Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
FERDINAND I, Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României, La toţi de fata şi viitori, sãnãtate: Corpurile legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sanctionam ce urmeazã: CAP. 1 Despre teritoriu ART. 1 Teritoriul de peste Dunare anexat prin tratatul dela Bucureşti din 28 Iulie 1913 şi legea din 11 Decembrie 1913, în întinderea şi cu limitele acolo prevãzute, cunoscut sub numele de Dobrogea Noua, face parte din Regatul României, formând cu el un singur Stat indivizibil. ART. 2 Dobrogea Noua se împarte în doua judeţe: Durostor şi Caliacra. Judeţul Durostor are comune urbane: Silistra şi Turtucaia, Silistra fiind capitala judeţului. Judeţul Caliacra are comune urbane: Bazargic, Balcic şi Cavarna, Bazargic fiind capitala lui. Numãrul şi denumirea plasilor şi numãrul comunelor rurale cu satele şi catunele ce le compun şi denumirea lor sunt cele fixate prin anexa dela finele acestei legi. ART. 3 Marca judeţului Durostor este efigia lui Mircea cel Batran, iar a judeţului Caliacra un far. ART. 4 Constitutiunea, legile, regulamentele şi orice dispoziţiuni, cari sunt în vigoare în Regatul României, se aplica şi se vor aplica şi în Dobrogea Noua, cu exceptiunile legii de fata. ART. 5 Toate legile şi regulamentele contrarii legii de fata sunt şi rãmân abrogate. CAP. 2 Despre drepturile locuitorilor din Dobrogea Noua ART. 6 Sunt cetãţeni romani: a) toţi foştii cetãţeni bulgari cari la data de 28 Iunie 1913 erau domiciliaţi în Dobrogea Noua şi ca atare au devenit cetãţeni romani, în conformitate cu legea pentru organizarea Dobrogei Noui din 1 Aprilie 1914; b) toţi romanii de origina; c) toţi cei domiciliaţi în Dobrogea Noua, cari vor deveni cetãţeni romani în baza dispoziţiunilor legii de fata. ART. 7 Calitatea de cetãţean roman se pierde şi se redobândeşte în condiţiunile prevãzute de art. 17 şi urmãtorii din codul civil. ART. 8 Nu pot deveni cetãţeni romani: a) Locuitorii din Dobrogea Noua cari au fãcut declaraţiune de neacceptarea cetateniei romane, prevãzute de art. 4 din Legea pentru organizarea Dobrogei Noui, din 1 Aprilie 1914; b) Locuitorii din Dobrogea Noua cari au emigrat dupã data de 28 Iulie 1913; c) Toţi acei cari cad sub prevederile art. 17 şi 20 din codul civil şi art. 30 din Constituţie. ART. 9 Femeea maritata urmeazã conditiunea juridicã a soţului şi copiii minori pe a pãrinţilor. Copiii minori ai cãror pãrinţi au declinat calitatea de cetãţean roman pot s-o redobandeasca fãcând declaraţie în cursul anului, dupã majoritate, înaintea preşedintelui tribunalului domiciliului lor. ART. 10 Recunoaşterea calitãţii de cetãţean roman se va face pentru fiecare judeţ de cãtre o comisiune instituitã de ministerul justiţiei şi compusa din preşedintele tribunalului respectiv, prefectul judeţului sau delegatul ministerului de interne şi un notabil dintre locuitorii judeţului cei mai greu impusi. ART. 11 Preşedintele tribunalului e de drept preşedintele comisiunii şi are în sarcina sa supravegherea tuturor lucrãrilor, cari vor fi îndeplinite de un secretar şi unul sau mai mulţi copisti, dupã trebuinta. Comisiunea va lucra la resedinta tribunalului în fiecare zi, afarã de duminici şi sãrbãtorile legale, şi chiar atunci dacã preşedintele comisiunii va decide astfel. Lipsa unuia din membri, afarã de preşedinte, nu va impiedica lucrãrile comisiunii. ART. 12 Comisiunea va începe a lucra imediat dupã decretarea regulamentului legii de fata, iar durata functionarii comisiunii va fi cea prevãzutã în acel regulament. ART. 13 Cei cari fiind domiciliaţi în Dobrogea Noua nu au fost încã recunoscuţi ca cetãţeni romani, precum şi acei cari nu vor putea face aceasta dovada, de vor voi sa obţinã aceasta recunoaştere, vor trebui sa se adreseze în scris preşedintelui comisiunii în termen de 30 zile dela punerea în aplicare a acestei legi. Nestiutorii de carte se vor putea prezenta preşedintelui comisiunii, care va fi dator sa primeascã şi sa consemneze declaraţiunile lor. ART. 14 Hotãrârile comisiunilor se vor da cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta în termen de 30 zile dela aducerea lor la cunostinta celor interesaţi, sau dela pronunţare pentru procurorul tribunalului şi procurorul general. ART. 15 La darea hotãrârilor va lua parte şi pune concluziuni procurorul tribunalului ori de câte ori va fi informat ca se incearca de cãtre cei interesaţi a obţine calitatea de cetãţean roman din frauda. În asemenea cazuri, cum şi în cazul fraudei descoperite dupã darea hotãrârilor, procurorul tribunalului şi procurorul general al Curţii de apel vor avea dreptul de a apela hotãrârile în termen de un an dela pronunţarea lor. ART. 16 Cetãţenii romani din Dobrogea Noua se vor bucura de toate drepturile civile şi politice prevãzute de legile tarii, cu exceptiunile cuprinse în legea de fata. ART. 17 Locuitorii din Dobrogea Noua cari au devenit cetãţeni romani vor putea dobândi imobile rurale în Dobrogea Noua. ART. 18 Presa este libera. Delictele de presa vor fi judecate de tribunalele ordinare, compuse însã din trei judecãtori. Hotãrârile vor fi date cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta. ART. 19 Întrunirile publice vor fi permise cu îndatorirea pentru organizatorii lor de a înştiinţa pe administratorul plãşii sau pe notar în comune rurale sau pe prefect sau poliţia în cele urbane. ART. 20 Contravenirea la aceasta dispoziţiune va atrage imediata dizolvare a întrunirii, iar organizatorii ei vor fi pedepsiţi cu închisoare dela 15 zile la 3 luni. Dacã întrunirea va fi fost secreta, organizatorii ei vor fi pedepsiţi cu închisoare dela 3 luni la un an. ART. 21 Dreptul de asociaţiune se va exercita sub controlul justiţiei. O declaraţiune, arãtând scopul asociaţiunii, modul de organizare, numele membrilor şi mijloacele pentru realizarea scopului, se va face la preşedintele tribunalului local. Dacã nu s-ar face acea declaraţiune sau dacã scopul ce urmãreşte sau mijloacele ce s-ar întrebuinţa ar fi contrarii siguranţei şi ordinei publice, asociaţia va fi imediat dizolvatã printr-o ordonanta a preşedintelui tribunalului respectiv, cu drept de apel la Curtea de apel din Constanta, în termen de 10 zile dela aducerea ei la cunostinta celor interesaţi. ART. 22 Cei ce vor contraveni la vreuna din îndatoririle prevãzute în art. precedent, se vor pedepsi cu închisoare dela 15 zile la 3 luni. ART. 23 Societãţile comerciale vor fi supuse dispoziţiunilor codului de comerţ. CAP. 3 Despre învãţãmânt şi cult ART. 24 În privinta învãţãmântului şi cultului din Dobrogea Noua, pe lângã legile şi regulamentele din restul tarii, se vor aplica şi dispoziţiunile art. 10 pana la 20 incluziv din legea pentru organizarea Dobrogei Noua, promulgatã la 1 Aprilie 1914. CAP. 4 Despre administraţie ART. 25 În privinta administraţiei şi institutiunilor judeţene şi comunale din Dobrogea Noua, se vor aplica toate dispoziţiunile legilor şi regulamentelor din restul tarii, cu exceptiunile legii de fata. a) Personalul administrativ ART. 26 Prefectul este reprezentantul întregului guvern şi organul de execuţie al tuturor departamentelor. Pe lângã drepturile şi îndatoririle ce îi sunt conferite prin legile şi regulamentele în vigoare în restul tarii, prefectul va avea dreptul de control asupra mersului tuturor serviciilor publice din judeţul sau, precum şi dreptul de control asupra tuturor funcţionarilor Statului, judeţelor şi comunelor, afarã de justiţie şi armata, cu îndatorirea de a raporta de îndatã ministerului respectiv şi ministerului de interne. ART. 27 Directorul de prefectura va ajuta pe prefect în îndeplinirea atributiunilor sale şi, pe lângã drepturile şi îndatoririle pe cari i le conferã legile şi regulamentele din restul tarii, va fi capul tuturor serviciilor pendinte de prefectura. ART. 28 Administratorul de plasa, pe lângã drepturile şi îndatoririle ce îi sunt conferite prin legile şi regulamentele din restul tarii, va avea dreptul de control asupra mersului tuturor serviciilor publice din plasa sa, precum şi dreptul de control asupra tuturor funcţionarilor Statului, judeţului şi comunelor din plasa sa, incluziv ai comunelor urbane neresedinte de judeţ, afarã de justiţie şi armata, cu îndatorirea de a raporta de îndatã prefectului. ART. 29 Fiecare plasa va avea cancelaria sa, la care va funcţiona câte un secretar-ajutor al administratorului de plasa, şi un copist-arhivar. Secretarul-ajutor va fi capul cancelariei plãşii, va expedia lucrãrile curente şi va îndeplini orice alte delegatiuni speciale de serviciu ce i se vor da de cãtre administratorul plãşii cu aprobarea prefectului. ART. 30 Notarul va fi numit prin decizie prefectorala şi, pe lângã drepturile şi îndatoririle ce îi sunt conferite prin legile şi regulamentele din restul tarii, va avea dreptul de control asupra tuturor serviciilor comunale şi asupra tuturor funcţionarilor din comune, afarã de justiţie şi armata. Ca reprezentant al puterii centrale, notarul va fi auxiliarul administratorului de plasa şi ofiţer de poliţie judiciarã auxiliar al procurorului. ART. 31 Jandarmeria ruralã din judeţ va fi la dispoziţia organelor administrative şi judecãtoreşti în interesul ordinei, siguranţei publice şi interesul executãrii legilor, regulamentelor şi dispoziţiunilor acelor organe. ART. 32 Comandantul companiei de jandarmi va fi la dispoziţiunea prefectului, procurorului şi judecãtorului de instrucţie şi al judecãtorului de ocol în interesul arãtat mai sus, iar subalternii sãi la dispoziţiunea administratorului de plasa şi judecãtorului de ocol. ART. 33 Jandarmii, ca organe de execuţie, vor da tot concursul lor autoritãţilor în interesul aplicãrii legilor şi regulamentelor şi vor putea fi însãrcinaţi de autoritãţile judecãtoreşti şi cu îndeplinirea actelor de procedura penalã. ART. 34 Vânzarea şi purtarea armelor, precum şi întrebuinţarea materiilor explozibile nu se vor putea face fãrã autorizarea prefectului, data cu avizul conform al procurorului tribunalului respectiv. Contravenienţii, pe lângã confiscarea armelor şi materiilor explozibile şi închiderea magazinelor de vânzarea lor, vor fi pedepsiţi cu închisoare dela 15 zile la 6 luni sau cu amenda dela 100 la 3.000 lei. b) Institutiunile judeţene şi comunale ART. 35 Pana la alegerea şi instalarea consiliilor judeţene, toate atribuţiunile conferite lor prin legile şi regulamentele tarii vor fi îndeplinite în fiecare judeţ de cãtre o comisiune judeteana interimara, numita prin decret regal dupã propunerea ministrului de interne şi compusa din 15 membri recomandaţi de prefectul respectiv dintre notabilii locuitori stabili din judeţ. ART. 36 Preşedintele şi vice-preşedinţii comisiunii vor fi desemnaţi prin însuşi decretul de numirea ei. ART. 37 Pana la alegerea şi instalarea consiliilor judeţene, în ce priveşte atribuţiunile delegatiunii judeţene, se va proceda conform art. 96 din legea consiliilor judeţene. ART. 38 Veniturile judeţelor vor fi acelea cari le au şi judeţele din restul tarii. Se vor percepe 4 zecimi asupra tuturor darilor cãtre Stat pentru bugetul administraţiunii judeţene şi 3 zecimi pentru bugetul drumurilor, dar numai atâta vreme cat se încaseazã fostele zecimi şi în restul tarii. ART. 39 Fiecare comuna urbana şi ruralã se va administra, pana la alegerea şi instalarea consiliilor comunale, de cãtre o comisiune interimara numita cu decret regal dupã propunerea ministerului de interne pentru comunele urbane resedinte de judeţ, şi direct de cãtre prefect pentru celelalte comune urbane şi pentru comunele rurale. Comisiunile interimare vor fi compuse din 9 membri la comunele urbane resedinte de judeţ, din 7 membri la celelalte comune urbane şi din 5 membri la comunele rurale. ART. 40 Fiecare comisiune interimara va avea pentru comunele urbane resedinte de judeţ un preşedinte şi doi vice-presedinti numiţi prin decret regal şi pentru celelalte comune un preşedinte şi un vice-preşedinte numiţi de prefect. ART. 41 În capul fiecãrui sat va funcţiona un ocarmuitor sãtesc numit de prefect şi având glas consultativ în comisiunea interimara a comunei de care depinde satul sau. ART. 42 Comisiunile interimare vor avea toate atribuţiunile pe cari legile şi regulamentele tarii le conferã consiliilor comunale. ART. 43 Preşedinţii şi vice-preşedinţii comisiunilor interimare comunale, pentru abateri dela datorie, vor putea fi suspendaţi de cãtre prefect în comunele urbane şi de cãtre administratorul plãşii în comunele rurale. Suspendarea lor nu va putea trece de 10 zile. ART. 44 Pana la întocmirea unui regim administrativ unitar pentru toatã ţara, judeţele şi comunele vor contribui la cheltuielile necesare pentru întreţinerea serviciilor publice în condiţiunile şi dupã normele în vigoare la data promulgãrii prezentei legi pentru Dobrogea Noua. CAP. 5 Despre justiţie ART. 45 În privinta justiţiei din Dobrogea Noua se vor aplica toate dispoziţiunile legilor şi regulamentelor din restul tarii, cu exceptiunile legii de fata. a) Instanţele judecãtoreşti ART. 46 Pe lângã judecãtoriile de ocol desemnate de ministerul justiţiei, dupã densitatea populaţiei musulmane, va funcţiona şi câte un judecãtor musulman asa numit cadiu. El va rezolva şi va judeca dupã legile şi uzurile musulmane afacerile dintre mahomedani privitoare la organizarea familiei, la puterea pãrinteascã, la cãsãtorie, la divorţ şi la succesiunile ab-intestat. În judecarea acestor afaceri cadiul va fi asistat de un grefier, numit dintre cei care cunosc bine limba turca, limba bulgara şi limba romana. ART. 47 Cadiul şi grefierul, în ce priveşte modul lor de a funcţiona şi de a se purta cu justitiabilii, vor fi sub controlul judecãtorului de ocol şi al preşedintelui tribunalului. ART. 48 Hotãrârile cadiului, redactate în limba romana, vor fi date cu drept de apel la tribunalul local în termen de 30 zile dela aducerea lor la cunostinta celor interesaţi. ART. 49 Comuna Garvan din judeţul Durostor, va trece dela judecãtoria ocolului Acadanlar la judecãtoria ocolului Silistra, amândouã fiind în acelaşi judeţ Durostor. Trecerea va avea loc la o luna dupã promulgarea prezentei legi, prin îngrijirea ministerului de justiţie. Afacerile pendinte pana la efectuarea trecerii la judecãtoria ocolului Acadanlar, privitoare pe comuna Garvan, se vor termina tot la acea judecãtorie. De asemenea şi executãrile în curs. ART. 50 Fiecare tribunal se va compune dintr-un preşedinte, trei judecãtori, un supleant, un grefier, mai multe ajutoare de grefa, din cari unul va fi arhivar, doi sau mai mulţi translatori pentru limba turca şi limba bulgara, un registrator, mai mulţi copisti, dupã trebuinţele serviciului, şi un telal. La fiecare tribunal va funcţiona şi un cadiu, care va lucra în toate afacerile dintre mahomedani, relativ la puterea pãrinteascã, la cãsãtorie, la divorţ şi la succesiunile ab-intestat şi va lua parte ca judecãtor împreunã cu 2 judecãtori ai tribunalului în toate apelurile contra hotãrârilor date de cãtre cadiii depe lângã judecãtoriile de ocoale. Unul din judecãtorii tribunalului va fi numit judecãtor de instrucţie. El va avea un grefier şi unul sau mai mulţi copisti, dupã trebuinta. ART. 51 Ministerul public depe lângã fiecare tribunal se va compune dintr-un procuror şi un substitut. Cancelaria parchetului va avea un secretar şi unul sau mai mulţi copisti, dupã trebuinta. ART. 52 Cadiii depe lângã judecãtoriile de ocol şi tribunal vor fi numiţi de ministerul justiţiei, dupã recomandarea preşedintelui tribunalului, dintre cei care cunosc atât limba turca cat şi limbile romana şi bulgara şi legile şi uzurile musulmane în materiile în cari sunt chemaţi sa judece. Cadiii depe lângã judecãtoriile de ocol, la caz de necesitate, vor putea fi recrutati şi din cei cari cunoscând legile şi uzurile musulmane, cunosc numai limba turca; grefierii lor însã trebuiesc sa cunoascã atât limba turca cat şi limbile bulgara şi romana, pentru ca sa poatã traduce în limba romana hotãrârile cadiilor, conform art. 48. ART. 53 Taxele ce se percepeau dupã legile musulmane vor rãmâne desfiinţate. ART. 54 În ce priveşte actele stãrii civile pentru mahomedani, ele se vor îndeplini cu paza formelor prevãzute de codul civil şi de regulamentul actelor de stare civilã, aprobat prin decretul regal No. 4.874. ART. 55 Un regulament va stabili modul de funcţionare a cadiilor depe lângã judecãtoriile de ocol şi tribunale şi procedura de urmat în afaceri de competenta lor. ART. 56 Dispoziţiunile art. 46, 47, 48, 50, 52, 53, 54, 55 vor privi şi pe judeţele Tulcea şi Constanta, urmând a se pune în aplicare şi în aceste judeţe imediat dupã promulgarea prezentei legi. ART. 57 În circumscripţia tribunalului Durostor va intra şi judecãtoria ocolului Ostrov din judeţul Constanta, toate comunele din acest ocol, trecând juridiceste dela tribunalul Constanta la tribunalul Durostor. Trecerea va avea loc în termen de o luna dela promulgarea prezentei legi, prin îngrijirea ministerului de justiţie. Afacerile pendinte pana la efectuarea trecerii, venite în apel dela judecãtoria ocolului Ostrov la tribunalul Constanta, se vor termina tot la acel tribunal. ART. 58 Curtea de apel din Constanta, în materie civilã, comercialã şi corecţionalã, va avea aceeas competenta şi aceleaşi atributiuni, şi va judeca dupã aceleaşi legi şi procedura ca şi celelalte Curţi apelative din ţara cu exceptiunile arãtate în prezenta lege. ART. 59 Curtea de apel din Constanta va judeca în prima şi ultima instanta crimele şi delictele politice de presa, cari, dupã legile tarii, sunt de competenta Curţilor cu jurati, sãvârşite în judeţele Durostor şi Caliacra, observând însã cu privire la judecata lor regulele de procedura în materie corecţionalã. Pentru judecarea crimelor, Curtea va trebui neapãrat sa se constitue în complectul ei de 5 judecãtori. Când acuzatul nu va avea apãrãtor, i se va numi unul din oficiu. ART. 60 Curtea va mai judeca în ultimul resort şi apelurile ce îi sunt date în competenta prin legea de fata şi regulamentele ei, şi prin orice alte legi, regulamente sau dispoziţiuni speciale. ART. 61 În caz de casare a unei deciziuni asupra crimelor şi delictelor prevãzute la art. 59, sau în caz de strãmutare, procesul se va trimite în judecata unei alte Curţi de apel, care va judeca afacerea observând regulele din prezenta lege. b) Exerciţiul profesiunii de avocat ART. 62 Pentru exercitarea profesiunii de avocat în Dobrogea Noua nu se vor cere decât condiţiunile prevãzute în legea organizãrii corpului de avocaţi din 12 Martie 1917. ART. 63 Dispoziţiunile din legea organizãrii corpului de avocaţi în vigoare în restul tarii se vor aplica în totul şi în Dobrogea Noua, cu deosebire ca apelurile contra deciziunilor consiliilor de disciplina vor veni înaintea Curţii de apel din Constanta. ART. 64 Preşedintele tribunalului va avea grija ca, la începutul fiecãrui an judecãtoresc, sa formeze un tablou de toţi avocaţii înscrişi cari profeseaza la tribunal şi la judecãtoria de ocol. El va controla, atât cu ocaziunea formãrii tabloului, cat şi la fiecare noua înscriere pe care decanul va trebui sa i-o aducã la cunostinta, dacã avocaţii înscrişi îndeplinesc toate condiţiunile prevãzute de legea corpului de avocaţi mentionati mai sus. c) Dispoziţiuni speciale catorva infracţiuni ART. 65 Se vor pedepsi cu munca silnica pe viata, conform art. 86 din codul penal, toţi aceia cari, ori ca sa comita atentate contra persoanelor, ori ca sa jefueasca, ori ca sa atace sau sa reziste în contra puterii publice, se vor constitui sau se vor fi constituit în cete armate. ART. 66 Cu aceeas pedeapsa se vor pedepsi şi acei cari vor da, sau vor fi dat, vor inlezni sau vor fi inleznit, cu buna ştiinţa şi cu vointa, arme şi unelte de crime, sau cari vor trimite ori vor fi trimis mijloace de vieţuire sau cari în orice alt chip vor avea sau vor fi avut înţelegere culpabilã cu cei cari fac parte din aceste cete. ART. 67 Se vor pedepsi cu recluziune dela 5-10 ani, conform art. 92 din codul penal, cei cari de buna voie vor da sau vor fi dat gazduire numai pentru o singura data indivizilor cari fac parte din aceste cete. Se vor pedepsi cu munca silnica dela 5-20 ani toţi acei cari de buna voie vor da sau vor fi dat gazduire de mai multe ori sau în mod obişnuit indivizilor cari fac parte din cetele prevãzute mai sus. ART. 68 Se vor pedepsi cu închisoare dela 3 luni pana la 1 an cei cari siliti, prin ameninţãri sau violenţe de a le da gazduire, nu vor înştiinţa la timp, prin orice mijloace, autoritãţile pentru a putea fi urmãriţi şi arestaţi. ART. 69 Cu aceiaşi pedeapsa se vor pedepsi şi acei care, ştiind despre aceste cete armate, despre locurile unde se ascund sau se întâlnesc, nu vor înştiinţa la timp, prin orice mijloc, autoritãţile pentru descoperirea şi arestarea lor. ART. 70 Se vor pedepsi cu maximul recluziunii de 10 ani indicatorii şi toţi acei cari vor fi dovediţi ca le-au inleznit, fie numai pentru o singura data, scãparea, ascunderea ori tãinuirea. ART. 70 bis În privinta faptelor arãtate în art. de mai sus 65-70 incluziv, instanţele judecãtoreşti nu vor putea acorda circumstanţele atenuante prevãzute de art. 60 din codul penal. ART. 71 Vor fi apãraţi de pedepsele prevãzute de aceste articole, conform art. 92 din codul penal, acei culpabili cari, înaintea sãvârşirii sau cercarii faptelor de mai sus, sau mai înainte de orice urmãriri începute în contra lor, vor înştiinţa sau vor fi înştiinţat prin orice mijloc, ei cei dintâi, pe autoritãţile administrative sau judecãtoreşti, despre aceste cete armate şi despre autorii, complicii şi gazduitorii lor. Vor beneficia de circumstanţele uşurãtoare prevãzute de art. 60 din codul penal, toţi acei cari, chiar dupã ce s-au început urmãririle sau dupã ce se vor fi aflat culpabili, vor fi inleznit arestarea lor. ART. 72 Dispoziţiunile din codul penal, art. 47-51 incluziv, privitoare la complicitate, şi dispoziţiunile din codul penal, art. 53-56 incluziv, privitoare la tainuire, se vor aplica şi pentru cei prevãzuţi la art. 65 din aceasta lege. ART. 73 Dela punerea în aplicare a prezentei legi, dispoziţiunile art. de mai sus 65-72 inclusiv, se vor aplica şi în judeţele Tulcea şi Constanta. ART. 74 Dispoziţiunile din art. 65-71 incluziv se vor afişa în toatã Dobrogea, se vor aduce la cunostinta locuitorilor prin bãtãi de toba în fiecare Duminica şi sãrbãtoare. d) Dispoziţiuni tranzitorii ART. 75 Toate infracţiunile penale sãvârşite înainte de 12 Octombrie 1913 nu vor fi pedepsite decât dacã erau considerate ca infracţiuni şi de legea bulgara. ART. 76 Art. 2 din procedura penalã îşi va avea în totdeauna aplicarea în cazurile cari le prevede. ART. 77 Cãsãtoriile efectuate în Dobrogea Noua înainte de 1 Aprilie 1914 conform legilor bulgare sunt valabile. ART. 78 Prescripţiunile la data de 28 Iunie 1913 sunt suspendate de drept dela aceasta data pana la 1 Noemvrie 1913. Acest interval de timp nu se va socoti în calcularea termenelor cari dupã legile de procedura bulgara erau în curs la data ocupatiunii romane. ART. 79 Toate actele juridice încheiate în intervalul de mai sus şi pentru cari legile româneşti prevãd îndeplinirea unor anumite condiţiuni de forma, vor fi valabile dacã au satisfãcut formele legilor bulgare de atunci. ART. 80 Actele juridice încheiate dela 26 August 1916 pana la 7 Decembrie 1919 incluziv nu vor avea nici o valoare, dacã nu vor fi întãrite de autoritãţile judecãtoreşti romane competinte, reinstalate în Dobrogea Noua dupã retragerea trupelor dusmane. ART. 81 Pedepsele cari privesc pe locuitorii din Dobrogea Noua, pronunţate de instanţele bulgare şi neexecutate înainte de 12 Octombrie 1913, dacã nu vor fi prevãzute de legea noastrã penalã, vor fi transformate în pedepsele prevãzute de legea romana pentru faptele sãvârşite, ţinându-se în seama şi prescripţiunea pentru crime şi delicte din codul nostru de procedura penalã. Transformarea se va pronunţa de Curtea de apel din Constanta în şedinţa publica, dupã cererea procurorului general sau a partii interesate şi cu citarea celui condamnat. ART. 82 Cadiii depe lângã judecãtoriile de ocoale şi tribunale şi grefierii lor vor presta jurãmântul înaintea tribunalului în şedinţa publica, în asistenta procurorului, conform legii în vigoare în restul tarii. CAP. 6 Despre drepturile de proprietate imobiliarã a) Proprietatea privatã ART. 83 Dela 28 Iunie 1913 proprietatea de orice natura din Dobrogea Noua se dobândeşte, se conserva, se transmite şi se pierde conform legilor în vigoare în Regatul României şi dispoziţiunilor speciale prevãzute în legea de fata. Prescripţiunea începutã sub legile cari se aplicau în Bulgaria la data arãtatã mai sus se va regula dupã acele legi. ART. 84 Drepturile de proprietate şi orice alte drepturi reale sunt şi rãmân respectate dacã au luat naştere şi s-au conservat conform legilor în vigoare în Bulgaria la data de 28 Iunie 1913, aplicându-li-se şi dispoziţiunile legii de fata, pe lângã a celorlalte legi din restul tarii. ART. 85 În termen de 3 luni dela punerea în aplicare a prezentei legi, toţi acei cari stapanesc sub orice forma în Dobrogea-Noua bunuri imobiliare de orice natura, vor fi chemaţi de judecãtorul de ocol la judecãtoria ocolului de care aparţin, iar cei din oraşele Silistra şi Bazargic de preşedintele tribunalului la tribunalele respective, ca sa declare: nestiutorii de carte verbal, consemnându-li-se declaraţiunile, iar stiutorii de carte în scris, ce anume imobile stapanesc, întinderea şi vecinãtãţile lor, numele localitãţii, satul şi comuna de care aparţine imobilul, sub ce forma îl stapanesc şi de când, prin ce mijloc l-au dobândit, dela cine sau de unde şi ce acte de proprietate au şi unde sunt. ART. 86 Asemenea declaraţiuni, dupã încunoştiinţarea ce li se vor adresa de judecãtorul de ocol sau de preşedintele tribunalului, vor face şi fostele eforii şcolare, bisericile, comunele şi orice asociaţiune, fie ele sau nu persoane juridice, cari poseda sau au posedat imobile la data anexiunii Dobrogei-Noua. ART. 87 Bunurile nedeclarate în termenul prescris mai sus vor fi considerate ca aparţinând Statului. ART. 88 Declaraţiunile se vor trece toate pe comune într-un registru în 2 exemplare, din cari unul va rãmâne la tribunalul judeţului, iar celãlalt va fi înaintat ministerului domeniilor pentru ca ministerul, verificand acele declaraţiuni, sa constate uzurparile sau fraudele comise în dãuna Statului. ART. 89 Titlurile turcesti sau bulgaresti, sau orice fel de acte de proprietate obţinute pana la 28 Iunie 1913, precum şi actele de proprietate obţinute dupã aceasta data pana la promulgarea legii de fata, vor trebui preschimbate în termen de un an dela punerea în aplicare a acestei legi. ART. 90 În acest scop, proprietarii bunurilor sau deţinãtorii lor, în termenul arãtat prin art. precedent, vor trebui sa prezinte comisiunii prevãzutã la art. 95 titlurile sau actele de proprietate ce le au pentru ca sa li se libereze în locul lor de cãtre comisiune titluri definitive de proprietate. ART. 91 Proprietarii sau deţinãtorii de bunuri, cari vor fi depus titlurile sau actele lor de proprietate cu ocaziunea verificãrii cerute de legea de 1 Aprilie 1914, vor trebui sa se înfãţişeze comisiunii prevãzutã la art. 95 şi sa dovedeascã prin certificate dela autoritãţi, prin registre, prin recipisele de plata impozitului sau prin orice alte acte, ca au avut titluri şi ca sunt proprietarii bunurilor ce le deţin. Dacã vor face aceste dovezi vor putea obţine titluri definitive de proprietate la fel cu cei mentionati prin art. precedent. ART. 92 Proprietarii sau deţinãtorii de bunuri cari nu vor avea nici un fel de titlu sau act de proprietate şi nici o alta dovada scrisã, având numai posesiunea, vor trebui, în termenul prescris în art. 85, sa se prezinte comisiunii prevãzute la art. 95, cu cerere în scris, iar cei nestiutori de carte fãcând declaraţiuni verbale, ce li se vor consemna pentru a li se elibera titluri provizorii, cari nu se vor considera ca titluri definitive de proprietate decât dupã 10 ani dela eliberarea lor. ART. 93 Pana la împlinirea termenului de 10 ani, aceste titluri nu vor avea puterea probanta a titlurilor definitive de proprietate în caz de revendicare din partea Statului sau a terţelor persoane a bunurilor trecute în ele. ART. 94 Înstrãinarea bunurilor, pentru cari s-au eliberat titluri provizorii, vor putea avea loc chiar în intervalul de timp arãtat mai sus, cu condiţiunile respectãrii dreptului de preemţiune al Statului prevãzut la art. 103. ART. 95 Preschimbarea şi remiterea titlurilor de proprietate se va face de cãtre o comisiune instituitã de ministerul domeniilor şi compusa în oraşele Silistra şi Bazargic din un judecãtor al tribunalului respectiv, din delegatul ministerului domeniilor şi din un notabil dintre locuitorii cei mai greu impusi; iar în comunele urbane neresedinte de judeţ şi în comunele rurale, din judecãtorul ocolului respectiv sau un alt judecãtor delegat, din delegatul ministerului domeniilor şi din un notabil dintre locuitorii cei mai greu impusi. ART. 96 Comisiunile vor funcţiona în baza acestei legi imediat dupã punerea ei în aplicare şi decretarea regulamentului, care fãcând parte integrantã din lege va determina modul de funcţionare a comisiunilor şi formele ce trebuiesc îndeplinite pentru verificarea, preschimbarea şi remiterea titlurilor de proprietate. ART. 97 Comisiunile nu vor putea elibera titluri de proprietate decât dupã verificarea titlurilor sau actelor prezentate şi dupã ce se vor convinge de autenticitatea sau valabilitatea lor, şi dupã orice alte dovezi cari se vor aduce în privinta dreptului de proprietate. ART. 98 Proprietatea nu se va putea întinde decât asupra întinderii de pãmânt cuprinsã în titlurile sau în actele de proprietate verificate. ART. 99 Titlurile prevãzute la art. 89-90 se vor trece în extras într-un registru care va purta numele "Registrul titlurilor definitive de proprietate", iar cele prevãzute la art. 92 se vor trece în alt registru care va purta numele "Registrul titlurilor provizorii de proprietate". Aceste registre vor fi în doua exemplare, din care unul se va pãstra la grefa tribunalului respectiv, iar celãlalt la ministerul domeniilor. ART. 100 Hotãrârile comisiunilor vor putea fi atacate atât de cei interesaţi cat şi de Stat, reprezentat prin ministerul domeniilor, în termen de 3 luni dela comunicarea lor. Apelul se va adresa Curţii de apel din Constanta şi va fi judecat de urgenta şi cu precãdere înaintea tuturor proceselor la ordinea zilei. Deciziunile Curţii de apel vor fi supuse opozitiunii în termen de 15 zile dela comunicare. Ele vor putea fi atacate cu recurs în casaţie în termen de o luna dela pronunţare. Curtea de casaţie va judeca de urgenta cu precãdere şi fãrã drept de opoziţie. Apelul, opoziţia şi recursul, precum şi toate actele de procedura, vor fi gratuite. Ministerul domeniilor va fi citat ca parte, atât în apel şi opoziţie, cat şi în recurs, chiar atunci când nu Statul a fãcut apelul, opoziţia şi recursul. ART. 101 Toate bunurile imobiliare rurale, de orice natura, pentru care comisiunea n-a eliberat nici un fel de titluri, sunt şi rãmân de drept proprietatea Statului, care va intra în stãpânirea lor pe cale administrativã, fãrã somaţiune sau punere în întârziere, putând însã cei ce ar pretinde vreun drept, sau s-ar crede proprietari ai acestor bunuri, sa le revendice înaintea instanţei judecãtoreşti competinte, conform dreptului comun. Locuitorii din Dobrogea-Noua, cari au emigrat dupã data de 28 Iunie 1913, şi cei cari au fãcut declaraţiuni de neacceptare prevãzute de art. 4 din legea pentru organizarea Dobrogei-Noua din 1 Aprilie 1914, vor fi obligaţi ca în termen de 6 luni dela promulgarea prezentei legi sa vândã Statului bunurile lor. La expirarea acestui termen, dacã vânzarea nu s-a fãcut cãtre Stat, parchetul tribunalului respectiv va urmãri din oficiu, cu respectarea dispoziţiunilor prevãzute la art. 106, vânzarea acelor imobile. ART. 102 Dela data de 28 Iunie 1913 sunt nule de drept şi fãrã valoare orice acte de înstrãinare, fatise sau deghizate, pentru orice fel de proprietate uzurpata dela Stat. ART. 103 Statul, reprezentat prin ministerul domeniilor, are dreptul de preemţiune la toate înstrãinãrile de proprietãţi imobiliare rurale în termen de 30 zile dela încunoştiinţarea lui de cãtre cei interesaţi. Modalitãţile exercitãrii dreptului de preemţiune se va arata în regulamentul special ce se va întocmi de ministerul domeniilor. ART. 104 Toţi aceia cari prin orice mijloace vor face sau vor cerca sa facã ca Statul sa nu-şi poatã exercita dreptul de preemţiune, vor fi pedepsiţi cu închisoare dela 15 zile pana la 6 luni. În acest caz Statul va avea dreptul sa cumpere pentru sine pãmântul cu preţul prevãzut de consiliul superior al agriculturii pentru pãmântul din localitate. ART. 105 Când Statul, în termenul prevãzut de art. 103, nu va uza de dreptul sau de preemţiune, înstrãinarea se va putea face cãtre particulari. ART. 106 Vanzatorii cari vor voi sa emigreze, sau acei cari vor renunţa la calitatea de cetãţean roman, nu vor putea instraina pãmântul lor decât numai cãtre Stat. Dacã în intervalul de un an dela data vânzãrii unui pãmânt rural vânzãtorul va emigra, Statul va fi în drept sa cumpere dela achizitor proprietatea vândutã. În ambele aceste cazuri preţul nu va putea depãşi preţurile maxime fixate în localitate şi dupã categorii de cãtre consiliul superior al agriculturii. ART. 107 Nimeni nu va avea dreptul sa aducã şi sa stabileascã familii agricole pe pãmânturile sale fãrã autorizarea ministerului de interne. b) Proprietatea Statului ART. 108 Sunt şi rãmân proprietatea Statului: a) Toate bunurile de orice natura cari aparţineau Statului bulgar ca avere publica sau privatã la 28 Iunie 1913; b) Toate pãdurile, afarã de acelea stapanite de persoane particulare în mod individual, pentru cari comisiunile prevãzute în art. 95 au liberat titluri definitive de proprietate sau titluri provizorii; c) Poenile, adicã terenurile rãspândite în mijlocul pãdurilor; d) Toate izlazurile comunale (obşteşti), fãrã deosebire de modurile cum ele au fost dobândite; e) Toate terenurile arabile, de pasune, de padure, cum şi orice fel de bunuri cari aparţineau scoalelor, de orice categorie ar fi ele şi oricari au fost modurile de dobândire; f) Toate terenurile, de orice natura şi dobândite prin orice mijloc, cari aparţineau bisericelor şi oricãror aşezãminte culturale sau de binefacere publica; g) Toate minele, carierele şi apele minerale; h) Toate lacurile, afarã de acelea cari au fost dobândite de comune dela Statul bulgar, baltile, canalurile şi pescariile de orice natura; i) Toate pãmânturile prevãzute la art. 87 şi 101. ART. 109 Pentru terenurile dela alin. c din art. precedent, Statul va avea facultatea sau de a da în schimb alte locuri de aceeaşi întindere şi valoare sau de a da o despãgubire egala cu întinderea şi valoarea lor. ART. 110 Ministerul domeniilor va mãsura şi delimita prin semne hotarnice pãmânturile cuvenite locuitorilor de acelea ale Statului. ART. 111 Când locuitorul va fi absent sau nu va voi sa ia în primire bunul ce i se va recunoaşte, bunul se va da în primirea primarului local prin dresare de proces-verbal. Dacã pana în trei ani dela data procesului-verbal locuitorul nu-şi va lua în primire efectivã bunul, va pierde dreptul la el în folosul Statului, care va intra în stãpânirea lui în modul arãtat la art. 101. ART. 112 Statul va fi obligat ca pentru izlazurile comunale (obşteşti) cari au fost cumpãrate fie dela persoane particulare, fie dela Statul bulgar, sa acorde comunelor o despãgubire egala cu preţul de cumpãrare dovedit numai prin acte originale şi autentice. Aceasta despãgubire nu va fi însã acordatã decât numai pentru întinderea rãmasã Statului din asemenea izlazuri, dupã cedarea gratuita facuta de Stat, conform art. urmãtor. ART. 113 Ministerul domeniilor va fi autorizat ca din fostele izlazuri comunale (obşteşti), oricare ar fi fost provenienta lor, sa cedeze gratuit pe seama comunelor o întindere de teren potrivit cu numãrul locuitorilor, capi de familii, agricultori manuali de pãmânt, luându-se drept norma pana la un hectar de fiecare cap de familie, şi care întindere în nici un caz nu va putea întrece pãmântul pe care Statul l-ar avea disponibil în acea localitate din terenurile luate de el din izlazurile obşteşti. ART. 114 Aceasta întindere nu se va putea da din pãdurile Statului. Locuitorii vor avea dreptul a-şi adapa gratuit vitele în toate apele. c) Regularea amanuntelor de aplicare ART. 115 Regulamentul pe care ministerul domeniilor îl va face pentru dezvoltarea principiilor puse în aceasta lege şi pentru modul de mãsurare, parcelare şi delimitare ale pãmânturilor cuvenite locuitorilor şi Statului, va fi considerat pentru toate dispoziţiunile cuprinse în el ca fãcând parte integrantã din lege. ART. 116 Conducerea tuturor lucrãrilor de proprietate din Dobrogea Noua se va face de direcţiunea Dobrogei dependinţe de ministerul domeniilor. CAP. 7 Dispoziţiuni finale ART. 117 Legea de fata se va pune în aplicare dupã o luna de zile dela promulgarea ei. Pana la aceasta data ministerul justiţiei şi ministerul domeniilor vor avea grija ca regulamentele prevãzute de aceasta lege, privitoare pe fiecare din cele doua ministere, sa fie întocmite pentru a putea fi decretate odatã cu punerea în aplicare a legii. ART. 118 Ministerul justiţiei, ministerul de interne şi ministerul domeniilor, din momentul promulgãrii legii, vor lua mãsuri, fiecare în ce îl priveşte, pentru instituirea comisiunilor prevãzute de art. 10 şi 95, ca sa poatã funcţiona imediat dupã decretarea regulamentelor legii de fata. ANEXA 1 ------- Prevãzutã la art. 2 din lege ---------------------------- ÎMPĂRŢIREA DEFINITIVA A DOBROGEI NOUA îN JUDEŢE, PLASI, COMUNE ŞI SATE I. - JUDEŢUL DUROSTOR (Cuprinde şase plasi) Comunele urbane ale judeţului sunt: 1. Comuna Silistra, resedinta judeţului. 2. Comuna Turtucaia, cu satul Calimoc.
Comuna Satul
------------------------------------------------------
1. Alfatar 1. Alfatar
(Resedinta plãşii)
2. Calipetrova 1. Calipetrova
3. Babuc 1. Babuc
4. Caraorman 1. Caraorman
2. Alifaca
3. Bracima
4. Bracima Noua
5. Ghiurghengic
5. Cainargeaua Mare 1. Cainargeaua Mare
2. Caibular
3. Topci
4. Hadar-Celebi
6. Cainargeaua Mica 1. Cainargeaua Mica
2. Zarnici
3. Cociular
7. Chiose-Aidin 1. Chiose Aidin
2. Cranova
3. Chiutucli
4. Carciu-Mic
8. Pandicli 1. Pandicli
-----------------------------------------------------
II. - Plasa Acadanlar
-----------------------------------------------------
Comuna Satul
-----------------------------------------------------
1. Acandanlar 1. Acandanlar
(Resedinta plãşii) 2. Duraclar
3. Caralar
4. Cariamurlar
5. Suiuciuc
6. Circovna
2. Siniru-Nou 1. Siniru-Nou
2. Beilerchioi
3. Baharchioi
4. Checiler-Mahle
5. Sucuiugiuc
6. Tocmacchioi
7. TarAsan
3. Sungurlar 1. Sungurlar
2. Caracoci
3. Ormanchioi
4. Rahman-Asiclar 1. Rahman-Asiclar
2. Omurgea
5. Uzulchioi 1. Uzulchioi
2. Dorutlar
3. Ibrahim-Mahle
6. Doccelar 1. Doccelar
2. Aivanchioi
3. Avdular
4. Damadas
5. Dere-Mahle
6. Emirler
7. Camerler
8. Cherimler
9. Cufalcealar
10. Chizilburum
11. Suvanlacu-Nou
12. Ciller
-----------------------------------------------------
III. - Plasa Curtbunar
-----------------------------------------------------
Comuna Satul
-----------------------------------------------------
1. Curtbunar 1. Curtbunar
(Resedinta plãşii) 2. Codegeaolar
3. Cocimar
4. Coiumluchioi
5. Chizilgicli
6. Dustubac
7. Pasabali
8. Otulgea
2. Avdula 1. Avdula
2. Carptuia
3. Chidirasac
4. Acbunaru-Mic
3. Acbunar 1. Acbunar
2. Ghiulerchioi
3. Echingic
4. Olucli
5. Sougeac
4. Beibunar 1. Beibunar
2. Arabagi
3. Aratmagea
4. Carciu-Mare
5. Dutlar
6. Cairac
7. Caragenat
8. Sarnebi-Iutluc
9. Soiacli
5. Sahinlar 1. Sahinlar
2. Cavurga
3. Pirli-Daugilar-Mahle
4. Pirliu-Nou
5. Pirli-Iami-Mahle
6. Pirlichioi
6. Bairambunar 1. Bairambunar
2. Conac
3. Conac Cuiurgiuc
4. Chezegic
5. Murzuc
6. Regepchioi
7. Sarnebi
8. Ceair-Mahle
7. Trupciular 1. Trupciular
2. Omurfachi
8. Chilicadi 1. Chilicadi
9. Carapelit 1. Carapelit
2. Ezirgea
-----------------------------------------------------
IV. - Plasa Doimulsar
-----------------------------------------------------
Comuna Satul
-----------------------------------------------------
1. Doimuslar 1. Doimuslar
(Resedinta plãşii) 2. Golebina
3. Golebina Ceatalgea
4. Capacli
5. Seuneci
6. Hogeachioi
7. Iali-Ceatalgea
2. Popina 1. Popina
3. Vetrina 1. Vetrina
4. Srebarna 1. Srebarna
5. Aidemir 1. Aidemir
2. Tatarita
6. Cocina 1. Cocina
2. Caraomur
3. Cazimir
7. Balabanlar 1. Balabanlar
2. Baltagiu Nou
3. Atmagea
4. Dogrular
5. Caravelichioi
6. Caraesechioi
8. Haschio 1. Haschio
2. Srlar
9. Bozna 1. Bozna
2. Aidogdu
3. Bazirghian
4. Papucciler
-----------------------------------------------------
V. - Plasa Sarsanlar
-----------------------------------------------------
Comuna Satul
-----------------------------------------------------
1. Sarsanlar 1. Sarsanlar
(Resedinta plãşii) 2. Arabagilar
3. Cusuiu Turcesc
4. Uzunge Orman
5. Orozlar
2. Rahova de Jos 1. Rahova de Jos
2. Cusuiu din Vale
3. Spanciova
3. Cadichioi 1. Cadichioi
4. Garvan 1. Garvan
5. Atmageaua-Tatarasca 1. Atmageaua-Tatarasca
2. Emirchioi
3. Chemalchioi
4. Pitracli
6. Astvatchioi 1. Astvatchioi
2. Danzilar
3. Cufalcea
4. Masutlar
5. Sargilar
6. Hagiolar
7. Vischioi 1. Vischioi
2. Deli-Iuzuflar
3. Caradarlar
4. Sarighiol
5. Ceaus Mahle
8. Ahmatlar 1. Ahmatlar
2. Engechioi
3. Cazimlar
4. Salihler
5. Cenacciler
9. Chiose-Abdi 1. Chiose-Abdi
2. Canipe
3. Curtpalar
4. Mesimler
10. Atchioi 1. Atchioi
-----------------------------------------------------
VI. Plasa Turtucaia
(Cu resedinta în comuna urbana Turtucaia)
-----------------------------------------------------
Comuna Satul
-----------------------------------------------------
1. Belica 1. Belica
2. Denizler 1. Denizler
2. Mese-Mahle
3. Satul Vechi 1. Satul Vechi
2. Siahlar
4. Turcsmil 1. Turcsmil
5. Senova 1. Senova
6. Covangilar 1. Covangilar
2. Hagifaclar
3. Mesim-Mahle
4. Caramehmetler
7. Antimova 1. Antimova
-----------------------------------------------------
II. JUDEŢUL CALIACRA
(Cuprinde patru plasi)
Comunele urbane ale judeţului sunt:
1. Comuna Bazargic, resedinta judeţului.
2. Comuna Balcic.
3. Comuna Cavarna, cu satele Suiucicu Turcesc, Malcoci şi Mihalbei.
I. - Plasa Dobrici
-----------------------------------------------------
Comuna Satul
-----------------------------------------------------
1. Ienigea 1. Ienigea
(Resedinta plãşii) 2. Bazaurt
3. Carabaglar
4. Caranlac
5. Mursalchioi
6. Omurchioi
7. Seidala
8. Fandacli
9. Sahangi
2. Strenio-Ciamurli 1. Strenio-Ciamurli
2. Ciamurliu Mare
3. Ciamurliu Mic
4. Dunicler
5. Caramurat
6. Carasular
7. Chiringi
8. Osmanfaca
3. Echiscea 1. Echiscea
2. Hezimdede
4. Hagichiosler 1. Hagichiosler
2. Baraclar
3. Carachisla
4. Nadejdea
5. Armutli 1. Armutli
2. Cocargea
3. Paragic
4. Azaplar
5. Ergi
6. Hardali 1. Hardali
2. Alexandria
3. Aptt
4. Gorno Cadieva
5. Giurnghiuli
6. Devengichioi
7. Cecideresi
8. Tersicondu
9. Hagichioi
7. Carali 1. Carali
2. Bogdaili
3. Bogdaili Ciamurli
4. Deli-Iuzufcuius
5. Durasi
6. Ienige-Haidar
7. Esetli
8. Musubei
9. Saragea
10. Hasancea
11. Ciflic
12. Sahvili
8. Ezibei 1. Ezibei
2. Ali-Anife
3. Arabagi
4. Durgut Calfa
5. Caralez
6. Carasinan
7. Mansurova
8. Matlimova
9. Nasdradin
10. Suiuciuc
11. Ceacracea
12. Urghicicler
9. Vladimirova 1. Vladimirova
2. Sari-Mahmud
3. Serdimen
-----------------------------------------------------
II. - Plasa Ghelengic
-----------------------------------------------------
Comuna Satul
-----------------------------------------------------
1. Ghelengic 1. Ghelengic
(Resedinta plãşii) 2. Aidanciufa
3. Basbunar
4. Velifaca
5. Gerzalar
6. Aliciu-Mare
7. Embie Mahle
8. Ilanlac
9. Cabasacal
10. Caracurt
11. Curu Mahle
12. Costeceler
13. Cpeler
14. Salman
15. Susuchioi
16. Hagiligichioi
17. Hoscaden
18. Ciairarman
2. Aiorman 1. Aiorman
2. Baligea
3. Curugeachioi
4. Chioseler
5. Aliciu Mic
6. Toccilar
7. Sahinlar
8. Iasticcilar
9. Ianiclar
10. Cuiugiuc
3. Opancea 1. Opancea
2. Bogdanova
3. Valali
4. Carabaslu
5. Sarigea
6. Semizali
4. Pcelarova 1. Pcelarova
2. Aidinbei
3. Durbali
4. Cargaci
5. Caradurmus
6. Casapli
7. Casimchioi
8. Malgilar
9. Melecler
10. Momucichioi
11. Nebicuius
12. Pirifaca
13. Porjaz
14. Uzlar
15. Haramalac
16. Harmacuius
17. Harsilac
18. Ciufutcuius
19. Ciobancuius
5. Cadieva 1. Cadieva
2. Arnautcuius
3. Ieni-Mahle
4. Botiova Noua
-----------------------------------------------------
III. - Plasa Balcic
(Cu resedinta în comuna urbana Balcic)
-----------------------------------------------------
Comuna Satul
-----------------------------------------------------
1. Diuvaniuvasi 1. Diuvaniuvasi
2. Vejischioi
3. Gurcova
4. Giaferli-Iuci-Orman
5. Evlecler
6. Idrizcuius
7. Caraiapular
8. Carlibeichioi
9. Cuiucioi
10. Mumcil
11. Resiler
12. Suleimanfaca
13. Toicuius
14. Tortamus
15. Tarnofca
16. Hamzalar
17. Ciairlaghiol
18. Iunusciular
2. Spasova 1. Spasova
2. Bilova
3. Bezanova
4. Viceova
5. Crusova
6. Liliacova
7. Orlova
8. Pisarova
9. Predel
10. Rogojina
11. Simionova
12. Siracova
13. Sredina
14. Velicova
15. Sredina
16. Tar Boris
17. Cernovca
3. Preselenci 1. Preselenci
2. Vasilieva
3. Gorita
4. Calina
5. Malinova
4. Teche 1. Teche
2. Gheiciler
3. Ecrene
4. Mustava Beiler
5. Tulugea
6. Ceatalar
7. Ceauschioi
8. Alaclisi
9.Ciucurova
-----------------------------------------------------
IV. - Plasa Gargalac
(Cu resedinta în comuna urbana Cavarna)
-----------------------------------------------------
Comuna Satul
-----------------------------------------------------
1. Sabla 1. Sabla
2. Ghiorman
3. Srimese
4. Caiabeichioi
5. Calicchioi
6. Surtucchioi
7. Iali-Uciorman
8. Iazagilar
2. Gargalac 1. Gargalac
2. Aiarman
3. Arnautlar
4. Ghiore
5. Duranlar
6. Irigea
7. Calfachioi
8. Caracaschioi
9. Chioiliuc
10. Nsifpasa
11. Selimcuius
12. Iuzgubenlac
13. Iaplagea
14. Eubei
3. Ghiaur-Suiugiuc 1. Ghiaur-Suiugiuc
2. Racovschi
3. Hagi Dumitru
4. Duranculac 1. Duranculac
2. Acangi
3. Geferfaca
4. Ismailchioi
5. Calaigidere
6. Calicichioi
7. Caralar
8. Caramanli
9. Caranasif
10. Carapcea
11. Chiramet
12. Sarimusa
13. Satilmis
-----------------------------------------------------
Aceasta lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 20 Iulie anul 1921 şi s-a adoptat cu majoritate de sasezeci şi trei voturi pentru, contra trei. Preşedinte, General C. Coanda (L.S.S.) Secretar, E. Melidon Aceasta lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 20 Iulie 1921 anul 1921 şi s-a adoptat cu majoritate de una suta unusprezece voturi pentru, contra unu. Vice-preşedinte, Dr. A. Imbroane (L.S.A.D.) Secretar, P. Nicorescu Promulgãm aceasta lege şi ordonãm ca ea sa fie investitã cu sigiliul Statului şi publicatã prin Monitorul Oficial. Dat în Bucureşti, la 23 Iulie 1921. FERDINAND (L.S.St). Ministru de interne C. Argetoianu Ministru de justiţie, M. Antonescu ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
