Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 3.406 din 30 septembrie 1938  pentru extinderea in Bucovina a legislatiei din Vechiul Regat    Twitter Facebook
Cautare document

LEGE nr. 3.406 din 30 septembrie 1938 pentru extinderea in Bucovina a legislatiei din Vechiul Regat

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 228 din 1 octombrie 1938

CAROL AL II-lea
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate:
Asupra raportului preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri şi al ministerului Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiţiei cu Nr. 95.052 din 29 Septemvrie 1938;
Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri cu Nr. 2.401 din Septemvrie 1938;
Vazand avizul Consiliului Legislativ cu Nr. 23 din 30 Septemvrie 1938;
În temeiul art. 98 din Constitutiune,
Am decretat şi decretam:

ART. 1
Pe lângã dispoziţiunile introduse pana acum în vederea unificãrii, se extinde, cu începere de la 15 Octomvrie 1938, în tot cuprinsul Bucovinei: Codul civil roman din 4 Decemvrie 1864, cu toate modificãrile ce i s-au adus pana azi; Codul de procedura civilã din 14 Martie 1900, cu toate modificãrile aduse pana azi, precum şi toate legile, regulamentele şi dispoziţiunile civile, comerciale, de procedura şi penale de orice natura, asa cum sunt în vigoare azi în Vechiul Regat, fãrã nici o excepţie.
ART. 2
Pe aceeaşi data de mai sus, toate codicele, legile, regulamentele şi dispoziţiunile neunificate şi menţinute pana azi în vigoare prin art. 98 din Constitutiune, precum şi toate dispoziţiunile de orice natura, care ar fi contrarii legilor şi regulamentelor romane, arãtate mai sus şi extinde în Bucovina, precum şi acestei legi, sunt şi rãmân abrogate.
ART. 3
Prescripţiunile începute înainte de punerea în aplicare a acestei legi, vor fi reglementate dupã legile locale anterioare celei de fata.
ART. 4
Actele întãrite, potrivit legii notariale, se vor investi cu formula executorie de judecãtoria sau tribunalul din circumscripţia reşedinţei notariale.
Acţiunile şi toate cererile introduse pana la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi judecate, potrivit normelor procedurale în vigoare, la data cererii, iar executãrile începute vor continua potrivit aceloraşi norme.
ART. 5
Procesele pendinte la punerea în aplicare a acestei legi, vor continua a fi judecate de cãtre instanta înaintea cãreia ele se gãsesc.
ART. 6
Cãrţile funciare se menţin cu registre de publicitate.
Constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale imobiliare şi a altor drepturi şi acte supuse publicitãţii, se vor face dupã dispoziţiunile legislaţiei romane introduse.
ART. 7
Pana la reglementarea definitiva a instituţiei notarilor publici, actualii notari publici vor continua sa funcţioneze în localitatea în care la data punerii în aplicare a legii de fata îşi au biroul, cu competinţa prevãzutã de art. 2 din legea pentru autentificarea actelor.
La caz de vacanta, notarii publici vor putea fi transferati, dupã cerere, de Ministerul Justiţiei, în locul devenit vacant.
Atributiunea de grefier va fi îndeplinitã de persoana desemnatã de Ministerul Justiţiei, dupã propunerea notarului şi avizul preşedintelui tribunalului circumscripţiei.
În caz de lipsa sau împiedicare a notarului, preşedintele tribunalului va desemna, dupã propunerea acestuia, persoana care sa-l înlocuiascã; tot astfel se va urma în caz de lipsa sau împiedicare a grefierului.
Inlocuitorul notarului public va trebui sa fie major şi licenţiat în drept, iar în caz de lipsa de licentiati va putea fi un alt notar public sau o persoana din biroul sau, aprobatã de preşedintele tribunalului.
Însãrcinarea de notar public este incompatibilã cu profesiunea de avocat şi cu orice alta funcţiune publica.
Notarul public şi grefierul nu vor putea instrumenta în actele în care ar figura persoanele arãtate de art. 274 din procedura civilã.
Dosarele şi registrele notarului public vor fi depuse la judecãtoria circumscripţiei în care îşi are sediul, la sfârşitul fiecãrui an.
Actele autentificate de notarul public vor fi investite cu formula executorie de judecãtoria sau tribunalul în circumscripţia cãrora notarul îşi are sediul.
Preşedintele tribunalului va avea asupra notarilor publici din circumscripţia sa dreptul de privighere.
În caz de abateri dela îndatoriri, tribunalul ca instanta disciplinarã, sesizat de minister, va putea sa suspende pe notarul public, pe termen de 15 zile, pana la 6 luni, sau sa retragã notarului dreptul de a funcţiona.
În potriva hotãrârilor pronunţate de tribunale ca instanta disciplinarã, se poate face apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel.
Afacerea se va cerceta, atât la prima instanta, cat şi în apel în camera de consiliu, cu citarea notarului şi ascultarea Ministerului public.
Taxele ce se pot percepe de notarii publici, sunt acelea în vigoare la data legii de fata.
Contestaţiile la executare în potriva actelor notariale, se vor indrepta la instanta care a încuviinţat titlul executoriu.

Preşedintele Consiliului de Miniştri,
Miron

Patriarhul României
CAROL

Ministrul Justiţiei,
Victor Iamandi


Referat cãtre Consiliul de Miniştri,
Domnilor Miniştri,
Va este cunoscut ca în urma intregirii Statului Roman în granitele sale istorice, nu a fost cu putinta ca legislaţia din Vechiul Regat sa fie extinsã în tot cuprinsul tarii intregite şi nici ca unificarea totalã legislativã sa fie infaptuita pana azi.
Aceasta stare de lucruri a avut ca urmare menţinerea în vigoare a legiuirilor vechi, aflãtoare la data unirii în teritoriile alipite şi cu toate sfortarile fãcute pana acum, nu s-a putut ajunge decât numai în parte la unificarea anumitor legi, cum este codul penal şi procedura penalã, precum şi alte câteva legi speciale.
În Basarabia, a fost singura parte a tarii în care, prin legea promulgatã cu decret regal Nr. 876 din 29 Martie 1928 , s-a extind dintr-odatã: codul civil, codul de procedura civil şi regulamentul pentru facerea şi executarea hotarniciilor, toate rânduielile de procedura, cuprinse în codul comercial, precum şi regulamentele lui, legea asupra drepturilor proprietarilor, legea pentru judecãtoriile de ocoale, cu regulamentul ei şi legea pentru autentificarea actelor, fãrã nici un inconvenient sau vreo perturbatiune oarecare, ba din potriva spre multumirea generalã şi spre satisfacerea celui mai firesc sentiment naţional.
În Bucovina se gãsea în vigoare la data Unirii legislaţia austriaca şi care, exceptând legile şi dispoziţiunile de unificare introduse pana acum în tot cuprinsul tarii, se gãseşte încã şi azi în vigoare, fiind menţinutã prin dispoziţiunile art. 98 din Constitutiune.
Aceasta stare de lucruri însã nu mai poate dãinui, nu numai fiindca însãşi Constitutiunea tarii prevede ca toate legile şi codicele în vigoare se vor revizui, în vederea unificãrii legislative, dar fiindca este inadmisibil sa se menţinã în vigoare într-o parte a tarii o legislaţie care nu se mai gãseşte azi în vigoare nici în ţara ei de origina şi care nu a mai putut fi supusã şi nici nu mai poate fi supusã nici unui fel de modificare.
Pentru a se ajunge în acelaşi regim de legislaţie pe întreg cuprinsul tarii, se lucreazã de mai multã vreme la Consiliul Legislativ la codicele de unificare pentru a se aduce astfel la îndeplinire atât dispozitiuinile constituţionale, cat şi dezideratul unanim ce nu poate forma obiectul nici unui fel de discutiune.
Lucrãrile Consiliului Legislativ însã, deşi destul de înaintate, nu sunt încã ajunse la terminarea lor pentru a putea fi puse în aplicare şi cum aceste lucrãri necesita mult studiu şi examen amanunti fata de importanta lor, este absolut necesar ca deocamdatã, pana la unificarea totalã legislativã, sa dispara legislaţia austriaca din Bucovina, care nu numai ca este invechita, dar prezintã mari inconveniente fata de noua împãrţire administrativã a tarii.
În adevãr, prin noua împãrţire administrativã, Tinutul Suceava are în cuprinsul sau, în afarã de cuprinsul Bucovinei şi judeţele Dorohoi şi Hotin, unde se aplica legislaţia din Vechiul Regat.
Pe de alta parte, Curtea de Apel din Cernauti are în circumscripţia sa Tribunalele: Dorohoi din Vechiul Regat şi Hotin din Basarabia.
În asemenea situaţiune este inadmisibil sa se mai poatã menţine în vigoare o legislaţie care nu-şi mai are aplicatiune decât în Bucovina şi care prezintã asa de mari inconveniente pentru o buna administrare a justiţiei.
Pentru toate aceste consideratiuni, am socotit ca este util şi necesar ca, pana la unificarea legislativã totalã, sa se introducã şi în cuprinsul Bucovinei, intreaga legislaţie din Vechiul Regat, abrogandu-se în acelaşi timp intreaga legislaţie austriaca, precum şi orice alte dispoziţiuni şi regulamente aflate încã şi azi în vigoare şi neunificate.
Aceasta mãsura, nu numai ca nu prezintã inconveniente, dar socotesc ca este oportuna şi uşor de realizat, mai cu seama ca în afarã de codul penal şi procedura penalã, într-o serie de legi şi dispoziţiuni speciale, ne aflam chiar azi în prezenta unui început de unificare parţialã, care nici nu se mai poate concilia în toate cazurile cu vechea legislaţie Austriaca, fãcând sa nasca în multe cazuri conflicte de drept interprovincial.
În acest scop, am întocmit alãturatul proiect de lege, prin care, pe lângã dispoziţiunile introduse pana acum în vederea unificãrii, am prevãzut cu începere de la 15 Octomvrie 1938 extinderea în tot cuprinsul Bucovinei a întregei legislatiuni din Vechiul Regat, şi totodatã pe aceiaşi data am prevãzut abrogarea întregii legislatiuni şi a tuturor regulamentelor şi dispoziţiunilor de orice natura neunificate şi menţinute azi în vigoare prin art. 98 din Constitutiune sau care ar fi contrarii legilor şi regulamentelor romane extinse.
Pentru a evita orice perturbatiuni posibile, am mai prevãzut ca prescripţiunile începute înainte de punerea în aplicare a acestei legi, vor fi reglementate dupã legile locale anterioare şi ca acţiunile şi toate cererile introduse pana la intrarea în vioare a legii, precum şi executãrile începute vor continua a fi judecate şi efectuate potrivit normelor în vigoare, la data cererii şi înaintea instanţelor în fata cãrora ele se gãsesc.
În privinta notariatului public, am prevãzut desfiinţarea institutiunii în mod implicit, prin abrogarea legilor şi dispoziţiunilor care o reglementau şi prin introducerea în locul lor a dispoziţiunilor din legile din Vechiul Regat, însã dat fiindca regulamentarea definitiva a acestei instituţiuni ar putea face în viitor obiectul unei legislatiuni de unificare generalã, am prevãzut menţinerea în funcţiune a actualilor notarii publici, cu competinţa prevãzutã de art. 2 din legea pentru autentificarea actelor.
Totodatã, fiindca s-au abrogat dispoziţiunile care reglementau aceasta institutiune, a trebuit sa se prevadã în lege şi unele dispoziţiuni care sa reglementeze situaţiunea juridicã şi modul de funcţionare a notarilor publici mentinuti în funcţiuni, în acord şi cu legislatiunea extinsã.
Dacã şi domniile voastre impartasiti acest mod de a vedea, va rugãm a ne autoriza sa supunem Înaltei semnãturi a Majestatii Sale Regelui alãturatul proiect de lege.


Ministrul justiţiei,
Victor Iamandi


────────────
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice