Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
În Republica Socialistã România presa îndeplineşte o inalta misiune social-politica, slujind, prin intreaga sa activitate, cauza poporului, interesele supreme ale naţiunii socialiste.
Presa are menirea sa militeze permanent pentru traducerea în viata a politicii Partidului Comunist Roman, a inaltelor principii ale eticii şi echitãţii socialiste, sa promoveze neabatut progresul, ideile înaintate în toate domeniile vieţii şi activitãţii sociale.
Tribuna a opiniei publice, presa exprima conceptia clasei muncitoare - clasa conducatoare a societãţii româneşti -, nazuintele întregului popor, difuzeazã în mase ideile şi initiativele valoroase, contribuie prin intreaga sa activitate la faurirea societãţii socialiste multilateral dezvoltate.
ART. 2
Presa îşi desfãşoarã activitatea sub conducerea Partidului Comunist Roman - forta politica conducatoare a întregii societãţi din Republica Socialistã România.
ART. 3
Libertatea presei constituie un drept fundamental consfintit prin Constituţie. Tuturor cetãţenilor le este garantat dreptul şi le sînt asigurate condiţiile de a-şi exprima prin presa opiniile în problemele de interes general şi cu caracter public, de a fi informati asupra evenimentelor din viata interna şi internationala.
ART. 4
În deplina concordanta cu politica partidului şi statului de asigurare a unei reale egalitati între toţi cetãţenii tarii, oamenilor muncii din rindul nationalitatilor conlocuitoare le sînt create condiţii de informare şi exprimare a opiniilor şi prin organe de presa în limba maternã.
ART. 5
Prin presa, în sensul prezentei legi, se înţelege activitatea de informare publica realizatã prin orice forme de imprimare, înregistrare, transmitere şi comunicare, materializata în:
a) ziare, reviste, buletine periodice;
b) emisiuni de radio şi televiziune cu caracter de informare curenta şi de publicistica specifica radio-televiziunii;
c) jurnale cinematografice de actualitati, filme de informare şi documentare curenta;
d) orice alte asemenea forme de imprimare sau înregistrare grafica, fonica ori vizuala, destinate şi folosite ca mijloc de exprimare şi informare publica de masa.
În sensul prezentei legi, mijloacele de informare publica prevãzute în alineatul precedent se numesc organe de presa.
ART. 6
Profesiunea de ziarist este recunoscuta şi ocrotitã în baza prezentei legi.
CAP. 2
Funcţiile social-politice ale presei
ART. 7
În Republica Socialistã România presa exercita un rol activ în cunoaşterea de cãtre mase a politicii interne şi externe a Partidului Comunist Roman, militeazã pentru transpunerea în viata a programului de faurire a societãţii socialiste multilateral dezvoltate, a societãţii comuniste.
ART. 8
Presa contribuie la afirmarea conceptiei ştiinţifice, materialist-dialectice şi istorice a partidului despre viata şi societate, manifesta intransigenta revolutionara fata de conceptiile şi poziţiile obscurantiste, retrograde şi antiumanitare.
ART. 9
Presa are un important rol educativ în dezvoltarea conştiinţei socialiste a cetãţenilor, în formarea omului nou şi afirmarea multilaterala a personalitãţii umane.
Presa cultiva dragostea fata de Partidul Comunist Roman şi patria socialistã, respectul fata de tradiţiile glorioase ale luptei clasei muncitoare, ale poporului roman pentru dreptate socialã, libertate nationala şi progres, sentimentul fratiei, unitãţii şi coeziunii oamenilor muncii, romani şi de alte nationalitati, a tuturor membrilor societãţii socialiste în jurul Partidului Comunist Roman.
Presa militeazã permanent pentru afirmarea neabatuta în intreaga viata socialã a principiilor eticii şi echitãţii socialiste, pentru întãrirea legalitãţii socialiste.
ART. 10
Presa acorda atentie deosebita educãrii tinerei generaţii, a tuturor cetãţenilor, în spiritul muncii creatoare, al inaltelor raspunderi civice şi morale, în spiritul idealurilor socialismului şi comunismului, pãcii şi progresului.
ART. 11
Presa este un mijloc de larga informare publica privind viata interna şi internationala, de formare a opiniei publice; ca exponent al acesteia, presa este o tribuna de dezbateri şi schimb de opinii, un mijloc prin care cetãţenii tarii îşi exercita libertatea cuvintului şi a opiniei.
ART. 12
Prin intreaga sa activitate presa contribuie la dezvoltarea şi adincirea democraţiei socialiste, la participarea maselor la elaborarea deciziilor şi la exercitarea controlului îndeplinirii acestora, la continua perfecţionare a organizãrii vieţii sociale, la intreaga activitate de conducere a societãţii.
Presa are obligaţia de a oferi maselor posibilitãţi de dezbatere larga a documentelor de partid şi de stat, a proiectelor de acte normative, supuse dezbaterii publice.
ART. 13
Factor important de progres, presa are menirea de a contribui la raspindirea şi generalizarea experienţei pozitive, înaintate, obţinutã în toate domeniile de activitate, atît pe plan naţional, cît şi pe plan internaţional; ea stimuleaza schimbul de idei, gindirea şi activitatea creatoare, puse în slujba valorificãrii cît mai eficiente a resurselor materiale şi spirituale ale întregii tari.
ART. 14
Presa are datoria de a interveni în spirit critic, militant, pentru înlãturarea neajunsurilor şi starilor de lucruri negative din orice domeniu de activitate, de a combate manifestãrile cu caracter antisocial, abaterile de la normele eticii şi echitãţii socialiste, de a dezvalui fenomenele dãunãtoare societãţii noastre şi de a acţiona pentru înlãturarea lor.
ART. 15
Presa analizeazã fenomenele care au loc în lumea contemporana, participa la confruntarea de idei pe plan mondial, popularizeaza cuceririle geniului uman şi realizarile de seama ale civilizatiei universale, contribuie la afirmarea valorilor culturale şi umanitare.
ART. 16
Presa promoveazã principiile internationalismului socialist, slujeşte cauza socialismului, pãcii şi progresului, înţelegerii şi cooperãrii între natiuni şi popoare.
CAP. 3
Organizarea activitãţii de presa
Secţiunea 1
Editarea presei
ART. 17
Dreptul de editare a presei aparţine organizaţiilor politice, de stat, de masa şi obşteşti sau altor persoane juridice.
ART. 18
Organizaţiile politice, de stat, de masa şi obşteşti sau alte persoane juridice care editeazã organe de presa au calitatea de editor de presa.
Editarea organelor de presa se desfãşoarã pe baza autorizaţiei de editare ce se înregistreazã la Comitetul pentru presa şi tiparituri, în care se specifica editorul, denumirea, profilul, tirajul, condiţiile de aparitie şi de finanţare, preţul abonamentelor şi exemplarului publicatiei.
Modificarea elementelor menţionate în autorizaţia de editare se poate face numai prin obţinerea unei noi autorizaţii.
ART. 19
Editorul are, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) stabileşte profilul şi orientarea organului de presa, indruma şi controleazã intreaga activitate a acestuia;
b) numeşte pe redactorul şef, iar cu consultarea redactorului şef numeşte, cînd este cazul, pe redactorul şef adjunct şi pe secretarul general de redactie;
c) numeşte consiliul de conducere, precum şi colegiul de redactie;
d) stabileşte, potrivit legii, atribuţiile şi modul de funcţionare a consiliului de conducere;
e) stabileşte condiţiile de aparitie, finanţare şi administrare ale organului de presa, precum şi structura organizatoricã a redactiei acestuia, în condiţiile legii;
f) analizeazã activitatea publicistica a organului de presa, situaţia sa economico-financiarã, urmãrind îmbunãtãţirea acestora.
ART. 20
Organele de presa se editeazã de cãtre editorii de presa, direct sau prin redactii special constituite pentru una sau mai multe publicaţii.
Administrarea publicaţiilor se poate asigura de editor sau de întreprinderi specializate pentru administrarea publicaţiilor.
Redactiile pot dobîndi personalitate juridicã distinctã de cea a editorului sau, dupã caz, a administraţiei de publicaţii respective.
ART. 21
Agenţiile de presa, radioteleviziunea şi studiourile cinematografice, ca organizaţii editoare de presa, desfãşoarã activitatea cu caracter de presa prin redactii, potrivit regulilor stabilite în prezenta lege pentru editori şi organele lor de presa, precum şi în actele normative de organizare şi funcţionare ale acestor instituţii.
Secţiunea 2
Conducerea organului de presa
ART. 22
Organul de presa este condus de un consiliu de conducere - organ deliberativ larg reprezentativ - care hotãrãşte în problemele generale privind activitatea acestuia.
În funcţie de profilul organului de presa, din consiliul de conducere fac parte reprezentanţi ai organizaţiilor politice, de masa şi obşteşti, muncitori, ţãrani, oameni de ştiinţa şi cultura, specialişti, ziarişti.
Preşedintele consiliului de conducere este redactorul şef sau alta persoana desemnatã de editor din cadrul consiliului.
ART. 23
Consiliul de conducere indruma şi coordoneazã intreaga activitate a organului de presa, asigura orientarea acestuia potrivit programului Partidului Comunist Roman, urmãreşte modul în care organul de presa îşi îndeplineşte rolul social-politic în raport cu profilul sau şi dispoziţiile prezentei legi, analizeazã situaţia economico-financiarã a organului de presa, activitatea colegiului de redactie.
ART. 24
Şedinţele consiliului de conducere au loc trimestrial şi sînt convocate de preşedinte.
Consiliul de conducere îşi desfãşoarã activitatea în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi şi adopta hotãrîri cu votul a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al membrilor ce îl compun.
ART. 25
Consiliul de conducere îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului muncii colective. Consiliul în întregul sau şi fiecare membru în parte rãspund fata de editor pentru intreaga activitate.
ART. 26
Conducerea colectivã a activitãţii operative a organului de presa se realizeazã prin colegiul de redactie numit din rindul membrilor consiliului de conducere.
Colegiul de redactie este alcãtuit din redactorul şef, redactorii şefi adjuncţi, secretarul general de redactie, alţi membri ai consiliului de conducere.
Redactorul şef este preşedintele colegiului de redactie.
Membrii colegiului de redactie rãspund în fata colegiului şi a preşedintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce le sînt încredinţate.
ART. 27
În caz de divergenta între redactorul şef şi majoritatea membrilor colegiului de redactie, problema asupra cãreia nu s-a realizat acordul se supune editorului pentru a hotãrî.
ART. 28
Redactorul şef rãspunde pentru activitatea redactionala, economicã şi organizatoricã a organului de presa.
Redactorul şef este obligat sa ia mãsuri pentru îndeplinirea planului tematic aprobat de colegiu de redactie, pentru folosirea raţionalã a personalului redactional, pentru continua imbunatatire a eficientei politice şi economice a organului de presa, asigurind ca intreaga activitate sa se desfãşoare în concordanta cu funcţiile social-politice ale presei, cu orientarea stabilitã de editor şi consiliul de conducere.
ART. 29
La redactiile constituite ca unitãţi distincte, redactorul şef, pe baza hotãrîrii colegiului de redactie, angajeazã, în condiţiile prevãzute de lege, personalul redactional şi tehnic-redactional, potrivit numãrului de posturi existent şi structurii organizatorice aprobate.
La redactiile fãrã personalitate juridicã redactorul şef exercita atribuţiile prevãzute în alineatul precedent, în condiţiile prevãzute de acesta şi pe baza delegaţiei date de editor.
ART. 30
Redactorul şef reprezintã organul de presa în raporturile cu editorul, cu organele şi organizaţiile politice, de stat şi obşteşti, precum şi cu cetãţenii.
Dacã redactia are personalitate juridicã, redactorul şef o angajeazã în raporturile juridice cu persoanele fizice sau juridice, precum şi în fata organelor judiciare; în aceste raporturi şi în fata acestor organe, redactia care nu are personalitate juridicã este angajata prin editor sau prin redactorul şef împuternicit de acesta.
ART. 31
Dacã redactorul şef lipseşte sau este împiedicat din orice motive sa-şi exercite atribuţiile, acestea se îndeplinesc, dupã caz, de redactorul şef adjunct sau de unul dintre redactorii şefi adjuncţi desemnat de redactorul şef. Dacã redactia nu are redactor şef adjunct, atribuţiile redactorului şef se îndeplinesc de o alta persoana din colegiul de redactie desemnatã de editor.
Persoana care îndeplineşte atribuţiile redactorului şef, potrivit alineatului precedent, rãspunde de exercitarea acestor atribuţii, potrivit legii, în aceleaşi condiţii ca şi redactorul şef.
ART. 32
Unele organe de presa pot avea director, care îndeplineşte atribuţiile redactorului şef.
ART. 33
Fiecare publicaţie va mentiona pe prima pagina denumirea editorului, iar într-una dintre paginile sale, componenta colegiului de redactie, cu indicarea persoanelor care îndeplinesc funcţiile de redactor şef, redactor şef adjunct şi secretar general de redactie, în raport cu structura organului colectiv de conducere.
De asemenea, se vor mentiona adresa şi numãrul de telefon ale redactiei şi ale administraţiei, precum şi unitatea unde s-a imprimat publicaţia.
Secţiunea 3
Difuzarea presei
ART. 34
Presa tiparita se difuzeazã, dupã caz, de editori, de administraţiile publicaţiilor sau nemijlocit de organele de presa, prin abonamente, prin vînzare directa sau folosind ambele cai.
Difuzarea se poate face în regie proprie sau prin organizaţiile şi întreprinderile specializate. Contractul de difuzare a presei încheiat cu aceste organizaţii şi întreprinderi va prevedea tirajele ce se preiau spre difuzare ferma sau în cont, termenele, condiţiile de livrare şi de difuzare, îndatoririle reciproce pentru realizarea unei difuzari eficiente, mijloacele şi formele de control, precum şi penalizãrile ce se vor suporta de fiecare parte contractantã pentru neîndeplinirea întocmai a obligaţiilor contractuale.
ART. 35
Fiecare organ de presa are dreptul la un numãr de exemplare necomercializabile cu titlu de exemplare de semnal şi de serviciu, pentru satisfacerea obligaţiilor de depozit intern şi depozit legal, precum şi pentru schimbul intern şi internaţional necomercial de publicaţii.
ART. 36
Difuzarea tirajelor tipãrite, precum şi difuzarea emisiunilor şi filmelor care fac obiectul reglementãrii prezentei legi, se fac numai cu aprobarea redactorului şef sau, în lipsa acestuia, a persoanei desemnate sa-l înlocuiascã, potrivit art. 31.
ART. 37
Pentru gospodãrirea eficienta a mijloacelor materiale puse la dispoziţia presei, editorii şi organele de presa, administraţiile de publicaţii, ca şi organizaţiile şi întreprinderile specializate pentru difuzarea presei, au obligaţia sa urmãreascã rezultatele difuzãrii, sa cunoascã nevoile de tiraje şi modalitãţile concrete în care presa ajunge pînã la publicul cititor sau ascultator, dupã caz.
ART. 38
Preţul fiecãrei publicaţii, pe exemplar sau abonament, se stabileşte, potrivit dispoziţiilor legale, la propunerea editorului.
CAP. 4
Profesiunea de ziarist
Secţiunea 1
Îndatoririle şi drepturile ziaristului
ART. 39
În sensul prezentei legi, este considerat ziarist profesionist persoana care asigura redactarea, elaborarea sau conducerea publicaţiilor, a emisiunilor de radioteleviziune, a jurnalelor cinematografice şi în general desfãşoarã activitãţi de presa.
Poate fi încadrat ca ziarist persoana care militeazã pentru aplicarea în viata a politicii Partidului Comunist Roman de faurire a societãţii socialiste multilateral dezvoltate, se conduce în activitatea sa şi în viata particularã dupã normele eticii şi echitãţii socialiste; este absolvent cu diploma al unei instituţii de învãţãmînt superior sau al unei instituţii de învãţãmînt de specialitate; are aptitudini, dovedite în activitatea practica, pentru profesiunea de ziarist; cunoaşte cel puţin o limba strãinã; are cunoştinţe şi deprinderi practice necesare exercitãrii în bune condiţii a profesiunii de ziarist. În funcţie de profilul organului de presa, editorul poate stabili şi alte condiţii de încadrare a personalului redactional.
ART. 40
În exercitarea profesiunii sale, ziaristul are datoria:
a) sa contribuie cu toatã capacitatea sa la îndeplinirea funcţiilor social-politice ale presei, asa cum sînt stabilite de prezenta lege şi în documentele Partidului Comunist Roman;
b) sa slujeasca cu devotament cauza socialismului şi comunismului, sa lupte pentru aplicarea în viata a politicii interne şi internaţionale a partidului şi statului;
c) sa militeze pentru promovarea spiritului revolutionar în intreaga viata socialã, sa lupte impotriva inertiei, rutinei şi conservatorismului, impotriva a tot ceea ce este perimat şi poate frina mersul înainte al societãţii;
d) sa dea dovada de o inalta constiinta etico-profesionalã, de obiectivitate şi spirit de responsabilitate în îndeplinirea exemplara a profesiei, sa militeze neabatut şi în orice împrejurare pentru triumful adevãrului;
e) sa respecte consecvent în viata normele eticii şi echitãţii socialiste;
f) sa-şi perfecţioneze permanent pregãtirea politico-profesionalã, sa-şi lãrgeascã continuu orizontul de cunoaştere.
ART. 41
În exercitarea atribuţiilor sale profesionale ziaristul are dreptul:
a) sa solicite şi sa primeascã informaţii din partea organelor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti, a unitãţilor economice şi social-culturale, din partea persoanelor juridice, în condiţiile legii;
b) sa asiste prin acreditare la şedinţele de lucru ale organelor de conducere din cadrul ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, ale organizaţiilor de masa şi obşteşti, ale unitãţilor economice şi social-culturale;
c) sa asiste la manifestãri şi adunãri ale oamenilor muncii în care se dezbat probleme de interes obştesc;
d) sa aibã acces la sursele de documentare şi informare, în condiţiile legii;
e) sa primeascã sprijinul organelor competente atunci cînd realizarea sarcinilor de serviciu impune acest lucru;
f) sa beneficieze, în condiţiile stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, de facilitãţi şi prioritati privind transportul şi telecomunicatiile, cazarea în timpul deplasarilor, accesul la manifestãrile cultural-sportive, procurarea de aparatura specifica profesiunii.
ART. 42
Drepturile prevãzute în art. 41 se exercita pe baza legitimatiei eliberate ziaristului de cãtre organul de presa pe care îl reprezintã.
ART. 43
Opiniile exprimate în presa nu au un caracter oficial, cu excepţia celor care emana de la organele sau persoanele anume împuternicite pentru aceasta.
ART. 44
Este interzisã exercitarea oricãror presiuni şi acţiuni de intimidare impotriva ziaristului, din partea oricui s-ar manifesta, de natura sa-l împiedice în exercitarea profesiunii şi sa stirbeasca prestigiul sau social şi profesional. În îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, ziaristul încadrat în activitatea de presa se bucura de protecţia legii.
ART. 45
În litigiile de presa produse ca urmare a exercitãrii îndatoririlor de serviciu ziaristul are dreptul de a fi asistat şi de reprezentantul organului de presa, al editorului sau al organizaţiei sale profesionale.
ART. 46
Remunerarea activitãţii ziaristilor se face potrivit legii.
Programul de lucru în presa se stabileşte potrivit legislaţiei muncii, tinindu-se seama de specificul acestei activitãţi.
ART. 47
Ziaristii se pot asocia în organizaţii profesionale, în condiţiile legii.
Secţiunea 2
Atestarea şi încadrarea în munca a ziaristului
ART. 48
Pot fi încadraţi în presa, în munca redactionala:
a) absolvenţii cu diploma ai Facultãţii de ziaristica;
b) absolvenţii cu diploma ai altor instituţii de învãţãmînt superior - dupã efectuarea perioadei legale de stagiu în specialitate - care au dovedit în activitatea anterioarã aptitudini pentru profesia de ziarist, cu îndeplinirea cerinţelor prevãzute în art. 39 alin. 2.
Absolvenţii cu diploma ai Facultãţii de ziaristica vor efectua un stagiu de 2 ani în redactia în care au fost repartizaţi, dacã înainte de intrarea în facultate nu au lucrat în presa o perioada cel puţin egala cu perioada stagiului. Stagiul se reduce, pînã la anulare, corespunzãtor cu timpul lucrat anterior în presa.
Absolvenţii Facultãţii de ziaristica pot obţine atestarea ca ziarist profesionist dupã efectuarea stagiului în presa prevãzut la alineatul precedent; absolvenţii altor instituţii de învãţãmînt superior încadraţi în presa dupã efectuarea stagiului legal în specialitate pot obţine atestarea ca ziarist profesionist dupã o perioada de 1 an lucrata în redactie.
Atestarea va cuprinde, în afarã verificãrii activitãţii ziaristice, examen şi probe de cunoaştere a limbilor strãine, dactilografiei, folosirii aparatului de fotografiat sau de filmat, a mijloacelor de înregistrare a sunetului, a telexului.
Dacã rezultatele atestarii nu sînt concludente, perioada de stagiu în redactie poate fi prelungitã cu 1 an. Neatestarea atrage dupã sine trecerea într-o alta activitate corespunzãtoare pregãtirii candidatului sau desfacerea contractului de munca, potrivit legii.
ART. 49
Membrii uniunilor de creaţie şi alte persoane cu activitate publicistica notorie pot cere atestarea ca ziarist, prin comisia de atestare, fãrã obligaţia stagiului prevãzut la art. 48.
ART. 50
Corespondenţii voluntari cu rezultate deosebite în activitatea de presa - confirmate prin materiale apãrute şi referatul favorabil al redactiei sau redactiilor la care au colaborat - care întrunesc condiţiile prevãzute la art. 48. alin. 1 se pot prezenta la examenul de atestare fãrã obligaţia stagiului în redactie.
ART. 51
Atestarea ca ziarist profesionist se acorda de cãtre comisia de atestare formatã din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, Comitetului pentru presa şi tiparituri, organizaţiei profesionale a ziaristilor şi ai redactiei în care lucreazã stagiarul.
ART. 52
Atestarea calitãţii de ziarist da dreptul la eliberarea cãrţii de ziarist şi la exercitarea profesiunii.
Cartea de ziarist se elibereazã de cãtre comisia de atestare. Evidenta cãrţilor de ziarist se tine de Comitetul pentru presa şi tiparituri.
ART. 53
Pe timpul stagiului ziaristul stagiar are drepturile şi îndatoririle ziaristului, aceasta calitate fiindu-i recunoscuta pe baza legitimatiei de serviciu eliberata de redactia la care este încadrat.
ART. 54
Colegiile de redactie, în colaborare cu organizaţia profesionalã, asigura organizarea perfecţionãrii pregãtirii profesionale a ziaristilor, în conformitate cu dispoziţiile legale.
ART. 55
Condiţiile de studii şi vechime pentru ocuparea şi promovarea în funcţie în activitãţile de presa sînt cele stabilite prin dispoziţiile legale.
ART. 56
Timpul lucrat în ziaristica de ziaristii care au o alta calificare profesionalã li se recunoaşte ca vechime în munca în specialitatea din care provin, dacã activitatea lor publicistica priveşte acea specialitate.
Specialiştilor angajaţi ca ziarişti li se recunoaşte ca vechime în presa, odatã cu atestarea, vechimea avutã în specialitatea lor de baza, dacã îşi desfãşoarã activitatea publicistica în acea specialitate sau într-una invecinata.
Ziaristilor atestaţi în aceasta profesiune, transferati în interes de serviciu în alte domenii de activitate, indeplinind funcţii în care au fost numiţi sau aleşi, la revenirea în activitatea de presa li se considera vechime în aceasta activitate intreaga perioada cît a durat transferul; ei beneficiazã, în continuare, de drepturile conferite prin lege profesiunii de ziarist.
ART. 57
Încãlcarea grava sau sistematica de cãtre ziarist a îndatoririlor şi a eticii profesionale duce la retragerea temporarã sau definitiva a cãrţii de ziarist şi la trecerea în alta activitate în condiţiile legii.
Retragerea cãrţii de ziarist se dispune de cãtre organele care au eliberat-o, la propunerea organului de presa.
CAP. 5
Desfãşurarea activitãţii de presa
Secţiunea 1
Relaţiile presei cu organele şi organizaţiile de stat, cu organizaţiile obşteşti
ART. 58
Organele de stat, întreprinderile şi instituţiile, precum şi organizaţiile de masa obşteşti, vor furniza presei, în condiţiile legii, informaţii de interes public cu privire la activitatea lor şi vor sprijini ziaristii în conformitate cu art. 41 şi 42 din prezenta lege.
ART. 59
Fac excepţie de la prevederile art. 41 şi 58 datele şi informaţiile de orice natura care sînt secrete, potrivit legii, precum şi cele care se referã la aspecte intime ale vieţii personale.
ART. 60
Conducãtorii unitãţilor socialiste vor rãspunde la solicitarile şi întrebãrile presei şi vor invita reprezentanţii presei, acreditaţi pe lîngã organizaţia socialistã respectiva, la şedinţe ale organului colectiv de conducere în care se dezbat probleme care prezintã interes pentru opinia publica.
Organele centrale de stat, organele centrale ale organizaţiilor de masa şi obşteşti, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, vor desemna purtãtori de cuvint pentru relaţiile curente cu presa.
ART. 61
Organele de presa nu sînt obligate sa dezvaluie celor vizati sursele de informaţie pe baza cãrora au elaborat materialele difuzate, sursele nedezvaluite constituind secret profesional.
ART. 62
Organele de stat, întreprinderile şi instituţiile, precum şi organizaţiile de masa şi obşteşti, au datoria sa rãspundã, în scris, organului de presa, în termen de 30 de zile de la data primirii comunicãrii trimise de acesta cuprinzînd opiniile critice exprimate în presa cu privire la activitatea lor.
ART. 63
În exercitarea profesiunii lor, pentru anumite acţiuni de interes public, ziaristii sînt îndreptãţiţi sa instaleze, fãrã plata, aparate de transmitere vizuala, fonica sau de înregistrare în întreprinderi, instituţii, sali sau alte locuri publice, cu aprobarea conducerii acestora şi fãrã a stinjeni desfãşurarea normalã a activitãţii din unitate.
Secţiunea 2
Relaţiile dintre organele de presa şi cetãţeni
ART. 64
În îndeplinirea funcţiilor social-politice ce le revin organele de presa se sprijinã pe un larg activ obştesc şi corespondenti voluntari din rindul oamenilor muncii din toate domeniile vieţii sociale.
ART. 65
Orice persoana fizica sau juridicã are dreptul sa se adreseze organelor de presa în orice problema de interes şi cu caracter public, sa formuleze opinii, propuneri, sesizãri sau reclamaţii.
Organele de presa sînt obligate fie a le da publicitãţii ca atare sau a le utiliza pentru realizarea unor articole sau emisiuni proprii, fie a le transmite organului sau organizaţiei care, potrivit atribuţiilor legale, are competenta şi obligaţia soluţionãrii. Acestea au datoria de a comunica organului de presa, în termen de 30 de zile, mãsura luatã. Organul de presa va aduce la cunostinta celui ce i s-a adresat, în cel mult 15 zile, rãspunsul primit.
ART. 66
Presa trebuie sa ia atitudine ferma impotriva oricãror persoane care impiedica exercitarea dreptului la critica, indiferent de funcţia pe care acestea o deţin.
Secţiunea 3
Apãrarea intereselor societãţii şi persoanelor impotriva folosirii abuzive a dreptului de exprimare prin presa
ART. 67
Libertatea presei nu poate fi folositã în scopuri potrivnice orinduirii socialiste, ordinii de drept statornicite prin Constituţie şi celelalte legi, drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, moralei socialiste.
În apãrarea intereselor societãţii şi persoanelor impotriva folosirii abuzive a dreptului de exprimare prin presa se interzice publicarea şi difuzarea prin presa a materialelor care:
a) sînt potrivnice Constituţiei Republicii Socialiste România;
b) conţin atacuri impotriva orinduirii socialiste, principiilor politicii interne şi externe a Partidului Comunist Roman şi a Republicii Socialiste România;
c) defaimeaza conducerea partidului şi statului;
d) comunica informaţii, date sau documente secrete, definite astfel de lege;
e) cuprinde informaţii şi comentarii false sau alarmiste care ameninta sau tulbura liniştea publica ori prezintã un pericol pentru securitatea statului;
f) indeamna la nerespectarea legilor statului ori la sãvîrşirea unor fapte ce constituie infracţiuni;
g) propaga concepţii fasciste, obscurantiste, antiumanitare; fac propaganda şovinã, indeamna la ura de rasa sau nationala, la violenta, ori lezeaza sentimentele naţionale;
h) aduc atingere bunelor moravuri sau constituie o incitare la încãlcarea normelor de etica şi convieţuire socialã;
i) furnizind informaţii despre procese aflate în curs de soluţionare, anticipeaza asupra hotãrîrilor ce urmeazã a fi luate de cãtre organele judiciare;
j) cuprind date sau fapte neadevãrate, de natura a vãtãma interesele legitime şi a ştirbi demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane, prestigiul sau social sau profesional, ori prin care se profereazã insulte, calomnii sau se aduc ameninţãri la adresa unei persoane.
ART. 68
Controlul şi rãspunderea pentru respectarea dispoziţiilor art. 67 de cãtre fiecare organ de presa revin redactorului şef.
Comitetul pentru presa şi tiparituri urmãreşte respectarea dispoziţiilor art. 67 pentru a preveni difuzarea materialelor de presa care ar contraveni acestor dispoziţii, sesizind, dacã este cazul, pe redactorul şef sau pe inlocuitorul acestuia, care este obligat a lua mãsurile necesare.
ART. 69
Persoana fizica sau juridicã lezata prin afirmaţii fãcute în presa şi pe care le considera neadevãrate poate cere, în termen de 30 de zile, ca organul de presa în cauza sa publice sau sa difuzeze un rãspuns sub forma de replica, rectificare ori declaraţie.
Rãspunsul trebuie sa fie obiectiv şi sa urmãreascã restabilirea adevãrului.
Nu se considera a aduce lezare critica obiectivã, principiala şi constructivã, exercitatã prin presa, în realizarea funcţiilor sale social-politice.
ART. 70
Organul de presa este obligat sa publice, fãrã plata, rãspunsul, în condiţiile articolului precedent, în termen de 15 zile de la primirea lui, dacã organul de presa este cotidian, sau cel mai tirziu în al doilea numãr de la primirea rãspunsului, dacã organul de presa are alta periodicitate.
ART. 71
Refuzul de a publica sau difuza un rãspuns, în condiţiile art. 70, se comunica persoanei lezate în termen de 15 zile de la primirea sesizãrii scrise de aceasta.
Nepublicarea sau nedifuzarea rãspunsului în termenele prevãzute în articolul precedent se considera refuz, chiar dacã acesta nu a fost comunicat potrivit alin. 1.
ART. 72
În cazurile prevãzute în articolul precedent, persoana lezata poate cere judecãtoriei obligarea organului de presa în cauza sa publice sau sa difuzeze rãspunsul.
Dacã instanta judecãtoreascã constata ca refuzul este neîntemeiat, obliga organul de presa sa publice sau sa difuzeze rãspunsul în termen de 15 zile, care se calculeazã de la data rãmînerii definitive a hotãrîrii judecãtoreşti.
În cazul prevãzut în alineatul precedent, publicarea sau difuzarea rãspunsului se face cu menţiunea ca aceasta s-a dispus prin hotãrîre judecãtoreascã, indicindu-se numãrul şi data acesteia, precum şi instanta care a dat hotãrîrea.
ART. 73
Ziaristul poarta deplina rãspundere pentru respectarea dispoziţiilor art. 67, atît în materialele proprii pe care le publica, cît şi în cele de a cãror publicare rãspunde în cadrul obligaţiilor de serviciu.
Ziaristul rãspunde pentru exactitatea informaţiilor şi datelor relatate, pentru interpretarea lor obiectivã, pentru pãstrarea secretului de stat, de serviciu şi profesional.
Aceeaşi rãspundere revine şi colaboratorilor neincadrati la organul de presa şi care publica sub semnatura proprie, acorda interviuri, furnizeaza informaţii sau date destinate difuzãrii sub orice forma.
ART. 74
Redactorul şef rãspunde pentru încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi de cãtre cei prevãzuţi în articolul precedent, dacã sãvîrşirea faptelor acestora a fost posibila din cauza neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzãtoare de cãtre el a îndatoririlor de serviciu. Redactorul şef rãspunde şi în cazul în care materialul de presa difuzat, care constituie obiectul încãlcãrii îndatoririlor profesionale, potrivit dispoziţiilor din articolul precedent, este nesemnat, dacã materialul de presa a fost difuzat fãrã acordul autorului, ori dacã exista un impediment, de orice natura, ca autorul sa rãspundã, iar impedimentul a fost cunoscut de redactorul şef.
CAP. 6
Colaborarea internationala în domeniul presei
Secţiunea 1
Trimiterea de corespondenti de presa peste hotare
ART. 75
În îndeplinirea funcţiilor sale social-politice, presa romana militeazã pentru dezvoltarea relaţiilor cu presa din alte tari, în conformitate cu principiile de baza ale politicii externe a Partidului Comunist Roman şi a Republicii Socialiste România.
ART. 76
Organele şi organizaţiile de presa din Republica Socialistã România pot încheia, în condiţiile legii, acorduri, convenţii şi înţelegeri de colaborare cu organe şi organizaţii de presa din alte tari.
ART. 77
Organele şi organizaţiile de presa pot trimite reprezentanţi temporari peste hotare, pentru realizarea unor materiale de presa destinate informãrii opiniei publice din Republica Socialistã România. De asemenea, ele pot acredita corespondenti permanenţi în strãinãtate.
ART. 78
Corespondenţii şi reprezentanţii de presa romani peste hotare au datoria sa militeze pentru relaţii de colaborare între Republica Socialistã România şi ţãrile în care îşi desfãşoarã activitatea, sa informeze în mod obiectiv opinia publica româneascã despre problemele şi starile de lucruri din ţara respectiva, sa respecte legile acesteia.
Secţiunea 2
Corespondenţii de presa strãini în Republica Socialistã România
ART. 79
Organele şi organizaţiile de presa de peste hotare pot trimite reprezentanţi în calitate de corespondenti permanenţi sau temporari în Republica Socialistã România.
Corespondenţii permanenţi sînt acreditaţi cu aprobarea Ministerului Afacerilor Externe, pe baza cererilor exprese înaintate acestuia, în scris, de cãtre organele şi organizaţiile de presa interesate.
ART. 80
În exercitarea atribuţiile lor în Republica Socialistã România, corespondenţii de presa strãini se bucura de sprijinul autoritãţilor romane în vederea obţinerii, din partea persoanelor autorizate şi instituţiilor, a materialelor documentare necesare bunei desfasurari a activitãţii lor.
Corespondentilor de presa strãini li se faciliteazã vizite de documentare, convorbiri, interviuri şi participarea la acţiuni cu caracter naţional sau internaţional.
Corespondenţii de presa strãini îşi desfãşoarã activitatea cu respectarea legilor Republicii Socialiste România.
Secţiunea 3
Difuzarea presei strãine în România şi a presei romane în strãinãtate
ART. 81
Constituie presa strãinã, în sensul prezentei legi, mijloacele de informare publica prevãzute la art. 5, tipãrite, multiplicate sau înregistrate în strãinãtate, într-o limba strãinã sau în limba romana, precum şi cele tipãrite, multiplicate sau înregistrate în România de cãtre editori strãini sau din dispoziţia acestora.
ART. 82
Introducerea presei strãine pentru difuzare sau punere în vînzare se face pe baza de autorizare şi este exercitatã de întreprinderi sau instituţii destinate acestui scop.
Sînt scutite de autorizaţie publicaţiile editate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi instituţiile sale specializate.
ART. 83
Oficiile diplomatice din Republica Socialistã România pot imprima şi difuza, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe, informaţii şi material de presa documentar care servesc la cunoaşterea tarii pe care oficiul respectiv o reprezintã.
ART. 84
Se interzice difuzarea presei strãine care:
a) contravine prevederilor art. 67;
b) este introdusã în ţara, în scopul difuzãrii sau vinzarii cu ocolirea întreprinderilor sau instituţiilor special autorizate pentru importul şi difuzarea presei strãine.
ART. 85
Difuzarea peste hotare a presei romane se poate face direct de cãtre editori sau de organele de presa, cu respectarea prevederilor legale privind relaţiile de comerţ exterior şi de difuzare a presei.
Exportul de presa ce se realizeazã prin organizaţiile şi instituţiile specializate şi autorizate pentru aceasta se va desfasura pe baze comerciale, în cadrul contractelor de comerţ exterior.
Editorii şi organele de presa pot face schimburi internaţionale de publicaţii şi de emisiuni de radio-televiziune sau filme, pe baze necomerciale, în limitele plafoanelor stabilite.
CAP. 7
Sancţiuni
ART. 86
Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã.
ART. 87
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni:
a) împiedicarea, în orice mod, a reprezentanţilor presei de a-şi îndeplini îndatoririle profesionale, potrivit dispoziţiilor prezentei legi;
b) furnizarea cãtre presa sau publicarea în presa a unor informaţii şi date, cunoscind ca acestea nu corespund adevãrului;
c) persecutarea, sub orice forma, a celor care au contribuit la informarea presei sau şi-au exprimat în presa opinii critice, precum şi exercitarea de presiuni sau alte acte de intimidare asupra acestora;
d) necomunicarea în termenul prevãzut de lege, în mod nejustificat, a rãspunsului la opiniile critice exprimate în presa, potrivit art. 62;
e) introducerea presei strãine spre difuzare sau punere în vînzare în alte condiţii decît cele prevãzute în art. 82;
f) modificarea preţului publicatiei, pe numãr sau în abonament, fãrã respectarea dispoziţiilor legale.
Contravenţiile prevãzute în prezentul articol se sancţioneazã cu amenda de la 1.000 la 5.000 lei.
ART. 88
Constatarea contravenţiilor prevãzute în art. 87, precum şi aplicarea sancţiunii, se fac de cãtre persoane anume împuternicite de cãtre Comitetul pentru presa şi tiparituri.
Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia; plîngerea se soluţioneazã de judecãtoria în raza cãreia s-a savirsit contravenţia.
În mãsura în care prezenta lege nu dispune, contravenţiilor prevãzute în <>art. 87 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
ART. 89
Nepublicarea sau nedifuzarea rãspunsului cuvenit unei persoane fizice sau juridice, dispusã, potrivit art. 72, prin hotãrîre judecãtoreascã rãmasã definitiva, atrage obligarea organului de presa de cãtre instanta la plata unei amenzi, în folosul statului, de la 200 la 1.000 lei, pentru fiecare zi de intirziere.
În cazul în care organul de presa face dovada ca intirzierea s-a datorat unor motive întemeiate, instanta poate reveni asupra amenzii stabilite.
ART. 90
Tipãrirea, înregistrarea sau difuzarea, fãrã autorizare legalã, a unui imprimat grafic, fonic sau pe banda ori pelicula, destinat a fi folosit ca mijloc de informare publica, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
ART. 91
În cazul faptelor prevãzute de legea penalã, pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plîngerea prealabilã a persoanei vãtãmate, dacã fapta a fost sãvîrşitã prin presa, plîngerea prealabilã se adreseazã organului de urmãrire penalã, judecarea infracţiunii fiind de competenta judecãtoriei.
Retragerea plingerii inlatura rãspunderea penalã.
ART. 92
În cazul condamnãrii la pedeapsa închisorii pentru o infracţiune sãvîrşitã prin presa se poate pronunţa şi mãsura interzicerii de a ocupa funcţii în domeniul presei sau de a exercita profesia de ziarist, potrivit dispoziţiilor art. 115 din Codul penal.
CAP. 8
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 93
Buletinele şi celelalte publicaţii cu caracter intern sau de serviciu, revistele şcolare ale elevilor, precum şi activitãţile culturale de amatori care folosesc mijloacele de exprimare ale presei, se organizeazã, se desfãşoarã şi sînt conduse potrivit regulilor stabilite de organele de stat sau obşteşti competente în ramura sau domeniul lor de activitate.
ART. 94
Publicaţiile cultelor şi confesiunilor religioase se organizeazã şi sînt indrumate şi conduse potrivit statutelor proprii, aprobate în condiţiile legii.
ART. 95
Prevederile art. 67 se aplica tuturor materialelor tipãrite sau multiplicate, înregistrate, transmise sau fãcute publice sub orice forma de comunicare, de oricare persoana, organizaţie sau instituţie.
ART. 96
Organele de presa au obligaţia de a asigura ca, în decurs de maximum 4 ani, personalul redactional încadrat la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sa corespundã cerinţelor de studii şi pregãtire profesionalã prevãzute în art. 39.
Sînt exceptaţi de la îndeplinirea acestor condiţii ziaristii, care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi mai au cel mult 10 ani pînã la împlinirea virstei de pensionare. Cei a cãror activitate publicistica depãşeşte 20 de ani vor putea exercita în continuare profesiunea de ziarist, fãrã sa îndeplineascã cerinţele de studii prevãzute la art. 39.
Ziaristii cu o vechime mai mica de 2 ani în redactii la data intrãrii în vigoare a prezentei legi pot susţine examenul de atestare la împlinirea cerintei de stagiu prevãzutã în art. 48.
ART. 97
Prevederile prezentei legi intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
