Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale
ART. 1 Asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale face parte din sistemul de asigurãri sociale, este garantatã de stat şi cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protecţia socialã impotriva urmãtoarelor categorii de riscuri profesionale: pierderea, diminuarea capacitãţii de munca şi decesul ca urmare a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale. ART. 2 Asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale garanteazã un ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea: a) promovãrii sãnãtãţii şi a securitãţii în munca şi prevenirii accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; b) diminuãrii şi compensãrii consecinţelor accidentelor de munca şi ale bolilor profesionale. ART. 3 Asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale se fundamenteazã pe urmãtoarele principii: a) asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizeazã forta de munca angajata cu contract individual de munca; b) riscul profesional este asumat de cei ce beneficiazã de rezultatul muncii prestate; c) fondul de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale se constituie din contribuţii diferenţiate în funcţie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care încheie asigurarea, potrivit prevederilor prezentei legi; d) creşterea rolului activitãţii de prevenire în vederea reducerii numãrului accidentelor de munca şi al bolilor profesionale; e) solidaritatea socialã, prin care participanţii la sistemul de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale îşi asuma reciproc obligaţii şi beneficiazã de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevãzute de lege; f) asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevãzute de lege; g) asigurarea transparenţei în utilizarea fondurilor; h) repartiţia fondurilor în conformitate cu obligaţiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale prin prezenta lege. ART. 4 (1) Prin asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale rãspunderea civilã a persoanei fizice sau juridice pentru prestaţiile prevãzute în prezenta lege şi pentru care s-a plãtit contribuţia de asigurare este preluatã de asigurator. (2) În situaţia în care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, în mod subsidiar şi complementar, intra în funcţiune rãspunderea civilã, potrivit dreptului comun.
CAP. 2 Raporturile de asigurare şi riscurile asigurate
ART. 5 Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi: a) persoanele care desfãşoarã activitãţi pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia, inclusiv functionarii publici; b) persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autoritãţii executive, legislative ori judecãtoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugãreşti, ale cãror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevãzute la lit. a); c) somerii, pe toatã durata efectuãrii practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii; d) persoanele care desfãşoarã activitãţi exclusiv pe baza de convenţii civile de prestãri de servicii şi care realizeazã un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin 3 salarii medii brute pe economia nationala; e) ucenicii, elevii şi studenţii, pe toatã durata efectuãrii practicii profesionale. ART. 6 (1) Se pot asigura în condiţiile prezentei legi, pe baza de contract de asigurare, persoanele asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii şi care se afla în una sau mai multe dintre urmãtoarele situaţii: a) asociat unic, asociaţi, comanditari sau acţionari; b) administratori sau manageri; c) membri ai asociaţiei familiale; d) persoane autorizate sa desfãşoare activitãţi independente; e) persoane angajate în instituţii internaţionale; f) proprietari de bunuri şi/sau arendasi de suprafeţe agricole şi forestiere; g) persoane care desfãşoarã activitãţi agricole în cadrul gospodariilor individuale sau activitãţi private în domeniul forestier; h) membri ai societãţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura; i) persoane care desfãşoarã activitãţi în unitãţi de cult recunoscute potrivit legii; j) alte persoane interesate, care îşi desfãşoarã activitatea pe baza altor raporturi juridice decât cele menţionate anterior. (2) Conţinutul contractului de asigurare se stabileşte în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 7 (1) Prevederile art. 5 sunt aplicabile şi angajaţilor romani care presteazã munca în strãinãtate din dispoziţia angajatorilor romani, în condiţiile legii. (2) Au calitatea de asigurat şi cetãţenii strãini sau apatrizii care presteazã munca pentru angajatori romani, pe perioada în care au, potrivit legii, domiciliul sau resedinta în România. ART. 8 (1) Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Fondul Naţional de Asigurare pentru Accidente de Munca şi Boli Profesionale, denumit în continuare Fondul Naţional. (2) Fondul Naţional îşi exercita atribuţiile prin fondurile teritoriale de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale sau prin asociaţiile de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale, denumite în continuare fonduri teritoriale şi, respectiv, asociaţii profesionale de asigurare. ART. 9 (1) Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi şi din contractele de asigurare, se stabilesc între: a) angajatori şi asigurator, pentru persoanele asigurate prevãzute la art. 5 şi 7; b) asiguraţi şi asigurator, pentru persoanele asigurate prevãzute la art. 6. (2) Calitatea de asigurat se dobândeşte, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data încheierii contractului individual de munca, a convenţiei civile, a începerii practicii profesionale sau a contractului de asigurare individual, dupã caz. ART. 10 (1) În vederea realizãrii asigurãrii pentru accidente de munca şi boli profesionale şi stabilirii cuantumului contribuţiei datorate, angajatorul are obligaţia de a comunica asiguratorului, printr-o declaraţie pe propria rãspundere, numãrul de angajaţi, domeniul de activitate conform Clasificarii Activitãţilor din Economia Nationala, fondul de salarii, precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop. (2) Declaraţia scrisã va fi depusa la sediul asiguratorului cu minimum 15 zile înainte de încheierea contractului de asigurare, pentru stabilirea contribuţiei în condiţiile legii. ART. 11 (1) În cazul punerii în funcţiune a unei noi unitãţi angajatorul are obligaţia sa depunã declaraţia în termen de 15 zile de la începerea activitãţii. (2) În cazul oricãrei modificãri privind nivelul fondului de salarii sau al activitãţilor desfãşurate, angajatorul are obligaţia sa anunţe asiguratorul în termen de 15 zile. (3) Contractul de asigurare încheiat între angajator şi asigurator se reînnoieşte la fiecare modificare notificatã. ART. 12 Persoanele asigurate potrivit art. 6 au obligaţia de a depune declaraţia de venituri în termenul prevãzut la art. 10 alin. (2) şi de a comunica asiguratorului orice modificare intervenita cu privire la venitul asigurat, în termen de 15 zile de la data acesteia. ART. 13 Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale se naşte de la data stabilirii raporturilor de asigurare şi înceteazã o data cu aceste raporturi. ART. 14 În cazul în care din culpa angajatorului nu s-a plãtit contribuţia de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare prevãzute de prezenta lege se suporta de angajator. ART. 15 (1) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, în timpul activitãţii profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi ulterior încetãrii raporturilor de munca şi a contractelor de asigurare. (2) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, ulterior încetãrii raporturilor de munca şi a contractelor de asigurare, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se acorda dacã fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, ca boala a fost cauzatã de factori profesionali specifici locului de munca. ART. 16 Riscurile asigurate în condiţiile prezentei legi sunt accidentele de munca şi bolile profesionale cercetate, declarate, înregistrate şi evidentiate potrivit prevederilor <>Legii protecţiei muncii nr. 90/1996 , republicatã.
CAP. 3 Obiectivele asigurãrii
ART. 17 Asigurarea pentru accidente de munca şi boli profesionale are urmãtoarele obiective: a) prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; b) reabilitarea medicalã şi socioprofesionala a asiguraţilor, victime ale accidentelor de munca şi ale bolilor profesionale, precum şi recuperarea capacitãţii de munca a acestora; c) acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt, sub forma de indemnizaţii şi alte ajutoare, în condiţiile prevãzute de prezenta lege. ART. 18 Asiguratorul are obligaţia de a-şi organiza activitatea pentru realizarea obiectivelor prevãzute la art. 17, precum şi de a pãstra confidenţialitatea tuturor informaţiilor la care are acces în scopul realizãrii acestor obiective.
CAP. 4 Prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale
ART. 19 Asiguraţii sistemului de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale au dreptul la urmãtoarele prestaţii şi servicii: a) reabilitare medicalã şi recuperarea capacitãţii de munca; b) reabilitare şi reconversie profesionalã; c) indemnizaţie pentru incapacitate temporarã de munca; d) indemnizaţie pentru trecerea temporarã în alt loc de munca; e) compensaţii pentru atingerea integritãţii; f) despãgubiri în caz de deces; g) rambursãri de cheltuieli. ART. 20 (1) Baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale este media veniturilor salariale brute ale asiguratului din ultimele 6 luni, pe baza cãrora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale în lunile respective. (2) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale o constituie venitul salarial brut din ultima luna de activitate şi care a fost luat în calcul la stabilirea contribuţiei de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale. (3) Pentru calculul indemnizaţiilor de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale se utilizeazã numãrul de zile lucrãtoare din luna în care se acorda concediul medical sau, dupã caz, se solicita alte drepturi de asigurãri sociale. (4) La stabilirea numãrului de zile lucrãtoare din luna în care se acorda dreptul de asigurãri pentru accidente de munca şi boli profesionale se vor avea în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sarbatori legale în care nu se lucreazã.
SECŢIUNEA 1 Prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicalã şi recuperarea capacitãţii de munca
ART. 21 Asiguraţii au dreptul la tratament medical, precum şi la prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicalã şi recuperarea capacitãţii de munca. ART. 22 (1) Asiguratorul are obligaţia de a achitã contravaloarea serviciilor medicale acordate pana când se realizeazã: a) restabilirea stãrii de sãnãtate sau ameliorarea deficienţelor de sãnãtate survenite în urma unui risc asigurat; b) prevenirea diminuãrii ori a pierderii capacitãţii de munca şi a necesitãţii de îngrijire permanenta. (2) Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asiguratorului celor care se afla în incapacitate temporarã de munca, ca urmare în exclusivitate a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, se suporta integral din bugetul asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale. ART. 23 Asiguraţii au dreptul la tratament medical corespunzãtor leziunilor şi afectiunilor cauzate prin accidente de munca sau boli profesionale, dupã cum urmeazã: a) asistenta medicalã de urgenta la locul accidentului, în mijloace de transport specializate şi în unitãţi sanitare; b) tratament medical ambulatoriu, prescris de medic; c) analize medicale şi medicamente; d) servicii medicale, cu prioritate în spitale sau clinici specializate pentru boli profesionale; e) tratament de recuperare funcţionalã în unitãţi speciale; f) servicii de chirurgie plastica şi reparatorie; g) servicii de fizioterapie; h) cure balneoclimaterice prescrise de medicul asiguratorului. ART. 24 În vederea diminuãrii sau compensãrii urmãrilor deficienţelor de sãnãtate suferite prin accidente de munca şi boli profesionale, asiguraţii au dreptul la: a) materiale sanitare pentru corectarea auzului şi vazului; b) proteze, orteze şi aparate ortopedice; c) mijloace auxiliare: scaun, carucior cu rotile, precum şi alte asemenea mijloace; d) orice alte materiale, produse sau mijloace destinate unui asemenea scop, a cãror lista se stabileşte de asigurator, la propunerea medicului asiguratorului. ART. 25 (1) Pentru recuperarea capacitãţii de munca asiguraţii beneficiazã de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asiguratorului, în funcţie de natura şi de pronosticul bolii. (2) Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, în funcţie de tipul bolii. (3) Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul asiguratorului, în funcţie de tipul afectiunii şi de natura tratamentului. (4) Criteriile pe baza cãrora se acorda biletele pentru tratament balnear se aproba anual de Fondul Naţional. ART. 26 (1) Asiguraţii au obligaţia sa urmeze şi sa respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist al asiguratorului. (2) Dreptul la prestaţii de asigurãri pentru accidente de munca şi boli profesionale se suspenda în cazul în care asiguraţii nu urmeazã sau nu respecta programul individual de recuperare. ART. 27 Tratamentul medical în perioada programului individual de recuperare, precum şi cazarea şi masa în unitãţile medicale se suporta de cãtre asigurator. ART. 28 (1) Personalul medical şi unitãţile prestatoare de servicii medicale se stabilesc de asigurator în colaborare cu casele de asigurãri de sãnãtate sau, dupã caz, direct cu unitãţi specializate, precum şi cu unitãţi medicale proprii. (2) Tarifele serviciilor medicale se stabilesc între pãrţile contractante pe baza prevederilor contractului-cadru ce se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
SECŢIUNEA a 2-a Prestaţii şi servicii pentru reabilitare şi reconversie profesionalã
ART. 29 Prestaţiile şi serviciile pentru reabilitare şi reconversie profesionalã se acorda de cãtre asigurator la solicitarea asiguraţilor care, deşi nu şi-au pierdut complet capacitatea de munca, nu mai pot desfasura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. ART. 30 Asiguratorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru urmãtoarele prestaţii şi servicii de reabilitare şi reconversie profesionalã: a) cheltuielile privind serviciile medicale şi psihologice pentru aprecierea stãrii fizice, mentale şi aptitudinale în vederea reconversiei profesionale; b) costul cursurilor de calificare sau de reconversie; c) plata unei indemnizaţii pe durata cursurilor de calificare şi de reconversie. ART. 31 (1) Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda lunar şi reprezintã 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale. (2) Indemnizaţia se acorda numai dacã persoana asigurata nu beneficiazã, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizaţie pentru incapacitate temporarã de munca sau de pensie de invaliditate gradul III, acordatã potrivit legii. ART. 32 Indemnizaţia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda numai dacã persoana asigurata respecta dispoziţiile asiguratorului cu privire la: a) instituţia la care urmeazã sa se desfãşoare cursul; b) programul de instruire; c) modalitatea de absolvire.
SECŢIUNEA a 3-a Indemnizaţia pentru incapacitate temporarã de munca
ART. 33 (1) Asiguraţii beneficiazã de o indemnizaţie pe perioada în care se afla în incapacitate temporarã de munca datoritã unui accident de munca sau unei boli profesionale. (2) În cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de munca certificatul medical se vizeazã în mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de cãtre direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv de inspectoratul teritorial de munca în a cãrui raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului. ART. 34 (1) Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporarã de munca reprezintã 100% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni. (2) În cazul asiguraţilor prevãzuţi la art. 6 cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporarã de munca reprezintã 100% din venitul lunar asigurat. ART. 35 Indemnizaţia pentru incapacitate temporarã de munca în cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale se suporta pentru primele 3 zile de incapacitate de cãtre angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din fondul de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale. ART. 36 Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporarã de munca este de 180 de zile în intervalul de un an, socotitã din prima zi de concediu medical. ART. 37 (1) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperãrii medicale şi profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile. (2) Medicul asiguratorului poate decide, dupã caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activitãţii în acelaşi loc de munca sau în alt loc de munca ori poate propune pensionarea de invaliditate. (3) Prelungirea concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Fondul Naţional, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare. ART. 38 Indemnizaţia pentru incapacitate temporarã de munca datoratã accidentelor de munca şi bolilor profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale. ART. 39 În situaţia în care mediul expert al asigurãrilor sociale din sistemul public de pensii decide încadrarea într-un grad de invaliditate, indemnizaţia se va acorda pana la sfârşitul lunii urmãtoare celei în care s-a dat avizul de pensionare, fãrã a se depãşi durata maxima de acordare a concediului medical, prevãzutã la art. 37.
SECŢIUNEA a 4-a Indemnizaţia pentru trecerea temporarã în alt loc de munca
ART. 40 (1) Asiguraţii care, datoritã unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu îşi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestãrii riscului asigurat pot trece temporar în alt loc de munca. (2) Indemnizaţia pentru trecerea temporarã în alt loc de munca se acorda în condiţiile în care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii. ART. 41 Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pãtrime din durata normalã, ca urmare a unor afecţiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguraţilor care, în aceste condiţii, nu mai pot realiza durata normalã de munca. ART. 42 (1) Indemnizaţiile prevãzute la art. 40 alin. (2) şi la art. 41 se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului, pentru cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape. (2) Cuantumul lunar al indemnizaţiilor prevãzute la alin. (1) este egal cu diferenţa dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fãrã a se depãşi 25% din baza de calcul.
SECŢIUNEA a 5-a Compensaţii pentru atingerea integritãţii
ART. 43 Au dreptul la o compensaţie pentru atingerea integritãţii asiguraţii care, în urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, rãmân cu leziuni permanente, dacã acestea: a) reduc capacitatea de munca sub nivelul de 50%; sau b) nu reduc capacitatea de munca, dar constituie o mutilare. ART. 44 Compensaţia se acorda la solicitarea persoanei îndreptãţite, pe baza deciziei medicului asiguratorului, cu îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 43. ART. 45 (1) Compensaţia reprezintã o suma fixa în bani şi se acorda integral, o singura data, fãrã a afecta celelalte drepturi sau indemnizaţii la care este îndreptãţit asiguratul. (2) Cuantumul compensatiei se stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute pe economia nationala. (3) Criteriile şi grilele pe baza cãrora se acorda compensaţia se stabilesc de Fondul Naţional, prin norme metodologice, cu acordul Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei.
SECŢIUNEA a 6-a Despãgubiri în caz de deces
ART. 46 (1) În cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, beneficiazã de ajutor de deces o singura persoana, care poate fi, dupã caz: soţul supravieţuitor, copilul, pãrintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeşte ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces. (2) Cuantumul ajutorului de deces acordat este de 4 salarii medii brute pe economia nationala. ART. 47 Cererea pentru obţinerea ajutorului de deces se depune la sediul asiguratorului, însoţitã de actele din care rezulta dreptul solicitantului, potrivit legii. ART. 48 (1) Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisã de asigurator în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii. (2) Decizia se comunica în scris solicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii ei. ART. 49 Plata ajutorului de deces se face în termen de 15 zile de la data comunicãrii deciziei.
SECŢIUNEA a 7-a Rambursãri de cheltuieli
ART. 50 (1) Asiguratorul acorda rambursãri de cheltuieli în urmãtoarele situaţii: a) transportul de urgenta, în cazuri temeinic justificate, când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale; b) confecţionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare şi dentare, în situaţia în care acestea au fost deteriorate datoritã unui accident de munca soldat cu vãtãmãri corporale. (2) Costurile suportate de asigurator sunt destinate sa asigure recuperarea functionalitatii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual de Fondul Naţional, prin Regulamentul privind acordarea rambursarii de cheltuieli, elaborat de Fondul Naţional şi care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAP. 5 Comunicarea şi constatarea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale
ART. 51 (1) Angajatorii au obligaţia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asiguraţilor. (2) Comunicarea trebuie realizatã de îndatã ce angajatorul a luat cunostinta despre accident. (3) Obligaţia privind comunicarea revine şi persoanelor asigurate conform art. 6 sau urmaşilor acestora, în cazul în care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului. ART. 52 Dacã în urma controalelor medicale periodice personalul serviciilor medicale de întreprindere constata ca exista riscul unei îmbolnãviri profesionale, acesta are obligaţia de a semnala de îndatã cazul asiguratorului. ART. 53 (1) Pentru constatarea cazului asigurat şi stabilirea drepturilor de asigurare asiguratorul are acces şi recurge la procesul-verbal de cercetare, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta care efectueazã cercetarea accidentelor soldate cu invaliditate şi deces. (2) Pentru constatarea cazului asigurat şi stabilirea drepturilor de asigurare în cazul accidentelor soldate cu incapacitate temporarã de munca, asiguratorul participa în echipa de cercetare a accidentului sau poate efectua o ancheta proprie, la solicitarea angajatorului. ART. 54 Drepturile de asigurare prevãzute de prezenta lege se acorda astfel: a) pentru accidente de munca, în baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta; b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finala a bolii profesionale, întocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.
CAP. 6 Prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale
ART. 55 Rãspunderea pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sãnãtate la locurile de munca revine angajatorilor sau, dupã caz, persoanelor asigurate conform art. 6. ART. 56 (1) Angajatorii au obligaţia de a asigura informarea, participarea şi colaborarea angajaţilor pentru adoptarea şi aplicarea mãsurilor de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale. (2) Angajaţii au obligaţia de a participa la acţiuni privind adoptarea unor mãsuri de securitate şi sãnãtate în munca, atunci când sunt solicitati în acest scop de cãtre angajatori. ART. 57 Angajaţii nu suporta în nici o situaţie costul mãsurilor de prevenire aplicate în condiţiile art. 56. ART. 58 Angajatorii au obligaţia de a furniza toate informaţiile solicitate de asigurator în legatura cu riscurile de la locurile de munca. ART. 59 Angajaţii sunt obligaţi sa cunoascã şi sa respecte mãsurile tehnice şi organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, aduse la cunostinta în cadrul instructajului de protecţie a muncii. ART. 60 Angajaţii au dreptul, fãrã ca acest lucru sa atragã consecinţe asupra lor, de a sesiza autoritatea de stat competenta, asiguratorul sau comitetele de sãnãtate şi securitate în munca, constituite conform art. 31 din Normele generale de protecţie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului sãnãtãţii nr. 578/DB/5.840/1996, asupra neluãrii de cãtre angajator a unor mãsuri de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale. ART. 61 Asiguratorul are obligaţia de a promova şi de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, în scopul: a) menţinerii integritãţii fizice şi psihice a persoanelor asigurate; b) îmbunãtãţirii condiţiilor de munca; c) eliminãrii sau reducerii riscurilor de accidente de munca şi boli profesionale. ART. 62 Asiguratorul realizeazã obiectivele din domeniul prevenirii accidentelor de munca şi a bolilor profesionale prin servicii proprii, cu personal specializat, dimensionat corespunzãtor numãrului de asiguraţi. ART. 63 Personalul tehnic al asiguratorului, care desfãşoarã activitãţi de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, atestat de autoritatea de stat competenta potrivit legii, precum şi personalul medical specializat în medicina muncii au urmãtoarele atribuţii: a) acorda consultanţa şi asistenta tehnica şi medicalã de medicina muncii cu privire la mãsurile şi mijloacele de prevenire; b) iniţiazã şi elaboreazã studii şi analize şi asigura documentaţia privind riscurile şi condiţiile de munca din unitãţi, în vederea fundamentarii unor mãsuri de prevenire; c) propun finanţarea, din fondul de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale, a unor proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea ştiinţificã a mãsurilor de prevenire necesare; d) elaboreazã şi propun angajatorilor instrucţiuni de prevenire şi proceduri de lucru specifice unor locuri de munca; e) participa la cercetarea accidentelor de munca ce au ca urmare incapacitatea temporarã de munca, în comisiile de cercetare numite de angajatori; f) controleazã aplicarea şi respectarea mãsurilor de prevenire convenite cu angajatorii; g) elaboreazã şi propun forme şi mijloace de educare şi informare pentru prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; h) ţin evidenta accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; i) propun asiguratorului majorãri sau reduceri ale contribuţiei, pentru stimularea activitãţii de prevenire; j) acolo unde este cazul, pot propune asiguratorului încheierea unor convenţii cu angajatorii, în scopul îmbunãtãţirii activitãţii de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale. ART. 64 În exercitarea atribuţiilor sale personalul tehnic şi medical specializat este autorizat: a) sa dispunã de acces liber în sediile angajatorilor sau la locurile de munca organizate de aceştia şi sa fie însoţit de persoanele desemnate de angajator; b) sa beneficieze de concluziile cercetãrii accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, efectuatã de autoritãţile de stat competente; c) sa sesizeze autoritãţile de stat când constata încãlcãri ale legislaţiei în vigoare privind protecţia muncii; d) sa propunã angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protecţie a muncii în funcţie de riscurile de la locurile de munca; e) sa consulte rezultatele examenelor medicale la angajare şi ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate; f) sa solicite orice informaţii şi documente necesare realizãrii sarcinilor de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; g) sa recomande angajatorului mãsuri de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale. ART. 65 În activitatea exercitatã personalul de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale este obligat sa pãstreze confidenţialitatea datelor primite de la angajator cu privire la aspectele organizatorice, tehnologice şi de fabricaţie din unitatea controlatã, precum şi a celorlalte date furnizate de autoritãţile de stat competente sau de orice alt organism ori persoana interesatã în activitatea de prevenire, precum şi confidenţialitatea datelor medicale ale angajaţilor. ART. 66 (1) Cheltuielile asiguratorului pentru activitatea de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale se evidenţiazã într-un cont analitic separat. (2) Cuantumul maxim alocat în acest scop nu poate depãşi 10% din sumele încasate cu titlu de contribuţie pe parcursul unui an calendaristic. ART. 67 Sumele reinvestite de angajatori din profit, în scopul prevenirii accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, sunt scutite de impozit pe profit.
CAP. 7 Organizarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale
ART. 68 (1) Fondul Naţional se constituie ca instituţie publica de interes naţional, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului. (2) Fondul Naţional administreazã, gestioneazã, coordoneazã şi controleazã intreaga activitate de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale. (3) Sediul Fondului Naţional este în municipiul Bucureşti. ART. 69 (1) Fondurile teritoriale sunt servicii publice cu personalitate juridicã, în subordinea Fondului Naţional. (2) Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale se exercita de fondurile teritoriale. ART. 70 (1) Atribuţiile specifice de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale, în calitate de prestatori de servicii, pot fi realizate, în condiţiile prezentei legi, şi de asociaţii profesionale de asigurare, constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naţionale. (2) Asociaţiile profesionale de asigurare funcţioneazã pe baza de statut propriu, cu respectarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale prezentei legi. ART. 71 Angajatorii sau, dupã caz, persoanele prevãzute la art. 6 pot încheia asigurarea, în funcţie de propria opţiune, fie cu fondurile teritoriale, fie cu asociaţiile profesionale de asigurare. ART. 72 Pentru realizarea obiectului sau de activitate Fondul Naţional are urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã şi controleazã activitatea fondurilor teritoriale; b) indruma şi controleazã activitatea asociaţiilor profesionale de asigurare; c) garanteazã executarea prestaţiilor de asigurare în cazul insolvabilitatii asociaţiilor profesionale de asigurare; d) poate subventiona programe şi proiecte de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, la propunerea fondurilor teritoriale sau a asociaţiilor profesionale de asigurare; e) aplica mãsuri pentru îmbunãtãţirea serviciilor şi prestaţiilor de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale; f) elaboreazã criteriile şi metodologia care stau la baza calculului contribuţiei de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale; g) indruma şi controleazã activitatea de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, desfasurata de fondurile teritoriale sau de asociaţiile profesionale de asigurare; h) controleazã modul de acordare a prestaţiilor de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale, prevãzute de prezenta lege; i) controleazã modul de acordare a stimulentelor pentru încurajarea aplicãrii mãsurilor de prevenire şi reducere a nivelului de risc, stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi; j) poate organiza la nivel naţional, la propunerea fondurilor teritoriale sau a asociaţiilor profesionale de asigurare, activitatea de recuperare funcţionalã, protezare, reorientare şi reconversie, în vederea reintegrarii profesionale pentru persoanele care au suferit accidente de munca şi boli profesionale; k) tine evidenta cazurilor asigurate şi a costurilor de asigurare la nivel naţional; l) emite şi retrage autorizaţia de funcţionare a asociaţiilor profesionale de asigurare; m) finanţeazã la nivel naţional studii de cercetare aplicativa în vederea elaborãrii de soluţii, dispozitive şi metode de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; n) organizeazã instruirea, formarea şi perfecţionarea personalului din domeniul asigurãrii pentru accidente de munca şi boli profesionale; o) face propuneri privind elaborarea proiectului bugetului asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale; p) administreazã bugetul asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale şi prezintã Guvernului raportul sau de execuţie bugetarã. ART. 73 Conducerea Fondului Naţional este asigurata de preşedinte şi de consiliul de administraţie. ART. 74 (1) Preşedintele Fondului Naţional este numit de ministrul muncii şi solidaritãţii sociale pentru un mandat de 4 ani, are rang de secretar de stat şi reprezintã Fondul Naţional în relaţiile cu terţii. (2) Preşedintele Fondului Naţional este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale. Realizarea atribuţiilor ce revin Fondului Naţional, potrivit legii, este supusã controlului Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale. ART. 75 Mandatul preşedintelui Fondului Naţional înceteazã prin demisie, revocare de cãtre ministrul muncii şi solidaritãţii sociale sau din alte cauze prevãzute de lege. ART. 76 (1) Consiliul de administraţie al Fondului Naţional este format din 15 membri, dintre care: a) 5 reprezentanţi ai Guvernului, numiţi de prim-ministru; b) 5 reprezentanţi ai salariaţilor, desemnaţi prin consens de confederatiile sindicale reprezentative la nivel naţional, conform <>Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicatã; c) 5 reprezentanţi ai patronilor, desemnaţi prin consens de confederatiile patronale reprezentative la nivel naţional, conform <>Legii nr. 130/1996 , republicatã; (2) Membrii consiliului de administraţie îşi desfãşoarã activitatea în baza unui mandat pe o durata de 4 ani. ART. 77 (1) Conducerea operativã a activitãţii Fondului Naţional se exercita de cãtre un director general executiv, numit de preşedinte. (2) Ocuparea postului de director general executiv se face prin concurs, în condiţiile legii. ART. 78 (1) Şedinţele consiliului de administraţie al Fondului Naţional se desfãşoarã lunar sau ori de câte ori este nevoie şi sunt conduse pe principiul tripartitismului, prin rotaţie, de cãtre unul dintre membri. (2) Consiliul de administraţie funcţioneazã în mod legal în prezenta a doua treimi din numãrul membrilor sãi, cu condiţia ca fiecare parte - Guvern, salariaţi şi patronat sa fie reprezentatã. ART. 79 În îndeplinirea atribuţiilor sale Fondul Naţional îşi constituie servicii specializate pentru urmãrirea şi asigurarea: a) activitãţii de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; b) activitãţii de reabilitare medicalã şi socioprofesionala şi tratament medical; c) evidentei contribuţiilor, prestaţiilor şi serviciilor acordate şi a costurilor de asigurare. ART. 80 (1) Fondul Naţional elaboreazã un statut propriu care se aproba prin hotãrâre a Guvernului. (2) Prin statut se stabilesc atribuţiile consiliului de administraţie, ale preşedintelui, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Fondului Naţional şi a fondurilor teritoriale. ART. 81 (1) Conducerea operativã a activitãţii fondurilor teritoriale este asigurata de cãtre un director executiv, numit de preşedintele Fondului Naţional. (2) Ocuparea postului de director executiv se face prin concurs, în condiţiile legii. ART. 82 Atribuţiile serviciilor specializate se stabilesc prin statutul Fondului Naţional. ART. 83 Fondurile teritoriale au urmãtoarele atribuţii principale: a) presteazã servicii în scopul prevenirii accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; b) elaboreazã studii şi evaluãri privind riscul de accidentare şi imbolnavire profesionalã, la nivel local; c) acorda prestaţiile de asigurare prevãzute în prezenta lege şi întocmesc documentaţia necesarã în vederea acordãrii acestora; d) înainteazã Fondului Naţional spre aprobare documentaţia şi propunerile privind acordarea stimulentelor pentru încurajarea aplicãrii mãsurilor de prevenire la nivel local; e) controleazã modul de aplicare a stimulentelor economice, în vederea îmbunãtãţirii activitãţii de prevenire la nivel local; f) ţin evidenta accidentelor de munca, a bolilor profesionale şi a costurilor aferente la nivel local; g) asigura acordarea de prestaţii medicale prin servicii proprii sau pe baza de contract încheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii; h) verifica modul în care sunt utilizate prestaţiile bãneşti acordate pentru serviciile de reabilitare medicalã şi socioprofesionala. ART. 84 (1) Persoanele care datoreazã contribuţii de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale pot constitui asociaţii la nivelul sectoarelor de activitate ale economiei naţionale. (2) Asociaţiile profesionale de asigurare sunt organisme paritare, care se constituie şi funcţioneazã ca persoane juridice în condiţiile prezentei legi şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 . (3) Asociaţiile profesionale de asigurare îşi pot elabora regulamente şi instrucţiuni proprii. (4) În vederea functionarii asociaţiile profesionale de asigurare sunt obligate sa solicite autorizarea de cãtre Fondul Naţional. ART. 85 Solicitarea în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare se depune la sediul Fondului Naţional, însoţitã de urmãtoarele documente: a) actul constitutiv, un memoriu de fundamentare cuprinzând obiectul, scopul activitãţii, precum şi orice alte elemente necesare, potrivit cerinţelor prevãzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi; b) statutul asociaţiei profesionale de asigurare. ART. 86 Fondul Naţional analizeazã solicitarea, luând în considerare criteriile de oportunitate, urmând ca în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii sa emita autorizaţia sau sa respingã, prin decizie motivatã, solicitarea de autorizare. ART. 87 Cererea de acordare a personalitãţii juridice pentru o asociaţie profesionalã de asigurare se adreseazã instanţei judecãtoreşti competente teritorial, însoţitã de urmãtoarele documente: a) actul constitutiv al asociaţiei; b) statutul asociaţiei; c) actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului; d) avizul Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale. ART. 88 Asociaţiile profesionale de asigurare exercita urmãtoarele atribuţii: a) presteazã servicii în scopul prevenirii accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; b) acorda prestaţiile de asigurare prevãzute în prezenta lege şi întocmesc documentaţia necesarã în vederea acordãrii acestora; c) elaboreazã studii şi evaluãri privind riscul de accidentare şi imbolnavire profesionalã; d) ţin evidenta accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, a prestaţiilor acordate şi a costurilor aferente; e) asigura acordarea de prestaţii medicale prin servicii proprii sau pe baza de contract încheiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii; f) verifica modul în care sunt utilizate prestaţiile bãneşti acordate pentru serviciile de reabilitare medicalã şi socioprofesionala. ART. 89 Patrimoniul asociaţiei profesionale de asigurare se constituie din: a) cotizatii de membru, stabilite de comun acord de cãtre membrii asociaţi; b) donaţii şi alte liberalitãţi; c) subvenţii acordate de la bugetul de stat pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la art. 88 lit. b); d) orice alte surse legale. ART. 90 Asociaţiile profesionale de asigurare pot desfasura şi activitãţi cu scop lucrativ, potrivit legii. ART. 91 La şedinţele organului de conducere al asociaţiilor profesionale de asigurare participa un delegat al Fondului Naţional, fãrã drept de vot. ART. 92 Asociaţiile profesionale de asigurare au obligaţia de a supune anual aprobãrii Fondului Naţional bilanţul contabil şi bugetul de venituri şi cheltuieli. ART. 93 (1) În cazul încetãrii activitãţii asociaţiei profesionale de asigurare, destinaţia bunurilor rãmase dupã lichidare şi care au fost dobândite din subvenţii de stat se hotãrãşte de cãtre Fondul Naţional, dacã dispoziţiile statutului nu prevãd altfel. (2) Sumele existente în conturile asociaţiilor profesionale de asigurare în momentul lichidãrii se preiau de cãtre Fondul Naţional. (3) În toate cazurile bunurile nu se pot atribui decât unui fond teritorial. ART. 94 (1) Salarizarea şi alte drepturi ale preşedintelui şi ale personalului din aparatul propriu al Fondului Naţional şi indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie al acestuia, precum şi salarizarea şi alte drepturi ale personalului fondurilor teritoriale şi indemnizaţiile membrilor consiliilor consultative ale acestora se stabilesc prin lege, al carei proiect va fi elaborat în termen de 60 de zile de la data infiintarii Fondului Naţional. (2) Pana la intrarea în vigoare a legii salarizarii prevãzute la alin. (1) salarizarea preşedintelui Fondului Naţional, a membrilor consiliilor de administraţie, precum şi a personalului angajat al Fondului Naţional şi al fondurilor teritoriale se stabileşte dupã cum urmeazã: a) salariul preşedintelui, la nivelul indemnizaţiei prevãzute de lege pentru funcţia de secretar de stat; b) indemnizaţia de şedinţa pentru membrii consiliului de administraţie, cu excepţia preşedintelui, la nivelul de 10% din salariul preşedintelui; c) salariile personalului angajat al Fondului Naţional şi al fondurilor teritoriale se asigura între limitele prevãzute în anexele la <>Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publica, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administraţie ca urmare a participãrii la şedinţe nu poate depãşi, într-o luna, 20% din salariul lunar al preşedintelui. ART. 95 Cheltuielile privind salarizarea preşedintelui, a membrilor consiliului de administraţie, precum şi a personalului angajat al Fondului Naţional şi fondurilor teritoriale se suporta din bugetul asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale.
CAP. 8 Contribuţiile de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale
ART. 96 (1) Datoreazã contribuţii de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale urmãtorii: a) angajatorii, pentru asiguraţii prevãzuţi la art. 5 şi 7; b) persoanele fizice, pentru asiguraţii prevãzuţi la art. 6. (2) Contribuţia de asigurãri pentru accidente de munca şi boli profesionale în cazul şomerilor se suporta integral din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, la nivelul cotei de 1% aplicate asupra venitului lunar asigurat, dar numai pentru fondul destinat şomerilor pe perioada în care aceştia urmeazã cursuri de calificare şi de reconversie profesionalã. (3) Baza lunarã de calcul a contribuţiei de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale pentru someri o constituie cuantumul ajutorului de şomaj şi al ajutorului de integrare profesionalã. ART. 97 Contribuţia se stabileşte astfel încât sa acopere costul prestaţiilor şi serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, precum şi cheltuielile administrative. ART. 98 (1) Contribuţiile se stabilesc în funcţie de tarife şi clase de risc. (2) Tariful de risc se determina pentru fiecare sector de activitate în funcţie de riscul de accidentare şi de imbolnavire profesionalã din cadrul sectorului respectiv. (3) În cadrul tarifelor de risc diferentierea pe categorii de activitãţi se realizeazã prin clase de risc. ART. 99 (1) Tarifele şi clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale, elaborate de Fondul Naţional şi aprobate prin hotãrâre a Guvernului. (2) Tarifele şi clasele de risc se revizuiesc o data la 4 ani. (3) Pentru prima perioada de funcţionare a Fondului Naţional tarifele şi clasele de risc se pot modifica şi la un interval de timp mai scurt de 4 ani, dar numai o singura data. ART. 100 Încadrarea în clasele de risc se face de cãtre asigurator, corespunzãtor activitãţilor desfãşurate în fiecare unitate. ART. 101 (1) Baza de calcul pentru contribuţia datoratã de persoanele prevãzute la art. 5 şi 7 o reprezintã fondul brut anual de salarii realizat. (2) În situaţia în care într-o unitate exista activitãţi încadrate în mai multe clase de risc, baza de calcul o reprezintã fondul de salarii corespunzãtor activitãţilor încadrate în fiecare clasa de risc. (3) Cotele de contribuţie datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc se vor situa în limita unui procent minim de 0,5% şi a unui procent maxim de 4% aplicat asupra fondului brut de salarii. (4) Contribuţia de asigurãri pentru accidente de munca şi boli profesionale nu se aplica asupra sumelor reprezentând: a) prestaţii de asigurãri sociale care se suporta din fondurile asigurãrilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plãtesc direct de cãtre acesta, potrivit legii; b) drepturile plãtite potrivit dispoziţiilor legale în cazul desfacerii contractelor individuale de munca, al încetãrii calitãţii de funcţionar public sau de membru cooperator; c) diurnele de deplasare, detaşare şi indemnizaţiile de transfer şi drepturile de autor; d) sumele obţinute în baza unei convenţii de prestãri de servicii sau executãri de lucrãri de cãtre persoanele care au încheiat contracte individuale de munca; e) sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit; f) premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale. ART. 102 (1) Contribuţia datoratã de persoanele fizice prevãzute la art. 6 este unica, indiferent de activitatea prestatã, şi se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Fondului Naţional, de la 0,5% la 1% aplicatã asupra venitului lunar asigurat. (2) Baza de calcul pentru aceste contribuţii o reprezintã venitul lunar asigurat prevãzut în contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pãtrime din salariul mediu brut lunar pe economia nationala. ART. 103 Clasa de risc şi cota de contribuţie datoratã pentru fiecare categorie de activitãţi se comunica de cãtre asigurator angajatorului anual sau ori de câte ori este nevoie. ART. 104 Asiguratorul are dreptul de a verifica, prin serviciile proprii de control, datele comunicate de angajator pentru încadrarea în clasele de risc. ART. 105 Contribuţiile se colecteazã de fondurile teritoriale şi se vireazã cãtre Fondul Naţional. ART. 106 Termenele de plata a contribuţiilor de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale sunt: a) data stabilitã pentru plata drepturilor salariale pentru luna în curs, în cazul angajatorilor care efectueazã plata drepturilor salariale lunar; b) data stabilitã pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectueazã plata drepturilor salariale chenzinal; c) pana la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevãzuţi la art. 6. ART. 107 Modificarea termenelor de plata prevãzute la art. 106 lit. a) şi b) se comunica de cãtre angajator fondului teritorial în ziua modificãrii. ART. 108 (1) Neplata contribuţiei de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale la termenele stabilite conform art. 106 genereazã plata unor majorãri calculate pentru fiecare zi de întârziere, pana la data achitãrii sumei datorate inclusiv. (2) Cota majorãrilor de întârziere prevãzutã la alin. (1) se stabileşte conform reglementãrilor privind executarea creanţelor bugetare. (3) Sumele reprezentând majorãrile de întârziere se fac venit la bugetul asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale. (4) Calculul majorãrilor de întârziere, precum şi urmãrirea plãţii acestora se fac de cãtre Fondul Naţional prin intermediul fondurilor teritoriale. ART. 109 În cazul neachitarii în termenele prevãzute la art. 106 a contribuţiilor datorate, Fondul Naţional, prin intermediul fondurilor teritoriale, procedeazã la aplicarea mãsurilor de executare silitã, conform dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor bugetare. ART. 110 În cazul reorganizãrii judiciare sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta pentru asigurare vor fi recuperate potrivit legii. ART. 111 Neplata contribuţiei de asigurare de cãtre asiguraţii prevãzuţi la art. 6 la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestaţii, pana la achitarea contribuţiilor datorate şi a majorãrilor de întârziere aferente. ART. 112 (1) Fondul Naţional vireazã fiecãrui fond teritorial sumele necesare constituirii bugetelor acestora. (2) Asociaţiile profesionale de asigurare presteazã servicii conform prevederilor prezentei legi, urmând ca decontarea acestora sa se efectueze de cãtre fondurile teritoriale pe baza documentelor justificative prezentate de aceste asociaţii. ART. 113 (1) Asiguratorul poate sa aprobe majorãri sau reduceri ale contribuţiilor. (2) Valoarea majorãrilor sau a reducerilor se stabileşte în principal dupã urmãtoarele criterii: a) numãrul accidentelor de munca şi al bolilor profesionale pe o perioada de referinta; b) gravitatea consecinţelor accidentelor de munca şi ale bolilor profesionale; c) volumul cheltuielilor pentru prestaţii şi servicii.
CAP. 9 Bugetul asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale
ART. 114 (1) Bugetul asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale cuprinde veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare. (2) Guvernul elaboreazã anual, pe baza propunerilor Fondului Naţional, proiectul bugetului asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale, pe care îl supune spre aprobare Parlamentului. ART. 115 Veniturile bugetului asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale se constituie din: a) contribuţiile persoanelor juridice şi fizice care încheie asigurarea; b) dobânzi şi majorãri pentru plata cu întârziere a contribuţiilor; c) alte venituri, potrivit legii. ART. 116 (1) Din veniturile bugetului asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale se preleva o cota de pana la 5% pentru constituirea unui fond de rezerva. (2) Fondul de rezerva se poate utiliza, în cazuri temeinic motivate, numai pentru acoperirea prestaţiilor şi serviciilor de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale. (3) Fondul de rezerva se completeazã pe mãsura ce apar venituri, astfel încât sa se reintregeasca pana la 5%. ART. 117 Cheltuielile bugetului asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale se constituie din: a) cheltuieli necesare pentru acoperirea contravalorii prestaţiilor şi serviciilor de asigurare şi a serviciilor de prevenire a accidentelor de munca şi a bolilor profesionale; b) cheltuieli de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale, în limita unui procent de 3% aplicat veniturilor anuale totale prevãzute în bugetul asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale; c) cheltuieli pentru finanţarea unor investiţii proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale în domeniu. ART. 118 Excedentele anuale ale bugetului asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale se utilizeazã în anul urmãtor astfel: a) pentru fondul de rezerva, pana la reîntregirea acestuia; b) pentru prevenire-reabilitare; c) pentru prestaţii suplimentare; d) pentru acoperirea deficitului anului urmãtor. ART. 119 Deficitul bugetului asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale se acoperã, în ordine, din: a) disponibilitãţile bugetului din anii precedenti; b) fondul de rezerva; c) bugetul de stat. ART. 120 La nivelul fondurilor teritoriale se constituie bugete de venituri şi cheltuieli anuale, aprobate de Fondul Naţional.
CAP. 10 Rãspunderea juridicã
ART. 121 Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz, potrivit legii. ART. 122 Fapta persoanei care utilizeazã sumele destinate asigurãrii pentru accidente de munca şi boli profesionale în alte scopuri decât cele prevãzute de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. ART. 123 Furnizarea de informaţii false la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite potrivit prezentei legi constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului penal. ART. 124 (1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni, şi se sancţioneazã cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei: a) nedepunerea la termen a declaraţiei prevãzute la art. 10, art. 11 alin. (1) şi la art. 12; b) nerespectarea obligaţiei de comunicare prevãzute la art. 11 alin. (2) şi la art. 51; c) refuzul de a pune la dispoziţie organelor de control informaţiile solicitate potrivit art. 58 şi 104; d) nerespectarea metodologiei de încadrare în clasele de risc prevãzute la art. 99 şi 100; e) nerespectarea prevederilor art. 101 alin. (1) şi (3) şi ale art. 102 alin. (2) privind baza de calcul a contribuţiilor; f) nerespectarea prevederilor art. 98, art. 101 alin. (4) şi ale art. 102 alin. (1) privind stabilirea contribuţiei de asigurare şi a cotelor acestei contribuţii; g) furnizarea de informaţii eronate la stabilirea contribuţiilor datorate sau a prestaţiilor cuvenite, dacã fapta nu este sãvârşitã cu intenţie; h) nerespectarea obligaţiei de plata prevãzute la art. 14. (2) Cuantumul amenzilor prevãzute la alin. (1) se actualizeazã în raport cu rata inflaţiei, prin hotãrâre a Guvernului. ART. 125 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal de cãtre persoanele abilitate în acest scop de Fondul Naţional. (2) În caz de constatare a unei situaţii care se încadreazã la art. 122 şi 123, persoanele abilitate prevãzute la alin. (1) vor sesiza de îndatã organele de urmãrire penalã competente, potrivit legii. ART. 126 (1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunii se comunica contravenientului în termen de 15 zile de la întocmire şi constituie titlu executoriu de la data comunicãrii. (2) Impotriva procesului-verbal se poate face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanta judecãtoreascã în a carei raza teritorialã a fost sãvârşitã contravenţia. ART. 127 Amenzile contravenţionale, aplicate conform prevederilor prezentei legi, se fac venit la bugetul asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale.
CAP. 11 Jurisdicţia asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale
ART. 128 Jurisdicţia asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale se realizeazã prin secţiile de asigurãri sociale sau, dupã caz, prin completele specializate pentru asigurãri sociale, constituite la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, cu respectarea condiţiilor prevãzute de <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 129 În prima instanta tribunalele soluţioneazã litigii privind: a) modul de calcul al contribuţiei de asigurãri pentru accidente de munca şi boli profesionale, precum şi majorarea sau micşorarea contribuţiei; b) înregistrarea şi evidenta contribuţiei de accidente de munca şi boli profesionale; c) încadrarea într-o clasa de risc a angajatorului; d) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurãri pentru accidente de munca şi boli profesionale; e) modul de stabilire şi de plata a prestaţiilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale; f) plângerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate conform prezentei legi; g) orice alte decizii ale asiguratorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi. ART. 130 (1) Sunt competente teritorial tribunalele în a cãror raza se afla domiciliul pârâtului. (2) În cazul în care, prin excepţii, obiectul litigiului îl formeazã o contestaţie impotriva Fondului Naţional sau fondurilor teritoriale, competenta teritorialã revine tribunalului în a cãrui raza se afla domiciliul sau sediul reclamantului. ART. 131 Impotriva hotãrârii tribunalului se poate face recurs la curtea de apel competenta. ART. 132 Prevederile prezentei legi referitoare la jurisdicţia asigurãrilor pentru accidente de munca şi boli profesionale se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedura civilã, ale <>Legii nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu orice alte dispoziţii în materie. ART. 133 Acţiunile în instanta şi toate actele procedurale în legatura cu litigiile având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale sunt scutite de taxa judiciarã de timbru.
CAP. 12 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 134 În înţelesul prezentei legi, salariul mediu pe economie reprezintã salariul mediu comunicat de Institutul Naţional de Statistica, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului respectiv. ART. 135 Prezenta lege intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2004, cu excepţia prevederilor referitoare la constituirea fondului iniţial de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale, care intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. ART. 136 (1) În termen de 12 luni de la data aprobãrii statutului, prin hotãrâre a Guvernului, Fondul Naţional preia de la Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale activitãţile corespunzãtoare functionarii şi organizãrii sistemului public de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale. (2) Personalul care va fi preluat de Fondul Naţional şi de fondurile teritoriale va fi transferat în interesul serviciului de la Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale şi de la unitãţile sale subordonate. ART. 137 (1) Fondul Naţional se organizeazã şi funcţioneazã în baza statutului aprobat prin hotãrâre a Guvernului, emisã în termen de 60 de zile de la data de 1 ianuarie 2003. (2) Fondul Naţional se constituie în termen de 12 luni de la data de 1 ianuarie 2003. (3) Pana la constituirea Fondului Naţional Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale, prin structurile proprii, va asigura logistic şi organizatoric desfãşurarea activitãţilor necesare colectãrii contribuţiilor şi gestionãrii fondului iniţial. (4) În perioada 1 ianuarie 2003 - 1 ianuarie 2004 contribuţiile se colecteazã de casele de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale judeţene sau a municipiului Bucureşti, dupã caz, şi se vireazã Fondului Naţional. ART. 138 Fondurile teritoriale se constituie în termen de 12 luni de la data de 1 ianuarie 2003. ART. 139 În primii 3 ani de funcţionare a Fondului Naţional cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale, prin excepţie de la prevederile art. 117 lit. b), vor fi stabilite în valori de: 5% pentru primul an de funcţionare, 4,5% pentru cel de-al doilea an şi, respectiv, 4% pentru cel de-al treilea an de funcţionare. ART. 140 (1) În perioada 1 ianuarie 2003 - 1 ianuarie 2004 angajatorii datoreazã o contribuţie fixa de 0,5% raportat la fondul de salarii, destinatã exclusiv finanţãrii organizãrii activitãţii Fondului Naţional şi constituirii fondului iniţial pentru funcţionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca şi boli profesionale. (2) Pana la data de 1 ianuarie 2003 Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice vor elabora instrucţiuni pentru colectarea fondului iniţial pentru aplicarea prevederilor alin. (1). Instrucţiunile se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 141 În termen de 6 luni de la data de 1 ianuarie 2003 Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei vor elabora normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 142 Prezenta lege se completeazã cu dispoziţiile <>Legii protecţiei muncii nr. 90/1996 , republicatã, ale <>Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, ale legislaţiei privitoare la regimul contravenţiilor, precum şi cu dispoziţiile legislaţiei de asigurãri sociale. ART. 143 (1) La data intrãrii în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi se abroga art. 100 alin. (2), <>art. 102 şi 110 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi. (2) Dispoziţiile art. 98 alin. (1) lit. a), b) şi e) şi alin. (4), art. 104, art. 108 alin. (2), art. 109 alin. (1) lit. a), b), d), e) şi f) şi alin. (2), ale <>art. 111, 112, 114 şi 115 din Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile ulterioare, îşi vor menţine aplicabilitatea pentru toate situaţiile prevãzute în legea sus-menţionatã, cu excepţia celor generate de accidente de munca şi boli profesionale, care sunt preluate prin prezenta lege.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 18 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VIOREL HREBENCIUC
────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
