Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Instituţia Avocatul Poporului are drept scop apãrarea drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor în raporturile acestora cu autoritãţile publice.
(2) Sediul instituţiei Avocatul Poporului este în municipiul Bucureşti.
ART. 2
(1) În activitatea sa, avocatul poporului este independent fata de orice autoritate publica.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale, avocatul poporului nu se substituie autoritãţilor publice.
(3) Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Numeni nu îl poate obliga pe avocatul poporului sa se supunã instrucţiunilor sau dispoziţiilor sale.
ART. 3
(1) Activitatea avocatului poporului, a adjunctilor sãi şi a salariaţilor care lucreazã sub autoritatea acestora are caracter public.
(2) La cererea persoanelor lezate în drepturile şi libertãţile lor sau datoritã unor motive întemeiate, avocatul poporului poate decide asupra caracterului confidenţial al activitãţii sale.
ART. 4
Autoritãţile publice sînt obligate sa comunice sau, dupã caz, sa punã la dispoziţia avocatului poporului, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin în legatura cu cererile care au fost adresate avocatului poporului, acordindu-i sprijin pentru exercitarea atribuţiilor sale.
ART. 5
(1) Avocatul poporului prezintã, în şedinţa comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie sa cuprindã informaţii cu privire la activitatea instituţiei Avocatul Poporului. Ele pot conţine recomandãri privind modificarea legislaţiei sau mãsuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor şi libertãţilor cetãţenilor.
(2) Raportul anual vizeazã activitatea instituţiei pe un an calendaristic şi se înainteazã Parlamentului pînã la data de 1 februarie a anului urmãtor, în vederea dezbaterii acestuia în şedinţa comuna a celor doua Camere. Raportul anual se da publicitãţii.
CAP. 2
Numirea şi încetarea din funcţie a avocatului poporului
ART. 6
(1) Avocatul poporului este numit de Senat pe o durata de 4 ani. Mandatul avocatului poporului poate fi reînnoit o singura data.
(2) Poate fi numit avocat al poporului orice cetãţean roman care îndeplineşte condiţiile de numire prevãzute pentru judecãtori la Curtea Constituţionalã.
ART. 7
(1) Propunerile de candidaţi sînt fãcute de Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele doua Camere ale Parlamentului.
(2) Candidaţii depun la Comisia juridicã, de numiri, disciplina, imunitãţi şi validari a Senatului actele prin care dovedesc ca îndeplinesc condiţiile prevãzute de Constituţie şi de prezenta lege pentru a îndeplini funcţia de avocat al poporului. Candidaţii vor fi audiati de Comisia juridicã, de numiri, disciplina, imunitãţi şi validari. Senatul hotãrãşte asupra audierii în plen. Candidaţii vor fi prezenţi la dezbateri.
(3) Numirea avocatului poporului se face cu votul majoritãţii senatorilor. Dacã la primul tur de scrutin nu se obţine aceasta majoritate, se vor organiza noi tururi de scrutin, la care vor participa numai candidaţii situati pe primele doua locuri la turul de scrutin anterior.
ART. 8
(1) Mandatul de avocat al poporului începe pe data numirii sale de cãtre Senat şi dureazã pînã la instalarea noului avocat al poporului.
(2) Înainte de începerea exercitãrii mandatului, avocatul poporului va depune în fata preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului urmãtorul jurãmînt:
"Jur sa respect Constituţia şi legile tarii şi sa apar drepturile şi libertãţile cetãţenilor, indeplinindu-mi cu buna-credinţa şi impartialitate atribuţiile de avocat al poporului. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(3) Jurãmîntul poate fi depus şi fãrã formula religioasã.
(4) Refuzul depunerii jurãmîntului impiedica intrarea în funcţie a avocatului poporului şi deschide procedura pentru o noua numire în funcţie.
ART. 9
(1) Mandatul avocatului poporului înceteazã înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcţie, incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile, constatatã prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.
(2) Revocarea din funcţie a avocatului poporului, ca urmare a încãlcãrii Constituţiei şi a legilor, se face, la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitãţi şi validari, cu votul majoritãţii senatorilor.
(3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a funcţiei sau decesul se constata de cãtre Biroul permanent al Senatului în cel mult 10 zile de la apariţia cauzei care determina încetarea mandatului.
CAP. 3
Adjunctii avocatului poporului
ART. 10
(1) Avocatul poporului este asistat de doi adjuncţi care asigura coordonarea exercitãrii atribuţiilor instituţiei Avocatul Poporului, pe domenii de activitate, potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului.
(2) Adjunctii avocatului poporului îndeplinesc, în ordinea stabilitã de avocatul poporului, atribuţiile acestuia în caz de imposibilitate temporarã a exercitãrii funcţiei.
ART. 11
(1) Adjunctii avocatului poporului sînt numiţi de cãtre acesta pe durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitãţi şi validari a Senatului.
(2) Numirea adjunctilor avocatului poporului se publica în Monitorul Oficial al României.
ART. 12
Dispoziţiile art. 8 se aplica, în mod corespunzãtor, jurãmîntul depunindu-se în fata unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi a unui vicepreşedinte al Senatului.
CAP. 4
Atribuţiile avocatului poporului
ART. 13
Avocatul poporului are urmãtoarele atribuţii:
a) coordoneazã activitatea instituţiei Avocatul Poporului;
b) primeşte şi repartizeazã cererile fãcute de persoanele lezate prin încãlcarea drepturilor sau libertãţilor cetatenesti de cãtre autoritãţile administraţiei publice şi decide asupra acestor cereri;
c) urmãreşte rezolvarea legalã a cererilor primite şi cere autoritãţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauza încetarea încãlcãrii drepturilor şi libertãţilor cetatenesti, repunerea în drepturi a petitionarului şi repararea pagubelor;
d) reprezintã instituţia Avocatul Poporului în fata Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autoritãţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice;
e) angajeazã salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercita dreptul de autoritate disciplinarã asupra acestora;
f) exercita funcţia de ordonator principal de credite;
g) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de lege sau de Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului.
ART. 14
(1) Avocatul poporului îşi exercita atribuţiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate prevãzute la art. 13 lit. b).
(2) Cererile pot fi adresate de orice persoana fizica, fãrã deosebire de cetãţenie, virsta, sex, apartenenţa politica sau convingeri religioase.
ART. 15
(1) Cererile adresate avocatului poporului trebuie sa se facã în scris şi sa indice numele şi domiciliul persoanei lezate în drepturile şi libertãţile cetatenesti, drepturile şi libertãţile incalcate, precum şi autoritatea administrativã ori funcţionarul public în cauza. Petiţionarul trebuie sa dovedeascã intirzierea sau refuzul administraţiei publice de a soluţiona legal cererea.
(2) Nu pot fi luate în considerare plingerile anonime sau cele îndreptate impotriva unor încãlcãri ale drepturilor cetatenesti mai vechi de un an de la data la care persoana în cauza a luat cunostinta despre faptele care fac obiectul plingerii.
(3) Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vadit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza şi soluţionarea cererilor.
(4) Nu fac obiectul activitãţii instituţiei Avocatul Poporului şi vor fi respinse fãrã motivare cererile privind actele emise de Camera Deputaţilor, de Senat sau de Parlament, actele şi faptele deputaţilor şi senatorilor, ale Preşedintelui României şi ale Guvernului, precum şi ale Curţii Constituţionale, ale preşedintelui Consiliului Legislativ şi ale autoritãţii judecãtoreşti.
ART. 16
Cererile adresate avocatului poporului sînt scutite de taxa de timbru.
ART. 17
(1) Conducerea penitenciarelor, a instituţiilor de reeducare şi resocializare, precum şi Ministerul Public şi organele de poliţie sînt obligate sa permitã, fãrã nici o restrictie, persoanelor care executa pedeapsa închisorii sau, dupã caz, se afla arestate ori reţinute, sa se adreseze în orice mod avocatului poporului cu privire la lezarea drepturilor şi libertãţilor lor, cu excepţia restringerilor legale.
(2) Aceasta obligaţie revine şi comandantilor unitãţilor militare în privinta persoanelor care îşi satisfac serviciul militar obligatoriu sau serviciul utilitar alternativ, cu privire la lezarea drepturilor şi libertãţilor lor, cu excepţia restringerilor legale.
ART. 18
În situaţiile în care avocatul poporului constata ca soluţionarea cererii cu care a fost sesizat este de competenta Ministerului Public, se afla pe rolul unei instanţe judecãtoreşti sau are ca obiect erori judiciare, el îl va sesiza pe procurorul general sau Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competentei acestora, care sînt obligaţi sa comunice concluziile la care s-a ajuns şi mãsurile luate.
ART. 19
(1) Avocatul poporului are acces la documentele secrete deţinute de autoritãţile publice, în mãsura în care le considera necesare pentru soluţionarea plingerilor care i s-au adresat.
(2) Avocatul poporului are obligaţia de a nu divulga sau de a nu face publice informaţiile sau documentele secrete la care a avut acces. Aceasta obligaţie se menţine şi dupã încetarea activitãţii sale ca avocat al poporului şi se extinde asupra adjunctilor sãi, precum şi asupra personalului aflat în serviciile sale, sub sancţiunea prevãzutã de legea penalã.
ART. 20
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, avocatul poporului emite recomandãri care nu pot fi supuse controlului parlamentar şi nici controlului judecãtoresc.
(2) Prin recomandãrile emise, avocatul poporului sesizeazã autoritãţile administraţiei publice asupra ilegalitatii actelor sau faptelor administrative. Sînt asimilate actelor administrative tacerea organelor administraţiei publice şi emiterea tardivã a actelor.
ART. 21
(1) Avocatul poporului are dreptul sa facã anchete proprii, sa ceara autoritãţilor administraţiei publice orice informaţii sau documente necesare anchetei, sa audieze şi sa ia declaraţii de la conducãtorii autoritãţilor administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da informaţiile necesare soluţionãrii cererii.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica autoritãţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, precum şi oricãror servicii publice aflate sub autoritatea autoritãţilor administraţiei publice.
ART. 22
(1) În cazul în care, în urma cererilor fãcute, avocatul poporului constata ca plîngerea persoanei lezate este intemeiata, el va cere în scris autoritãţii administraţiei publice care a încãlcat drepturile sa reformeze sau sa revoce actul administrativ şi sa repare pagubele produse, precum şi sa repuna persoana lezata în situaţia anterioarã.
(2) Autoritãţile publice în cauza vor lua de îndatã mãsurile necesare pentru înlãturarea ilegalitatilor constatate, repararea pagubelor şi înlãturarea cauzelor care au generat sau au favorizat încãlcarea drepturilor persoanei lezate şi îl vor informa despre aceasta pe avocatul poporului.
ART. 23
(1) În cazul în care autoritatea administraţiei publice sau funcţionarul public nu inlatura, în termen de 30 de zile de la data sesizãrii, ilegalitatile comise, avocatul poporului se adreseazã autoritãţilor administraţiei publice ierarhic superioare, care sînt datoare sa îi comunice, în termen de cel mult 45 de zile, mãsurile luate.
(2) Dacã autoritatea publica sau funcţionarul public aparţine administraţiei publice locale, avocatul poporului se adreseazã prefectului. De la data depunerii cererii la prefectul judeţului curge un nou termen de 45 de zile.
ART. 24
(1) Avocatul poporului este îndreptãţit sa sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administraţiei publice centrale şi al prefecţilor.
(2) Neadoptarea de cãtre Guvern, în termen de cel mult 20 de zile, a mãsurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de avocatul poporului se comunica Parlamentului.
ART. 25
(1) Avocatul poporului va aduce la cunostinta persoanei care i-a adresat cererea rezultatele cererii sale. Acestea pot fi fãcute publice de cãtre avocatul poporului, prin mijloace de informare în masa, cu consimţãmîntul persoanei sau al persoanelor interesate şi cu respectarea prevederilor art. 19 privind informaţiile şi documentele secrete.
(2) Dacã avocatul poporului constata, cu prilejul cercetãrilor întreprinse, lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de nerespectare a legilor tarii, va prezenta un raport, conţinînd cele constatate, preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului sau, dupã caz, primului-ministru.
ART. 26
Prevederile prezentei legi se aplica şi actelor administrative ale regiilor autonome.
CAP. 5
Rãspundere, incompatibilitãţi şi imunitãţi
ART. 27
Avocatul poporului şi adjunctii sãi nu rãspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, în exercitarea atribuţiilor prevãzute de prezenta lege.
ART. 28
(1) Pe durata exercitãrii mandatului, avocatul poporului şi adjunctii sãi nu pot fi reţinuţi, perchezitionati, arestaţi sau trimişi în judecata penalã sau contravenţionalã fãrã încuviinţarea Senatului.
(2) În cazul infracţiunilor flagrante sãvîrşite de avocatul poporului ori de adjunctii acestuia, ministrul justiţiei îl va informa neîntîrziat pe preşedintele Senatului asupra reţinerii sau arestãrii, Senatul incuviintind sau nu mãsura luatã. Hotãrîrea cu privire la încuviinţarea arestãrii şi trimiterea în judecata se adopta cu votul majoritãţii senatorilor.
(3) Dacã avocatul poporului sau adjunctii sãi sînt arestaţi sau trimişi în judecata penalã, Senatul va hotãrî suspendarea din funcţie pînã la rãmînerea definitiva a hotãrîrii judecãtoreşti.
ART. 29
(1) În timpul exercitãrii funcţiei, avocatul poporului şi adjunctii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic şi nu pot îndeplini nici o alta funcţie publica sau privatã.
(2) Incompatibilitãţile prevãzute la alin. (1) se aplica şi personalului cu funcţii de execuţie de specialitate, fiind exceptate funcţiile didactice din învãţãmîntul superior.
CAP. 6
Serviciile instituţiei Avocatul Poporului
ART. 30
Structura serviciilor instituţiei Avocatul Poporului şi numãrul de personal se aproba de cãtre Biroul permanent al Senatului, în funcţie de necesitãţile realizãrii atribuţiilor ce le revin şi în limitele bugetului aprobat.
ART. 31
Funcţiile de specialitate de execuţie se ocupa prin concurs, în condiţiile legii. Concursul se organizeazã de Comisia de numiri şi disciplina, constituitã din 3 consilieri desemnaţi de avocatul poporului.
ART. 32
Încãlcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatul Poporului atrage rãspunderea penalã, disciplinarã sau administrativã, dupã caz. Rãspunderea disciplinarã este cea prevãzutã de lege pentru functionarii publici.
CAP. 7
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 33
(1) Cheltuielile necesare pentru funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului sînt finanţate din bugetul de stat.
(2) Pentru anul 1997 sumele necesare functionarii instituţiei Avocatul Poporului se asigura de cãtre Guvern, din Fondul de rezerva bugetarã aflat la dispoziţia acestuia.
(3) Funcţia de avocat al poporului se asimileazã cu funcţia de ministru, funcţia de adjunct al avocatului poporului, cu cea de secretar de stat, iar funcţiile de conducere şi de execuţie de specialitate sînt asimilate funcţiilor din serviciile Senatului.
ART. 34
Pînã la constituirea Comisiei de numiri şi disciplina a instituţiei Avocatul Poporului, atribuţiile acesteia se exercita de cãtre avocatul poporului, împreunã cu adjunctii sãi.
ART. 35
În situaţia în care în funcţia de avocat al poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie.
ART. 36
Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatului Poporului se adopta de cãtre Biroul permanent al Senatului, la propunerea avocatului poporului, în termen de 60 de zile de la numirea acestuia.
Aceasta lege a fost adoptatã în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 21 februarie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION DIACONESCU
PREŞEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
