Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
ART. 1 (1) Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentant al autoritãţii judecãtoreşti, este garantul independenţei justiţiei. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune, în activitatea sa, numai legii. ART. 2 Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridicã şi sediul în municipiul Bucureşti. ART. 3 Prin exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii asigurã funcţionarea eficientã a sistemului judiciar şi respectarea legii în desfãşurarea carierei profesionale a magistraţilor.
CAP. II Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii
SECŢIUNEA 1 Structura Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 4 Consiliul Superior al Magistraturii este alcãtuit din 19 membri, din care: a) 9 judecãtori şi 5 procurori, aleşi în adunãrile generale ale magistraţilor, care compun cele douã secţii ale Consiliului, una pentru judecãtori şi una pentru procurori; b) 2 reprezentanţi ai societãţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucurã de înaltã reputaţie profesionalã şi moralã, aleşi de Senat; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului. ART. 5 Secţia pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcãtuitã din: a) 2 judecãtori de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) 4 judecãtori de la curţile de apel; c) 2 judecãtori de la tribunale; d) un judecãtor de la judecãtorii. ART. 6 Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcãtuitã din: a) un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) un procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie; c) un procuror de la parchetele de pe lângã curţile de apel; d) un procuror de la parchetele de pe lângã tribunale; e) un procuror de la parchetele de pe lângã judecãtorii.
SECŢIUNEA a 2-a Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 7 (1) Magistraţii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevãzuţi la art. 4 lit. a), sunt aleşi în adunãrile generale ale judecãtorilor sau, dupã caz, ale procurorilor. (2) Data la care au loc adunãrile generale ale judecãtorilor şi ale procurorilor se stabileşte de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 8 (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecãtorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României şi care au o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de magistrat. (2) Judecãtorii şi procurorii care îndeplinesc condiţia prevãzutã la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Candidaturile se depun la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie sau la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângã acestea, însoţite de curriculum vitae. (5) Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângã acestea verificã îndeplinirea condiţiei prevãzute la alin. (1) de cãtre judecãtorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile. ART. 9 (1) Judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aleg, în adunarea generalã, prin vor secret, direct şi personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecãtorii care şi-au depus candidatura. (2) Procurorii de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie aleg, în adunãrile generale ale procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct şi personal, câte un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. (3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecãtori de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi un procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi în adunãrile generale. (4) În cazul în care 2 sau mai mulţi candidaţi au obţinut un numãr egal de voturi, este declarat ales magistratul cu cea mai mare vechime efectivã în magistraturã. ART. 10 (1) Colegiul de conducere al fiecãrei curţi de apel şi al fiecãrui parchet de pe lângã acestea centralizeazã candidaturile depuse de judecãtorii şi procurorii din circumscripţiile lor. (2) Candidaturile se centralizeazã pe categorii de instanţe şi parchete şi se transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia curţii de apel. (3) Colegiul de conducere al fiecãrei curţi de apel organizeazã propria adunare generalã, adunarea generalã a judecãtorilor de la tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel şi adunarea generalã a judecãtorilor de la judecãtoriile din circumscripţia curţii de apel. (4) Colegiul de conducere al fiecãrui parchet de pe lângã curţile de apel organizeazã propria adunare generalã, adunarea generalã a procurorilor de la parchetele de pe lângã tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia curţii de apel şi adunarea generalã a procurorilor de la parchetele de pe lângã judecãtoriile din circumscripţia curţii de apel. ART. 11 (1) Judecãtorii de la fiecare curte de apel, judecãtorii de la toate tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecãrei curţi de apel şi judecãtorii de la toate judecãtoriile din circumscripţia fiecãrei curţi de apel desemneazã, în cele 3 adunãri generale, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecãtorii care şi-au depus candidatura. (2) Procurorii de la fiecare parchet de pe lângã curţile de apel, procurorii de la toate parchetele de pe lângã tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecãrei curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângã judecãtoriile din circumscripţia fiecãrei curţi de apel desemneazã, în cele 3 adunãri generale, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. (3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecãtorii şi procurorii care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi în adunãrile generale prevãzute la alin. (1) şi (2). (4) Judecãtorii militari şi procurorii militari îşi depun candidatura la Curtea militarã de apel sau, dupã caz, la parchetul militar de pe lângã aceastã curte. Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplicã în mod corespunzãtor. Tribunalul militar teritorial şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe lângã acestea desemneazã câte un candidat care va fi inclus pe listele prevãzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi d). (5) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte listele cu judecãtorii şi procurorii desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instanţe şi parchete. (6) Listele prevãzute la alin. (5) se publicã pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (7) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 12 (1) Listele judecãtorilor şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanţelor sau, dupã caz, parchetelor, de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilitã pentru adunãrile generale, dupã cum urmeazã: a) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel; b) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângã curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângã curţile de apel; c) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate; d) lista cuprinzând cei 16 candidaţi de la parchetele de pe lângã tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângã tribunale şi tribunalele specializate; e) lista cuprinzând cei 15 candidaţi de la judecãtorii se transmite tuturor judecãtoriilor; f) lista cuprinzând cei 15 candidaţi de la parchetele de pe lângã judecãtorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângã judecãtorii. (2) Listele prevãzute la alin. (1) se afişeazã la sediile instanţelor şi parchetelor. ART. 13 (1) Listele prevãzute la art. 12 alin. (1) se transmit de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi parchetelor, însoţite de buletine de vot şi de curriculum vitae. (2) Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecãrei instanţe şi fiecãrui parchet un numãr de buletine de vot egal cu numãrul judecãtorilor din cadrul instanţei sau al procurorilor din cadrul parchetului. (3) Forma şi conţinutul buletinelor de vot se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Tipãrirea buletinelor de vot se asigurã de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 14 (1) În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiecãrei instanţe şi al fiecãrui parchet de convoacã adunarea generalã a judecãtorilor sau, dupã caz, a procurorilor. (2) Judecãtorii de la curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 4 judecãtori de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele de pe lângã acestea. (3) Judecãtorii de la tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele de pe lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecãtori de la tribunale şi tribunalele specializate şi un procuror de la parchetele de pe lângã acestea. (4) Judecãtorii de la judecãtorii şi procurorii de la parchetele de pe lângã acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunãrile lor generale, prin vot secret, direct şi personal, un judecãtor de la judecãtorii şi un procuror de la parchetele de pe lângã acestea. ART. 15 (1) În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunãrile generale sunt legal constituite în prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul judecãtorilor sau, dupã caz, al procurorilor în funcţie, inclusiv cei delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe sau parchete. (2) Adunãrile generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în magistraturã, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. (3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecãtor şi procuror are dreptul sã voteze un numãr de candidaţi egal cu numãrul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintã categoria de instanţe sau parchete la nivelul cãrora magistratul îşi desfãşoarã activitatea. ART. 16 (1) Magistratul care a prezidat adunarea generalã a judecãtorilor sau, dupã caz, a procurorilor: a) asigurã numãrarea voturilor; b) întocmeşte procesul-verbal cu privire la desfãşurarea alegerilor şi rezultatele votului şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii; c) comunicã numele judecãtorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 11 alin. (5) ori, dupã caz, alcãtuieşte şi transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidaţii înscrişi în ordinea descrescãtoare a voturilor obţinute în adunãrile generale prevãzute la art. 9 alin. (3) şi la art. 14 alin. (2)-(4). (2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la alin. (1), magistratul care a prezidat adunarea generalã este ajutat de 2 judecãtori sau, dupã caz, de 2 procurori, desemnaţi la începutul lucrãrilor adunãrii generale dintre magistraţii care nu şi-au depus candidaturile. ART. 17 (1) Consiliul Superior al Magistraturii centralizeazã rezultatele votului din circumscripţiile tuturor curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângã acestea. (2) Sunt aleşi ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii: a) 4 judecãtori de la curţile de apel, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional; b) 2 judecãtori de la tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional; c) un judecãtor de la judecãtorii, care a obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional; d) un procuror de la parchetele de pe lângã curţile de apel, care a obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional; e) un procuror de la parchetele de pe lângã tribunale şi tribunalele specializate şi un procuror de la parchetele de pe lângã judecãtorii, care au obţinut numãrul cel mai mare de voturi la nivel naţional. (3) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 18 (1) Consiliul Superior al Magistraturii verificã legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricãrui magistrat. (2) Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data alegerilor. (3) Contestaţiile se soluţioneazã de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data sesizãrii. Modul de soluţionare a contestaţiilor se comunicã persoanelor care au fãcut sesizarea. (4) În cazul în care se constatã încãlcãri ale legii în procedurile de alegere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune mãsurile necesare pentru înlãturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanţele sau parchetele la care încãlcarea legii a avut drept consecinţã influenţarea rezultatului alegerilor. ART. 19 (1) Consiliul Superior al Magistraturii alcãtuieşte lista finalã cuprinzând magistraţii aleşi potrivit prevederilor art. 9 alin. (3) şi art. 17 alin. (2) şi o transmite Biroului Permanent al Senatului. (2) Biroul Permanent al Senatului înainteazã lista prevãzutã la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãţi şi validãri, pentru a examina dacã au fost respectate dispoziţiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Senatul, în prezenţa majoritãţii membrilor sãi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãţi şi validãri, valideazã lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Refuzul validãrii nu poate interveni decât în cazul încãlcãrii legii în procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi numai dacã aceastã încãlcare a legii are drept consecinţã influenţarea rezultatului alegerilor. Dispoziţiile art. 18 alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 20 (1) În vederea alegerii celor doi reprezentanţi ai societãţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile profesionale ale facultãţilor de drept acreditate, asociaţiile şi fundaţiile, care au ca obiect unic de activitate apãrarea drepturilor omului, confederaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, pot propune Biroului Permanent al Senatului câte un candidat. (2) Pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai societãţii civile, care îndeplinesc urmãtoarele condiţii: a) sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridicã sau în învãţãmântul juridic superior; b) se bucurã de înaltã reputaţie profesionalã şi moralã; c) nu au calitatea de membru al unui partid politic. (3) Propunerile de candidaturi se depun la Biroul Permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Perioada în care se depun propunerile de candidaturi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu 30 de zile înainte de începerea curgerii termenului prevãzut la alin. (3). (5) Candidaţii propuşi vor prezenta Senatului un curriculum vitae, declaraţia de avere şi o declaraţie pe propria rãspundere cã nu au apartenenţã politicã. (6) Candidaturile se publicã pe paginile de Internet ale Senatului şi Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora. ART. 21 Senatul alege, dintre candidaţii prevãzuţi la art. 20, cei 2 reprezentanţi ai societãţii civile, potrivit procedurii prevãzute în Regulamentul acestei Camere. ART. 22 Hotãrârile Senatului privind validarea şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAP. III Funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 23 (1) În termen de 15 zile de la publicarea hotãrârilor prevãzute la art. 22, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacã membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire. (2) În şedinţa de constituire, prezidatã de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi se stabilesc responsabilitãţile membrilor acestuia, pe domenii de activitate. ART. 24 (1) Consiliul Superior al Magistraturii funcţioneazã ca organ cu activitate permanentã. Hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora. (2) În perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercitã activitatea de judecãtor sau procuror. ART. 25 (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevãzuţi la art. 4 lit. a), care fac parte din secţii diferite. (2) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majoritãţii membrilor acestuia. (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii principale: a) reprezintã Consiliul Superior al Magistraturii în relaţiile interne şi internaţionale; b) coordoneazã activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi repartizeazã lucrãrile pentru plen şi secţii; c) prezideazã lucrãrile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia cazului în care la lucrãri participã Preşedintele României; d) propune plenului mãsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi de ocupare a locurilor devenite vacante; e) semneazã actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii; f) sesizeazã Curtea Constituţionalã, în vederea soluţionãrii conflictelor juridice de naturã constituţionalã dintre autoritãţile publice; g) numeşte comisia de admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevãzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional al Magistraturii; h) desemneazã membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative; i) prezintã, în şedinţa publicã a plenului, raportul anual asupra activitãţii Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dã publicitãţii. (4) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativã a Consiliului Superior al Magistraturii şi de plen. (5) În lipsa preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atribuţiile prevãzute la alin. (3) şi (4) se exercitã de vicepreşedinte. (6) În caz de vacanţã a funcţiei de preşedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de o lunã de la constatarea vacanţei, va proceda la alegerea noului preşedinte, al cãrui mandat se exercitã în perioada rãmasã. ART. 26 Preşedintele României prezideazã, fãrã drept de vot, lucrãrile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participã. ART. 27 (1) Lucrãrile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite în prezenţa majoritãţii membrilor acestora şi sunt prezidate de preşedintele sau, dupã caz, de vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii secţiei aleg un preşedinte de şedinţã, cu votul majoritãţii celor prezenţi. (2) Magistratul care prezideazã lucrãrile secţiei semneazã hotãrârile şi celelalte acte emise de aceasta. ART. 28 (1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majoritãţii membrilor plenului ori, dupã caz, ai secţiilor. (2) Lucrãrile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfãşoarã în prezenţa a cel puţin 15 membri. (3) Hotãrârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se iau cu votul majoritãţii membrilor Consiliului, iar hotãrârile secţiilor se iau cu votul majoritãţii membrilor secţiilor. ART. 29 (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participã la lucrãrile secţiei pentru judecãtori, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrãrile secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrãrile ambelor secţii. (2) Ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot, în situaţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţã de judecatã în domeniul rãspunderii disciplinare. (3) Reprezentanţii societãţii civile participã numai la lucrãrile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 30 (1) Lucrãrile plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulã, publice. Membrii plenului sau ai secţiilor hotãrãsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt publice. (2) Ordinea de zi a lucrãrilor plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobã de cãtre acestea, la propunerea preşedintelui sau, dupã caz, a vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret. (4) Ordinea de zi şi hotãrârile Consiliului Superior al Magistraturii se publicã în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii sau pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
CAP. IV Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii
SECŢIUNEA 1 Dispoziţii comune
ART. 31 (1) Consiliul Superior al Magistraturii apãrã corpul magistraţilor şi membrii acestuia împotriva oricãrui act de naturã sã aducã atingere independenţei sau imparţialitãţii magistratului în înfãptuirea justiţiei ori sã creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apãrã reputaţia profesionalã a magistraţilor. (2) Magistratul care considerã cã independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesionalã îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, dupã caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sã decidã asupra mãsurilor care se impun sau poate dispune orice altã mãsurã corespunzãtoare, potrivit legii. (3) Consiliul Superior al Magistraturii asigurã respectarea legii şi a criteriilor de competenţã şi eticã profesionalã în desfãşurarea carierei profesionale a magistraţilor. (4) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera magistraţilor, se exercitã cu respectarea dispoziţiilor <>Legii privind statutul magistraţilor nr. 303/2004 şi ale <>Legii privind organizarea judiciarã nr. 304/2004 . ART. 32 (1) În exercitarea atribuţiilor sale Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita Ministerului Justiţiei, instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii, altor autoritãţi şi instituţii publice, precum şi persoanelor fizice sau juridice informaţiile sau actele pe care le considerã necesare. (2) În scopul informãrii cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii efectueazã deplasãri la sediile instanţelor şi ale parchetelor şi organizeazã întâlniri cu judecãtorii, procurorii şi reprezentanţii societãţii civile. ART. 33 (1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacã legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu. (2) În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în 30 de zile de la sesizare. Depãşirea de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afecteazã valabilitatea actului. ART. 34 Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi pãstreazã dosarele profesionale ale magistraţilor, înfiinţeazã o bazã de date referitoare la activitatea lor şi asigurã actualizarea acesteia. ART. 35 Consiliul Superior al Magistraturii coordoneazã activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri.
SECŢIUNEA a 2-a Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 36 (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii referitoare la cariera magistraţilor: a) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecãtorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari. În cazul judecãtorilor în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, plenul examineazã şi recomandãrile primite de la Colegiul de conducere al acestei Curţi; b) propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi a adjuncţilor acestora; c) dispune promovarea magistraţilor în funcţiile de execuţie; d) dispune promovarea magistraţilor în funcţiile de conducere din cadrul instanţelor şi al parchetelor, în urma consultãrii magistraţilor din cadrul instanţelor şi parchetelor respective; e) numeşte judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; f) elibereazã din funcţie judecãtorii stagiari şi procurorii stagiari; g) aprobã transferul magistraţilor; h) dispune suspendarea din funcţie a magistraţilor; i) numeşte, pe perioade determinate, în posturi vacante, magistraţi de carierã pensionari; j) propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru magistraţi, în condiţiile legii. ART. 37 (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii referitoare la recrutarea, evaluarea, formarea şi examenele magistraţilor: a) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, stabileşte numãrul anual de cursanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, aprobã anual data şi locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobã programul de formare profesionalã a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptã regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege; b) organizeazã şi valideazã, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate al magistraţilor şi aprobã programul de formare profesionalã continuã a magistraţilor, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi tematica activitãţilor de formare profesionalã continuã, organizate de curţile de apel şi parchetele de pe lângã acestea; c) dispune organizarea concursului de promovare a magistraţilor; d) numeşte comisiile pentru evaluarea anualã a activitãţii profesionale a magistraţilor, în condiţiile legii; e) numeşte şi revocã directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemneazã judecãtorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii; f) la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, aprobã structura organizatoricã, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii; g) numeşte directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi desemneazã magistraţii membri în Consiliul de conducere al şcolii. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã ca instanţã de judecatã, având în competenţã soluţionarea contestaţiilor formulate de magistraţi împotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinarã. ART. 38 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmãtoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor: a) aprobã înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora şi ale parchetelor de pe lângã acestea, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecãtoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii; b) avizeazã proiectul de hotãrâre a Guvernului privind lista localitãţilor care fac parte din circumscripţiile judecãtoriilor; c) stabileşte categoriile de procese sau de cereri care se soluţioneazã în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevãzute de lege; d) la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabileşte numãrul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecãtoriile la care funcţioneazã un vicepreşedinte; e) la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabileşte numãrul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângã tribunale, precum şi parchetele de pe lângã judecãtorii, unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi; f) convoacã adunãrile generale ale magistraţilor, în condiţiile legii; g) aprobã mãsurile pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi pentru instanţe şi parchete; h) elaboreazã propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor. ART. 39 (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptã Codul deontologic al magistraţilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti, precum şi alte regulamente şi hotãrâri prevãzute în <>Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004 şi în <>Legea privind organizarea judiciarã nr. 304/2004 . (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigurã publicarea Codului deontologic al magistraţilor şi a regulamentelor prevãzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeazã proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritãţii judecãtoreşti. (4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeazã proiectele de regulamente şi ordine care se aprobã de ministrul justiţiei, în cazurile prevãzute de lege. (5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificãrii unor acte normative în domeniul justiţiei. (6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii publicã anual, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, raportul privind starea justiţiei. ART. 40 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeşte secretarul general şi personalul cu funcţii de conducere din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.
SECŢIUNEA a 3-a Atribuţiile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 41 Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmãtoarele atribuţii referitoare la cariera magistraţilor: a) dispun detaşarea şi delegarea magistraţilor, în condiţiile legii; b) analizeazã îndeplinirea condiţiilor legale de cãtre magistraţii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de cãtre alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistraturã, de cãtre magistraţii înscrişi la concursul de promovare în funcţii de execuţie şi de cãtre cei care şi-au depus candidatura pentru promovarea în funcţii de conducere; c) soluţioneazã contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anualã a activitãţii profesionale a magistraţilor, constituite în condiţiile legii; d) emit avizul conform pentru menţinerea în funcţie a magistraţilor sau, dupã caz, pentru reîncadrarea în funcţie a magistraţilor pensionaţi, pânã la împlinirea vârstei de 68 de ani; e) iau mãsuri pentru soluţionarea sesizãrilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzãtoare a magistraţilor. ART. 42 (1) Secţia pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţeazã percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivã a judecãtorilor şi a magistraţilor-asistenţi. (2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţeazã percheziţia, reţinerea sau arestarea preventivã a procurorilor. (3) Dispoziţiile prevãzute la alin. (1) şi (2) nu se aplicã în caz de infracţiune flagrantã. ART. 43 Secţia pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii numeşte şi promoveazã magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 4-a Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul rãspunderii disciplinare a magistraţilor
ART. 44 (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţã de judecatã în domeniul rãspunderii disciplinare a judecãtorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevãzute în <>Legea privind statutul magistraţilor nr. 303/2004 , precum şi pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţã sau gravã neglijenţã de cãtre aceştia, dacã fapta nu constituie infracţiune. (2) Secţia pentru judecãtori are rolul de instanţã disciplinarã şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 45 (1) Acţiunea disciplinarã se exercitã de: a) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru preşedintele, vicepreşedintele, judecãtorii şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru preşedinţii curţilor de apel; b) colegiile de conducere ale curţilor de apel, pentru judecãtorii din cadrul curţilor de apel şi al instanţelor din circumscripţia acestora; c) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru procurorul general, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi pentru procurorii Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel; d) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru procurorul general, adjuncţii acestuia şi procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie; e) colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângã curţile de apel, pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel şi al parchetelor din circumscripţia acestora. (2) În cazul exercitãrii acţiunii disciplinare, la lucrãrile colegiilor de conducere nu participã judecãtorii, judecãtorii inspectori sau, dupã caz, procurorii inspectori şi magistratul împotriva cãruia se exercitã acţiunea disciplinarã. ART. 46 (1) În vederea exercitãrii acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetãrii prealabile, care se dispune de titularul acestei acţiuni. (2) Cercetarea prealabilã se efectueazã de judecãtorii desemnaţi de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de judecãtorii inspectori din cadrul curţilor de apel ori, dupã caz, de procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului Naţional Anticorupţie sau din cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel. (3) În cadrul cercetãrii prealabile se stabilesc faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile în care au fost sãvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovãţiei şi orice alte date concludente. Ascultarea celui în cauzã şi verificarea apãrãrilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetãri se constatã prin proces-verbal şi nu împiedicã încheierea cercetãrii. Magistratul cercetat are dreptul sã cunoascã toate actele cercetãrii şi sã solicite probe în apãrare. (4) Dupã primirea rezultatului cercetãrii prealabile, titularul acţiunii disciplinare sesizeazã secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea judecãrii acţiunii disciplinare. (5) Acţiunea disciplinarã se exercitã în termen de 60 de zile de la data înregistrãrii actului de constatare a abaterii, dar nu mai târziu de un an de la data sãvârşirii abaterii. ART. 47 Cercetarea prealabilã în cazul abaterilor disciplinare sãvârşite de judecãtorii, judecãtorii inspectori sau procurorii inspectori prevãzuţi la art. 46 alin. (2) se efectueazã de judecãtorii sau, dupã caz, procurorii desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei ori al parchetului din care face parte judecãtorul, judecãtorul inspector sau procurorul inspector. ART. 48 (1) În procedura disciplinarã în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea magistratului împotriva cãruia se exercitã acţiunea disciplinarã este obligatorie. Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. (2) Magistratul şi, dupã caz, reprezentantul sau avocatul sãu au dreptul sã ia cunoştinţã de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe în apãrare. (3) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constatã cã sesizarea este întemeiatã, aplicã una dintre sancţiunile disciplinare prevãzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare sãvârşite de magistrat şi cu circumstanţele personale ale acestuia. ART. 49 Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţioneazã acţiunea disciplinarã printr-o hotãrâre care cuprinde, în principal, urmãtoarele: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinarã şi încadrarea juridicã a acesteia; b) temeiul de drept al aplicãrii sancţiunii; c) motivele pentru care au fost înlãturate apãrãrile formulate de magistrat; d) sancţiunea aplicatã şi motivele care au stat la baza aplicãrii acesteia; e) calea de atac şi termenul în care hotãrârea poate fi atacatã; f) instanţa competentã sã judece calea de atac. ART. 50 (1) Hotãrârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinarã se redacteazã, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunicã de îndatã, în scris, magistratului şi titularului acţiunii disciplinare. Comunicarea hotãrârilor este asiguratã de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Împotriva hotãrârilor prevãzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenţa soluţionãrii recursului aparţine Completului de 9 judecãtori al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecãtori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi magistratul sancţionat disciplinar. (3) Recursul suspendã executarea hotãrârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare. (4) Hotãrârea prin care se soluţioneazã recursul prevãzut la alin. (2) este irevocabilã. ART. 51 În cazul în care s-a dispus excluderea din magistraturã a unui judecãtor sau a unui procuror, hotãrârea irevocabilã se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.
CAP. V Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 52 (1) Durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar. (2) Calitatea de reprezentant al societãţii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilã cu calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, magistrat în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecãtoresc în exerciţiu. (3) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înceteazã, dupã caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stãrii de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ori în caz de pierdere a funcţiei care a determinat desemnarea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi prin deces. (4) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendã de drept, în situaţia în care a intervenit, potrivit legii, suspendarea din funcţia de magistrat. ART. 53 (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului, în situaţia în care persoana în cauzã nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul neîndeplinirii atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea preşedintelui sau, dupã caz, a vicepreşedintelui Consiliului, poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Sancţiunea disciplinarã aplicatã unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii atrage de drept pierderea calitãţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 54 În cazul încetãrii calitãţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Senatului validarea magistratului care a obţinut numãrul urmãtor de voturi în cadrul alegerilor desfãşurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, dupã caz, alegerea unuia dintre candidaţii prevãzuţi la art. 20. Mandatul noului membru dureazã pânã la expirarea mandatului celui în locul cãruia a fost ales. ART. 55 (1) Pe perioada mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie lunarã egalã cu cea a preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor prevãzuţi la alin. (1) şi (2), primesc lunar, pentru activitatea desfãşuratã, indemnizaţia prevãzutã în anexa nr. 2 la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobatã prin <>Legea nr. 347/2003 . ART. 56 (1) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovaţi pe durata mandatului. (2) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îşi pierd aceastã calitate în cazul transferului sau al detaşãrii în funcţii din afara instanţelor sau, dupã caz, a parchetelor. (3) Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini pânã la gradul IV inclusiv.
CAP. VI Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii
ART. 57 Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic administrativ propriu. ART. 58 (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Consiliului Superior al Magistraturii se asigurã de la bugetul de stat. (2) Bugetul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegatã secretarului general. (4) Bugetul pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecãtorii este gestionat de cãtre Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonantor principal de credite. ART. 59 (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general, numit pe o perioadã de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii. (2) Secretarul general este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre magistraţii care au cel puţin 10 ani vechime efectivã în magistraturã şi îndeplinesc celelalte condiţii prevãzute de lege pentru promovarea în funcţii de conducere. (3) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, numit în condiţiile prevãzute la alin. (1) şi (2). (4) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primeşte o indemnizaţie lunarã egalã cu cea a unui secretar de stat, iar adjunctul acestuia, o indemnizaţie lunarã egalã cu cea a unui subsecretar de stat. ART. 60 În cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã inspecţia judiciarã. Inspectorii generali din cadrul inspecţiei judiciare sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 59 alin. (2). ART. 61 (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este organizat în direcţii, servicii şi birouri. (2) Structura organizatoricã a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotãrâre a plenului, în limitele bugetului. ART. 62 (1) Personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit prin concurs sau examen. (2) Personalul de conducere din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit de plen, iar cel de execuţie, de secretarul general. (3) Funcţiile de specialitate juridicã din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate şi de judecãtori şi procurori detaşaţi, în condiţiile legii. (4) Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt salarizaţi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Parlamentului. (5) Statele de funcţii şi de personal se aprobã de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului. ART. 63 Atribuţiile secretarului general şi ale personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi organizarea şi funcţionarea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.
CAP. VII Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 64 Numãrul de posturi necesar funcţionãrii aparatului Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin hotãrâre a plenului, în limitele bugetului. ART. 65 Noul Consiliu Superior al Magistraturii îşi începe activitatea în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. ART. 66 Lucrãrile în curs de soluţionare referitoare la atribuţiile trecute în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii şi dosarele profesionale ale magistraţilor în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi se transmit obligatoriu noului Consiliu Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la constituirea acestuia. ART. 67 (1) Pânã la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, consiliul în funcţie îşi continuã activitatea, potrivit Constituţiei României, republicatã. (2) Consiliul Superior al Magistraturii în funcţie ia mãsuri pentru organizarea alegerii membrilor primului Consiliu Superior al Magistraturii, constituit potrivit prezentei legi, în termenul prevãzut la art. 65. ART. 68 Personalul din cadrul Ministerului Justiţiei şi din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, preluat în aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, se considerã transferat. ART. 69 În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul va asigura un sediu corespunzãtor Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 70 La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, denumirea Centrul de Pregãtire şi Perfecţionare a Grefierilor şi a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, cuprinsã în actele normative în vigoare, se înlocuieşte cu cea de Şcoala Naţionalã de Grefieri. ART. 71 (1) Paza sediului Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestuia, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfãşurãrii normale a activitãţii în acest sediu se asigurã, în mod gratuit, de cãtre Jandarmeria Românã. (2) Magistraţii aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiazã de protecţie, conform legii, în condiţiile prevãzute prin protocolul încheiat între preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrul administraţiei şi internelor. ART. 72 (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 69. (2) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, prevederile titlului V "Consiliul Superior al Magistraturii" <>art. 86-90 din Legea pentru organizarea judecãtoreascã nr. 92/1992 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogã.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
