extinderea controlatã a zonelor construite;
d) protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
e) asigurarea calitãţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localitãţile urbane şi rurale;
f) protejarea localitãţilor impotriva dezastrelor naturale.

SECŢIUNEA a 3-a
Activitãţi de amenajare a teritoriului şi de urbanism

ART. 14
Activitãţile principale de amenajare a teritoriului şi de urbanism constau în transpunerea la nivelul întregului teritoriu naţional a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabila în profil spatial, precum şi urmãrirea aplicãrii acestora în conformitate cu documentaţiile de specialitate legal aprobate.
ART. 15
Activitãţile conexe de amenajare a teritoriului şi de urbanism au ca obiect:
a) cercetarea în domeniul amenajãrii teritoriului şi al urbanismului şi elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor, politicilor şi documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b) constituirea, întreţinerea, extinderea şi dezvoltarea bazei de date şi documente;
c) elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniu;
d) avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
e) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu;
f) monitorizarea şi controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor, programelor şi operaţiunilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
ART. 16
În vederea asigurãrii personalului de specialitate necesar pentru buna desfãşurare a activitãţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei coopereazã cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu instituţiile de învãţãmânt superior şi cu organizaţiile profesionale în domeniu, pentru organizarea şi desfãşurarea unor programe de formare profesionalã, specializare şi perfecţionare continua.

CAP. 3
Atribuţii ale administraţiei publice

SECŢIUNEA 1
Atribuţiile administraţiei publice centrale

ART. 17
Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonata de Guvern, care stabileşte, în raport cu conţinutul Programului de guvernare, programe prioritare, linii directoare şi politici sectoriale.
ART. 18
Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei este organul specializat al Guvernului în domeniul amenajãrii teritoriului şi al urbanismului, având în aceasta calitate urmãtoarele atribuţii:
a) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului naţional;
b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional, care fundamenteazã planurile de dezvoltare regionala;
c) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
d) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
e) colaborarea cu ministerele, precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice centrale, pentru fundamentarea, din punct de vedere al amenajãrii teritoriului şi al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
f) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala, consiliile judeţene şi consiliile locale, precum şi urmãrirea modului în care se aplica programele guvernamentale şi liniile directoare în domeniul amenajãrii teritoriului şi al urbanismului la nivel regional, judeţean şi local;
g) avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege.
ART. 19
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei utilizeazã informaţii de sinteza la nivel naţional din toate domeniile de activitate economicã şi socialã.
(2) Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate sa furnizeze Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, la cerere, informaţiile necesare pentru desfãşurarea activitãţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
ART. 20
Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei poate solicita autoritãţilor administraţiei publice locale sa elaboreze sau sa modifice o documentaţie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea aprofundarii, detalierii sau aplicãrii unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum şi pentru respectarea intereselor generale ale statului.

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile administraţiei publice judeţene

ART. 21
Consiliul judeţean coordoneazã activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel judeţean, conform legii.
ART. 22
(1) Consiliul judeţean stabileşte orientãrile generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localitãţilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. În acest scop coordoneazã activitatea consiliilor locale şi le acorda asistenta tehnica de specialitate.
(2) Consiliul judeţean asigura preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, regional şi zonal în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru teritoriile administrative ale localitãţilor din judeţ, asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean, a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judeţean şi le aproba conform prevederilor legii.
(3) În activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism consiliile judeţene sunt sprijinite de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi de alte ministere şi organe ale administraţiei publice centrale.
ART. 23
Consiliul judeţean poate solicita consiliilor locale sa elaboreze sau sa actualizeze o documentaţie de amenajare a teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurãrii aplicãrii unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare a judeţului; solicitarea se transmite consiliului local, însoţitã de expunerea motivelor care au stat la baza hotãrârii consiliului judeţean şi de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentaţiei.
ART. 24
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajãrii teritoriului şi al urbanismului consiliul judeţean utilizeazã informaţii de sinteza la nivelul judeţului din toate domeniile de activitate economico-socialã.
(2) Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale sunt obligate sa furnizeze cu titlu gratuit autoritãţilor publice judeţene şi locale informaţii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judeţului respectiv, iar consiliile locale sunt obligate sa furnizeze informaţii referitoare la dezvoltarea economico-socialã şi urbanistica a localitãţilor.

SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile administraţiei publice locale

ART. 25
(1) Consiliul local coordoneazã şi rãspunde de intreaga activitate de urbanism desfasurata pe teritoriul unitãţii administrativ-teritoriale şi asigura respectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistica a localitãţilor componente ale comunei sau oraşului.
(2) Consiliul local coopereazã cu consiliul judeţean şi este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
ART. 26
Consiliul local coopereazã în procesul de întocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitãţilor şi cu instituţii, agenţi economici, organisme şi organizaţii neguvernamentale de interes naţional, judeţean sau local.
ART. 27
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale în domeniul amenajãrii teritoriului şi al urbanismului consiliul local utilizeazã informaţii din toate domeniile de activitate economico-socialã.
(2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, agenţii economici, organismele şi organizaţiile neguvernamentale care îşi desfãşoarã activitatea la nivel local au obligaţia sa furnizeze cu titlu gratuit informaţiile necesare în vederea desfãşurãrii activitãţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel local.

SECŢIUNEA a 4-a
Certificatul de urbanism

ART. 28
Aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se asigura prin eliberarea certificatului de urbanism.
ART. 29
(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administraţiei publice judeţene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor şi condiţiile necesare în vederea realizãrii unor investiţii, tranzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare, potrivit legii.
(2) Eliberarea certificatului de urbanism este obligatorie pentru adjudecarea prin licitaţie a lucrãrilor de proiectare şi de execuţie a lucrãrilor publice şi pentru legalizarea actelor de înstrãinare, partajare sau comasare a bunurilor imobile. În cazul vânzãrii sau cumpãrãrii de imobile certificatul de urbanism cuprinde informaţii privind consecinţele urbanistice ale operaţiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind în acest caz facultativã.
(3) Certificatul de urbanism se elibereazã la cererea oricãrui solicitant, persoana fizica sau juridicã, care poate fi interesat în cunoaşterea datelor şi a reglementãrilor cãrora îi este supus respectivul bun imobil.
(4) Certificatul de urbanism nu conferã dreptul de executare a lucrãrilor de construire, amenajare sau plantare.
(5) În certificatul de urbanism se va mentiona în mod obligatoriu scopul eliberãrii acestuia.
(6) Certificatul de urbanism pentru destinaţii speciale se elibereazã în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate şi aprobate de Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Paza, dupã caz, pe baza avizului Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
ART. 30
Pentru aceeaşi parcela se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conţinutul acestora, bazat pe documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, şi celelalte reglementãri în domeniu trebuie sa fie aceleaşi pentru toţi solicitantii. În acest scop nu este necesarã solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii certificatului de urbanism.
ART. 31
Certificatul de urbanism cuprinde urmãtoarele elemente privind:
a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate publica care greveazã asupra acestuia; situarea terenului în intravilan sau în afarã acestuia; prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, zone în care acţioneazã dreptul de preemţiune asupra imobilului, interdicţii definitive sau temporare de construcţie sau dacã acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România, precum şi altele prevãzute de lege;
b) regimul economic al imobilului - folosinta actuala, destinaţii admise sau neadmise, stabilite în baza prevederilor urbanistice aplicabile în zona, reglementãri fiscale specifice localitãţii sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului - procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor, echiparea cu utilitãţi, edificabil admis pe parcela, circulatii şi accese pietonale şi auto, parcaje necesare, alinierea terenului şi a construcţiilor fata de strazile adiacente terenului, înãlţimea minima şi maxima admisã.
ART. 32
În cazul în care prin documentaţia înaintatã se solicita o derogare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva, prin certificatul de urbanism se poate solicita elaborarea unei alte documentaţii de urbanism prin care sa se justifice şi sa se demonstreze posibilitatea intervenţiei urbanistice solicitate. Dupã aprobarea noii documentaţii de urbanism - Plan urbanistic zonal sau Plan urbanistic de detaliu - se poate întocmi documentaţia tehnica în vederea obţinerii autorizaţiei de construire.
ART. 33
(1) Certificatul de urbanism se emite de aceleaşi autoritãţi ale administraţiei publice locale care, potrivit competentelor stabilite de legislaţia în vigoare, emit autorizaţiile de construire.
(2) Certificatul de urbanism se elibereazã solicitantului în cel mult 30 de zile de la data înregistrãrii cererii acestuia.
(3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileşte de cãtre emitent conform legii, în raport cu importanta zonei şi a investiţiei.
ART. 34
Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de urbanism aprobate atrage rãspunderea disciplinarã, administrativã, contravenţionalã, civilã sau penalã, dupã caz, potrivit legii.

SECŢIUNEA a 5-a
Structura institutionala

ART. 35
Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel naţional este coordonata de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, care exercita şi controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
ART. 36
(1) În cadrul aparatului propriu al consiliului judeţean, municipal sau orasenesc şi în cel al Consiliului General al Municipiului Bucureşti se organizeazã şi funcţioneazã, potrivit legii, structuri specializate în domeniul amenajãrii teritoriului şi al urbanismului, conduse de arhitectul-şef al judeţului, al municipiului sau al oraşului, respectiv de arhitectul-şef al municipiului Bucureşti.
(2) Funcţia de arhitect-şef va fi ocupatã, în condiţiile legii, de un funcţionar public având de regula formatia de arhitect sau urbanist licenţiat al învãţãmântului superior de lungã durata.
(3) În comune atribuţiile arhitectului-şef vor fi îndeplinite de cãtre un funcţionar public din aparatul propriu al consiliului local respectiv, cu atribuţii în domeniu şi pregãtit în acest sens.
ART. 37
(1) În scopul îmbunãtãţirii calitãţii deciziei referitoare la dezvoltarea durabila localã şi judeteana, pe lângã fiecare consiliu judeţean, primãrie municipala şi oraseneasca, respectiv Primãria Municipiului Bucureşti, se poate infiinta Comisia tehnica de amenajare a teritoriului şi de urbanism, organism consultativ cu atribuţii de avizare, expertiza tehnica şi consultanţa.
(2) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului şi de urbanism este formatã din specialişti din domeniul amenajãrii teritoriului şi al urbanismului şi din reprezentanţi ai instituţiilor tehnice, economice, sociale şi de protecţie a mediului cu care administraţia publica localã colaboreazã pentru desfãşurarea activitãţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
(3) Componenta nominalã şi modul de funcţionare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi de urbanism sunt aprobate de consiliul judeţean, consiliul local municipal, orasenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza recomandãrilor asociaţiilor profesionale din domeniul amenajãrii teritoriului, urbanismului, construcţiilor, ale instituţiilor de învãţãmânt superior şi ale arhitectului-şef.
(4) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului şi de urbanism avizeazã din punct de vedere tehnic documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, precum şi studiile de fundamentare sau cercetãrile prealabile.
(5) Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului şi de urbanism se supun deliberãrii şi aprobãrii consiliului judeţean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz.
(6) La şedinţele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi de urbanism nu pot participa la luarea deciziei membrii care au calitatea de autor al documentaţiilor - proiectelor, supuse avizãrii.
ART. 38
(1) Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului se semneazã de profesionisti calificaţi în domeniu prin licenta sau studii postuniversitare de specialitate acreditate conform legii, precum şi de alţi profesionisti cu drept de semnatura.
(2) Dreptul de semnatura pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se stabileşte pe baza de regulament elaborat de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, în colaborare cu Asociaţia Profesionalã a Urbanistilor din România, precum şi cu alte organizaţii profesionale în domeniul amenajãrii teritoriului şi al urbanismului.
(3) Regulamentul privind dobândirea dreptului de semnatura, precum şi Regulamentul referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului urbanistilor se aproba prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Specialiştii calificaţi în domeniul amenajãrii teritoriului şi al urbanismului, care dobândesc dreptul de semnatura, se înscriu în Registrul urbanistilor.

CAP. 4
Documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism

SECŢIUNEA 1
Definiţii şi scop

ART. 39
(1) În sensul prezentei legi, prin documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism se înţelege planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism şi regulamentele locale de urbanism, avizate şi aprobate conform prezentei legi.
(2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentaţiile de urbanism cuprind reglementãri operationale.
(3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile şi direcţiile principale de evoluţie a unui teritoriu la diverse niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementãri specifice în limitele teritoriilor administrative ale oraşelor şi comunelor.
(4) Prevederile cu caracter director cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru toate autoritãţile administraţiei publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice şi juridice.

SECŢIUNEA a 2-a
Documentaţii de amenajare a teritoriului

ART. 40
Documentaţiile de amenajare a teritoriului sunt urmãtoarele:
a) Planul de amenajare a teritoriului naţional;
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenajare a teritoriului judeţean.
ART. 41
(1) Planul de amenajare a teritoriului naţional are caracter director şi reprezintã sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al tarii.
(2) Planul de amenajare a teritoriului naţional este compus din secţiuni specializate.
(3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului naţional şi ale secţiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliazã.
(4) Secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt: Cai de comunicaţie, Ape, Zone protejate, Reţeaua de localitãţi, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea ruralã. Prin lege se pot aproba şi alte secţiuni.
ART. 42
(1) Planul de amenajare a teritoriului judeţean are caracter director şi reprezintã expresia spatiala a programului de dezvoltare socioeconomica a judeţului. Planul de amenajare a teritoriului judeţean se coreleazã cu Planul de amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum şi cu alte programe de dezvoltare.
(2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judeţean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului şi de urbanism care le detaliazã.
(3) Fiecare judeţ trebuie sa detina Planul de amenajare a teritoriului judeţean şi sa îl reactualizeze periodic, la 5-10 ani, în funcţie de politicile şi de programele de dezvoltare ale judeţului.
ART. 43
Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director şi se realizeazã în vederea soluţionãrii unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:
a) intercomunale sau interorasenesti, compuse din unitãţi administrativ-teritoriale de baza, comune şi oraşe;
b) interjudetene, ingloband pãrţi din judeţe sau judeţe întregi;
c) regionale, compuse din mai multe judeţe.

SECŢIUNEA a 3-a
Documentaţii de urbanism

ART. 44
(1) Documentaţiile de urbanism se referã la localitãţile urbane şi rurale şi reglementeazã utilizarea terenurilor şi condiţiile de ocupare a acestora cu construcţii.
(2) Documentaţiile de urbanism transpun la nivelul localitãţilor urbane şi rurale propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
(3) Documentaţiile de urbanism au caracter de reglementare specifica şi stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitãţilor şi pãrţilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism.
ART. 45
Documentaţiile de urbanism sunt urmãtoarele:
a) Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
ART. 46
(1) Planul urbanistic general are caracter director şi de reglementare operationala. Fiecare localitate trebuie sa întocmeascã Planul urbanistic general, sa îl actualizeze la 5-10 ani şi sa îl aprobe, acesta constituind baza legalã pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementãri pe termen scurt, la nivelul întregii unitãţi administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:
a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relatie cu teritoriul administrativ al localitãţii;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcţionalã în corelatie cu organizarea reţelei de circulaţie;
d) delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;
e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice;
g) formele de proprietate şi circulaţia juridicã a terenurilor;
h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate.
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:
a) evoluţia în perspectiva a localitãţii;
b) direcţiile de dezvoltare funcţionalã în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevãzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean.
ART. 47
(1) Planul urbanistic zonal are caracter de reglementare specifica detaliatã şi asigura corelarea dezvoltãrii urbanistice complexe cu prevederile Planului urbanistic general a unei zone delimitate din teritoriul localitãţii.
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementãri asupra zonei referitoare la:
a) organizarea reţelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistica în funcţie de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic şi circulaţia terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice şi servituţi în zonele de protecţie ale acestora.
(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:
a) zonelor centrale ale localitãţilor;
b) zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor, a complexelor de odihna şi agrement, a parcurilor industriale, a parcelarilor;
c) altor zone stabilite de autoritãţile publice locale din localitãţi, potrivit legii.
(4) Stabilirea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula în Planul urbanistic general.
ART. 48
(1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica, prin care se asigura condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitara a unuia sau mai multor obiective pe una sau mai multe parcele adiacente, pe unul sau mai multe amplasamente, în corelare cu vecinãtãţile imediate.
(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementãri cu privire la:
a) asigurarea accesibilitatii şi racordarea la reţelele edilitare;
b) permisivitati şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajãrile;
c) relaţiile functionale şi estetice cu vecinãtatea;
d) compatibilitatea funcţiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajãrilor şi plantaţiilor;
e) regimul juridic şi circulaţia terenurilor şi construcţiilor.
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreazã numai pentru reglementarea amãnunţitã a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condiţiilor de construire.
ART. 49
(1) Regulamentul general de urbanism reprezintã sistemul de norme tehnice, juridice şi economice care sta la baza elaborãrii planurilor de urbanism, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativ-teritorialã, aferent Planului urbanistic general, sau pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde şi detaliazã prevederile Planului urbanistic general şi ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajãrilor şi plantaţiilor.
(3) Dupã aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal şi Planul urbanistic de detaliu împreunã cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiţie.

SECŢIUNEA a 4-a
Iniţierea şi finanţarea activitãţilor

ART. 50
Initiativa elaborãrii documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aparţine colectivitãţilor locale, prin autoritãţile deliberative şi executive, Guvernului, precum şi persoanelor fizice sau juridice interesate în amenajarea teritoriului şi în dezvoltarea localitãţilor.
ART. 51
(1) Activitãţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, prevãzute în prezenta lege, se finanţeazã din bugetele locale ale unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi din bugetul de stat, prin Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi de persoane juridice şi fizice interesate în dezvoltarea unei localitãţi sau a unei zone din cadrul acesteia.
(2) Autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia sa prevadã în bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, dupã caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism şi a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborãrii acestora.
ART. 52
Pentru desfãşurarea unor activitãţi comune de amenajare a teritoriului şi de urbanism, pentru realizarea unor obiective de interes general, consiliile judeţene se pot asocia sau, dupã caz, pot colabora, în condiţiile legii, cu persoane juridice sau fizice din ţara sau din strãinãtate în scopul atragerii de fonduri suplimentare.
ART. 53
Autoritãţile administraţiei publice locale participa la finanţarea planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale care intra în competentele de aprobare, precum şi la urmãrirea realizãrii acestora, potrivit legii.
ART. 54
(1) Planurile urbanistice zonale şi planurile urbanistice de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public, precum şi pentru zone protejate se finanţeazã din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Alte planuri urbanistice zonale sau de detaliu, în afarã de cele precizate la alin. (1), se finanţeazã de persoanele juridice sau fizice interesate, cu sprijinul, dupã caz, al autoritãţilor administraţiei publice locale.
ART. 55
Finanţarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu caracter deosebit, pentru zone şi localitãţi care necesita cercetãri şi studii complexe, se face şi din fonduri destinate cercetãrii, dezvoltãrii regionale şi altele, în condiţiile stabilite de ministere şi de alţi factori implicaţi.

SECŢIUNEA a 5-a
Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism

ART. 56
(1) Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac de cãtre autoritãţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege.
(2) Precizarea conţinutului documentaţiilor care se supun avizãrii, precum şi a emitentilor de avize pentru fiecare categorie de documentaţii se va stabili prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei.
(3) Avizarea documentaţiilor de interes general - toate categoriile din domeniul amenajãrii teritoriului, precum şi din domeniul urbanismului (cu excepţia Planului urbanistic de detaliu) - se face fãrã perceperea unor taxe.

SECŢIUNEA a 6-a
Participarea populaţiei la activitãţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism

ART. 57
(1) Participarea populaţiei la activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism se realizeazã prin:
a) informarea populaţiei;
b) consultarea populaţiei;
c) alte forme de participare prevãzute de lege.
(2) Cetãţenii pot participa la activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism, individual sau prin asociere, în condiţiile legii.
ART. 58
Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale asigura organizarea şi desfãşurarea procesului de participare a populaţiei în cadrul activitãţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
ART. 59
Informarea populaţiei este activitatea prin care se fac publice:
a) obiectivele dezvoltãrii economico-sociale privind amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbanistica a localitãţilor;
b) intentiile autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale privind elaborarea unor documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, precum şi scopul pentru care acestea sunt elaborate;
c) conţinutul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism care urmeazã sa fie supuse aprobãrii, conform legii.
ART. 60
Consultarea populaţiei este procesul prin care aceasta îşi exprima opţiunile şi opiniile privind prevederile programelor de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localitãţilor, precum şi cele cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în cadrul procesului de elaborare şi aprobare a acestora, şi se realizeazã prin publicarea procedurii de desfãşurare a consultãrii şi desfãşurarea anchetei publice.
ART. 61
Informarea şi consultarea populaţiei se desfãşoarã diferenţiat, în funcţie de amploarea şi de importanta documentaţiei de amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit procedurilor stabilite de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

SECŢIUNEA a 7-a
Urmãrirea aplicãrii documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate

ART. 62
(1) Urmãrirea aplicãrii documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale, dupã caz, precum şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
(2) Compartimentele de specialitate vor urmãri corelarea realizãrii programelor de dezvoltare cu prevederile documentaţiilor aprobate.

CAP. 5
Sancţiuni

ART. 63
Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea civilã, contravenţionalã, disciplinarã, administrativã sau penalã, dupã caz, potrivit legii.
ART. 64
Faptele de încãlcare a prezentei legi se constata de organele de control al activitãţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism ale consiliilor judeţene şi locale, precum şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.

CAP. 6
Dispoziţii finale

ART. 65
(1) În absenta Planului de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile aferente nu se pot realiza investiţii în construcţii, lucrãri tehnico-edilitare, precum şi orice alte investiţii urbane.
(2) Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism modificate fãrã respectarea prevederilor legale privitoare la avizarea şi aprobarea acestora sunt nule.
ART. 66
Unitãţile administrativ-teritoriale de baza, care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi dispun de planuri urbanistice generale preliminare, au obligaţia ca în termen de 12 luni sa le finalizeze şi sa le aprobe ca documentaţii de urbanism definitive.
ART. 67
Dispoziţiile referitoare la categoriile de documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism, competentele de avizare şi de aprobare a acestora, cuprinse în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii şi unele mãsuri pentru realizarea locuinţelor, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte prevederi contrare prezentei legi se abroga.
ART. 68
Anexa nr. 1 cuprinzând categoriile de documentaţii în domeniul amenajãrii teritoriului şi urbanismului, competentele de avizare şi de aprobare a acestora, precum şi anexa nr. 2 cuprinzând termenii de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii fac parte integrantã din prezenta lege.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 7 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
PUSKAS VALENTIN-ZOLTAN

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU


     ANEXA 1

              CATEGORII DE DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI ŞI DE
                                      URBANISM.
                   COMPETENTE DE AVIZARE ŞI DE APROBARE A ACESTORA
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Nr.
 crt.       Categorii de documentaţii         Avizeazã                Aproba
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  0                     1                         2                      3
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                        A. Amenajarea teritoriului
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                      ● Plan de amenajare a teritoriului
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1.          Naţional                Guvernul                  Parlamentul
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2. Zonal              ● Ministerul lucrãrilor Publice,   ● Consiliile judeţene
                         Transporturilor şi Locuinţei     ● Consiliile locale
    ● Regional sau     ● Organisme centrale şi teritoriale
      interjudetean      interesate
    ● Interorasenesc
      sau intercomunal 
    ● Frontalier
    ● Metropolitan,
      Periurban al princi-
      palelor municipii
      şi oraşe
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 3. Judeţean           ● Ministerul lucrãrilor Publice,   ● Consiliul judeţean
                         Transporturilor şi Locuinţei     ● Consiliul General al
                       ● Organismele centrale şi            Municipiului
                         teritoriale interesate             Bucureşti
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                             B. Urbanism
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         ● Plan urbanistic general şi regulament local aferent acestuia
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 4. Municipiul Bucureşti ● Ministerul lucrãrilor Publice, ● Consiliul General al
                           Transporturilor şi Locuinţei     Municipiului
                         ● Organisme centrale şi            Bucureşti
                           teritoriale interesate
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 5. Municipiu            ● Ministerul lucrãrilor Publice, ● Consiliul local al
                           Transporturilor şi Locuinţei     municipiului
                         ● Consiliul judeţean
                         ● Organisme centrale şi
                           teritoriale interesate
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 6. Oraş                 ● Consiliul judeţean             ● Consiliul local al
                         ● Organisme centrale şi            oraşului
                           locale interesate
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 7. Comuna               ● Consiliul judeţean             ● Consiliul local al
                         ● Organisme centrale şi            comunei
                           locale interesate
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 8. Municipii,           ● Ministerul lucrãrilor Publice  ● Consiliul local al
    oraşe şi comune        Transporturilor şi Locuinţei     municipiului/
    ce includ staţiuni   ● Consiliul judeţean               oraşului/comunei,
    balneare/turistice   ● Organisme centrale şi            dupã caz
    declarate              teritoriale interesate
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
        ● Plan urbanistic zonal şi regulament local aferent acestuia
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 9. Zona centrala a      ● Ministerul lucrãrilor Publice, ● Consiliul General  
    municipiului           Transporturilor şi Locuinţei     al Municipiului
    Bucureşti, precum    ● Organisme centrale şi            Bucureşti
    şi alte zone           teritoriale interesate
    functionale de
    interes

10. Zona centrala        ● Ministerul lucrãrilor Publice, ● Consiliile locale
    a municipiului         Transporturilor şi Locuinţei     municipale
    şi alte zone         ● Consiliul judeţean
    functionale          ● Organisme centrale şi
    de interes             teritoriale interesate

11. Zona centrala        ● Consiliul judeţean             ● Consiliile locale
    a oraşului,          ● Organisme centrale şi            orãşeneşti sau
    satului,               teritoriale interesate           comunale
    precum şi alte
    zone functionale    
    de interes 

12. Zone protejate ori   ● Ministerul lucrãrilor Publice, ● Consiliile locale 
    asupra cãrora          Transporturilor şi Locuinţei     sau Consiliul
    s-a instituit        ● Consiliul judeţean               General al
    un tip de            ● Organisme centrale şi            Municipiului
    restrictie             teritoriale interesate           Bucureşti
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                    ● Plan urbanistic de detaliu
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 
13. Investiţii din       ● Ministerul lucrãrilor Publice  ● Consiliile locale 
    competenta de          Transporturilor şi Locuinţei     sau Consiliul
    aprobare a           ● Consiliul judeţean               General al 
    Guvernului,          ● Organisme centrale şi            Municipiului
    a altor organe         teritoriale interesate           Bucureşti
    ale administraţiei   
    publice                 
    centrale şi cele      
    care se ampla-  
    seaza în zone 
    protejate ori
    de interes deosebit 
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 
14. Alte investiţii      ● Organisme teritoriale         ● Consiliile locale
                           interesate                      sau Consiliul
                                                           General al
                                                           Municipiului
                                                           Bucureşti
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 
                        C. Regulament de urbanism
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 
15. Regulament           ● Ministerul lucrãrilor Publice, ● Guvernul
    general de             Transporturilor şi Locuinţei
    urbanism             ● Organisme centrale şi
                           teritoriale interesate
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ANEXA 2

DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN LEGE
(în ordine alfabetica)

● Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritãţilor competente de încuviinţare a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotãrâre a Guvernului, hotãrâre a consiliilor judeţene sau locale, dupã caz) se conferã documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizãrii programelor de amenajare teritorialã şi dezvoltare urbanistica, precum şi a autorizãrii lucrãrilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.
● Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizeazã printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu.
● Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localitãţilor, prin coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului.
● Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiti parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de urbanism.
● Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpãrare, donaţie, concesiune, arendare etc.
● Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legalã a unei instituţii publice şi capacitatea tehnica de a emite avize/aprobãri.
● Dezvoltare durabila - satisfacerea necesitãţilor prezentului, fãrã a se compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.
● Dezvoltare regionala - ansamblul politicilor autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale, elaborate în scopul armonizarii strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiazã de spirijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autoritãţi naţionale şi internaţionale interesate.
● Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism ansamblu de piese scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeazã situaţia existenta şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi mãsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localitãţilor pe o perioada determinata.
● Parcelare - acţiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata în loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legatã de realizarea unor locuinţe individuale, de mica înãlţime.
● Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice şi financiare, utilizate în scopul realizãrii unei strategii.
● Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare. ● Protecţia mediului - ansamblu de acţiuni şi mãsuri privind protejarea fondului natural şi construit în localitãţi şi în teritoriul înconjurãtor.
● Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.
● Regiune frontaliera - regiune care include arii situate la frontiera, delimitata în scopul aplicãrii unei strategii comune de dezvoltare de o parte şi de alta a frontierelor şi al realizãrii unor programe, proiecte şi acţiuni de cooperare.
● Reţea de localitãţi - totalitatea localitãţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona funcţionalã) ale cãror existenta şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii desfãşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Reţeaua de localitãţi este constituitã din localitãţi urbane şi rurale.
● Sistem urban - sistem de localitãţi invecinate între care se stabilesc relaţii de cooperare economicã, socialã şi culturalã, de amenjare a teritoriului şi protecţie a mediului, echipare tehnico-edilitara, fiecare pastrandu-şi autonomia administrativã.
● Structura urbana - totalitatea relaţiilor în plan funcţional şi fizic, pe baza cãrora se constituie organizarea unei localitãţi sau a unei zone din aceasta şi din care rezulta configuraţia lor spatiala.
● Servitute de utilitate publica - sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul şi utilitatea unui imobil având un alt proprietar. Mãsura de protecţie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusã cererilor de autorizare decât dacã este continua în documentaţiile de urbanism aprobate (având drept consecinta o limitare administrativã a dreptului de proprietate).
● Strategie de dezvoltare - directionarea globalã sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu şi lung, a acţiunilor menite sa determine dezvoltarea urbana.
● Structura urbana - modul de alcãtuire, de grupare sau de organizare a unei localitãţi ori a unei zone din aceasta, constituitã istoric, funcţional şi fizic.
● Teritoriu administrativ - suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativã a teritoriului: naţional, judeţean şi al unitãţilor administrativ-teritoriale (municipiu, oraş, comuna).
● Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localitãţilor ce compun unitatea administrativ-teritorialã de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat şi în cadrul cãrora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajãri. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localitãţi suburbane componente).
● Teritoriu extravilan - suprafata cuprinsã între limita administrativ-teritorialã a unitãţii de baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.
● Teritoriu metropolitan - suprafata situata în jurul marilor aglomerari urbane, delimitata prin studii de specialitate, în cadrul cãreia se creeazã relaţii reciproce de influenta în domeniul cãilor de comunicaţie, economic, social, cultural şi al intrastructurii edilitare. De regula limita teritoriului metropolitan depãşeşte limita administrativã a localitãţii şi poate depãşi limita judeţului din care face parte.
● Teritoriu periurban - suprafata din jurul municipiilor şi oraşelor, delimitata prin studii de specialitate, în cadrul cãreia se creeazã relaţii de independenta în domeniul economic, al infrastructurii, deplasarilor pentru munca, asigurãrilor cu spaţii verzi şi de agrement, asigurãrilor cu produse agroalimentare etc.
● Zona defavorizatã - arii geografice strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel puţin una dintre urmãtoarele condiţii:
a) au structuri productive monoindustriale care în activitatea zonei mobilizeaza mai mult de 50% din populaţia salariata;
b) sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective în urma aplicãrii programelor de restructurare;
c) în urma lichidãrii, restructurãrii sau privatizãrii unor agenţi economici apar concedieri colective care afecteazã mai mult de 25% din numãrul angajaţilor care au domiciliul stabil în zona respectiva;
d) rata somajului depãşeşte cu 25% rata somajului la nivel naţional;
e) sunt lipsite de mijloace de comunicaţie şi infrastructura este slab dezvoltata.
● Zona funcţionalã - parte din teritoriul unei localitãţi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominanta existenta şi viitoare. Zona funcţionalã poate rezulta din mai multe pãrţi cu aceeaşi funcţiune dominanta (zona de locuit, zona activitãţilor industriale, zona spaţiilor verzi etc.). Zonificarea funcţionalã este acţiunea împãrţirii teritoriului în zone functionale.
● Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protecţia zonelor invecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlatã a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensa etc.).
● Zona protejata - suprafata delimitata în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun mãsuri restrictive de protecţie a acestora prin distanta, funcţionalitate, înãlţime şi volumetrie.


                          ─────────────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"