Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) Republicare în temeiul <>art. XXXIII din Decretul Consiliului de Stat nr. 396 din 7 decembrie 1976 , publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 113 din 21 decembrie 1976, dîndu-se articolelor o noua numerotare.
Legea nr. 29/1967 cu privire la dezvoltarea activitãţii de educaţie fizica şi sport a fost publicatã în Buletinul Oficial nr. 114 din 29 decembrie 1967.
În scopul dezvoltãrii educaţiei fizice şi sportului şi avînd în vedere hotãrîrile Conferintei pe ţara a miscarii sportive din 28-29 iulie 1967,
Marea Adunarea Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Educaţia fizica şi sportul în Republica Socialistã România constituie activitãţi de interes naţional.
Educaţia fizica şi sportul contribuie la menţinerea şi întãrirea sãnãtãţii, creşterea capacitãţilor fizice şi intelectuale, buna folosire a timpului liber, dezvoltarea armonioasã fizica şi morala a populaţiei.
În vederea realizãrii acestor obiective statul sprijinã dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului.
ART. 2
Coordonarea şi îndrumarea unitarã a activitãţii de educaţie fizica şi sport, în vederea infaptuirii politicii partidului şi statului în acest domeniu, revin Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, organ central de specialitate, cu caracter obştesc.
În întreprinderi şi instituţii sarcina de a organiza activitatea sportiva de masa revine sindicatelor; în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, sindicatele rãspund de dezvoltarea sportului de performanta din întreprinderi şi instituţii.
În şcoli, instituţii de învãţãmînt superior şi la sate, activitatea sportiva de masa este organizatã de Uniunea Tineretului Comunist.
Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor organizeazã activitatea sportiva de masa a elevilor din şcolile generale.
Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului organizeazã procesul de educaţie fizica în învãţãmîntul de toate gradele, sprijinã activitatea sportiva de masa în rindul tineretului şcolar şi universitar; în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului rãspunde de dezvoltarea sportului de performanta în şcoli şi în instituţiile de învãţãmînt superior.
Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne rãspund de pregãtirea fizica a militarilor; în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, asigura dezvoltarea activitãţii sportive de performanta în cluburile şi asociaţiile sportive ce le aparţin.
La realizarea obiectivelor privind dezvoltare activitãţii de educaţie fizica şi a sportului participa, de asemenea, Ministerul Sãnãtãţii, Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, organele locale ale administraţiei de stat, Ministerul Turismului precum şi alte organe şi organizaţii de stat şi obşteşti.
Sarcinile fundamentale ale organelor şi organizaţiilor care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului sînt: atragerea maselor de oameni ai muncii, îndeosebi a tineretului, în practicarea sistematica a exerciţiilor fizice şi sportului, dezvoltarea tot mai larga a sportului de masa, cultivarea talentelor şi îmbunãtãţirea performantelor sportive.
În îndeplinirea sarcinilor privind dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, precum şi organele de stat şi organizaţiile obşteşti specificate în acest articol, îşi desfãşoarã activitatea în strinsa colaborare.
CAP. 2
Organizarea activitãţii de educaţie fizica şi sport
SECŢIUNEA I
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport şi consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport
ART. 3
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport este investit de stat cu atribuţiile prevãzute în prezenta lege.
ART. 4
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport are urmãtoarele
atribuţii:
a) stabileşte planurile de perspectiva, orientarea şi conţinutul educaţiei fizice şi sportului de masa şi de performanta;
b) exercita îndrumarea de specialitate a activitãţii de educaţie fizica şi a sportului de masa;
c) rãspunde de activitatea sportiva de performanta şi de buna reprezentare a sportului romanesc în competitiile sportive internaţionale;
d) emite norme cu privire la: sistemul competitional; pregãtirea, perfecţionarea şi atribuţiile antrenorilor, instructorilor, arbitrilor şi altor cadre tehnice; planificarea şi gospodãrirea fondurilor destinate activitãţii sportive; legitimarea, transferarea şi clasificarea sportivilor; acordarea de titluri, distincţii şi diplome; profilul, functionalitatea şi regimul de administrare a bazelor sportive destinate competiţiilor oficiale, precum şi cu privire la alte activitãţi de educaţie fizica şi sport. Cu acordul Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Muncii, emite norme cu privire la drepturile materiale şi stimularea sportivilor, specialiştilor şi tehnicienilor.
Normele emise de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport au caracter obligatoriu pentru toate organele şi organizaţiile care au atribuţii în domeniul activitãţii de educaţie fizica şi sport;
e) conduce şi indruma activitatea federaţiilor sportive; stabileşte normele generale de funcţionare a federaţiilor sportive;
f) elaboreazã, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului şi Ministerul Sãnãtãţii, planurile de cercetare ştiinţificã în domeniul educaţiei fizice şi sportului; organizeazã activitatea de informare şi documentare de specialitate;
g) împreunã cu Ministerul Sãnãtãţii urmãreşte respectarea normelor igienico-sanitare în activitatea sportiva, la bazele de antrenamente şi competitii; face propuneri cu privire la specializarea şi perfecţionarea medicilor care lucreazã în domeniul educaţiei fizice şi sportului;
h) desfãşoarã propaganda în domeniul educaţiei fizice şi sportului; rãspunde de presa sportiva şi de editarea publicaţiilor de specialitate;
i) se preocupa de pregãtirea şi perfecţionarea antrenorilor, instructorilor, arbitrilor şi a altor cadre tehnice necesare activitãţii de educaţie fizica şi sport;
j) întocmeşte bugetul propriu. Fondurile necesare activitãţii Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport şi a unitãţilor subordonate sînt asigurate din dotatii de la bugetul de stat, beneficiile nete ale concursurilor de pronosticuri sportive, subvenţii pentru investiţii de la Uniunea Generalã a Sindicatelor, venituri de la manifestatii sportive şi din activitatea unitãţilor subordonate, alte venituri;
k) întocmeşte, ca titular de investiţii, planul propriu de dezvoltare a bazei materiale. Împreunã cu alte organe şi organizaţii centrale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului elaboreazã planul general de dezvoltare a bazei materiale a activitãţii sportive; acorda asistenta tehnica de specialitate în construirea bazelor sportive realizate de alte organe şi organizaţii de stat şi obşteşti; urmãreşte respectarea destinaţiei bazelor sportive, orice modificare a destinaţiei neputindu-se face decît cu acordul sau; face propuneri ministerelor producãtoare cu privire la calitatea, sortimentele şi cantitatea materialelor şi echipamentului necesar activitãţii de educaţie fizica şi sport, avizeazã prototipurile acestora;
l) stabileşte şi dezvolta relaţii cu organizaţii sportive internaţionale şi din alte tari;
m) poate cere organelor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti date, informãri şi alte materiale în legatura cu activitatea de educaţie fizica şi sport;
n) exercita orice alte atribuţii prevãzute de lege.
ART. 5
În colaborare cu organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti care au sarcini în domeniul educaţiei fizice şi sportului emite norme generale cu privire la funcţionarea cluburilor şi asociaţiilor sportive, precum şi la folosirea de cãtre acestea a mijloacelor bãneşti.
ART. 6
În scopul analizarii întregii activitãţi de educaţie fizica şi sport şi pentru stabilirea mãsurilor necesare în vederea dezvoltãrii continue a acesteia, se organizeazã conferinţe pe ţara ale miscarii sportive.
Conferinţele pe ţara sînt constituite din cadre de specialitate, sportivi, membrii Consiliului Naţional şi ai consiliilor locale pentru educaţie fizica şi sport, delegaţi ai federaţiilor, cluburilor şi asociaţiilor sportive, reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor care au sarcini în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
ART. 7
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport este alcãtuit din membri desemnaţi în Conferinţa pe ţara a miscarii sportive şi din membri reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor centrale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului, desemnaţi de cãtre conducerile acestora.
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport se întruneşte periodic pentru a dezbate modul în care se îndeplinesc sarcinile stabilite de Conferinţa pe ţara pentru dezvoltarea generalã a educaţiei fizice şi sportului.
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport alege dintre membrii sãi biroul executiv, compus din preşedinte, prim-vicepreşedinte, cinci vicepreşedinţi, doi secretari şi membri.
Biroul executiv este organul de conducere colectivã al consiliului; între şedinţele acestuia el asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor consiliului şi exercita conducerea operativã a activitãţii.
Biroul executiv prezintã periodic Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport dãri de seama asupra activitãţii desfãşurate.
ART. 8
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport are urmãtoarea structura organizatoricã:
a) Secţia sport de performanta şi pregãtire olimpica;
b) Secţia sport de masa şi economicã.
Secţiile se constituie potrivit normelor prevãzute în art. 5 din Decretul nr. 103/1973 privind stabilirea normelor unitare de organizare a ministerelor şi a celorlalte organe centrale de stat, devenit Legea nr. 33/1973.
Structura organizatoricã pe compartimente de munca şi numãrul maxim de posturi din aparatul Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, al federaţiilor sportive şi al Comitetului Olimpic Roman sînt cele prevãzute în anexa nr. 1 a*) şi anexa nr. 1 b*), care fac parte integrantã din prezenta lege.
ART. 9
Numãrul maxim de posturi din aparatul consiliilor locale pentru educaţie fizica şi sport este prevãzut în anexa nr. 2*) la lege.
------------
*) Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate.
ART. 10
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport are unitãţi de studii şi documentare, de pregãtire sportiva, întreprinderi şi organizaţii economice.
ART. 11
În unitãţile administrativ-teritoriale funcţioneazã consilii locale pentru educaţie fizica şi sport, care-şi desfãşoarã activitatea sub conducerea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport sînt organe de specialitate, cu caracter obştesc, care îndeplinesc în unitãţile administrativ-teritoriale atribuţiile prevãzute la art. 4, adaptate prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri în mod corespunzãtor pentru a fi exercitate pe plan local.
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport sînt alcãtuite din membri desemnaţi în conferinţe ale miscarii sportive din unitatea administrativ-teritorialã respectiva şi din reprezentanţi desemnaţi de organele şi organizaţiile locale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
Conferinţele miscarii sportive din unitãţile administrativ-teritoriale sînt constituite din cadre de specialitate, sportivi, membrii consiliilor locale pentru educaţie fizica şi sport respective, delegaţi ai comisiilor pe ramura de sport, ai cluburilor şi asociaţiilor sportive, reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor locale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
Conferinţele locale ale miscarii sportive analizeazã stadiul de îndeplinire a hotãrîrilor adoptate şi stabilesc mãsuri corespunzãtoare dezvoltãrii în continuare a activitãţii de educaţie fizica şi sport din unitatea administrativ-teritorialã respectiva.
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport îşi aleg din rindul lor un birou format din preşedinte, vicepreşedinţi şi membri, care asigura aducerea la îndeplinire a hotãrîrilor consiliului şi exercita atribuţiile acestuia între şedinţe, prezentindu-i dãri de seama asupra activitãţii desfãşurate.
Consiliul Naţional va stabili consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport care pot avea aparat propriu.
ART. 12
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport şi consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport sînt persoane juridice.
SECŢIUNEA II
Federaţiile sportive
ART. 13
Federaţiile sportive sînt organe republicane de specialitate pe ramuri de sport, cu caracter obştesc.
Federaţiile sportive se ocupa de dezvoltarea ramurilor de sport, exercita îndrumarea lor de specialitate, organizeazã sistemul competitional republican, selectioneaza şi pregãtesc loturile sportive naţionale, asigura perfecţionarea cunoştinţelor profesionale a antrenorilor.
Federaţiile reprezintã ramurile de sport din Republica Socialistã România în organismele internaţionale pe ramuri de sport.
Federaţiile sportive sînt persoane juridice, în condiţiile legii. Federaţiile se organizeazã şi funcţioneazã pe baza de statut propriu întocmit în conformitate cu normele generale stabilite de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.
Federaţiile sportive îşi desfãşoarã activitatea pe baza planurilor şi bugetelor proprii.
Fondurile pentru asigurarea activitãţii federaţiilor provin din: subvenţii acordate de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, încasãri de la manifestatii sportive şi alte venituri.
Organul de conducere al fiecãrei federaţii este comitetul federaţiei ales în conferinţa pe ţara a ramurii de sport respective.
Comitetul fiecãrei federaţii alege din rindurile sale biroul federaţiei, care exercita atribuţiile acestuia între şedinţele sale, prezentindu-i dãri de seama asupra activitãţii desfãşurate.
SECŢIUNEA III
Asociaţiile şi cluburile sportive
ART. 14
Asociaţiile sportive sînt organizaţii obşteşti în care se desfãşoarã activitatea de masa în domeniul educaţiei fizice şi sportului; în asociaţiile sportive pot funcţiona şi secţii de performanta.
Cluburile sportive sînt organizaţii obşteşti în care se desfãşoarã, îndeosebi, activitate sportiva de performanta.
Cluburile şi asociaţiile sportive sînt persoane juridice, în condiţiile legii.
Asociaţiile şi cluburile sportive se organizeazã în întreprinderi, instituţii, unitãţi de învãţãmînt, unitãţi militare, cooperative, comune şi oraşe. Ele sînt conduse de consilii, alese în adunãri constituite din membri ai acestor organizaţii.
Asociaţiile şi cluburile sportive îşi desfãşoarã activitatea pe baza regulamentelor, planurilor şi bugetelor proprii.
În cadrul asociaţiilor şi cluburilor sportive activitatea se desfãşoarã în secţii pe ramuri de sport.
Organizaţiile sindicale rãspund de desfãşurarea activitãţii asociaţiilor şi cluburilor sportive din întreprinderi şi instituţii, iar organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist, de activitatea asociaţiilor sportive de la sate.
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport rãspund de activitatea cluburilor teritoriale; conducerile instituţiilor de învãţãmînt superior şi Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, de cluburile universitare, iar celelalte organe sau instituţii centrale, de activitatea cluburilor organizate în cadrul lor.
CAP. 3
Rolul organizaţiilor obşteşti şi atribuţiile organelor de stat în domeniul educaţiei fizice şi sportului
SECŢIUNEA I
Rolul organizaţiilor obşteşti în domeniul educaţiei fizice şi sportului
ART. 15
Uniunea Generalã a Sindicatelor:
a) desfãşoarã munca de atragere a maselor largi de oameni ai muncii la practicarea sistematica a exerciţiilor fizice şi sportului;
b) organizeazã prin asociaţiile sportive din întreprinderi şi instituţii, activitatea de educaţie fizica şi sport de masa, parte integrantã a activitãţii sindicale;
c) colaboreazã cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport în dezvoltarea sportului de performanta din întreprinderi şi instituţii;
d) organizeazã, în colaborare cu Uniunea Tineretului Comunist şi Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, competitii sportive, concursuri pe ramuri de producţie şi alte manifestãri sportive;
e) asigura mijloace materiale necesare activitãţii asociaţiilor şi cluburilor sportive din întreprinderi şi instituţii.
ART. 16
Uniunea Tineretului Comunist:
a) organizeazã activitatea sportiva de masa în şcoli şi instituţii de învãţãmînt superior, cu sprijinul conducerii acestora;
b) organizeazã, prin asociaţiile sportive sãteşti, activitatea sportiva de masa de la sate, inclusiv în întreprinderile agricole de stat şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii;
c) sprijinã activitatea sportiva organizatã de sindicate în întreprinderi şi instituţii, precum şi activitatea cluburilor sportive universitare;
d) dezvolta în rindul tineretului turismul, sporturile tehnico-aplicative şi alte activitãţi sportive recreative;
e) participa la organizarea campionatelor şcolare şi universitare;
f) organizeazã, împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, activitatea de educaţie fizica şi sport în taberele de odihna pentru elevi şi studenţi;
g) se preocupa de amenajarea unor baze sportive.
ART. 17
Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor:
a) organizeazã activitatea sportiva de masa în rindul elevilor şcolilor generale, cu sprijinul conducerii acestora; participa la organizarea campionatelor din şcolile generale;
b) organizeazã, împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului, activitãţi de educaţie fizica şi sport în tabere de odihna şi colonii.
ART. 18
Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie:
a) sprijinã desfãşurarea activitãţii sportive de masa în cooperativele agricole de producţie;
b) urmãreşte asigurarea condiţiilor materiale necesare dezvoltãrii activitãţii sportive în cooperativele agricole de producţie.
ART. 19
Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti:
a) sprijinã asociaţiile sportive ale cooperaţiei meşteşugãreşti în organizarea activitãţii sportive de masa a membrilor cooperatori şi a familiilor lor; colaboreazã cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport în dezvoltarea sportului de performanta din cooperatia mestesugareasca;
b) asigura condiţiile materiale necesare activitãţii cluburilor şi asociaţiilor sportive ale cooperaţiei meşteşugãreşti.
SECŢIUNEA II
Atribuţiile organelor de stat în domeniul educaţiei fizice şi sportului
ART. 20
Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului:
a) întocmeşte planurile şi programele de educaţie fizica din învãţãmîntul de toate gradele şi ale institutelor de învãţãmînt superior care pregãtesc cadre în domeniul educaţiei fizice, cu consultarea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport. Rãspunde de buna desfãşurare şi eficienta procesului de educaţie fizica în învãţãmînt;
b) organizeazã, împreunã cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport şi Uniunea Tineretului Comunist, campionatele republicane şcolare şi universitare şi asigura pregãtirea şi participarea elevilor şi studenţilor la tabere de instruire sportiva, la diferite competitii interne şi internaţionale;
c) colaboreazã cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport în vederea dezvoltãrii sportului de performanta din şcoli şi facultãţi; organizeazã şi asigura condiţiile necesare desfãşurãrii activitãţii cluburilor sportive universitare, a şcolilor sportive şi liceelor cu program de educaţie fizica;
d) sprijinã activitatea sportiva de masa ce se desfãşoarã în rindul elevilor şi studenţilor;
e) sprijinã Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport în pregãtirea şi perfecţionarea diferitelor cadre de specialitate;
f) se îngrijeşte de dezvoltarea bazei materiale necesare desfãşurãrii activitãţii de educaţie fizica şi sport de masa şi de performanta în învãţãmînt, construirea şi amenajarea unor sali de educaţie fizica şi a unor terenuri şi complexe sportive în aer liber pentru elevi şi studenţi.
ART. 21
Ministerul Sãnãtãţii:
a) asigura controlul şi asistenta medico-sanitarã a celor cuprinşi în activitatea sportiva competitionala oficialã, precum şi dirijarea medico-sportiva a componentilor loturilor sportive naţionale; elaboreazã împreunã cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport normele igienico-sanitare pentru activitatea de educaţie fizica şi sport;
b) organizeazã şi asigura condiţiile necesare functionarii unitãţilor medico-sportive.
ART. 22
Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne:
a) rãspund de pregãtirea fizica a militarilor;
b) în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport asigura dezvoltarea activitãţii sportive de performanta în cluburile şi asociaţiile sportive ce le aparţin;
c) asigura condiţiile materiale necesare desfãşurãrii activitãţii cluburilor, asociaţiilor şi centrelor de antrenament ce le aparţin;
d) asigura condiţii pentru ca sportivii de performanta care îndeplinesc stagiul militar sa-şi poatã continua pregãtirea sportiva conform cerinţelor metodice de instruire.
ART. 23
Organele locale ale administraţiei de stat:
a) includ în planurile de sistematizare ale oraşelor şi comunelor, în cartiere, pe lîngã şcoli şi instituţii de învãţãmînt superior, spaţiile destinate amenajãrii bazelor sportive şi terenurilor de joc pentru copii;
b) asigura întreţinerea şi gospodãrirea bazelor sportive care se afla în administrarea lor;
c) asigura fonduri pentru echipament, inventar, pregãtire şi participare la competitii, precum şi pentru organizarea taberelor de instruire sportiva şi a taberelor de odihna ale elevilor;
d) asigura finanţarea întregii activitãţi a şcolilor sportive şi a liceelor cu program de educaţie fizica.
ART. 24
Celelalte ministere şi organe centrale ale administraţiei de stat:
a) asigura condiţiile de organizare a activitãţii de educaţie fizica şi sport în rindul elevilor din şcolile sistemului lor;
b) sprijinã din punct de vedere material desfãşurarea activitãţii sportive din cadrul instituţiei centrale respective, precum şi din întreprinderile şi instituţiile în subordine.
CAP. 4
Dispoziţii finale
ART. 25.
Statul aloca fonduri de investiţii pentru construirea şi amenajarea de baze sportive, acorda dotatii de la buget şi terenuri necesare activitãţii sportive.
ART. 26.
Administrarea şi folosirea bazelor sportive se vor reglementa prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 27.
În comune se organizeazã comitete de sprijinire a activitãţii sportive, alcãtuite din reprezentanţi ai organelor locale ale administraţiei de stat, cooperativelor agricole de producţie, întreprinderilor agricole de stat, staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, şcolilor.
ANEXA 3*)
-----------
*) Anexa nr. 3 a fost introdusã prin art. II din Decretul nr. 79/1974.
I. Norme de structura pentru unitãţile de educaţie fizica şi sport
1. Activitatea de educaţie fizica şi sport se organizeazã pe urmãtoarele tipuri de unitãţi:
A) Unitãţi sportive
a) asociaţii;
b) cluburi;
c) Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale;
d) centre de iniţiere;
e) centre de antrenament.
B) Consilii locale
- consilii judeţene, municipale, orãşeneşti şi de sector din municipiul Bucureşti pentru educaţie fizica şi sport.
C) Alte unitãţi
a) baze sportive;
b) complexe sportive;
c) administraţii de baze sportive;
d) centre de deservire sportiva;
e) centre de prestãri de servicii sportive;
f) Întreprinderea economicã de administrare a bazelor sportive Bucureşti.
2. Structurile organizatorice-tip pentru unitãţile de educaţie fizica şi sport sînt cele prevãzute în anexele nr. 3 a) - 3 h)**), care fac parte integrantã din prezenta lege.
--------------
**) Anexele au fost comunicate instituţiilor interesate.
A) Unitãţi sportive
a) Asociaţii sportive
Asociaţiile sportive sînt organizaţii obşteşti, cu personalitate juridicã, în care se desfãşoarã activitatea de masa şi de performanta în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
Asociaţiile sportive pot fi organizate în unitãţi economice, instituţii de învãţãmînt, unitãţi militare, organizaţii de masa şi obşteşti, ministere şi alte organe centrale şi locale, precum şi în oraşe, comune şi sate, cu cel puţin 50 de membri. Asociaţiile sportive sînt subordonate atît organelor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti cu atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului, cît şi Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.
Asociaţiile sportive sînt conduse de consilii alese în adunãri generale sau conferinţe ale acestora.
Consiliul asociaţiei este alcãtuit din preşedinte, care este şi preşedintele asociaţiei, vicepreşedinţi, un secretar şi membri.
Asociaţiile sportive care au peste 3.000 de membri sau 5 secţii pe ramura de sport participante în competitiile oficiale, cu cel puţin 150 de sportivi, pot retribui funcţia de secretar.
b) Cluburi sportive
Cluburile sportive sînt organizaţii obşteşti, cu personalitate juridicã, în care se desfãşoarã activitatea sportiva de performanta.
Cluburile sportive se organizeazã cu una sau mai multe ramuri de sport, în unitãţi economice, instituţii de învãţãmînt, unitãţi militare, organizaţii de masa şi obşteşti, ministere şi alte organe centrale şi locale, precum şi în oraşe şi comune.
Cluburile sportive sînt subordonate atît ministerelor, organizaţiilor centrale şi locale de care aparţin, cît şi Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport.
Cluburile sportive cu o ramura de sport se pot organiza dacã au un numãr de cel puţin 60 de sportivi (seniori, juniori şi copii), iar cele cu mai multe ramuri de sport, dacã au cel puţin 150 de sportivi. Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport poate aproba organizarea unor cluburi sportive şi cu un numãr mai mic de sportivi la ramurile de sport cu particularitãţi deosebite.
Cluburile sportive sînt conduse de consilii alese în adunãri generale sau conferinţe ale acestora. Conducerea operativã a activitãţii se asigura de biroul clubului, alcãtuit din preşedinte, care este şi preşedintele consiliului şi al clubului, ajutat de vicepreşedinţi, un secretar şi membri.
Cluburile sportive cu pînã la 5 ramuri de sport pot retribui preşedintele sau un vicepreşedinte; cluburile cu 6-10 ramuri de sport pot retribui preşedintele şi un vicepreşedinte; cluburile cu peste 10 ramuri de sport, care au secţii şi sportivi de valoare internationala, pot retribui preşedintele şi 2 vicepreşedinţi.
c) Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale
Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale este o unitate de specialitate, cu personalitate juridicã, subordonata Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport, prin care se asigura pregãtirea la un nivel superior a componentilor loturilor reprezentative, în scopul realizãrii obiectivelor de performanta stabilite.
Prin centru se realizeazã, în mod unitar, îndrumarea şi controlul metodico-ştiinţific şi medico-sportiv al pregãtirii, se organizeazã activitatea politica şi educativã a sportivilor şi cadrelor tehnice şi se asigura condiţiile organizatorice şi materiale necesare bunei desfasurari a procesului de pregãtire.
Centrul este organizat pe ramuri de sport şi compartimente de munca (educaţie, materiale şi echipament, economico-financiar etc.) şi îşi desfãşoarã activitatea cu personal retribuit permanent sau temporar (prin scoatere din producţie sau detasarea unor antrenori care pregãtesc loturile pentru anumite acţiuni internaţionale).
Pentru rezolvarea unor sarcini deosebite ale pregãtirii şi activitãţii politice şi educative va fi folosit un activ obştesc, format din cadre cu inalta calificare.
Activitatea Centrului republican de pregãtire a loturilor naţionale este condusã de un director.
În scopul folosirii mai eficiente a cadrelor de specialitate, a bazei materiale, precum şi pentru legarea mai strinsa a cercetãrii ştiinţifice de problemele practice ale pregãtirii sportivilor de inalta performanta, Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale, Centrul de cercetãri ştiinţifice şi documentare tehnica şi Centrul de medicina sportiva îşi vor desfasura activitatea sub conducerea unui consiliu, care va cuprinde pe reprezentanţii celor trei unitãţi. Preşedintele acestui consiliu va fi directorul Centrului republican de pregãtire a loturilor naţionale.
d) Centre de iniţiere
Centrele de iniţiere sînt unitãţi în care se desfãşoarã activitatea de însuşire a diferitelor sporturi de cãtre copii, tineri sau adulti, în vederea practicãrii lor.
e) Centre de antrenament
Centrele de antrenament sînt unitãţi în care se desfãşoarã activitatea de pregãtire, pentru sportul de performanta, a copiilor şi tinerilor cu aptitudini în practicarea diferitelor discipline sportive.
Centrele de iniţiere şi centrele de antrenament funcţioneazã pe lîngã asociaţii, cluburi, consilii locale pentru educaţie fizica şi sport, administraţii de baze sportive şi alte unitãţi.
Centrele de iniţiere se organizeazã cu cel puţin 30 de persoane, constituite în grupe sau echipe, iar centrele de antrenament se organizeazã cu cel puţin 20 de sportivi.
B) Consilii locale
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport se organizeazã în fiecare judeţ, municipiu, oraş şi sector al municipiului Bucureşti.
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport sînt alcãtuite din membri aleşi în conferinţa miscarii sportive din unitatea administrativ-teritorialã respectiva, cadre cu munci de rãspundere şi reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor locale de stat şi obşteşti care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului.
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport desemneazã, dintre membrii lor, birourile executive.
Biroul executiv este alcãtuit din preşedinte, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi, secretari şi membri.
Consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport pot retribui urmãtoarele funcţii de conducere:
- la consiliile judeţene şi al municipiului Bucureşti: prim-vicepreşedintele, 1-2 secretari şi contabilul şef;
- la consiliile municipale, orãşeneşti şi la sectoarele municipiului Bucureşti: prim-vicepreşedintele.
3. În funcţie de volumul, complexitatea, importanta şi specificul activitãţii, structura organizatoricã a unitãţilor sportive şi locale poate cuprinde:
Structura activitãţii sportive
La asociaţii, cluburi sportive şi Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale:
- secţii pe ramuri de sport;
- cercuri sportive;
- cabinete metodice;
- cabinete de medicina sportiva.
La consilii locale pentru educaţie fizica şi sport:
- comisii pe ramuri de sport;
- comisii pe probleme de specialitate;
- cabinete metodice.
Structura funcţionalã
- birouri.
Secţiile pe ramuri de sport se organizeazã pentru desfãşurarea activitãţii instructiv-educative şi de perfecţionare a sportivilor şi pot cuprinde una sau mai multe grupe (echipe) de acelaşi nivel sau de nivele diferite din aceeaşi ramura de sport, în funcţie de valoarea sportivilor şi de condiţiile materiale. Secţiile sînt conduse de un birou format din activ obştesc.
Secţiile ramura de sport se pot organiza:
- la asociaţiile sportive cu un numãr de cel puţin 10 membri care participa la activitatea sportiva de masa sau într-o competiţie oficialã;
- la cluburile sportive cu un numãr de cel puţin 30 de sportivi (seniori, juniori sau copii) care participa într-un campionat oficial;
- la Centrul republican de pregãtire a loturilor naţionale, cu un numãr de cel puţin 10 sportivi componenţi ai loturilor naţionale;
- la centre de antrenament, cu un numãr de cel puţin 20 de sportivi pentru perfecţionarea sportiva.
Cercurile sportive se organizeazã în cadrul asociaţiilor sportive, pe locuri de munca, cu cel puţin 5 persoane. Conducerea cercurilor sportive se asigura cu activ obştesc.
Cabinetele metodice asigura îndrumarea şi asistenta în problemele tehnice sportive, educative, biofiziologice şi psihologice, pe care le solicita organizarea eficienta a educaţiei fizice şi sportului de masa şi de performanta, precum şi perfecţionarea profesionalã a cadrelor de specialitate.
Cabinetele metodice se organizeazã pe lîngã consiliile judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru educaţie fizica şi sport şi cluburi sportive şi îşi desfãşoarã activitatea cu personal retribuit şi activ obştesc din domeniul educaţiei fizice şi sportului şi al stiintelor ajutatoare: antrenori, profesori, medici, ingineri, biochimisti, sociologi, psihologi etc.
Cabinetele de medicina sportiva se organizeazã şi funcţioneazã potrivit prevederilor Decretului nr. 296/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile sanitare.
Comisiile pe ramuri de sport asigura îndrumarea, dezvoltarea şi organizarea activitãţii de pregãtire şi competitionala specifica fiecãrei ramuri sportive. Ele se organizeazã pe lîngã consiliile locale pentru educaţie fizica şi sport şi funcţioneazã cu activ obştesc.
Comisiile pe probleme de specialitate sînt compartimente de munca comune mai multor ramuri de sport (sporturi individuale, jocuri sportive, pregãtirea şi perfecţionarea cadrelor, propaganda şi educaţie, materiale şi echipament sportiv, construcţii de baze sportive etc.), organizate pe lîngã unitãţile sportive.
La consiliile judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru educaţie fizica şi sport, comisiile îşi desfãşoarã activitatea cu personal încadrat în munca şi activ obştesc şi pot retribui un şef de comisie, dacã sînt cel puţin 5 persoane retribuite.
Comisiile organizate pe lîngã celelalte unitãţi sportive îşi desfãşoarã activitatea cu activ obştesc.
Birourile se constituie potrivit normelor prevãzute la art. 9 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
C) Alte unitãţi
a) Bazele sportive sînt unitãţi fãrã personalitate juridicã, organizate pentru desfãşurarea activitãţii sportive de pregãtire şi competitionala şi pot fi conduse de un şef de baza.
b) Complexele sportive sînt unitãţi fãrã personalitate juridicã care cuprind o grupare de construcţii sportive destinate antrenamentelor şi competiţiilor sportive, amplasate în acelaşi loc sau în locuri diferite şi pot fi conduse de un şef de complex.
Bazele şi complexele sportive se pot organiza pe lîngã unitãţi sportive, unitãţi economice, instituţii de învãţãmînt, unitãţi militare, organizaţii de masa şi obşteşti, ministere şi alte organe centrale şi locale, precum şi în oraşe, comune şi sate.
c) Administraţiile de baze sportive sînt unitãţi cu personalitate juridicã prin care se realizeazã administrarea, întreţinerea şi amenajarea bazelor sportive şi complexelor sportive proprii, precum şi prestarea de servicii specifice activitãţii de educaţie fizica şi sport (organizarea de cantonamente, tabere, competitii interne şi internaţionale).
d) Centrele de deservire sportiva sînt unitãţi fãrã personalitate juridicã care asigura organizarea unor activitãţi şi condiţiile materiale necesare practicãrii unor exercitii sau ramuri de sport, în scopul dezvoltãrii fizice şi menţinerii sãnãtãţii populaţiei.
e) Centrele de prestãri de servicii sportive sînt unitãţi fãrã personalitate juridicã şi se organizeazã potrivit normelor de structura specifice aprobate pentru activitatea de gospodãrie comunalã şi locativã, avînd ca scop punerea la dispoziţia populaţiei, contra cost, a unor materiale şi echipamente, baze sportive, precum şi alte servicii.
f) Întreprinderea economicã de administrare a bazelor sportive Bucureşti este unitate economicã cu personalitate juridicã prin care se realizeazã administrarea, întreţinerea şi amenajarea bazelor sportive de interes naţional, executarea unor lucrãri de construcţii, extinderi şi modernizãri, producerea de materiale şi echipament sportiv destinate loturilor reprezentative, precum şi prestarea de servicii specifice activitãţii de educaţie fizica şi sport (organizarea de cantonamente, tabere, competitii interne şi internaţionale).
Întreprinderea se organizeazã potrivit urmãtoarei structuri:
Structura activitãţii de producţie
- ateliere de producţie;
- loturi de construcţii-montaj, reparaţii, întreţinere şi amenajare de baze sportive;
- baze şi complexe sportive;
- centre de iniţiere;
- unitãţi de alimentaţie şi unitãţi de prestaţii hoteliere pentru sportivi;
- centre de prestãri de servicii sportive.
Structura funcţionalã
- birouri;
- servicii.
Atelierele de producţie se constituie potrivit normelor prevãzute la art. 4 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
Loturile de construcţii-montaj, reparaţii, întreţinere şi amenajãri de baze sportive se constituie potrivit normelor de structura specifice aprobate pentru unitãţile de construcţii-montaj.
Unitãţile de alimentaţie şi unitãţile de prestaţii hoteliere pentru sportivi se constituie potrivit normelor de structura specifice aprobate pentru activitatea de comerţ interior şi turism.
Birourile şi serviciile se constituie potrivit normelor prevãzute la art. 9 şi 10 din Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
II. Personalul din unitãţile de educaţie fizica şi sport
Personalul din unitãţile de educaţie fizica şi sport se compune din urmãtoarele categorii:
A) Personal de specialitate sportiva
a) personal de conducere;
b) personal de execuţie de specialitate.
B) Personal din aparatul funcţional şi de deservire
a) personal de conducere;
b) personal de execuţie de specialitate;
c) personal de execuţie administrativ;
d) personal de deservire;
e) muncitori.
III. Nomenclatorul funcţiilor specifice de conducere şi de execuţie
(de specialitate şi administrative)
A) Funcţii de conducere
a) Consilii locale pentru educaţie fizica şi sport:
- prim-vicepreşedinte;
- secretar;
- şef de comisie.
b) Cluburi sportive:
- preşedinte;
- vicepreşedinte.
c) Asociaţii sportive:
- secretar.
d) Baze şi complexe sportive:
- şef de complex sportiv;
- şef de baza sportiva.
B) Funcţii comune de execuţie
- antrenor categoria I, II, III, IV;
- instructor principal; instructor;
- organizator principal de acţiuni sportive; organizator de acţiuni sportive.
Funcţiile comune de conducere şi de execuţie pentru personalul tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ sînt cele prevãzute în Decretul nr. 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structura pentru unitãţile economice.
În cazuri justificate, pe baza reglementãrilor în vigoare, se vor putea folosi şi unele funcţii specifice altor ramuri sau sectoare de activitate care se dovedesc a fi necesare în activitatea de educaţie fizica şi sport.
Numãrul posturilor din unitãţile de educaţie fizica şi sport se stabileşte de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport sau de ministere şi alte organe centrale şi locale, potrivit criteriilor de normare prevãzute la pct. IV din prezenta anexa.
Consiliul de Miniştri va stabili echivalarea funcţiilor existente cu cele prevãzute în prezentul nomenclator.
IV. Criterii de normare pentru personalul din unitãţile sportive
Cluburi, asociaţii sportive şi centre
1. Antrenor : - 1 post la o grupa sau echipa de
nivel I, cu cel puţin 10 sportivi care
participa în sistemul divizionar A sau
la competitii similare acestuia;
- 1 post la o grupa sau echipa de
nivel II, cu cel puţin 15 sportivi care
participa în sistemul divizionar B,
sistemul de calificare, divizia C la
fotbal, precum şi la alte competitii
similare acestora;
- 1 post la cel puţin 30 de sportivi
organizati într-o grupa sau echipa de
nivel III, specializatã în pregãtirea
copiilor, juniorilor şi tineretului,
selecţionaţi pentru activitatea
sportiva de performanta. La acest nivel
sînt încadrate şi grupele sau echipele
din sistemul competitional local,
divizii sau campionate judeţene,
municipale sau orãşeneşti, ai cãror
sportivi depãşesc virsta stabilitã
pentru juniori şi tineret;
- 1 post de antrenor sau instructor la
cel puţin 30 de persoane participante
la centre de iniţiere, centre de
deservire sportiva sau activitatea de
modelism.
Stabilirea numãrului de sportivi cu care lucreazã un antrenor, diferenţiat pe ramuri de sport, precum şi gradarea grupelor sau echipelor pe nivele, se vor face potrivit normativelor elaborate de Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport. Pentru anumite probe şi sportivi de valoare deosebita, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport va putea aproba încadrarea de antrenori pentru un numãr mai mare de sportivi decît cel prevãzut în criteriile de mai sus.
2. Instructor:
- pentru activitatea - 1 post la 1.500 de persoane
de educaţie fizica încadrate în munca sau
şi sport de masa locuitori înscrişi în
asociaţiile sportive de
cartier;
- pentru activitatea - 1 post ]a cel puţin 4 secţii
sportiva de pe ramura de sport cu
performanta minimum 10 norme de antrenori,
în funcţie de valoarea
secţiilor;
- 1 post la Centrul republican
de pregãtire a loturilor
naţionale;
- pentru activitatea - 1 post la fiecare radioclub
de radioamatori judeţean.
3. Maestru de balet şi - cîte 1 post la fiecare secţie
pianist corepetitor: feminina de gimnastica
sportiva sau moderna.
4. Organizator de - 1 post pe unitate la cluburile
acţiuni sportive: de fotbal;
- 1 post pe unitate, dacã are
cel puţin 5 secţii de
performanta participante în
campionatele republicane.
5. Masor: - 1-3 posturi pe unitate,
stabilite diferenţiat de
C.N.E.F.S., în funcţie de
numãrul şi valoarea secţiilor;
- 1 post la o secţie de fotbal
din campionatul categoriei A
sau B.
6. Personal
economic-administrativ:
- contabil şef - 1 post la fiecare club
sportiv;
- contabil, casier - 2 posturi la fiecare club
sportiv de categoria I;
- 1 post la fiecare asociaţie
sportiva cu cel puţin 5 secţii
de performanta participante
în sistemul competitional
republican;
- secretar-dactilograf - 1 post pe unitate;
sau dactilograf
- îngrijitor, curier, - 1 post pe unitate;
portar
- magaziner - 1 post la fiecare club
sportiv;
- 1 post la fiecare asociaţie
sportiva de categoria I.
7. Baze şi complexe
sportive:
a) personal tehnic,
economic, de alta
specialitate şi
administrativ:
- contabil şef complex - 1 post la fiecare complex
de categoria I;
- tehnician - 1 post la fiecare baza
sportiva;
- organizator de - 1 post la fiecare complex
acţiuni sportive sportiv;
- contabil, casier, - 1 post pe unitate;
funcţionar
administrativ sau
altele asemãnãtoare
- magaziner - 1 post pentru fiecare baza
sportiva care deserveste
minimum 200 de sportivi.
b) personal de deservire:
- amenajator de baza - 1 post (pe tura) pentru:
sportiva - 5.000 mp teren gazonat sau
1.500-2.000 mp teren cu
zgura sau sala de sport;
- bazin de inot şi polo,
baza nautica sau hipica,
patinoar artificial;
- 1.000 mp pirtie schi.
- muncitor necalificat - 1 post la fiecare 700 mp de
întreţinere baza sportiva
(pe tura);
- 1 post la fiecare 100 cuiere
pentru vestiare (pe tura);
- 1 post pentru o pista de
popice (pe tura);
- cîte 1 post pentru fiecare
instalatie de tir (pe tura);
- armurier - 1 post pe unitate;
- frigoriferist - 1 post la o instalatie de
frig cu 1-3 compresoare
(pe tura);
- marangoz - 1 post la 30 de
ambarcatiuni;
- conducãtor
ambarcatiuni - 1 post la fiecare baza
nautica;
- îngrijitor lot
calarie şi crescator,
îngrijitor cabaline - 1 post la 4 cai.
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport va stabili, în funcţie de aceste criterii, norme diferenţiate pe tipuri de baze şi complexe sportive şi pe categorii de personal, în raport cu volumul activitãţii şi specificul fiecãrui loc de munca.
Numãrul altor categorii de muncitori calificaţi care asigura întreţinerea şi repararea bazelor sportive şi a materialului şi echipamentului sportiv va fi stabilit în funcţie de volumul activitãţii, pe baza normelor de munca specifice fiecãrei meserii.
Numãrul posturilor de paza de la bazele şi complexele sportive se stabileşte potrivit reglementãrilor legale în vigoare.
Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizica şi Sport poate avea în subordine unitãţi cu alt specific, care se organizeazã potrivit normelor de structura aprobate pentru ramura din care fac parte.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
