Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAROL al II-lea
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate;
Asupra raportului preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri şi al ministrilor Nostri secretari de Stat la Departamentele Muncii şi Justiţiei Nr. 992/938;
Vazand avizul Consiliului Legislativ Nr. 160/938;
Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 2.519/938;
În temeiul art. 98 din Constitutiune,
Am decretat şi decretam:
CAP. 1
Constituirea şi scopul breslelor
ART. 1
Breslele au ca obiect studiul, apãrarea şi desvoltarea intereselor profesionale, fãrã a urmãri însã împãrţirea de beneficii.
Interesele profesionale sunt limitate prin însuşi natura lor, la acelea de ordin industrial, comercial, agricol tehnic, economic, cultural şi social.
Breslele îşi exercita activitatea numai pe planul naţional, cu respectarea intereselor superioare ale naţiunii. Ele nu vor putea fi afiliate organizatiunilor cu caracter internaţional sau sa fie reprezentate la manifestatiuni sau congrese internaţionale, fãrã autorizaţia expresã a Ministerului Muncii.
ART. 2
Se recunoaşte urmãtoarelor categorii de persoane fizice care exercita aceeaşi profesiune, profesiuni similare sau profesiuni conexe, dreptul de a se constitui în bresle, în condiţiunile prevãzute de aceasta lege;
a) Lucrãtorilor;
b) Funcţionarilor particulari;
c) Meseriasilor.
Nimeni nu poate fi constrâns de a face parte, de a nu face parte sau de a inceta de a mai face parte dintr-o breasla, în contra voinţei sale.
ART. 3
Acest drept se întinde şi asupra tuturor lucrãtorilor salariaţi ai Statului, judeţelor, comunelor, caselor şi regiilor autonome, altor servicii publice sau de utilitate publica.
CAP. 2
Despre recunoaşterea personalitatilor juridice
ART. 4
Recunoaşterea personalitãţii juridice a breslei se face printr-un decret regal dat în urma propunerii Ministerului Muncii, în baza avizului Comitetului muncii.
ART. 5
Breslele sunt unitare.
Nu se pot constitui bresle mixte.
ART. 6
Circumscripţia teritorialã a fiecãrei bresle, recunoscuta în conformitate cu prezenta lege, este tinutul.
Nu se poate recunoaşte personalitate juridicã decât unei singure bresle pentru fiecare categorie de profesii în cuprinsul aceluiaşi ţinut.
Breasla poate avea însã secţiuni în centrele mai importante din ţinut.
Aceste secţiuni vor putea exercita drepturi de reprezentare şi, în genere, toate celelalte drepturi conferite prin prezenta lege, prin delegaţie data pe breasla.
ART. 7
Pentru a putea dobândi personalitatea juridicã, breasla trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţiuni;
a) Breslele de salariaţi vor trebui sa cuprindã, prin aderare voluntara, cel puţin 1/10 din salariaţii ocupati în circumscripţie în categoria de profesie respectiva;
b) Breslele de meseriasi vor trebui sa cuprindã, prin aderare voluntara, cel puţin 1/10 din totalul meseriasilor de aceeaşi categorie de profesie din circumscripţia respectiva, în nici un caz numãrul membrilor fondatori ai unei bresle de lucrãtori, funcţionari particulari sau meseriasi, nu vor putea fi sub 30.
Dacã în circumscripţia respectiva nu exista pentru o anumitã categorie de profesiuni, numãrul suficient cerut de lege pentru constituirea unei bresle, persoanele aparţinând acelei categorii, se vor putea afilia unei bresle, care prezintã cea mai mare analogie cu profesiunea respectiva. Ele vor putea constitui grupuri separate, supuse însã în toate privintele autoritãţii breslei. În acest caz, breasla va adauga la titulatura sa, expresiunea "profesiuni conexe".
II. În afarã de apãrarea intereselor profesionale, breslele se ocupa a urmãri educarea profesionalã, morala şi patriotica a membrilor sãi.
III. Conducãtorii breslelor vor trebui sa fie cetãţeni romani, bucurandu-se de plenitudinea drepturilor civile şi politice, ale cãror onorabilitate, capacitate şi sentimente naţionale, constituie o chezasie pentru îndrumarea şi propãşirea activitãţii breslei.
ART. 8
Conducãtorii sau un împuternicit special al membrilor fondatori, prevãzuţi în actul constitutiv, trebuie sa adreseze Ministerului Muncii cererea de recunoaştere a personalitãţii juridice.
La cerere se vor anexa:
a) Originalul şi doua copii certificate conform, dupã procesul-verbal de constituire şi dupã statute;
b) Tabloul nominal al persoanelor care compun organul de conducere, indicandu-se pentru fiecare cetãţenie, domiciliul, profesiunea;
c) Tabloul nominal al membrilor fondatori ai breslei, cu adresa, profesiunea şi cetãţenia lor.
Acela sau aceia care fac cerere de recunoaştere a personalitãţii juridice au rãspunderea sinceritatii cuprinsului activitãţii depuse, sub sancţiunea prevãzutã de art. 42.
ART. 9
Ministerul Muncii primind cererea, o va trimite Comitetului muncii spre a-şi da avizul.
Comitetul muncii va proceda la cercetãrile necesare, putând invita, pentru lãmuriri sau completãri de acte, pe membrii fondatori, sau pe împuternicitul lor, putând cere avizul celorlalte ministere, camerelor profesionale, Uniunilor lor sau altor autoritãţi.
Comitetul muncii va putea cere modificarea statutelor a actului constitutiv când acestea nu sunt în cadrul legii. Comitetul va aviza nu numai asupra îndeplinirii condiţiunilor cerute de legea de fata, ci şi asupra oportunitãţii şi utilitãţii recunoaşterii personalitãţii juridice a breslei în constituire pentru consideratiuni de ordin politic, economic sau social.
ART. 10
Decretul regal prin care se recunoaşte personalitate juridicã breslei, va fi publicat de Ministerul Muncii la Monitorul Oficial, împreunã cu actul constitutiv şi statutele.
CAP. 3
Despre efectele recunoaşterii personalitãţii juridice
ART. 11
Breasla care se bucura de personalitate juridicã:
a) Are dreptul exclusiv de a sta în justiţie, fie ca parte principala, fie ca parte alãturatã, nu numai pentru atingerile aduse personalitãţii sau patrimoniului sau, dar şi pentru fapte care, deşi sunt considerate ca leziuni cauzate unor drepturi individuale ale membrilor sãi, rezultate din legi, regulamente convenţiuni colective de munca sau altfel, sunt totuşi în legatura cu exerciţiul profesiunii şi cu interesele colectivitãţii membrilor;
b) Are dreptul exclusiv de a desemna reprezentanţi, acei dintre membrii sãi, în Camerele de munca, Case şi oficii de asigurãri, delegatiuni, comisiuni consultative sau deliberative, instanţe jurisdicţionale, precum şi în orice alte instituţiuni publice sau private, în care interesele profesionale trebuie sa fie reprezentate;
c) Are dreptul exclusiv de a încheia convenţii colective de munca;
d) Va desemna delegaţi în comisiunile de conciliatiune sau de arbitraj în ori şi ce conflict colectiv de munca ivit în circumscripţia sa teritorialã, în una sau mai multe întreprinderi din categoria profesionalã cãreia îi aparţine, cu condiţia ca cel puţin jumãtate din numãrul sau sa fie salariaţi ai întreprinderii sau întreprinderilor respective;
e) Are dreptul exclusiv de a exercita, în numele şi în folosul membrilor sãi, individual sau colectiv, acţiunile ce nasc din Convenţia colectivã de munca sau dintr-un contract individual de munca;
f) Are dreptul sa desemneze delegaţi care pot sa însoţeascã organele de inspecţie ale Ministerului Muncii cu ocazia inspectiilor muncii, pentru tot ce priveşte aplicarea legilor şi regulamentelor de protectiune sau de organizare a muncii, convenţiilor colective sau a regulamentelor de atelier, însã numai în cazurile când la aceste inspecţii iau parte şi delegaţii patronilor. În cazul însã când delegaţii patronilor nu iau parte, inspecţia se va putea face numai în asistenta delegaţilor salariaţi.
Atribuţiile dela punctele d şi e aparţin numai breslelor de salariaţi.
g) Are dreptul ca, singura, în colaborare cu alte bresle, camere profesionale sau cu Ministerul Muncii, sa înfiinţeze instituţii de îndrumare, pregãtire, perfecţionare profesionalã şi ocrotire a muncii naţionale.
ART. 12
Breasla care se bucura de personalitate juridicã, poate de asemenea, dacã este autorizata prin statute şi sub condiţia expresã de a nu împãrţi beneficii membrilor:
a) Sa cumpere pentru a revinde, închiria sau imprumuta membrilor sãi ori şi ce obiect necesar exerciţiului profesiune ca: materii prime, maşini, instrumente şi scule, etc.;
b) Sa primeascã în depozit produsele muncii membrilor sãi, sa vândã sau sa usureze vânzarea acestor produse prin expeditiuni, anunţuri, publicaţiuni, prin grupuri de expeditiuni şi comenzi, precum şi prin orice alt mijloc, fãrã ca totuşi sa poatã opera aceste vânzãri în numele ori pe rãspunderea sa;
c) Sa creeze şi sa indrumeze instituţiuni cu caracter economic în interesul membrilor sãi, precum societãţii cooperative de producţie sau de consumaţie, sau instituţiuni cu caracter social, precum case de ajutor mutual, instituţiuni care vor avea însã o contabilitate separatã;
d) Sa editeze şi sa imprime publicaţiuni pentru desvoltarea culturalã şi tehnica a membrilor şi pentru apãrarea intereselor profesionale.
ART. 13
Breasla care se bucura de personalitate juridicã poate dobândi, în condiţiunile prevãzute la art. 12, orice fel de avere mobila sau imobilã, fie cu titlul gratuit sau oneros.
ART. 14
Mobilele şi imobilele dobândite de o breasla în condiţiunile fixate de prezenta lege, nu vor putea fi urmãrite pentru nici o cauza, cu exceptarea însã a datoriilor privilegiate şi ipotecare preexistente, precum şi averile cãtre fisc, dacã acele mobile sau imobile sunt necesare întrunirilor membrilor breslei, bibliotecii sau cursurilor de instrucţie profesionalã.
CAP. 4
Despre statute
ART. 15
Statutele breslelor vor trebui sa cuprindã în mod obligator:
1. Denumirea şi scopul breslei.
2. Sediul principal şi eventual sediul secţiunilor.
3. Patrimoniul iniţial, cuantumul şi compunerea lui, precum şi cotizatiunile.
4. Declaraţiunea de respectarea Constituţiei şi legilor tarii, de renunţarea expresã la orice forma de activitate interna sau externa contrarã intereselor statului.
5. Recunoaşterea faptului ca breslele constituie un factor de cooperare activa cu toţi ceilalţi factori ai economiei naţionale.
6. Modalitãţile şi condiţiile de admiterea membrilor, drepturile şi îndatoririle lor, cazurile şi procedura de excludere.
7. Nume pentru înfiinţarea secţiunilor, funcţionarea lor şi contribuţia acestora la cheltuielile breslei, contribuţie care în nici un caz nu va depãşi 70% din cuantumul cotizaţiilor percepute de fiecare secţiune.
8. Modul de desemnarea organelor de conducere şi control şi atribuţiile lor, precum şi normele dupã care se vor acorda ajutoare membrilor.
CAP. 5
Despre organele de conducere
ART. 16
Organele de conducere ale breslei sunt:
a) Adunarea generalã;
b) Comitetul de direcţie.
ART. 17
Adunarea generalã este organul suprem al breslei. Ea se compune din totalitatea membrilor la curent cu plata cotizatiei.
ART. 18
Adunarea generalã se convoacã:
a) În cazurile fixate de statute;
b) Când 1/5 din numãrul membrilor de drept de vor cere aceasta în scris cu apãrarea scopurilor.
ART. 19
Convocarea se face de cãtre preşedintele breslei, sau în lipsa, sau împiedicare, de vicepreşedinte, la sediul principal sau la sediul acţiunii.
Când acei însãrcinaţi cu convocarea sau înlocuitorii lor nu mai au calitatea, sunt absenţi sau împiedicaţi de a convoca, precum şi în cazul când, deşi având calitatea, refuza de a convoca, dacã statutele şi actul constitutiv nu prevãd situaţia, prim-preşedintele sau preşedintele tribunalului, în circumscripţia cãruia Ministerul Muncii sa facã convocarea, sa prezideze adunarea generalã şi sa constate hotãrârile luate printr-un proces verbal.
ART. 20
Adunarea generalã nu poate statua decât asupra chestiunilor care fac obiectul convocãrii şi respectând cu stricteţe principiile prezentei legi.
Sunt nule orice deliberãri asupra unor chestiuni altele decât acelea în vederea cãrora s-a fãcut convocarea.
ART. 21
Adunarea generalã este valabil constituitã când sunt prezenţi sau reprezentaţi jumãtate plus unul din totalitatea membrilor prevãzuţi la art. 17.
Hotãrârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi şi reprezentaţi.
Dacã la prima convocare a adunãrii generale nu se întruneşte numãrul prevãzut de alineatul I, ea se amana de drept pe ziua urmãtoare la aceeaşi ora, când se va tine cu orice numãr de membri, ne mai fiind necesarã nici o alta convocare.
ART. 22
Adunarea generalã are în competinţa sa toate actele care nu sunt rezervate prin statute comitetului de direcţie şi de control.
În mod special însã rãmân adunãrii generale urmãtoarele atributiuni:
a) Stabilirea prestaţiilor şi cotizaţiilor la care vor fi supuşi membrii;
b) Admiterea şi excluderea membrilor breslei;
c) Alegerea comitetului de direcţie şi comisiei de control şi fixarea atribuţiilor lor;
d) Verificarea şi aprobarea bilanţului şi contului de gestiune;
e) Descãrcarea de gestiune a comitetului de direcţie;
f) Crearea de noi secţiuni;
g) Dobândirea de bunuri mobile sau imobile, cu titlul gratuit sau oneros;
h) Modificarea statutelor;
i) Afiliere la uniune;
j) Fuziune cu alta breasla;
k) Lichidarea sau dizolvarea breslei.
Deciziunile adunãrii generale, asupra chestiunilor de sub literele: g, h, j şi k, pentru a putea fi executorii, sunt supuse prealabilei aprobãri a Ministerului Muncii, care va lua în acest scop avizul comitetului muncii:
ART. 23
Comitetul de direcţie ales de adunarea generalã, este compus din cel puţin 7 persoane, membri ai breslei;
Comitetul reprezintã breasla în justiţie, fata de autoritãţi şi fata de terţi.
Comitetul poate delega pe unul sau mai mulţi membri din sanul sau în acest scop.
ART. 24
Membrii comitetului de direcţie trebuie sa fie de naţionalitate romana, sa aibã varsta împlinitã de 30 ani, sa practice sau sa fi practicat efectiv îndeletnicirea intrand în categoria profesionalã cãreia îi aparţine breasla, de cel puţin 3 ani. Ei trebuie sa se bucurie de plenitudinea drepturilor civile şi politice şi sa nu fi suferit vreo condamnare criminalã sau pentru una din urmãtoarele fapte: abuz de încredere, delapidare de bani publici, escrocherie, fals, furt, tainuire, luare de mitã, contrabanda, plasmuire de moneda sau sigilii şi sustragere de sub sechestru.
ART. 25
Comitetul va alege din sanul sau un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi un casier.
CAP. 6
Supraveghere
ART. 26
Comitetul de censori se va compune din 3-5 membri, din care unul va trebui sa fie expert contabil sau contabilul autorizat, ales de pe lista Corpului contabililor autorizaţi din timpul respectiv.
ART. 27
Ministerul Muncii are un drept general şi personal şi permanent de supraveghere şi control asupra activitãţii breslelor.
Acest control are de scop, pe de o parte, ca breslele sa funcţioneze şi sa se administreze potrivit Constituţiei, legilor şi statutelor, iar pe de alta parte, ca ele sa nu lucreze impotriva bunelor moravuri, ordinei publice şi siguranţei Statului.
Acest control se va exercita prin organele ministerului, care vor putea participa la şedinţele comitetului de direcţie şi la adunãrile generale.
CAP. 7
Raporturile dintre breasla şi membri şi dintre breasla şi terţi
ART. 28
Raporturile dintre breasla şi membrii sãi sunt determinate de statut.
ART. 29
Pot fi membri ai breslei persoane fizice de cetãţenie romana sau strãin, care exercita profesiunea respectiva, care au varsta de cel puţin 18 ani împliniţi.
Vor putea fi membri de asemenea şi acei care vremelnic sunt lipsiţi de lucru, dar care în mod efectiv au exercitat profesia respectiva, cel puţin cu un an înainte de intrarea în breasla.
Admiterea şi excluderea membrilor va putea fi hotãrâtã în cazuri urgente de comitetul de direcţie, sub rezerva ratificãrii de cãtre prima adunare generalã care va urma.
ART. 30
Membrii ori când au dreptul de a se retrage dintr-o breasla, fãrã arãtarea motivului, cu condiţia sa comunice hotãrârea lor Comitetului de direcţie cel puţin cu 6 luni înainte de finele anului social.
Membrul care se retrage dintr-o breasla îşi poate conserva toate drepturile pe care le-a dobândit în întreprinderile cu caracter economic sau social, create de breasla şi la care el a contribuit prin cotizare sau altfel.
Membrii care se retrag sau care sunt excluşi, nu au nici un drept asupra avutului social. Ei rãmân obligaţi a achitã cotizaţiile pe tot timpul cat au fost în breasla.
ART. 31
Excluderea unui membru se pronunţa motivat de cãtre adunarea generalã, ascultandu-se şi membrul interesat. Cel exclus are drept de apel la tribunalul sediului breslei, în termen de cinci zile libere dela data comunicãrii excluderii.
Membrul exclus, pentru orice cauza, înceteazã de a mai face parte din întreprinderile cu caracter economic sau social ale breslei.
ART. 32
Breasla rãspunde pentru paguba cauzatã terţelor persoane, fie de cãtre un reprezentant legal, fie de cãtre un mandatar special, prin exerciţiul atributiunilor sale legale sau statutare.
CAP. 8
Disolvarea breslei
ART. 33
Breasla îşi pierde personalitatea juridicã:
a) Prin retragerea recunoaşterii;
b) Prin deciziunea adunãrii generale;
c) De plin drept, în cazurile determinate de prezenta lege.
ART. 34
În cazurile când s-ar constata ca o breasla îşi desfãşoarã activitatea impotriva Constitutiunii şi legilor tarii, impotriva statutelor, Consiliul de Miniştri, în urma raportului Ministerului Muncii, întocmit în baza avizului Comitetului Muncii, va putea hotãrî retragerea recunoaşterii personalitãţii juridice a breslei respective, dispunând totodatã lichidarea sa patrimonialã.
Aceasta retragere precum şi hotãrârea de lichidare se face prin decret regal, pe temeiul jurnalului Consiliului de Miniştri.
ART. 35
Breasla îşi pierde personalitatea juridicã prin deciziunea adunãrii generale. Pentru aceasta este necesar a se obţine o majoritate de cel puţin 2/3 din numãrul total al membrilor prezenţi şi absenţi.
ART. 36
Breasla îşi pierde personalitatea juridicã de plin drept;
a) Când scopul breslei nu mai poate fi realizat;
b) Când din cauza de insolvabilitate nu mai poate fi constituit în conformitate cu statutele;
d) Când numãrul membrilor va fi scãzut sub limita fixatã prin prezenta lege.
ART. 37
În toate cazurile de dizolvare, Ministerul Muncii, pentru breslele cu sediul în capitala tarii, rezidentul tinutului pentru acelea care îşi au sediul în capitala tinutului respectiv vor numi pe lichidator.
Dupã lichidarea pasivului social repartizarea activului net se va face prin decret regal, atribuindu-se Uniunii din care face parte breasla dizolvatã, sau în lipsa acesteia unei bresle din aceeaşi categorie profesionalã, cu sediul în alt ţinut al tarii.
CAP. 9
Uniuni
ART. 38
Doua sau mai multe bresle, cãrora li s-au recunoscut personalitatea juridicã în baza prezentei legi, se pot grupa între ele pe categorii de profesiuni, în Uniuni.
ART. 39
Uniunile vor dobândi personalitatea juridicã conformându-se dispoziţiunilor art. 7, alin. II şi III şi art. 8 din prezenta lege.
ART. 40
Toate dispoziţiile relative la recunoaşterea personalitãţii juridice a breslelor, cuprinse în articolele 9, 10 şi 15, precum şi dispoziţiile relative la dizolvarea breslelor, cuprinse în art. 32-37, sunt aplicabile şi Uniunilor, cu urmãtoarele modificãri:
a) Nu se poate recunoaşte decât o singura Uniune pe ţara pentru fiecare categorie de profesie sau profesii conexe;
b) Uniunile vor avea sediul în capitala tarii;
c) Statutele Uniunilor trebuie sa cuprindã regulile dupã care breslele vor fi reprezentate în Comitetele de direcţie şi adunãrile generale, precum şi condiţiile sub care se face aderarea;
d) În afarã de statute Uniunea în constituire va prezenta lista breslelor care au aderat la ea, cu copie de pe actul de aderare şi statutele fiecãrei bresle aderente, anexând pentru fiecare Monitorul Oficial în care s-a publicat decretul regal de recunoaşterea personalitãţii juridice.
ART. 41
Uniunile care se bucura de personalitate juridicã au dreptul:
a) Sa stea în justiţie pentru atingerile aduse personalitãţii sau patrimoniului lor;
b) Sa desemneze delegaţi şi consilieri tehnici, la cererea Ministerului Muncii, la conferinţele şi congresele internaţionale, precum şi la orice alte manifestatiuni internaţionale;
c) Sa desemneze reprezentanţi, aleşi dintre membrii comitetului sau, sau dintre membrii breslelor ce reprezintã, în Consiliul Casei Centrale a Asigurãrilor Sociale, în Consiliul superior economic, Uniunea Camerelor de Munca şi în orice alte comisiuni, la cererea Ministerului Muncii, sau altei autoritãţi;
d) Sa editeze şi sa imprime publicaţiuni pentru desvoltarea culturalã şi tehnica a membrilor şi pentru apãrarea intereselor profesionale.
CAP. 10
Penalitãţi
ART. 42
Se vor pedepsi cu amenda dela 1.000-10.000 lei conducãtorii sau mandatarul special al unei bresle, sau al unei Uniuni, care au cãlcat una din dispoziţiile prohibitive ale legii de fata, precum şi aceia care au fãcut în mod nesincer arãtãrile cerute de art. 8 şi anume, cele privitoare la conţinutul statutelor, calitatea, cetãţenia persoanelor însãrcinate cu conducerea şi administrarea breslei.
Se vor pedepsi cu aceeaşi pedeapsa acei care nu se vor conformã obligaţiunii, de a cere înscrierea şi publicarea actelor prevãzute la art. 52 în registrul breslelor şi Uniunilor.
ART. 43
Oricine se va dovedi ca, prin violenţe, ameninţãri, refuz de primire în lucru sau concedieri, daruri sau promisiuni, a adus o vãtãmare exerciţiului dreptului de libera asociere profesionalã, pentru scopurile şi limitele prevãzute de aceasta lege, impiedicand sau obligând pe una sau mai multe persoane de a face parte sau de a ieşi dintr-o breasla, se va pedepsi cu amenda dela 5.000-20.000 lei, şi cu închisoare de la 15 zile la 3 luni, sau cu una din acestea, fãrã prejudiciul dreptului de daune-interese pe care cel vãtãmat este în drept a-l reclama.
ART. 44
Amenzile din aceasta lege au un caracter penal şi se pronunţa în favoarea "Fondului Muncii", cu aplicarea art. 54 din codul penal în caz de insolvabilitate.
ART. 45
Conducãtorii breslei sau Uniunilor, care au suferit o condamnare pe baza acestei legi, vor pierde dreptul de a mai funcţiona în aceasta calitate şi de a mai fi însãrcinaţi cu conducerea şi administrarea vreunei bresle sau Uniuni.
ART. 46
Toate infracţiunile la prezenta lege se vor judeca de Tribunalul sediului breslei pentru cele care privesc breasla, la Tribunalul Ilfov pentru cele care privesc Uniunile.
ART. 47
Constatarea infracţiunilor se va face prin agenţii de poliţie judiciarã, precum şi prin organele Ministerului Muncii, împuternicite special, acestea putând sesiza direct instanta de judecata.
ART. 48
Executarea pedepselor pronunţate în baza art. 42 şi 43 din aceasta lege se va putea suspenda de tribunal pentru cei condamnaţi pentru prima oara, pe termen de un an dela data rãmânerii lor definitive. Suspendarea se va trece în sentinta, fiind lãsatã la aprecierea tribunalului.
Cei cãzuţi în recidiva nu beneficiazã de aceasta suspendare iar dacã recidiva se produce în cursul aceluiaşi an, condamnatul executa ambele pedepse pronunţate impotriva sa.
CAP. 11
Dispoziţii transitorii
ART. 49
Ministerul Muncii - Direcţia muncii - va pregati în termen de o luna de la publicarea prezentei legi, tabloul de categorii, de profesiuni pe intreaga ţara.
ART. 50
Toate cererile şi actele de procedura ce urmeazã a face o breasla sau uniune, în fata ministerului, autoritãţilor şi instanţelor judecãtoreşti, pentru dobândirea personalitãţii juridice, precum şi orice act de natura patrimonialã, sunt scutite de orice taxa de timbru şi înregistrare.
ART. 51
Pentru pãstrarea personalitãţii juridice uniunile, gruparile, federaţiile şi sindicatele profesionale de lucrãtori, funcţionari particulari şi meseriasi, existente la data prezentei legi, în virtutea legii asupra sindicatelor profesionale din 26 Mai 1921, modificatã prin legea persoanelor juridice din 6 Februarie 1924 şi legea pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea persoanelor juridice din 29 Aprilie 1927, sau în virtutea unor legi speciale, sunt obligate, ca în termen de 2 luni dela aceasta data sa se conformeze prezentei legi, în care scop se va adresa Ministerului Muncii o cerere în vederea confirmãrii personalitãţii lor juridice.
Nu sunt supuse acestei obligaţiuni reuniunile de meseriasi romani din Ardeal şi Centrala lor din Cluj, respectându-se toate drepturile ce le deţin în baza legilor lor organice, cu excepţiunea drepturilor prevãzute la art. 11, al. a, e, d, şi e din prezenta lege.
Uniunile, gruparile, federaţiile, sindicatele profesionale a cãror cerere va fi respinsã, vor continua sa susiste ca asociaţiuni de fapt, ne mai putând întrebuinţa denumirea de uniuni, grupãri, federaţii, sau de sindicat profesional.
Conducãtorii acestor asociaţiuni vor purta rãspunderea personalã solidarã şi nemãrginitã fata de terţi pentru toate actele şi faptele fãcute în numele asociaţilor.
ART. 52
Se înfiinţeazã la Ministerul Muncii un registru denumit "registrul breslelor şi al uniunilor", în care se vor înscrie toate breslele şi uniunile profesionale de lucrãtori, funcţionari particulari şi meseriasi, cãrora li s-a recunoscut personalitatea juridicã, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Tot în acest registru se vor trece cuprinsul actului constitutiv şi al statutului, toate actele privind viata socialã a breslelor şi uniunilor, orice modificare relativã la compunerea, atribuţiunile, numirea şi înlocuirea organelor de direcţie, de control şi lichidare.
Preşedintele breslei sau uniunii, este obligat a face declaraţii de înscrierea actelor de mai sus, anexând documentele justificative în termen de cel mult 15 zile dela data când s-a produs actul a cãrui menţionare se cere.
Toate actele supuse înscrierii vor fi publicate în Monitorul Oficial.
Orice act supus înscrierii şi neînscris sau nepublicat în Monitorul Oficial, nu va fi opozabil terţilor. Asemenea act rãmâne opozabil terţilor dacã se constata ca ei l-au cunoscut pe alta cale.
ART. 53
Prin regulament se va determina în amãnunt modul de aplicare a prezentei legi.
ART. 54
Orice alte dispoziţiuni legale contrarii prezentei legi sunt şi rãmân abrogate.
Preşedintele Consiliului de Miniştri,
Miron,
Patriarhul României
CAROL
Ministrul justiţiei,
Victor Iamandi
Ministrul muncii,
Mihai Ralea
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
