Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
-----------
*) Republicatã în temeiul <>art. IV din Legea nr. 112/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 4 mai 2007, dându-se textelor o nouã numerotare.
<>Legea nr. 312/2003 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementeazã politica agricolã în domeniul legumiculturii, privind producerea şi valorificarea legumelor.
ART. 2
Dezvoltarea durabilã a legumiculturii în România are în vedere funcţiile economice, ecologice şi de sprijinire a activitãţilor din zonele rurale.
ART. 3
Organul de specialitate al administraţiei publice centrale care asigurã reglementarea şi implementarea strategiilor şi politicilor în domeniul legumiculturii este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale.
ART. 4
Politica agricolã în domeniul producerii şi valorificãrii legumelor, pepenilor şi ciupercilor cultivate are în vedere urmãtoarele obiective:
a) dezvoltarea durabilã a exploataţiilor agricole de profil, prin ameliorarea sistemelor de producere şi profit ale producãtorilor agricoli;
b) diversificarea producţiei din punct de vedere cantitativ şi calitativ, pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor;
c) întãrirea organizatoricã a pieţei produselor, în sensul repartizãrii echitabile a veniturilor între producãtori, procesatori şi comercianţi;
d) elaborarea strategiilor consolidate şi a politicilor structurale, în colaborare cu organizaţiile profesionale şi interprofesionale şi cu autoritãţile administraţiei publice locale şi centrale;
e) construcţii instituţionale pentru aplicarea mecanismelor de reglementare a pieţei;
f) antrenarea cercetãrii şi a învãţãmântului în sprijinirea fermierilor legumicultori.
ART. 5
(1) În sensul prezentei legi, producţia de legume se realizeazã în urmãtoarele sisteme de culturã:
a) legume de câmp;
b) legume în spaţii protejate: solarii, sere reci şi sere încãlzite;
c) cultura pepenilor;
d) cultura ciupercilor;
e) producerea rãsadurilor;
f) producerea seminţelor de legume.
(2) Dupã direcţiile de valorificare, producţia de legume are urmãtoarele destinaţii:
a) consum în stare proaspãtã;
b) prelucrare industrialã.
(3) Clasificarea legumelor se face potrivit urmãtoarelor criterii:
a) botanice:
b) durata vieţii plantelor;
c) particularitãţile pãrţilor comestibile;
d) cerinţele faţã de factorii de mediu şi tehnologiile aplicate;
e) capacitatea de menţinere a calitãţii legumelor proaspete.
CAP. II
Producerea legumelor
ART. 6
(1) În România, cadrul ecologic oferã condiţii climatice naturale favorabile pentru sistemele de culturã a legumelor prevãzute la art. 5 alin. (1), pe baza cãrora se stabilesc zonele favorabile de cultivare a legumelor prin operaţiunea de zonare.
(2) Zonarea speciilor legumicole reprezintã aprecierea de ansamblu a factorilor climatici, edafici, economici, sociali şi de protecţie a mediului, care sã orienteze delimitarea teritorialã şi amplasarea speciilor, soiurilor şi hibrizilor în zonele de cultivare cele mai favorabile.
(3) Zonele favorabile pentru cultura legumelor sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
ART. 7
(1) Terenul cultivat cu legume se încadreazã la categoria de folosinţã "teren arabil".
(2) Fac parte din categoria de folosinţã "teren arabil" şi suprafeţele ocupate cu solarii-tunel, solarii cu acoperiş în pantã, individuale sau bloc, acoperite cu materiale plastice.
ART. 8
(1) Producãtorii agricoli pot înfiinţa culturi legumicole cu soiurile şi hibrizii prevãzuţi în Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturã al României, aprobat anual de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, precum şi cu soiurile şi hibrizii speciilor legumicole, înscrişi în cataloagele ţãrilor membre ale Uniunii Europene.
(2) Categoriile biologice de seminţe şi material sãditor folosite în cultura legumelor sunt urmãtoarele:
a) sãmânţa de prebazã;
b) sãmânţa de bazã;
c) sãmânţa certificatã;
d) sãmânţa hibridã;
e) rãsaduri provenite din seminţele prevãzute la lit. a)-d).
(3) Producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului de plantare se realizeazã de operatori economici, persoane fizice sau juridice, autorizaţi în condiţiile legii.
(4) Autorizarea producerii de rãsaduri se va asigura, în principal, prin control la locul de cultivare, luându-se în considerare toate elementele tehnologice ale culturii.
CAP. III
Siguranţa alimentarã şi calitatea legumelor, pepenilor şi ciupercilor cultivate
ART. 9
(1) Legumele, pepenii şi ciupercile cultivate, destinate comercializãrii în vederea consumului uman în stare proaspãtã, se clasificã în conformitate cu standardele de comercializare, care au caracter obligatoriu în toate etapele comercializãrii pe filiera de produs.
(2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) produsele care:
a) sunt expediate de cãtre producãtori la centrele de sortare, calibrare, ambalare din zona de producţie;
b) sunt vândute de producãtori în zona de producţie, în pieţele tradiţionale, în pieţele organizate în anumite zile, în acest scop.
(3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale notificã Comisia Europeanã cu privire la exceptãrile prevãzute la alin. (2).
(4) Legumele, pepenii şi ciupercile cultivate, comercializate în stare proaspãtã, destinate consumului uman, se supun controlului de conformitate cu standardele de comercializare.
(5) Controlul de conformitate se efectueazã de cãtre Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor, potrivit atribuţiilor stabilite.
ART. 10
(1) Legumele proaspete, pepenii şi ciupercile destinate consumului uman se comercializeazã în spaţii special amenajate, însoţite de facturi pe care se înscriu de cãtre emitent calitatea şi conformitatea cu standardele de comercializare.
(2) Facturile pot fi emise de cãtre comerciant sau de producãtor, în cazul în care acesta face livrarea directã cãtre beneficiar.
ART. 11
Micii producãtori, persoane fizice, care comercializeazã în condiţiile legii legume în pieţele stradale sau tradiţionale se excepteazã de la prevederile art. 10 alin. (2), având obligaţia dovedirii calitãţii de producãtor şi a prezentãrii produselor în condiţii de calitate şi igienã.
ART. 12
(1) Se interzice comercializarea legumelor, pepenilor şi a ciupercilor cultivate în stare proaspãtã sau procesatã, destinate consumului uman, care conţin reziduuri de pesticide şi metale grele, azotaţi, azotiţi sau alte produse, care depãşesc nivelurile maxime admise stabilite de legislaţia în vigoare.
(2) Legumele, pepenii şi ciupercile cultivate, în stare proaspãtã sau procesatã, care au caracteristicile prevãzute la alin. (1), determinate de laboratoare acreditate, se retrag de pe piaţã, se confiscã şi se distrug.
(3) Analizele privind conţinutul de reziduuri de pesticide, metale grele, azotaţi, azotiţi sau alte produse se fac de laboratoarele acreditate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, la cererea producãtorilor şi/sau a comercianţilor.
(4) Comercianţii pot solicita de la producãtor buletine de analizã eliberate de laboratoare acreditate, pentru produsele proaspete pe care le pun în vânzare pentru consumul uman.
ART. 13
(1) Producãtorii agricoli care cultivã legume, pepeni şi ciuperci au obligaţia de a practica metode de cultivare sãnãtoase, astfel încât sã asigure siguranţa alimentarã a consumatorilor, sã respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa şi solul şi de a ţine evidenţa tratamentelor fitosanitare şi a produselor chimice utilizate în procesul de producţie.
(2) Controlul privind respectarea tehnologiilor de producţie pentru legume, pepeni şi ciuperci de culturã se exercitã de personalul de specialitate din cadrul Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor, ale cãrei organizare şi funcţionare se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 14
(1) Prelucrarea industrialã a legumelor şi a ciupercilor cultivate în scop comercial se face în unitãţi de producţie, conform reglementãrilor în vigoare.
(2) În sensul prezentei legi, unitãţi de producţie sunt unitãţile care prelucreazã, depoziteazã, condiţioneazã şi transportã legumele, ciupercile cultivate şi produsele rezultate prin prelucrarea industrialã a acestora, destinate consumului uman.
CAP. IV
Sancţiuni
ART. 15
Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage rãspunderea civilã sau contravenţionalã, dupã caz.
ART. 16
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (1), art. 11 şi art. 13, cu amendã de la 1.000 lei la 5.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1), cu amendã de la 5.000 lei la 10.000 lei;
c) refuzul producãtorilor agricoli, precum şi al comercianţilor de a se supune controlului exercitat de organele abilitate ale statului, cu amendã de la 2.000 lei la 5.000 lei.
ART. 17
Sancţiunile prevãzute la art. 16 se aplicã atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.
ART. 18
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute de prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de organele de control abilitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, potrivit atribuţiilor ce le revin prin lege.
ART. 19
Prevederile prezentei legi, referitoare la contravenţii, se completeazã cu dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 20
Prezenta lege intrã în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ANEXĂ
I. Zonarea speciilor legumicole
Definirea zonãrii
Prin zonarea speciilor legumicole se înţelege repartizarea teritorialã a culturilor de legume pe baza interdependenţei unor factori care favorizeazã sau limiteazã posibilitãţile de valorificare a potenţialului biologic, imprimând legumiculturii un caracter zonal.
În România sunt delimitate 3 zone de producere a legumelor:
1. Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafaţa totalã ocupatã cu legume - şi asigurã cele mai bune condiţii privind cerinţele speciilor, soiurilor şi hibrizilor de legume faţã de factorii naturali şi cuprinde douã subzone:
a) subzona I, cu un climat de stepã, caracterizatã prin: 400-500 mm precipitaţii anuale, temperatura medie anualã de 10-11°C, cu soluri în cea mai mare parte de tip cernoziom şi soluri aluvionare cu fertilitate ridicatã sau sol brun-deschis de stepã. Aceastã subzonã acoperã partea de sud-est a ţãrii - Câmpia Bãileştiului, Boianului, Burnaşului şi Bãrãganului, Lunca Dunãrii şi Dobrogea şi cuprinde judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraşi, Ialomiţa, partea de sud a judeţului Buzãu, judeţele Brãila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi partea de sud a judeţului Mehedinţi. Subzona I asigurã condiţii climatice cu posibilitãţi de irigare pentru toate speciile legumicole şi îndeosebi pentru cele pretenţioase la cãldurã: ardei, vinete, tomate, castraveţi, pepeni, fasole de grãdinã, bame şi altele;
b) subzona a II-a, caracterizatã prin precipitaţii medii anuale cuprinse între 550 şi 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativã de 65-75% şi soluri de tip cernoziom, brun de pãdure, de luncã, lãcovişti şi nisipuri solificate. Ocupã Câmpia de Vest a Banatului şi Crişanei, incluzând judeţele Timiş, Arad şi Bihor. În aceastã subzonã se poate cultiva majoritatea speciilor legumicole.
2. Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a judeţului Mehedinţi, judeţele Gorj şi Vâlcea, Muntenia - judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi nordul judeţului Buzãu, Câmpia Moldovei cu spaţiul cuprins între Siret şi Prut şi luncile aflate la confluenţa cu unii afluenţi ai Siretului - judeţele Vrancea, Bacãu, Vaslui, Neamţ, Iaşi, Botoşani şi Suceava, Lunca Mureşului, Arieşului, Someşului, cursul inferior al Târnavelor, Valea Crişurilor, judeţele Caraş-Severin, Satu Mare şi parţial Sãlaj, Bistriţa-Nãsãud, Cluj, Alba, Mureş şi Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizeazã prin temperaturi medii anuale de 9-10°C, precipitaţii medii anuale de 450-550 mm, umiditate relativã de 65-80%. Solurile predominante sunt cele brune.
Zona a II-a ocupã circa 30% din suprafaţa totalã cultivatã de legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei, rãdãcinoasele, bulboasele, mazãrea de grãdinã şi tomatele.
3. Zona a III-a ocupã circa 20% din suprafaţa de legume a României şi se caracterizeazã prin temperaturi medii anuale de 8-8,7°C, precipitaţii medii anuale de 600-650 mm şi o umiditate relativã medie a aerului cuprinsã între 57% şi 65%.
Zona a III-a acoperã regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a judeţelor Alba, Cluj, Sãlaj, Bistriţa-Nãsãud, Mureş, Hunedoara şi judeţele Braşov, Maramureş, Sibiu şi Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de pãdure slab sau mediu podzolite şi aluvionare. În aceastã zonã se cultivã în special legumele rãdãcinoase, vãrzoase şi bulboase, iar în anumite microzone se cultivã şi castraveţi, fasole de grãdinã şi mazãre de grãdinã, legume din grupa verzei.
II. Microzonarea este un subsistem al zonãrii care contureazã arealul unor culturi legumicole la scarã redusã. Microzonarea este impusã de amplitudinea variaţiei factorilor pedoclimatici şi social-economici specifici unei zone.
În cadrul oricãrei zone existã suprafeţe de teren care sunt avantajoase pentru cultura legumelor dintr-o anumitã categorie ca urmare a expoziţiei sau protejãrii naturale.
La stabilirea microzonelor se ţine cont, pe lângã condiţiile de mediu, şi de elementele social-economice, deoarece acestea se manifestã pregnant atât prin gradul de specializare a forţei de muncã, cât şi prin puterea economicã a fiecãrei proprietãţi agricole. Lucrãrile de zonare stau la baza concentrãrii, profilãrii şi specializãrii producţiei de legume.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile <>art. II şi III din Legea nr. 112/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp, care nu sunt încorporate în textul republicat al <>Legii nr. 312/2003 şi care se aplicã în continuare ca dispoziţii proprii ale <>Legii nr. 112/2007 :
"Art. II. - În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, prin hotãrâre a Guvernului, se aprobã normele metodologice de aplicare a acesteia.
Art. III. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se abrogã <>Legea nr. 49/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor, florilor şi plantelor ornamentale de serã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 19 noiembrie 2003."
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
