Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
___________ *) Republicatã în temeiul <>art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouã numerotare. <>Legea nr. 304/2004 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 124/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 71/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005. Organizarea judiciarã se instituie având ca finalitate asigurarea respectãrii drepturilor şi a libertãţilor fundamentale ale persoanei prevãzute, în principal, în urmãtoarele documente: Carta internaţionalã a drepturilor omului, Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectãrii Constituţiei şi a legilor ţãrii. Organizarea judiciarã are, de asemenea, ca obiectiv de bazã asigurarea respectãrii dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de cãtre instanţe judecãtoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee. TITLUL I Dispoziţii generale CAP. I Principiile organizãrii judiciare ART. 1 (1) Puterea judecãtoreascã se exercitã de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. (3) Ministerul Public îşi exercitã atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii. ART. 2 (1) Justiţia se înfãptuieşte în numele legii, este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi. (2) Justiţia se realizeazã prin urmãtoarele instanţe judecãtoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecãtorii. ART. 3 Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciarã sunt stabilite de lege. ART. 4 (1) În activitatea judiciarã Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apãrã ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertãţile cetãţenilor. (2) Parchetele funcţioneazã pe lângã instanţele de judecatã, conduc şi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliţiei judiciare, în condiţiile legii. ART. 5 Ministerul Justiţiei asigurã buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public. CAP. II Accesul la justiţie ART. 6 (1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sãu la un proces echitabil. (2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrãdit. ART. 7 (1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. (2) Justiţia se realizeazã în mod egal pentru toţi, fãrã deosebire de rasã, naţionalitate, origine etnicã, limbã, religie, sex, orientare sexualã, opinie, apartenenţã politicã, avere, origine ori condiţie socialã sau de orice alte criterii discriminatorii. ART. 8 Asistenţa judiciarã internaţionalã se solicitã sau se acordã în condiţiile prevãzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, dupã caz, pe bazã de reciprocitate. ART. 9 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţioneazã ca instanţã de judecatã pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecãtori şi procurori împotriva hotãrârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinarã. CAP. III Dispoziţii generale privind procedura judiciarã ART. 10 Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de cãtre o instanţã imparţialã şi independentã, constituitã potrivit legii. ART. 11 Activitatea de judecatã se desfãşoarã cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuitãţii, cu excepţia situaţiilor în care judecãtorul nu poate participa la judecatã din motive obiective. ART. 12 Şedinţele de judecatã sunt publice, în afarã de cazurile prevãzute de lege. Pronunţarea hotãrârilor se face în şedinţã publicã, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. ART. 13 (1) Şedinţele de judecatã se înregistreazã prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemneazã prin stenografiere. Înregistrãrile sau stenogramele se transcriu de îndatã. (2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemneazã toate afirmaţiile, întrebãrile şi susţinerile celor prezenţi, inclusiv ale preşedintelui completului de judecatã. (3) La cerere, pãrţile pot primi o copie a transcrierii înregistrãrilor, stenogramelor sau notelor grefierului. ART. 14 (1) Procedura judiciarã se desfãşoarã în limba românã. (2) Cetãţenii români aparţinând minoritãţilor naţionale au dreptul sã se exprime în limba maternã, în faţa instanţelor de judecatã, în condiţiile prezentei legi. (3) În cazul în care una sau mai multe pãrţi solicitã sã se exprime în limba maternã, instanţa de judecatã trebuie sã asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducãtor autorizat. (4) În situaţia în care toate pãrţile solicitã sau sunt de acord sã se exprime în limba maternã, instanţa de judecatã trebuie sã asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialitãţii, oralitãţii şi publicitãţii. (5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba românã. (6) Dezbaterile purtate de pãrţi în limba maternã se înregistreazã, consemnându-se în limba românã. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvã de instanţa de judecatã pânã la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţã. (7) Interpretul sau traducãtorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a fãcut în baza traducerii sale. ART. 15 Dreptul la apãrare este garantat. În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sã fie reprezentate sau, dupã caz, asistate de un apãrãtor, ales sau numit din oficiu, potrivit legii. ART. 16 Hotãrârile judecãtoreşti trebuie respectate şi aduse la îndeplinire în condiţiile legii. ART. 17 Hotãrârile judecãtoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în cãile de atac prevãzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale. TITLUL II Instanţele judecãtoreşti CAP. I Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie SECŢIUNEA 1 Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ART. 18 (1) În România funcţioneazã o singurã instanţã supremã, denumitã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridicã şi cu sediul în capitala ţãrii. (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigurã interpretarea şi aplicarea unitarã a legii de cãtre celelalte instanţe judecãtoreşti, potrivit competenţei sale. (3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite. (4) Cheltuielile necesare funcţionãrii se finanţeazã din bugetul de stat. ART. 19 (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii şi judecãtori. (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizatã în 4 secţii - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã, Secţia penalã, Secţia comercialã, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecãtori şi Secţiile Unite, fiecare având competenţã proprie. ART. 20 (1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii. (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structurã Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii. SECŢIUNEA a 2-a Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ART. 21 Secţia civilã şi de proprietate intelectualã, Secţia penalã, Secţia comercialã şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecã recursurile împotriva hotãrârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotãrâri, în cazurile prevãzute de lege. ART. 22 Secţia penalã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecã: a) în primã instanţã, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primã instanţã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) recursurile, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 23 (1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecãreia, soluţioneazã: a) cererile de strãmutare, pentru motivele prevãzute în codurile de procedurã; b) conflictele de competenţã, în cazurile prevãzute de lege; c) orice alte cereri prevãzute de lege. (2) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţioneazã şi recursurile declarate împotriva hotãrârilor nedefinitive sau a actelor judecãtoreşti, de orice naturã, care nu pot fi atacate pe nici o altã cale, iar cursul judecãţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. ART. 24 (1) Completul de 9 judecãtori soluţioneazã recursurile şi cererile în cauzele judecate în primã instanţã de Secţia penalã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Completul de 9 judecãtori judecã şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţã disciplinarã. ART. 25 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru: a) judecarea recursurilor în interesul legii; b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizãrilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalitãţii legilor înainte de promulgare. ART. 26 Dacã o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie considerã cã este necesar sã revinã asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizeazã Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecã cu citarea pãrţilor din dosarul a cãrui judecatã a fost întreruptã. Dupã ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizãrii privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuã. ART. 27 (1) La sfârşitul fiecãrui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesarã îmbunãtãţirea legislaţiei şi le comunicã ministrului justiţiei. (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecãtorii sã se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectã şi unitarã a legii, fãcând cunoscutã jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi sã constate situaţii care justificã propuneri de îmbunãtãţire a legislaţiei. SECŢIUNEA a 3-a Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ART. 28 (1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercitã de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere. (2) Preşedintele reprezintã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale. (3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecãtori, aleşi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor, cu reprezentarea fiecãrei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participã managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii. ART. 29 (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are urmãtoarele atribuţii: a) aprobã Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) analizeazã candidaturile depuse pentru funcţia de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintã Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovãrii în funcţia de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi; d) organizeazã şi supravegheazã rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii; e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; f) exercitã alte atribuţii prevãzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativã a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de cãtre preşedinte, iar în lipsa acestuia, de cãtre vicepreşedinte. (3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii sãi. (4) Hotãrârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptã cu votul majoritãţii membrilor sãi. ART. 30 Adunarea generalã a judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru: a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dã publicitãţii; b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice; c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii. SECŢIUNEA a 4-a Completele de judecatã ART. 31 (1) Completele de judecatã se compun din 3 judecãtori ai aceleiaşi secţii. (2) Dacã numãrul de judecãtori necesar formãrii completului de judecatã nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecãtori de la celelalte secţii, desemnaţi de cãtre preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ART. 32 (1) Completul de 9 judecãtori este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecãtor desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (2) Completul de 9 judecãtori se constituie, de regulã, din judecãtori specializaţi, în funcţie de natura cauzei. ART. 33 (1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezideazã Secţiile Unite, Completul de 9 judecãtori, iar în cadrul secţiilor orice complet, când participã la judecatã. (2) În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie sã ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau de un preşedinte de secţie. (3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecatã din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecãtori prezideazã prin rotaţie. ART. 34 În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecã în Secţii Unite, la judecatã trebuie sã ia parte cel puţin douã treimi din numãrul judecãtorilor în funcţie. Decizia poate fi luatã numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi. CAP. II Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecãtoriile SECŢIUNEA 1 Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecãtoriilor ART. 35 (1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridicã, în circumscripţia cãrora funcţioneazã mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantã din prezenta lege. (2) În cadrul curţilor de apel funcţioneazã secţii sau, dupã caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale, precum şi, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii. ART. 36 (1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridicã, organizate la nivelul fiecãrui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulã, sediul în municipiul reşedinţã de judeţ. (2) În circumscripţia fiecãrui tribunal sunt cuprinse toate judecãtoriile din judeţ sau, dupã caz, din municipiul Bucureşti. (3) În cadrul tribunalelor funcţioneazã secţii sau, dupã caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale, precum şi, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii. ART. 37 (1) În domeniile prevãzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate. (2) Tribunalele specializate sunt instanţe fãrã personalitate juridicã, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulã, sediul în municipiul reşedinţã de judeţ. (3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se înfiinţeazã. ART. 38 (1) Judecãtoriile sunt instanţe fãrã personalitate juridicã, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1. (2) Localitãţile care fac parte din circumscripţiile judecãtoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 39 (1) În raport cu natura şi numãrul cauzelor, în cadrul judecãtoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate. (2) În cadrul judecãtoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie. ART. 40 (1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judecã atât infracţiunile sãvârşite de minori, cât şi infracţiunile sãvârşite asupra minorilor. (2) Când în aceeaşi cauzã sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilã disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie. (3) Dispoziţiile Codului de procedurã penalã se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 41 (1) Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţeazã, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecãrei instanţe, prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecãtorului. (3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecatã, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecãtori de la alte secţii. ART. 42 În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecãţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecãtorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentã în alte localitãţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti. SECŢIUNEA a 2-a Conducerea instanţelor judecãtoreşti ART. 43 (1) Fiecare instanţã judecãtoreascã este condusã de un preşedinte care exercitã atribuţiile manageriale în scopul organizãrii eficiente a activitãţii acesteia. (2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercitã, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrãrii instanţei unde funcţioneazã, precum şi ale instanţelor din circumscripţie. (3) Preşedinţii judecãtoriilor şi ai tribunalelor specializate exercitã şi atribuţii de administrare a instanţei. ART. 44 Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite. ART. 45 (1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecãtorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte. (2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi. ART. 46 (1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecãtoreşti iau mãsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, dupã caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigurã şi verificã respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de cãtre judecãtori şi personalul auxiliar de specialitate. (2) Verificãrile efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecãtori anume desemnaţi trebuie sã respecte principiile independenţei judecãtorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat. ART. 47 Preşedinţii instanţelor desemneazã judecãtorii care urmeazã sã îndeplineascã, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecatã. ART. 48 Secţiile instanţelor judecãtoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie. ART. 49 (1) În cadrul fiecãrei instanţe judecãtoreşti funcţioneazã un colegiu de conducere, care hotãrãşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevãzute la art. 41. (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri şi au urmãtoarea componenţã: a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecãtori, aleşi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor; b) la tribunale specializate şi judecãtorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecãtori, aleşi pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judecãtorilor. (3) Hotãrârile colegiului de conducere se adoptã cu votul majoritãţii membrilor sãi. (4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii. (5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participã şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ. (6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecãtori de la alte instanţe, care nu au drept de vot. (7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunãrile generale în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuţiilor prevãzute de lege. ART. 50 (1) La instanţele judecãtoreşti se organizeazã, anual sau ori de câte ori este necesar, adunãri generale ale judecãtorilor. (2) Adunãrile generale ale judecãtorilor se convoacã dupã cum urmeazã: a) adunarea generalã a curţii de apel şi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel; b) adunarea generalã a tribunalului şi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului; c) adunarea generalã a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia; d) adunarea generalã a judecãtorilor - de preşedintele judecãtoriei. (3) Adunãrile generale ale judecãtorilor se convoacã şi la solicitarea unei treimi din numãrul judecãtorilor care fac parte din aceasta. (4) Adunãrile generale ale judecãtorilor se pot convoca şi de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei. ART. 51 Adunãrile generale ale judecãtorilor, prevãzute la art. 50 alin. (1), au urmãtoarele atribuţii: a) dezbat activitatea anualã desfãşuratã de instanţe; b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c) dezbat probleme de drept; d) analizeazã proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii; e) formuleazã puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; f) aleg şi revocã membrii colegiilor de conducere; g) iniţiazã procedura de revocare a membrilor Consiliului Suprior al Magistraturii, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 317/2004 *) privind Consiliul Superior al Magistraturii;___________ *) <>Legea nr. 317/2004 este republicatã la pag. 22-32. h) îndeplinesc alte atribuţii prevãzute de lege sau regulamente. SECŢIUNEA a 3-a Completele de judecatã ART. 52 (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecatã la începutul anului, urmãrind asigurarea continuitãţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioarã a instanţelor judecãtoreşti. (2) Completul de judecatã este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia. ART. 53 (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecatã se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat. (2) Cauzele repartizate unui complet de judecatã nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevãzute de lege. ART. 54 (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primã instanţã a judecãtoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecã în complet format dintr-un judecãtor, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncã şi de asigurãri sociale. (2) Apelurile se judecã în complet format din 2 judecãtori, iar recursurile, în complet format din 3 judecãtori, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. (3) În cazul completului format din 2 judecãtori, dacã aceştia nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunţa, procesul se judecã din nou în complet de divergenţã, în condiţiile legii. (4) Completul de divergenţã se constituie prin includerea, în completul de judecatã, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecãtorului din planificarea de permanenţã. ART. 55 (1) Completul pentu soluţionarea în primã instanţã a cauzelor privind conflictele de muncã şi asigurãri sociale se constituie din 2 judecãtori şi 2 asistenţi judiciari. (2) Asistenţii judiciari participã la deliberãri cu vot consultativ şi semneazã hotãrârile pronunţate. Opinia acestora se consemneazã în hotãrâre, iar opinia separatã se motiveazã. (3) În cazul în care judecãtorii care intrã în compunerea completului de judecatã nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunţa, procesul se judecã din nou în complet de divergenţã, prevederile art. 54 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile. CAP. III Instanţele militare ART. 56 (1) Instanţele militare sunt: a) tribunalele militare; b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti; c) Curtea Militarã de Apel Bucureşti. (2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevãzute în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezenta lege. (3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ propriu. ART. 57 (1) Instanţele militare judecã la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata sã se desfãşoare în alt loc. (2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitatã jurisdicţia românã. ART. 58 (1) La şedinţele de judecatã, judecãtorii şi procurorii militari sunt obligaţi sã poarte uniforma militarã. (2) Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecatã, precum şi procurorul care participã la judecarea cauzei trebuie sã facã parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade. (3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzãtoare, numit de conducãtorul parchetului la care este înregistratã cauza. ART. 59 (1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţioneazã tribunale militare. (2) Tribunalele militare judecã procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor. (3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplicã în mod corespunzãtor, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecãtori. ART. 60 (1) În municipiul Bucureşti funcţioneazã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti. (2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplicã în mod corespunzãtor, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecãtori. (3) Preşedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti este ordonator terţiar de credite. ART. 61 (1) Curtea Militarã de Apel funcţioneazã în municipiul Bucureşti, ca instanţã unicã, cu personalitate juridicã, fiind condusã de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplicã în mod corespunzãtor, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecãtori. (2) Preşedintele Curţii Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite. TITLUL III Ministerul Public CAP. I Atribuţiile Ministerului Public ART. 62 (1) Ministerul Public îşi exercitã atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Procurorii îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiilor legalitãţii, imparţialitãţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii. (3) Procurorii îşi exercitã funcţiile în conformitate cu legea, respectã şi protejeazã demnitatea umanã şi apãrã drepturile persoanei. (4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecãtoreşti, precum şi cu celelalte autoritãţi publice. ART. 63 Ministerul Public exercitã, prin procurori, urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege şi participã, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative; b) conduce şi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliţiei judiciare, conduce şi controleazã activitatea altor organe de cercetare penalã; c) sesizeazã instanţele judecãtoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii; d) exercitã acţiunea civilã, în cazurile prevãzute de lege; e) participã, în condiţiile legii, la şedinţele de judecatã; f) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, în condiţiile prevãzute de lege; g) apãrã drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispãruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii; h) acţioneazã pentru prevenirea şi combaterea criminalitãţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitarã a politicii penale a statului; i) studiazã cauzele care genereazã sau favorizeazã criminalitatea, elaboreazã şi prezintã ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminãrii acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu; j) verificã respectarea legii la locurile de deţinere preventivã; k) exercitã orice alte atribuţii prevãzute de lege. ART. 64 (1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. (2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevãzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formã, în efectuarea urmãririi penale sau în adoptarea soluţiei. (3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de cãtre procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Mãsura infirmãrii este supusã controlului instanţei competente sã judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia. (4) Lucrãrile repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendãrii sau al încetãrii calitãţii acestuia, potrivit legii, ori, în absenţa sa, dacã existã cauze obiective care justificã urgenţa şi care împiedicã rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecãtorilor şi procurorilor, mãsura dispusã de procurorul ierarhic superior. ART. 65 (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducãtorului parchetului respectiv. (2) Conducãtorul unui parchet este subordonat conducãtorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie. (3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi. ART. 66 (1) Organele de poliţie judiciarã îşi desfãşoarã activitatea de cercetare penalã, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate sã aducã la îndeplinire dispoziţiile acestuia. (2) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndatã, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legãturã cu sãvârşirea infracţiunilor. (3) Nerespectarea obligaţiilor prevãzute la alin. (1) şi (2) atrage rãspunderea juridicã potrivit legii. ART. 67 (1) Procurorul participã la şedinţele de judecatã, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevãrului. (2) Procurorul este liber sã prezinte în instanţã concluziile pe care le considerã întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauzã. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formã a concluziilor. (3) În procesele penale, la şedinţa de judecatã, poate participa procurorul care a efectuat urmãrirea penalã sau alt procuror desemnat de conducãtorul parchetului. ART. 68 Procurorul exercitã, în condiţiile legii, cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreşti pe care le considerã netemeinice şi nelegale. ART. 69 (1) Ministrul justiţiei, când considerã necesar, din proprie iniţiativã sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercitã controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei. (2) Controlul constã în verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfãşoarã raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrãrile de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza mãsurile dispuse de procuror în cursul urmãririi penale şi soluţiile adoptate. (3) Ministrul justiţiei poate sã cearã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informãri asupra activitãţii parchetelor şi sã dea îndrumãri scrise cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientã a criminalitãţii. CAP. II Organizarea Ministerului Public SECŢIUNEA 1 Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ART. 70 (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordoneazã activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevãzute de lege, are personalitate juridicã şi gestioneazã bugetul Ministerului Public. (2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct. (3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri. (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite. ART. 71 Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintã Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autoritãţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţarã sau din strãinãtate. ART. 72 Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercitã, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor. ART. 73 (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participã la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când considerã necesar. (2) În cazul imposibilitãţii de participare, procurorul general deleagã pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sãu ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sãu, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevãzute la alin. (1). ART. 74 Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemneazã, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participã la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevãzute de lege. ART. 75 (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structurã secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi. (2) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, ca structurã specializatã în combaterea criminalitãţii organizate şi terorismului. (3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism se încadreazã cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevãzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii. (4) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism procurorii trebuie sã aibã o bunã pregãtire profesionalã, o conduitã moralã ireproşabilã, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecãtor şi sã fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituitã în acest scop. (5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (4). (6) Interviul constã în verificarea pregãtirii profesionale, a capacitãţii de a lua decizii şi de a-şi asuma rãspunderea, rezistenţei la stres, precum şi altor calitãţi specifice. (7) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfãşuratã de procurori, cunoaşterea unei limbi strãine şi cunoştinţele de operare pe calculator. (8) Comisia prevãzutã la alin. (4) este numitã prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formatã din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii. (9) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evalueazã, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism. (10) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicãrii unei sancţiuni disciplinare. (11) La data încetãrii activitãţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sã funcţioneze potrivit legii. (12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism sunt stabilite prin lege specialã. (13) Dispoziţiile <>art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã*), se aplicã în mod corespunzãtor.___________ *) <>Legea nr. 303/2004 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. ART. 76 În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern. ART. 77 (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţioneazã colegiul de conducere, care hotãrãşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public. (2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generalã a procurorilor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 78 (1) Adunarea generalã a procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacã de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar. (2) Dispoziţiile art. 51 se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 79 Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaboreazã anual un raport privind activitatea desfãşuratã, pe care îl prezintã Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului urmãtor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. SECŢIUNEA a 2-a Parchetul Naţional Anticorupţie ART. 80 (1) Parchetul Naţional Anticorupţie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercitã atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţioneazã pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) Parchetul Naţional Anticorupţie se organizeazã ca structurã autonomã în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Parchetul Naţional Anticorupţie are personalitate juridicã şi sediul în municipiul Bucureşti. ART. 81 (1) Parchetul Naţional Anticorupţie îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului legalitãţii, al imparţialitãţii şi al controlului ierarhic. (2) Parchetul Naţional Anticorupţie este independent în raport cu instanţele judecãtoreşti şi cu parchetele de pe lângã acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autoritãţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectãrii acesteia. ART. 82 (1) Parchetul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ordonator principal de credite. (4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigurã de la bugetul de stat. ART. 83 (1) În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie funcţioneazã colegiul de conducere, care hotãrãşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet. (2) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie este constituit din procurorul general, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generalã a procurorilor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 84 (1) Adunarea generalã a procurorilor Parchetului Naţional Anticorupţie se convoacã de cãtre procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar. (2) Dispoziţiile art. 51 se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 85 În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie emite ordine cu caracter intern. ART. 86 (1) În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet. (2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, de regulã, în localitãţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângã curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora. ART. 87 (1) Parchetul Naţional Anticorupţie se încadreazã cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevãzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii. (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorii trebuie sã aibã o bunã pregãtire profesionalã, o conduitã moralã ireproşabilã, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecãtor şi sã fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituitã în acest scop. (3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (2). (4) Interviul constã în verificarea pregãtirii profesionale, a capacitãţii de a lua decizii şi de a-şi asuma rãspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi altor calitãţi specifice. (5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfãşuratã de procurori, cunoaşterea unei limbi strãine şi cunoştinţele de operare pe calculator. (6) Comisia prevãzutã la alin. (2) este numitã prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi este formatã din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii. (7) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie evalueazã, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie. (8) Procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitãrii necorespunzãtoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicãrii unei sancţiuni disciplinare. (9) La data încetãrii activitãţii în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sã funcţioneze potrivit legii. (10) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie sunt stabilite prin lege specialã. (11) Dispoziţiile <>art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 , republicatã, se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 88 Parchetul Naţional Anticorupţie elaboreazã anual un raport privind activitatea desfãşuratã, pe care îl prezintã Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului urmãtor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului Naţional Anticorupţie. SECŢIUNEA a 3-a Parchetele de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecãtorii ART. 89 (1) Pe lângã fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecãtorie funcţioneazã un parchet. (2) Parchetele au sediul în localitãţile în care îşi au sediul instanţele pe lângã care funcţioneazã şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea. (3) Parchetele de pe lângã curţile de apel şi parchetele de pe lângã tribunale au personalitate juridicã. Parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângã judecãtorii nu au personalitate juridicã. ART. 90 (1) Parchetele de pe lângã curţile de apel şi tribunale au în structurã secţii, în cadrul cãrora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângã curţile de apel au în structurã şi câte o secţie pentru minori şi familie. (2) În raport cu natura şi numãrul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângã judecãtorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale. (3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei. ART. 91 În localitãţile unde funcţioneazã sediile secundare ale tribunalelor şi judecãtoriilor se înfiinţeazã sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentã, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângã care funcţioneazã. ART. 92 (1) Parchetele de pe lângã curţile de apel sunt conduse de procurori generali. (2) Parchetele de pe lângã tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecãtorii sunt conduse de prim-procurori. (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale exercitã şi atribuţii de coordonare şi control al administrãrii parchetului unde funcţioneazã, precum şi al parchetelor din circumscripţie. (4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângã judecãtorii exercitã şi atribuţii de administrare a parchetului. ART. 93 Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite. ART. 94 (1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângã curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, dupã caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori şi familie şi judecãtorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct. (2) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, dupã caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi. ART. 95 (1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângã instanţe sunt conduse de procurori şefi. (2) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregãtirea, specializarea şi aptitudinile acestora. (3) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora. ART. 96 (1) În cadrul parchetelor funcţioneazã colegii de conducere, care avizeazã problemele generale de conducere ale parchetelor. (2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângã curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecãtorii au în componenţã procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevãzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor. (3) Dispoziţiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 97 Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplicã în mod corespunzãtor şi pentru organizarea şi desfãşurarea adunãrilor generale ale procurorilor. SECŢIUNEA a 4-a Organizarea parchetelor militare ART. 98 (1) Pe lângã fiecare instanţã militarã funcţioneazã un parchet militar. Pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureşti funcţioneazã Parchetul Militar de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, pe lângã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţioneazã Parchetul Militar de pe lângã Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lângã tribunalele militare funcţioneazã parchetele de pe lângã tribunalele militare. (2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevãzute în anexa nr. 2 care face parte integrantã din prezenta lege. (3) Parchetele militare prevãzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ propriu. ART. 99 (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct. (2) Parchetul Militar de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct. ART. 100 (1) Parchetele militare exercitã prin procurorii militari atribuţiile prevãzute la art. 63, care se aplicã în mod corespunzãtor. (2) Parchetele militare efectueazã urmãrirea penalã în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitatã jurisdicţia românã. Procurorii militari participã la şedinţele de judecatã ce se desfãşoarã potrivit art. 57. (3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specialã puse în serviciul lor şi faţã de care exercitã atribuţiile prevãzute la art. 63 lit. b). (4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 101 (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueazã urmãrirea penalã trebuie sã facã parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade. (2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzãtoare, numit de conducãtorul parchetului la care este înregistratã cauza. ART. 102 (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie funcţioneazã secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor sãvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militarã, cu indicativ propriu. (2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalitãţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care genereazã sau favorizeazã criminalitatea în rândul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie organizeazã şi desfãşoarã activitãţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bazã de protocoale. TITLUL IV Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii ART. 103 (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publicã cu personalitate juridicã, aflatã în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeazã formarea iniţialã a judecãtorilor şi procurorilor, formarea profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii. (2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învãţãmânt şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învãţãmânt superior şi recunoaşterea diplomelor. (3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti. ART. 104 (1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecãtor al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecãtor al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universitãţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitãţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universitãţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecãtorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezideazã. (2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridicã al Institutului, al judecãtorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învãţãmântul superior juridic acreditat potrivit legii. (3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an. ART. 105 Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotãrãşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii. ART. 106 (1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii. (2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite. ART. 107 (1) Numãrul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului. (2) Structura organizatoricã, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobã de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 108 (1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulã, din rândul judecãtorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului. (2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învãţãmântul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi strãini, precum şi personal de specialitate juridicã prevãzut la <>art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , republicatã, pentru desfãşurarea procesului de formare profesionalã. (3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numãrul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia brutã lunarã a funcţiei de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didacticã stabilitã conform <>art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 109 Prin hotãrâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesionalã continuã a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate. TITLUL V Asistenţii judiciari ART. 110 Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadã de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii: a) au cetãţenia românã, domiciliul în România şi capacitate deplinã de exerciţiu; b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregãtire teoreticã corespunzãtoare; c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucurã de o bunã reputaţie; d) cunosc limba românã; e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. ART. 111 (1) Asistenţii judiciari se bucurã de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii. (2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilitãţile judecãtorilor şi procurorilor se aplicã şi asistenţilor judiciari. (3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnã, asistenţã medicalã gratuitã şi gratuitatea transportului, prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori, se aplicã şi asistenţilor judiciari. (4) Asistenţii judiciari depun jurãmântul în condiţiile prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori. (5) Numãrul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. ART. 112 Asistenţii judiciari exercitã atribuţiile prevãzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevãzute în Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti. ART. 113 (1) Asistenţilor judiciari li se aplicã dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori. (2) Sancţiunile disciplinare se aplicã de cãtre ministrul justiţiei. (3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia cãreia funcţioneazã cel sancţionat. Hotãrârea curţii de apel este definitivã. (4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numãrului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei. (5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunicã Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei. ART. 114 Prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc: a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de cãtre Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de cãtre ministrul justiţiei; b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari. ART. 115 Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrãrii în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuã activitatea în cadrul tribunalelor de muncã şi asigurãri sociale sau, dupã caz, al secţiilor sau completelor specializate. TITLUL VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor ART. 116 (1) Toate instanţele judecãtoreşti şi toate parchetele au în structurã urmãtoarele compartimente auxiliare de specialitate: a) registratura; b) grefa; c) arhiva; d) biroul de informare şi relaţii publice; e) biblioteca. (2) Instanţele judecãtoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevãzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1). (3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângã aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie au, de asemenea, în structurã un compartiment de documentare şi un compartiment de informaticã juridicã. Compartimentele de informaticã juridicã se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecãtoriilor şi a parchetelor de pe lângã aceste instanţe. (4) Instanţele şi parchetele militare au în structurã şi un compartiment de documente clasificate. ART. 117 (1) Biroul de informare şi relaţii publice asigurã legãturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masã, în vederea garantãrii transparenţei activitãţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege. (2) Conducãtorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtãtor de cuvânt, poate fi un judecãtor sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, dupã caz, de conducãtorul parchetului ori un absolvent al unei facultãţi de jurnalisticã sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. ART. 118 (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţioneazã. (2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, dupã caz, de prim-procurorul parchetului. (3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângã acestea, compartimentele în care îşi desfãşoarã activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticorupţie, la judecãtorii şi parchetele de pe lângã acestea, de grefieri-şefi. (4) Personalul de specialitate informaticã va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei. (5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi. ART. 119 (1) Grefierii care participã la şedinţele de judecatã sau la efectuarea actelor de urmãrire penalã sunt obligaţi sã efectueze toate consemnãrile despre desfãşurarea acestora şi sã îndeplineascã orice alte însãrcinãri din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecatã sau, dupã caz, al procurorului. (2) La şedinţele de judecatã, grefierii sunt obligaţi sã poarte ţinuta vestimentarã corespunzãtoare instanţei unde funcţioneazã. Ţinuta vestimentarã se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului şi se asigurã în mod gratuit. (3) La şedinţele de judecatã, grefierii militari sunt obligaţi sã poarte uniforma militarã. ART. 120 (1) În vederea informatizãrii activitãţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie iau mãsuri pentru dotarea tehnicã corespunzãtoare a acestora. (2) Numãrul informaticienilor se stabileşte de cãtre preşedintele instanţei sau, dupã caz, de cãtre conducãtorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticorupţie, avizul prevãzut la alin. (2) nu este necesar. (4) În vederea creãrii unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire mãsurile prevãzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei. (5) Dotarea tehnicã necesarã informatizãrii instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, dupã caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigurã de Ministerul Apãrãrii Naţionale. TITLUL VII Paza instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor ART. 121 (1) Paza sediilor instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfãşurãrii normale a activitãţii în aceste sedii se asigurã, în mod gratuit, de cãtre Jandarmeria Românã, prin structurile sale specializate. (2) Numãrul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (3) Activitatea personalului prevãzut la alin. (2) este coordonatã de preşedintele instanţei sau de conducãtorul parchetului. ART. 122 (1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militarã pusã în serviciul lor de Ministerul Apãrãrii Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militarã va fi stabilit prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apãrãrii Naţionale. (2) Poliţia militarã pusã în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonatã preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora. (3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfãşurãrii normale a activitãţii se asigurã, în mod gratuit, de cãtre Poliţia Militarã. (4) Numãrul personalului necesar pentru fiecare instanţã sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 123 Poliţia Românã şi Jandarmeria Românã au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru buna desfãşurare a procesului penal, la solicitarea acestora. ART. 124 Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecãtorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecãtoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau, dupã caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. TITLUL VIII Gestiunea economico-financiarã şi administrativã a instanţelor şi parchetelor CAP. I Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ ART. 125 (1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, curţile de apel, parchetele de pe lângã curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângã tribunale au în structurã câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic. (2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, dupã caz, conducãtorului parchetului în cadrul cãruia funcţioneazã. (3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângã acestea asigurã activitatea economicã, financiarã şi administrativã şi pentru tribunalele specializate şi judecãtoriile sau, dupã caz, pentru parchetele din circumscripţia lor. (4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplicã şi Curţii Militare de Apel Bucureşti şi Parchetului Militar de pe lângã Curtea Militarã de Apel Bucureşti. ART. 126 (1) Poate fi numitã în funcţia de manager economic persoana care a fost admisã la concursul organizat în acest scop de cãtre: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe; b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor; c) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângã curţi de apel şi tribunale; d) Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui parchet. (2) La concursul prevãzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani. (3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevãzut la alin. (1) se face prin ordin al conducãtorului instanţei sau, dupã caz, al conducãtorului parchetului care organizeazã concursul. (4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de cãtre preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, preşedintele curţii de apel sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, pe bazã de concurs sau probã practicã. (5) Concursul prevãzut la alin. (1) şi (4) se organizeazã potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie. ART. 127 Managerul economic are urmãtoarele atribuţii principale: a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul cãruia funcţioneazã; b) rãspunde pentru gestiunea economico-financiarã a instanţelor sau parchetelor fãrã personalitate juridicã din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul cãruia funcţioneazã; c) îndeplineşte, pe baza delegãrii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevãzute de lege; d) organizeazã elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; e) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii instanţelor şi parchetelor; f) ia mãsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrãrile de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmãreşte şi rãspunde de realizarea acestora; g) organizeazã ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, dupã caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora; h) urmãreşte şi rãspunde de utilizarea cu eficienţã a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii; i) organizeazã ţinerea la zi a contabilitãţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul cãreia funcţioneazã şi controleazã efectuarea corectã a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã; j) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cãrora funcţioneazã, stabilind mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii acestora. De asemenea, asigurã ordinea, curãţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. ART. 128 Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilã şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevãzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 129 Preşedinţii instanţelor şi conducãtorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici. ART. 130 (1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângã acestea au în structurã un compartiment economico-administrativ. (2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are urmãtoarele atribuţii principale: a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrãrile necesare desfãşurãrii activitãţii instanţelor; b) asigurã aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodãresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfãşurãrii optime a activitãţii instanţelor; c) asigurã întreţinerea şi funcţionarea clãdirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încãlzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare; d) asigurã ordinea, curãţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor; e) întreprinde mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlãturarea consecinţelor unor calamitãţi. CAP. II Bugetele instanţelor şi parchetelor ART. 131 (1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţatã de la bugetul de stat. (2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecãtoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite. (3) Bugetul pentru parchetele de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecãtorii este gestionat de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apãrãrii Naţionale, ministrul apãrãrii naţionale având calitatea de ordonator principal de credite. ART. 132 (1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângã curţile de apel elaboreazã proiectele de buget anual pentru instanţele sau, dupã caz, parchetele din circumscripţiile lor. (2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, dupã caz, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie îşi elaboreazã propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângã celelalte instanţe judecãtoreşti. (4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii. (5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aprobã de adunarea generalã a judecãtorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice. (6) Proiectele de buget anual se elaboreazã de Curtea Militarã de Apel Bucureşti, respectiv de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dupã consultarea celorlalte instanţe şi parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi se transmit Ministerului Apãrãrii Naţionale. (7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4). ART. 133 (1) Fiecare instanţã şi fiecare parchet se încadreazã cu numãrul necesar de judecãtori sau, dupã caz, de procurori, precum şi cu numãrul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ. (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreunã cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie analizeazã anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 134 (1) Numãrul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numãrul maxim de posturi se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numãrul maxim de posturi se aprobã, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apãrãrii naţionale. ART. 135 (1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecãtorii şi parchete se aprobã cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei. (2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţã militarã şi parchet de pe lângã aceasta se aprobã prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii şi al ministrului apãrãrii naţionale. ART. 136 Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecãtoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. TITLUL IX Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 137 Pe lângã instanţele judecãtoreşti funcţioneazã, în condiţiile legii, urmãtoarele structuri: a) serviciile de reintegrare socialã şi supraveghere; b) oficiile registrului comerţului; c) alte structuri înfiinţate prin lege specialã. ART. 138 (1) Statul este obligat sã asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activitãţii instanţelor şi parchetelor. (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie sediile necesare bunei funcţionãri a instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor. (3) Drepturile materiale şi bãneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionãrii instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se asigurã de Ministerul Apãrãrii Naţionale. ART. 139 (1) Prin Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti se stabilesc: a) organizarea administrativã a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecãtoriilor; b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecatã, în vederea asigurãrii respectãrii principiilor distribuţiei aleatorii şi continuitãţii; c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecãtorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecãtorilor şi ale celorlalte categorii de personal; d) organizarea şi modul de desfãşurare a activitãţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecãtoreşti şi a adunãrilor generale ale judecãtorilor; e) vacanţa judecãtoreascã; f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate; g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ. (2) Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti se elaboreazã de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţei şi se aprobã prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 140 (1) Prin Regulamentul de ordine interioarã al parchetelor se stabilesc: a) organizarea administrativã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului Naţional Anticorupţie, a parchetelor de pe lângã curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecãtorii; b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal; c) organizarea şi modul de desfãşurare a activitãţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunãrilor generale ale procurorilor; d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public; e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor; f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor. (2) Regulamentul de ordine interioarã prevãzut la alin. (1) se aprobã prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 141 Referirile la Curtea Supremã de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se considerã a fi fãcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ART. 142 (1) Datele la care vor începe sã funcţioneze tribunalele specializate şi localitãţile în care îşi vor desfãşura activitatea se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplicã începând cu 1 iulie 2005. (3) Funcţia de manager economic se echivaleazã cu funcţia de director executiv. (4) Pânã la începerea funcţionãrii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângã aceastã instanţã, cauzele de competenţa acestora se soluţioneazã de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureşti. ART. 143 (1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplicã treptat, acţiunea încheindu-se pânã în anul 2007. (2) Pânã în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti. ART. 144 (1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se abrogã: a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, <>art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69^1 -69^5, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi <>art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Dispoziţiile <>art. 135 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogã de la data de 1 iulie 2005. NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile <>art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 , care nu sunt încorporate în textul republicat al <>Legii nr. 304/2004 şi care se aplicã, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al <>Legii nr. 247/2005 . "Art. II. - (1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecãtor inspector şi procuror inspector se desfiinţeazã, iar posturile se transformã în posturi de judecãtor, respectiv procuror. (2) Activitãţile aflate în curs de desfãşurare ale judecãtorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecãtori sau procurori desemnaţi de conducãtorii instanţelor judecãtoreşti sau parchetelor. Art. III. - Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecatã, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultãţi de jurnalisticã sau a specialiştilor în comunicare se aplicã de la 1 iulie 2006. Art. IV. - (1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacãu, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu Mureş care se desfiinţeazã prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanţã cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localitãţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege. (2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizãrii instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea mãsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzãtoare din bugetul Ministerului Apãrãrii Naţionale. (3) Spaţiile şi dotãrile materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cãrora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unitãţilor desfiinţate. (4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care opteazã pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale cãror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimatã, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localitãţi. (5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se ţine seama, potrivit legii, de vechimea în muncã şi de activitatea profesionalã. În acest caz, trecerea în rezervã sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie. .......................................................................... Art. VII. - Regulamentele prevãzute de prezenta lege se actualizeazã şi se adoptã în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. VIII. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor. (2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere înceteazã la expirarea termenului prevãzut la alin. (1)." ANEXA 1 A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ ALE ACESTORA
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Judeţul Judecãtoria Localitatea de reşedinţã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Câmpeni oraşul Câmpeni
Aiud municipiul Aiud
Blaj municipiul Blaj
Sebeş municipiul Sebeş
Arad Arad municipiul Arad
Ineu oraşul Ineu
Lipova oraşul Lipova
Gurahonţ comuna Gurahonţ
Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş
Argeş Piteşti municipiul Piteşti
Câmpulung municipiul Câmpulung
Curtea de Argeş municipiul Curtea de Argeş
Costeşti oraşul Costeşti
Topoloveni oraşul Topoloveni
Bacãu Bacãu municipiul Bacãu
Oneşti municipiul Oneşti
Moineşti municipiul Moineşti
Podu Turcului comuna Podu Turcului
Buhuşi oraşul Buhuşi
Bihor Oradea municipiul Oradea
Beiuş municipiul Beiuş
Marghita municipiul Marghita
Aleşd oraşul Aleşd
Salonta municipiul Salonta
Bistriţa-Nãsãud Bistriţa municipiul Bistriţa
Nãsãud oraşul Nãsãud
Beclean oraşul Beclean
Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
Dorohoi municipiul Dorohoi
Sãveni oraşul Sãveni
Darabani oraşul Darabani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Fãgãraş municipiul Fãgãraş
Rupea oraşul Rupea
Zãrneşti oraşul Zãrneşti
Brãila Brãila municipiul Brãila
Fãurei oraşul Fãurei
Însurãţei oraşul Însurãţei
Buzãu Buzãu municipiul Buzãu
Râmnicu Sãrat municipiul Râmnicu Sãrat
Pãtârlagele oraşul Pãtârlagele
Pogoanele oraşul Pogoanele
Caraş-Severin Reşiţa municipiul Reşiţa
Caransebeş municipiul Caransebeş
Oraviţa oraşul Oraviţa
Moldova Nouã oraşul Moldova Nouã
Bozovici comuna Bozovici
Bocşa oraşul Bocşa
Cãlãraşi Cãlãraşi municipiul Cãlãraşi
Olteniţa municipiul Olteniţa
Lehliu-Garã oraşul Lehliu-Garã
Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca
Turda municipiul Turda
Dej municipiul Dej
Huedin oraşul Huedin
Gherla municipiul Gherla
Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Medgidia municipiul Medgidia
Hârşova oraşul Hârşova
Mangalia municipiul Mangalia
Cernavodã oraşul Cernavodã
Bãneasa oraşul Bãneasa
Covasna Sfântu Gheorghe municipiul Sfântu Gheorghe
Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc
Întorsura Buzãului oraşul Întorsura Buzãului
Dâmboviţa Târgovişte municipiul Târgovişte
Gãeşti oraşul Gãeşti
Pucioasa oraşul Pucioasa
Rãcari oraşul Rãcari
Moreni municipiul Moreni
Dolj Craiova municipiul Craiova
Bãileşti municipiul Bãileşti
Filiaşi oraşul Filiaşi
Şegarcea oraşul Şegarcea
Calafat municipiul Calafat
Bechet oraşul Bechet
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Tecuci municipiul Tecuci
Târgu Bujor oraşul Târgu Bujor
Lieşti comuna Lieşti
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Bolintin-Vale oraşul Bolintin-Vale
Comana comuna Comana
Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu
Târgu Cãrbuneşti oraşul Târgu Cãrbuneşti
Novaci oraşul Novaci
Motru municipiul Motru
Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc
Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc
Topliţa municipiul Topliţa
Gheorgheni municipiul Gheorgheni
Hunedoara Deva municipiul Deva
Hunedoara municipiul Hunedoara
Petroşani municipiul Petroşani
Orãştie municipiul Orãştie
Brad municipiul Brad
Haţeg oraşul Haţeg
Ialomiţa Slobozia municipiul Slobozia
Urziceni municipiul Urziceni
Feteşti municipiul Feteşti
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Paşcani municipiul Paşcani
Hârlãu oraşul Hârlãu
Rãducãneni comuna Rãducãneni
Ilfov Buftea oraşul Buftea
Cornetu comuna Cornetu
Maramureş Baia Mare municipiul Baia Mare
Sighetu Marmaţiei municipiul Sighetu Marmaţiei
Vişeu de Sus oraşul Vişeu de Sus
Târgu Lãpuş oraşul Târgu Lãpuş
Dragomireşti comuna Dragomireşti
Şomcuta Mare oraşul Şomcuta Mare
Mehedinţi Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin
Strehaia oraşul Strehaia
Orşova municipiul Orşova
Vânju Mare oraşul Vânju Mare
Baia de Aramã oraşul Baia de Aramã
Mureş Târgu Mureş municipiul Târgu Mureş
Sighişoara municipiul Sighişoara
Reghin municipiul Reghin
Târnãveni municipiul Târnãveni
Luduş oraşul Luduş
Sângeorgiu de Pãdure oraşul Sângeorgiu de Pãdure
Neamţ Piatra-Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
Roman municipiul Roman
Târgu-Neamţ oraşul Târgu-Neamţ
Bicaz oraşul Bicaz
Olt Slatina municipiul Slatina
Caracal municipiul Caracal
Corabia oraşul Corabia
Balş oraşul Balş
Scorniceşti oraşul Scorniceşti
Prahova Ploieşti municipiul Ploieşti
Câmpina municipiul Câmpina
Vãlenii de Munte oraşul Vãlenii de Munte
Mizil oraşul Mizil
Sinaia oraşul Sinaia
Urlaţi oraşul Urlaţi
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Carei municipiul Carei
Negreşti-Oaş oraşul Negreşti-Oaş
Sãlaj Zalãu municipiul Zalãu
Şimleu Silvaniei oraşul Şimleu Silvaniei
Jibou oraşul Jibou
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Mediaş municipiul Mediaş
Agnita oraşul Agnita
Avrig oraşul Avrig
Sãlişte oraşul Sãlişte
Suceava Suceava municipiul Suceava
Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc
Rãdãuţi municipiul Rãdãuţi
Fãlticeni municipiul Fãlticeni
Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei
Gura Humorului oraşul Gura Humorului
Teleorman Alexandria municipiul Alexandria
Roşiori de Vede municipiul Roşiori de Vede
Turnu Mãgurele municipiul Turnu Mãgurele
Videle oraşul Videle
Zimnicea oraşul Zimnicea
Timiş Timişoara municipiul Timişoara
Lugoj municipiul Lugoj
Deta oraşul Deta
Sânnicolau Mare oraşul Sânnicolau Mare
Fãget oraşul Fãget
Jimbolia oraşul Jimbolia
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Babadag oraşul Babadag
Mãcin oraşul Mãcin
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Bârlad municipiul Bârlad
Huşi municipiul Huşi
Murgeni oraşul Murgeni
Vâlcea Râmnicu Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea
Drãgãşani municipiul Drãgãşani
Horezu oraşul Horezu
Brezoi oraşul Brezoi
Bãlceşti oraşul Bãlceşti
Vrancea Focşani municipiul Focşani
Panciu oraşul Panciu
Adjud municipiul Adjud
Bucureşti Judecãtoria sectorului 1 municipiul Bucureşti
Judecãtoria sectorului 2 municipiul Bucureşti
Judecãtoria sectorului 3 municipiul Bucureşti
Judecãtoria sectorului 4 municipiul Bucureşti
Judecãtoria sectorului 5 municipiul Bucureşti
Judecãtoria sectorului 6 municipiul Bucureşti
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Judeţul Judecãtoria Localitatea de reşedinţã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia
Arad Arad municipiul Arad
Argeş Argeş municipiul Piteşti
Bacãu Bacãu municipiul Bacãu
Bihor Bihor municipiul Oradea
Bistriţa-Nãsãud Bistriţa-Nãsãud municipiul Bistriţa
Botoşani Botoşani municipiul Botoşani
Braşov Braşov municipiul Braşov
Brãila Brãila municipiul Brãila
Buzãu Buzãu municipiul Buzãu
Caraş-Severin Caraş-Severin municipiul Reşiţa
Cãlãraşi Cãlãraşi municipiul Cãlãraşi
Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Covasna Covasna municipiul Sfântu Gheorghe
Dâmboviţa Dâmboviţa municipiul Târgovişte
Dolj Dolj municipiul Craiova
Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu
Gorj Gorj municipiul Târgu Jiu
Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc
Hunedoara Hunedoara municipiul Deva
Ialomiţa Ialomiţa municipiul Slobozia
Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Ilfov Ilfov oraşul Buftea
Maramureş Maramureş municipiul Baia Mare
Mehedinţi Mehedinţi municipiul Drobeta-Turnu Severin
Mureş Mureş municipiul Târgu Mureş
Neamţ Neamţ municipiul Piatra-Neamţ
Olt Olt municipiul Slatina
Prahova Prahova municipiul Ploieşti
Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare
Sãlaj Sãlaj municipiul Zalãu
Sibiu Sibiu municipiul Sibiu
Suceava Suceava municipiul Suceava
Teleorman Teleorman municipiul Alexandria
Timiş Timiş municipiul Timişoara
Tulcea Tulcea municipiul Tulcea
Vaslui Vaslui municipiul Vaslui
Vâlcea Vâlcea municipiul Râmnicu Vâlcea
Vrancea Vrancea municipiul Focşani
Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tribunalele cuprinse
Curtea de apel în circumscripţia Localitatea de
curţii de apel reşedinţã
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia
Sibiu
Hunedoara
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Curtea de Apel Piteşti Argeş municipiul Piteşti
Vâlcea
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Curtea de Apel Bacãu Bacãu municipiul Bacãu
Neamţ
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea
Satu Mare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava
Botoşani
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov
Covasna
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti
Cãlãraşi
Giurgiu
Ialomiţa
Ilfov
Teleorman
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca
Bistriţa-Nãsãud
Maramureş
Sãlaj
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
9. Curtea de Apel Constanţa Constanţa municipiul Constanţa
Tulcea
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova
Gorj
Mehedinţi
Olt
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi
Brãila
Vrancea
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi
Vaslui
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
13. Curtea de Apel Târgu Mureş Mureş municipiul Târgu Mureş
Harghita
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Curtea de Apel Ploieşti Prahova municipiul Ploieşti
Buzãu
Dâmboviţa
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
15. Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara
Arad
Caraş-Severin
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
┌────┬───────────────────────┬───────────────────────────────┬────────────────┐
│Nr. │Instanţa militarã şi │ Parchetul militar şi │Circumscripţia │
│crt.│ localitatea de │localitatea de reşedinţã │ teritorialã │
│ │ reşedinţã │ │ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
│I.1 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângã │Argeş │
│ │Bucureşti │Tribunalul Militar │Cãlãraşi │
│ │Sediul: Municipiul │Bucureşti │Giurgiu │
│ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │Ialomiţa │
│ │ │Bucureşti │Ilfov │
│ │ │ │Olt │
│ │ │ │Teleorman │
│ │ │ │Vâlcea │
│ │ │ │Municipiul │
│ │ │ │Bucureşti │
│ │ │ │Constanţa │
│ │ │ │Tulcea │
│ │ │ │Brãila │
│ │ │ │Buzãu │
│ │ │ │Dâmboviţa │
│ │ │ │Prahova │
├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
│I.2 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângã │Braşov │
│ │Cluj │Tribunalul Militar Cluj │Covasna │
│ │Sediul: Municipiul │Sediul: Municipiul Cluj- │Sibiu │
│ │Cluj-Napoca │Napoca │Alba │
│ │ │ │Bistriţa-Nãsãud │
│ │ │ │Cluj │
│ │ │ │Sãlaj │
│ │ │ │Harghita │
│ │ │ │Mureş │
│ │ │ │Bihor │
│ │ │ │Maramureş │
│ │ │ │Satu-Mare │
├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
│I.3.│Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângã │Bacãu │
│ │Iaşi │Tribunalul Militar Iaşi │Neamţ │
│ │Sediul: Municipiul Iaşi│Sediul: Municipiul Iaşi │Suceava │
│ │ │ │Vrancea │
│ │ │ │Botoşani │
│ │ │ │Galaţi │
│ │ │ │Iaşi │
│ │ │ │Vaslui │
├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
│I.4 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângã │Dolj │
│ │Timişoara │Tribunalul Militar │Gorj │
│ │Sediul: Municipiul │Timişoara │Hunedoara │
│ │Timişoara │Sediul: Municipiul │Mehedinţi │
│ │ │Timişoara │Arad │
│ │ │ │Caraş-Severin │
│ │ │ │Timiş │
├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
│II. │Tribunalul Militar │Parchetul Militar de pe │Competenţã │
│ │Teritorial Bucureşti │lângã Tribunalul Militar │teritorialã │
│ │Sediul: Municipiul │Teritorial Bucureşti │generalã │
│ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │ │
│ │ │Bucureşti │ │
├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤
│III.│Curtea Militarã de │Parchetul Militar de pe │Competenţã │
│ │Apel Bucureşti │lângã Curtea Militarã de │teritorialã │
│ │Sediul: Municipiul │Apel Bucureşti │generalã │
│ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │ │
│ │ │Bucureşti │ │
└────┴───────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
