Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica
În vederea realizãrii unor lucrãri care servesc unor utilitãţi publice şi ţinînd seama de caracterul de excepţie conferit de Constituţia României şi de Codul civil cedarii prin expropriere a dreptului de proprietate privatã, drept a cãrui protecţie se realizeazã, de altfel, prin garantarea şi ocrotirea sa de cãtre lege, în mod egal, indiferent de titular, se adopta prezenta lege, care cuprinde dispoziţii de natura sa asigure atît cadrul legal adecvat procedurilor de expropriere şi stabilire a despãgubirilor, cît şi apãrarea dreptului de proprietate privatã.
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupã o dreapta şi prealabilã despãgubire, prin hotãrîre judecãtoreascã. ART. 2 Pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu sau fãrã scop lucrativ, precum şi cele aflate în proprietatea privatã a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. ART. 3 Instanţele judecãtoreşti competente vor putea hotãrî exproprierea numai dupã ce utilitatea publica s-a declarat potrivit prezentei legi. ART. 4 Cei interesaţi pot conveni atît asupra modalitatii de transfer al dreptului de proprietate, cît şi asupra cuantumului şi naturii despãgubirii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind condiţiile de fond, de forma şi de publicitate, fãrã a se declansa procedura de expropriere prevãzutã în prezenta lege. În cazul în care acordul de vointa al pãrţilor priveşte numai modalitatea de transfer al dreptului de proprietate, dar nu şi cuantumul sau natura despãgubirii, instanţele judecãtoreşti vor lua act de înţelegerea pãrţilor şi vor stabili numai cuantumul sau natura despãgubirii, potrivit cap. 4 din prezenta lege.
CAP. 2 Utilitatea publica şi declararea ei
ART. 5 Utilitatea publica se declara pentru lucrãri de interes naţional sau de interes local. ART. 6 Sunt de utilitate publica lucrãrile privind: prospectiunile şi explorarile geologice; extractia şi prelucrarea substanţelor minerale utile; instalaţii pentru producerea energiei electrice; cãile de comunicaţii, deschiderea, alinierea şi lãrgirea strazilor; sistemele de alimentare cu energie electrica, telecomunicaţii, gaze, termoficare, apa, canalizare; instalaţii pentru protecţia mediului; îndiguiri şi regularizari de riuri, lacuri de acumulare pentru surse de apa şi atenuarea viiturilor; derivatii de debite pentru alimentari cu apa şi pentru devierea viiturilor; staţii hidrometeorologice, seismice şi sisteme de avertizare şi prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de alarmare a populaţiei, sisteme de irigaţii şi desecãri; lucrãri de combatere a eroziunii de adîncime; clãdirile şi terenurile necesare construcţiilor de locuinţe sociale şi altor obiective sociale de învãţãmînt, sãnãtate, cultura, sport, protecţie şi asistenta socialã, precum şi de administraţie publica şi pentru autoritãţile judecãtoreşti; salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii; prevenirea şi înlãturarea urmãrilor dezastrelor naturale - cutremure, inundatii, alunecãri de terenuri; apãrarea tarii, ordinea publica şi siguranta nationala. ART. 7 Utilitatea publica se declara de cãtre Guvern pentru lucrãrile de interes naţional şi de cãtre consiliile judeţene şi Consiliul Local al Municipiului Bucureşti pentru lucrãrile de interes local. Pentru lucrãrile de interes local care se desfãşoarã pe teritoriul mai multor judeţe, utilitatea publica este declarata de o comisie compusa din preşedinţii consiliilor judeţene respective. În caz de dezacord, utilitatea publica în cauza poate fi declarata de cãtre Guvern. Pentru orice ale lucrãri decît cele prevãzute la art. 6, utilitatea publica se declara, pentru fiecare caz în parte, prin lege. Tot prin lege se poate declara utilitatea publica în situaţii excepţionale, în cazul în care - indiferent de natura lucrãrilor - sunt supuse exproprierii lacasuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice, cimitire, alte aşezãminte de valoare nationala deosebita ori localitãţi urbane sau rurale în întregime. ART. 8 Declararea utilitãţii publice se face numai dupã efectuarea unei cercetãri prealabile şi condiţionat de înscrierea lucrãrii în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localitãţi sau zone unde se intenţioneazã executarea ei. ART. 9 Cercetarea prealabilã pentru lucrãrile de interes naţional se face de cãtre comisii numite de Guvern, iar pentru lucrãrile de interes local de cãtre comisii numite de delegaţia permanenta a consiliului judeţean sau de primarul general al municipiului Bucureşti. Comisiile numite de Guvern, pentru lucrãrile de interes naţional, vor fi alcãtuite din: reprezentantul administraţiei publice centrale care coordoneazã domeniul de activitate pentru care se realizeazã lucrarea de utilitate publica, reprezentantul Ministerului lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, reprezentantul Ministerului Finanţelor, preşedintele consiliului judeţean şi şefii compartimentelor de resort, precum şi primãrii localitãţilor pe raza cãrora se desfãşoarã lucrarea de utilitate publica. Comisiile pentru lucrãrile de interes local vor fi alcãtuite din reprezentantul consiliului judeţean sau al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, precum şi din reprezentanţii consiliilor locale interesate. Procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercetãrii prealabile se stabileşte prin regulament aprobat de Guvern. ART. 10 Cercetarea prealabilã va stabili dacã exista elemente care sa justifice interesul naţional sau local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice alta natura care susţin necesitatea lucrãrilor şi nu pot fi realizate pe alte cai decît prin expropriere, precum şi încadrarea în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. Rezultatul cercetãrii prealabile va fi consemnat într-un proces-verbal ce se va inainta Guvernului sau, dupã caz, consiliului judeţean, respectiv Consiliului Local al Municipiului Bucureşti. ART. 11 Actul de declarare a utilitãţii publice de interes naţional se aduce la cunostinta publica prin afişare la sediul consiliului local în a cãrui raza este situat imobilul şi prin publicare în Monitorul Oficial al României, iar actul de declarare a utilitãţii publice de interes local se afişeazã la sediul consiliului local în a cãrui raza este situat imobilul şi se publica în presa localã. Nu sunt supuse publicitãţii actele prin care se declara utilitatea publica în vederea executãrii unor lucrãri privind apãrarea tarii şi siguranta nationala.
CAP. 3 Mãsuri premergãtoare exproprierii
ART. 12 Dupã declararea utilitãţii publice, expropriatul imobilului va executa planurile cuprinzînd terenurile şi construcţiile propuse spre expropriere, cu indicarea numelui proprietarilor, precum şi a ofertelor de despãgubire. Aceste documente vor fi depuse la consiliul local al comunei, oraşului sau municipiului pe teritoriul cãrora sunt situate imobilele ce se supun aprobãrii pentru expropriere, în vederea consultãrii de cei interesaţi, cu excepţia documentelor lucrãrilor privind apãrarea tarii şi siguranta nationala. În aceste cazuri se depune la consiliul local numai lista cu imobilele propuse exproprierii, proprietarii acestora şi ofertele de despãgubire. Expropriator, în înţelesul prezentei legi, este statul, prin organismele desemnate de Guvern, pentru lucrãrile de interes naţional, şi judeţele, municipiile, oraşele şi comunele, pentru lucrãrile de interes local. ART. 13 Propunerile de expropriere a imobilelor şi procesul-verbal prevãzut de art. 10 alin. 2 se vor notifica persoanelor fizice sau juridice titulare de drepturi reale, în termen de 15 zile de la publicare. ART. 14 Cu privire la propunerile de expropriere, proprietarii şi titularii altor drepturi reale asupra imobilelor în cauza pot face intimpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificãrii. Intimpinarea se depune la primarul comunei, oraşului sau al municipiului pe al cãror teritoriu se afla imobilul. Primarul va primi şi va inregistra intimpinarea şi va consemna ofertele de despãgubire şi pretenţiile proprietarilor sau ale persoanelor titulare de alte drepturi reale. În termen de 30 de zile, întregul dosar cuprinzînd documentele prevãzute la art. 12, precum şi evenimentele intimpinarii, va fi înaintat la Secretariatul General al Guvernului, pentru lucrãrile de interes naţional, iar pentru cele de interes local, la consiliul judeţean sau la Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, dupã caz. ART. 15 Intimpinarile vor fi soluţionate în termen de 30 de zile de o comisie constituitã prin hotãrîre a Guvernului pentru lucrãrile de interes naţional, prin decizia delegaţiei permanente a consiliului judeţean sau prin dispoziţia primarului municipiului Bucureşti pentru cele de interes local. Comisia va fi alcãtuitã din 3 specialişti din domeniul de activitate în care se realizeazã lucrarea de utilitate publica, 3 proprietari de imobile din municipiul, oraşul sau comuna în care sunt situate imobilele propuse pentru expropriere, aleşi prin tragere la sorţi dintr-o lista de minimum 25 de proprietari, precum şi primarul localitãţii. Comisia va lucra sub conducerea unui delegat al Guvernului, în cazul lucrãrilor de interes naţional, sau a unui delegat al consiliului judeţean ori al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti, în cazul lucrãrilor de interes local, ca preşedinte. Nu pot face parte din comisie proprietarii imobilelor care sunt în cauza, rudele şi afinii lor pînã la al patrulea grad inclusiv, persoanele care deţin funcţii în administraţia publica localã sau centrala şi care au interes în executarea lucrãrilor şi nici membrii comisiei care au declarat utilitatea publica. ART. 16 Comisia constituitã potrivit art. 15 poate lucra valabil în prezenta a cel puţin 5 membrii ai sãi. Decizia comisiei se ia prin vor secret. Preşedintele nu are drept de vot, el asigurind cadrul organizatoric al activitãţii comisiei. În caz de paritate a voturilor, votul primarului este preponderent. ART. 17 Comisia analizeazã documentele prezentate, ascultind pe cei interesaţi, putind cere informaţii şi date suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Oferta expropriatorului, pretenţiile proprietarilor şi ale titularilor altor drepturi reale, precum şi susţinerile acestora se vor formula şi se vor depune în scris, consemnindu-se într-un proces-verbal. ART. 18 În urma deliberãrii, comisia poate sa accepte punctul de vedere al expropriatorului sau îl poate respinge şi va consemna aceasta într-o hotãrîre motivatã. Comisia va consemna, dacã este cazul, şi învoiala dintre pãrţi, sub semnatura acestora. Hotãrîrea se comunica pãrţilor în termen de 15 zile de la adoptare. ART. 19 În cazul în care comisia respinge propunerile expropriatorului, acesta are posibilitatea sa revinã cu noi propuneri, cu refacerea corespunzãtoare a planurilor. Noile propuneri vor urma procedura stabilitã în prezentul capitol. ART. 20 În cazul în care şi noile propuneri vor fi respinse, expropriatorul, precum şi proprietarii sau celelalte persoane titulare de drepturi reale asupra imobilului propus spre expropriere pot contesta hotãrîrea comisiei, constituitã potrivit art. 15, la Curtea de apel în raza cãreia se afla situat imobilul, în termen de 15 zile de la comunicare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. Contestaţia este scutitã de taxa şi se soluţioneazã de urgenta şi cu precãdere.
CAP. 4 Exproprierea şi stabilirea despãgubirilor
ART. 21 Soluţionarea cererilor de expropriere este de competenta tribunalului judeţean sau a Tribunalului Municipiului Bucureşti în raza cãruia este situat imobilul propus pentru expropriere. Tribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunţa cu privire la expropriere, în cazul în care nu s-a fãcut intimpinare impotriva propunerii de expropriere sau dacã aceasta cale de atac a fost respinsã în condiţiile art. 18-20. ART. 22 Preşedintele instanţei va fixa termen şi va dispune citarea proprietarilor sau, a posesorilor, a altor titulari de drepturi reale sau a oricãror alte persoane cunoscute care pot justifica un interes legitim asupra imobilelor propuse a fi expropriate. ART. 23 Soluţionarea cererii de expropriere se face cu participarea obligatorie a procurorului. Instanta va verifica dacã sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege pentru expropriere şi va stabili cuantumul despãgubirilor şi suma cuvenitã fiecãrei pãrţi din cele menţionate la art. 22. Hotãrîrea este supusã cãilor de atac prevãzute de lege. ART. 24 În cazul în care pãrţile se învoiesc în fata instanţei asupra exproprierii şi asupra despãgubirii, aceasta va lua act de învoiala şi va pronunţa o hotãrîre definitiva. Atunci cînd pãrţile sau numai unele dintre acestea se învoiesc doar cu privire la expropriere, dar nu şi asupra despãgubirii, instanta va lua act de învoiala şi va stabili despãgubirea. În cazul în care una sau mai multe pãrţi titulare de drepturi asupra imobilelor, deşi legal citate, nu s-au prezentat, instanta va putea hotãrî în lipsa. În cazul în care expropriatorul cere exproprierea numai a unei pãrţi de teren sau din construcţie, iar proprietarul cere instanţei exproprierea totalã, instanta va aprecia, în raport cu situaţia realã, dacã exproprierea în parte este posibila. În caz contrar, va dispune exproprierea totalã. ART. 25 Pentru stabilirea despãgubirilor instanta va constitui o comisie de experţi compusa dintr-un expert numit de instanta, unul desemnat de expropriator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii. ART. 26 Despãgubirea se compune din valoarea realã a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptãţite. La calcularea cuantumului despãgubirilor, experţii, precum şi instanta vor tine seama de preţul cu care se vînd, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorialã, la data întocmirii raportului de expertiza, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, dupã caz, altor persoane îndreptãţite, luind în considerare şi dovezile prezentate de aceştia. Experţii vor defalca despãgubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale. În cazul exproprierii parţiale, dacã partea de imobil rãmasã neexpropriata va dobîndi un spor de valoare ca urmare a lucrãrilor ce se vor realiza, experţii, ţinînd seama de prevederile alineatului precedent, vor putea propune instanţei o eventuala reducere numai a daunelor. ART. 27 Primind rezultatul expertizei, instanta îl va compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate de pãrţi şi va hotãrî. Despãgubirea acordatã de cãtre instanta nu va putea fi mai mica decît cea oferitã de expropriator şi nici mai mare decît cea solicitatã de expropriat sau de alta persoana interesatã. ART. 28 Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii în patrimoniul expropriatorului se produce îndatã ce obligaţiile impuse lui prin hotãrîre judecãtoreascã au fost îndeplinite. Ipoteca şi privilegiul se stramuta de drept asupra despãgubirilor stabilite, dispoziţiile art. 22 raminind aplicabile, iar servituţile stabilite prin fapta omului se sting în mãsura în care devin incompatibile cu situaţia naturala şi juridicã a obiectivului urmãrit prin expropriere, raporturile obligationale dintre vechiul şi noul proprietar raminind supuse dreptului comun. Uzul, uzufructul, abitatia şi superficia, precum şi orice alte drepturi reale, cît şi concesionarea şi atribuirea în folosinta se sting prin efectul exproprierii, titularii acestora avînd dreptul la despãgubiri. Hotãrîrea de expropriere va stabili despãgubirea ţinînd seama, pentru drepturile reale prevãzute la alin. 3, de dispoziţiile art. 26. ART. 29 Orice locaţiune înceteazã de drept la data rãmînerii definitive a hotãrîrii de expropriere. În cazul exproprierii unor clãdiri cu destinaţie de locuinta, evacuarea persoanelor care le ocupa în mod legal în calitate de proprietari şi a chiriaşilor al cãror contract de închiriere a fost legal perfectat, înainte de înscrierea lucrãrii în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, nu se va putea face decît dupã asigurarea de cãtre expropriator a spaţiului de locuit, potrivit legii, la cererea acestor persoane, în modalitatea prevãzutã în hotãrîrea judecãtoreascã de expropriere, cu respectarea dispoziţiilor art. 26.
CAP. 5 Plata despãgubirilor şi punerea în posesie a expropriatorului.
ART. 30 Plata despãgubirilor se va face în orice mod convenit între pãrţi; în lipsa acordului pãrţilor, instanta va hotãrî, stabilind şi termenul de plata, care nu va depãşi 30 de zile de la data rãmînerii definitive a hotãrîrii. ART. 31 Eliberarea titlului executoriu şi punerea în posesie a expropriatorului vor putea fi fãcute numai pe baza unei încheieri a instanţei, care constata îndeplinirea obligaţiilor privind despãgubirea, nu mai tirziu de 30 de zile de la data plãţii acesteia. Punerea în posesie asupra terenurilor cultivate sau a celor cu plantaţii se va face numai dupã ce recolta a fost culeasa, cu excepţia cazului în care în valoarea despãgubirii a fost cuprinsã şi valoarea estimativã a recoltei neculese. ART. 32 În caz de extrema urgenta, impusa de executarea imediata a unor lucrãri ce intereseazã apãrarea tarii, ordinea publica şi siguranta nationala, şi în caz de calamitati naturale, instanta, stabilind ca utilitatea publica este declarata, poate dispune prin hotãrîre punerea de îndatã în posesie a expropriatorului, cu obligaţia pentru acesta de a consemna în termenul de 30 de zile, pe numele expropriatilor, sumele stabilite drept despãgubire, potrivit procedurii prevãzute. ART. 33 În situaţia în care exista creditori privilegiaţi sau alţi creditori stabiliţi, prin hotãrîre judecãtoreascã, aceştia vor fi plãtiţi din drepturile cuvenite cu titlu de despãgubire. Pentru plata lor, suma se va consemna de cãtre expropriator, urmînd sa fie împãrţitã potrivit legii civile.
CAP. 6 Dreptul de folosinta şi de retrocedare
ART. 34 Dacã imobilul expropriat este oferit pentru închiriere înaintea utilizãrii lui în scopul pentru care a fost expropriat, iar expropriatul este în situaţia de a-l utiliza, el are un drept de prioritate pentru a-i fi închiriat în condiţiile legii. ART. 35 Dacã bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrãrile nu au fost începute, foştii proprietari pot sa ceara retrocedarea lor, dacã nu s-a fãcut o noua declarare de utilitate publica. ART. 36 Cererea de retrocedare se va adresa tribunalului, care, verificind temeiurile acesteia, va putea dispune retrocedarea. Într-o asemenea situaţie, preţul imobilului se va stabili ca şi în situaţia exproprierii şi nu poate fi mai mare decît despãgubirea actualizatã. ART. 37 În cazul în care lucrãrile pentru care s-a fãcut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreşte înstrãinarea imobilului, expropriatul - fost proprietar - are un drept prioritar la dobîndire, la un preţ ce nu poate fi mai mare decît despãgubirea actualizatã. În acest scop, expropriatorul se va adresa în scris fostului proprietar, iar dacã acesta nu opteazã pentru cumpãrare sau dacã nu rãspunde expropriatorului în termen de 60 de zile de la primirea notificãrii, acesta din urma poate dispune de imobil.
CAP. 7 Dispoziţii finale
ART. 38 Toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurilor de expropriere şi retrocedare, inclusiv înaintea instanţelor judecãtoreşti, se suporta de expropriator. ART. 39 Planurile ce urmeazã sa fie executate, potrivit prevederilor art. 12 din prezenta lege, de cãtre expropriator vor fi vizate de oficiile cadastrale teritoriale, pentru autenticitate şi neschimbare, pentru fiecare caz în parte. ART. 40 Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu cele ale Codului civil şi ale Codului de procedura civilã, în mãsura în care nu contravin prezentei legi. ART. 41 <>Decretul Consiliului de Stat nr. 467/1979 privind evaluarea construcţiilor, terenurilor şi plantaţiilor ce de preiau, cu plata, în proprietatea statului prin expropriere sau în alte cazuri prevãzute de lege, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 4 ianuarie 1980, precum şi orice dispoziţii contrare se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 28 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
