Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege reglementeazã organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenţã, studii universitare de masterat şi studii universitare de doctorat.
(2) Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere şi de absolvire.
(3) Durata ciclurilor de studii pe domenii şi specializãri se stabileşte de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, la propunerea Consiliului Naţional al Rectorilor, şi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Pentru profesiile reglementate în Uniunea Europeanã prin norme speciale privind condiţiile de studii, se aplicã aceste norme.
(5) Finanţarea ciclurilor de studii prevãzute la alin. (1) se realizeazã conform prevederilor <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 2
Organizarea fiecãrui ciclu de studii este de competenţa instituţiilor de învãţãmânt superior, cu aprobarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii.
ART. 3
Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, împreunã cu Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, în colaborare cu instituţiile de învãţãmânt superior şi cu partenerii sociali, coreleazã oferta educaţionalã a învãţãmântului universitar, pe cicluri, cu cerinţele pieţei muncii şi cu dezvoltarea vieţii sociale.
CAP. II
Ciclul I - studii universitare de licenţã
ART. 4
(1) Studiile universitare de licenţã corespund unui numãr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studiu transferabile, conform Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS).
(2) În sensul prezentei legi, creditele de studiu transferabile sunt valori numerice alocate unor unitãţi de cursuri şi altor activitãţi didactice. Prin creditele de studiu transferabile se apreciazã, în medie, cantitatea de muncã, sub toate aspectele ei, efectuatã de student pentru însuşirea unei discipline.
(3) La învãţãmântul de zi, durata normalã a studiilor universitare de licenţã este de 3-4 ani şi corespunde unui numãr de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licenţã pentru învãţãmântul tehnic este de 4 ani.
(4) La învãţãmântul seral, durata studiilor pentru obţinerea numãrului de credite de studiu transferabile, necesare absolvirii, este mai mare cu un an faţã de cea de la învãţãmântul de zi în domeniul respectiv.
(5) Durata studiilor pentru obţinerea creditelor de studiu transferabile la învãţãmântul cu frecvenţã redusã şi la distanţã se reglementeazã prin hotãrâre a Guvernului.
(6) Studiile universitare de licenţã asigurã un nivel de calificare adecvat exercitãrii unei profesii în vederea inserţiei pe piaţa forţei de muncã, prin cunoştinţe generale şi de specialitate corespunzãtoare.
(7) În cadrul studiilor universitare de licenţã este obligatorie efectuarea unor stagii de practicã.
ART. 5
(1) Studiile universitare de licenţã oferã cunoştinţe şi competenţe largi, pe domenii de studii.
(2) Absolvenţii cu diplomã ai studiilor universitare de licenţã îşi pot exercita profesia, conform competenţelor şi drepturilor corespunzãtoare diplomei dobândite, sau pot continua studiile universitare prin masterat.
(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii actualizeazã periodic, la propunerea Consiliului Naţional al Rectorilor, lista domeniilor şi specializãrilor de licenţã, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Universitãţile pot organiza, cu finanţare din resurse proprii, şi studii în alte specializãri decât cele prevãzute la alin. (3), cu respectarea procedurilor de autorizare şi acreditare.
ART. 6
(1) Diploma acordatã dupã finalizarea studiilor universitare de licenţã atestã cã titularul acesteia a dobândit cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate, precum şi abilitãţi cognitive specifice profesiei.
(2) Cunoştinţele generale permit abordãrile ştiinţifice ale domeniului de specialitate, care sã asigure înţelegerea, inovarea şi crearea de cunoştinţe noi, precum şi comunicarea efectivã oralã şi scrisã în domeniul de specialitate şi în contexte culturale diverse.
(3) Cunoştinţele de specialitate se referã la procesele de cunoaştere, reproducere şi înţelegere specifice domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire de relaţii cu cunoaşterea din alte discipline şi arii profesionale, familiarizarea cu cele mai recente dezvoltãri ale cunoaşterii şi ale aplicaţiilor profesionale din domeniu, precum şi înţelegerea şi aplicarea principiilor şi metodelor fundamentale de investigare specifice.
(4) Competenţele generale se referã la:
a) culegerea, analiza şi interpretarea de date şi de informaţii din punct de vedere cantitativ şi calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale şi din literatura în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii şi demersuri concrete;
b) utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisã şi oralã, inclusiv într-o limbã strãinã;
c) utilizarea tehnologiilor informatice;
d) asumarea responsabilitãţii de a elabora un program personal de autoperfecţionare;
e) conceperea şi conducerea proceselor specifice domeniului.
(5) Abilitãţile cognitive specifice presupun:
a) aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de investigare fundamentale din domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte şi demersuri profesionale;
b) capacitatea de sintetizare şi interpretare a unui set de informaţii, de rezolvare a unor probleme de bazã şi de evaluare a concluziilor posibile;
c) analiza independentã a unor probleme şi capacitatea de a comunica şi a demonstra soluţiile alese;
d) capacitatea de a evalua probleme complexe şi de a comunica în mod demonstrativ rezultatele evaluãrii proprii;
e) iniţiativã în analiza şi rezolvarea de probleme.
(6) Competenţele de specialitate se stabilesc prin reglementãri proprii fiecãrui domeniu.
ART. 7
(1) Studiile universitare de licenţã pot fi continuate prin studii universitare de masterat.
(2) În anumite domenii şi specializãri la care studiile universitare de licenţã nu sunt continuate de studii universitare de masterat, absolvenţii pot opta, în condiţiile stabilite de universitãţi, pentru studii universitare de masterat organizate în alte domenii.
CAP. III
Ciclul II - studii universitare de masterat
ART. 8
(1) Studiile universitare de masterat corespund unui numãr de credite de studiu transferabile cuprins, de regulã, între 90 şi 120. Prin excepţie, în funcţie de durata studiilor universitare de licenţã, limita inferioarã poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.
(2) La învãţãmântul de zi, durata normalã a studiilor universitare de masterat este de 1-2 ani şi corespunde unui numãr de 60 de credite de studiu transferabile pentru un an de studiu.
(3) Durata totalã cumulatã a ciclului I - studii universitare de licenţã şi a ciclului II - studii universitare de masterat trebuie sã corespundã obţinerii a cel puţin 300 de credite de studiu transferabile.
(4) Pentru profesii reglementate prin norme ori recomandãri sau bune practici europene, ciclul I şi ciclul II pot fi oferite comasat într-un program unitar de studii universitare cu o duratã cuprinsã între 5 şi 6 ani, la învãţãmântul de zi, în condiţiile art. 1 alin. (3), diplomele obţinute fiind echivalente titlului de master.
(5) Admiterea în ciclul de studii universitare de masterat este condiţionatã de obţinerea diplomei acordate dupã finalizarea studiilor universitare de licenţã.
ART. 9
(1) Studiile universitare de masterat se organizeazã, de regulã, la învãţãmântul de zi.
(2) Studiile universitare de masterat asigurã aprofundarea în domeniul studiilor de licenţã sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacitãţilor de cercetare ştiinţificã şi constituie o bazã pregãtitoare obligatorie pentru studiile doctorale.
(3) Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât cele prevãzute la alin. (2) asigurã obţinerea de competenţe complementare.
(4) Studiile universitare de masterat se pot organiza şi cu frecvenţã redusã sau la distanţã. Durata studiilor pentru obţinerea creditelor de studiu transferabile la învãţãmântul cu frecvenţã redusã şi la distanţã se reglementeazã prin hotãrâre a Guvernului.
(5) Absolvenţii cu diplomã acordatã dupã finalizarea studiilor universitare de licenţã, cu sau fãrã diplomã de masterat, pot ocupa posturi didactice în învãţãmântul primar şi gimnazial, cu condiţia parcurgerii unui modul de pregãtire psihopedagogicã care sã corespundã unui numãr de minimum 30 de credite de studiu transferabile.
(6) Absolvenţii cu diplomã de masterat pot ocupa posturi didactice în învãţãmântul liceal sau universitar, cu condiţia realizãrii unei pregãtiri psihopedagogice care sã corespundã unui numãr de minimum 60 de credite de studiu transferabile obţinute în cadrul ciclurilor I şi II.
ART. 10
(1) Diplomele de master atestã cã titularii acestora au dobândit cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate, precum şi abilitãţi cognitive specifice.
(2) Cunoştinţele generale se referã la:
a) familiarizarea cu cele mai noi şi avansate dezvoltãri ale cunoaşterii în domeniu;
b) abilitãţi superioare de cercetare independentã;
c) capacitatea de a aplica teoria în situaţii noi şi care nu au putut fi prevãzute.
(3) Cunoştinţele de specialitate se referã la:
a) acumularea unei cantitãţi substanţiale de cunoştinţe noi;
b) identificarea, abordarea şi soluţionarea de probleme cognitive şi profesionale noi;
c) compararea cunoştinţelor noi cu cele tradiţionale şi capacitatea de a stabili relaţii între acestea, în vederea sesizãrii direcţiilor noi de creştere a cunoaşterii şi de dezvoltare a profesiei.
(4) Competenţele generale se referã la:
a) aplicarea creativã a tehnicilor de cercetare şi rezolvare de probleme;
b) elaborarea de studii şi rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;
c) capacitatea de a conduce grupuri de lucru şi de a comunica în contexte dintre cele mai diverse;
d) capacitatea de a acţiona independent şi creativ în abordarea şi soluţionarea problemelor, de a evalua obiectiv şi constructiv stãri critice, de a rezolva creativ probleme şi de a comunica rezultate în mod demonstrativ;
e) abilitãţi de conducãtor şi angajare clarã pe calea propriei dezvoltãri profesionale.
(5) Abilitãţile cognitive specifice presupun:
a) evaluarea criticã a rezultatelor unor noi cercetãri;
b) formularea de alternative interpretative şi demonstrarea relevanţei acestora;
c) aplicarea creativã a metodelor de cercetare;
d) conceperea şi conducerea proceselor specifice domeniului.
(6) Competenţele de specialitate se stabilesc prin reglementãri proprii fiecãrui domeniu.
ART. 11
(1) Instituţiile de învãţãmânt superior sunt autonome şi rãspund pentru proiectarea, aplicarea şi dezvoltarea de specializãri şi programe de studii corespunzãtoare.
(2) Numãrul de locuri finanţate anual de la bugetul de stat în condiţiile art. 1 alin. (5) reprezintã minimum 50% din numãrul de absolvenţi cu diplomã acordatã dupã finalizarea studiilor universitare de licenţã.
(3) Instituţiile de învãţãmânt superior pot iniţia şi dezvolta programe de studii universitare de masterat la solicitarea instituţiilor publice sau a altor factori interesaţi, cu asigurarea finanţãrii corespunzãtoare de cãtre aceştia.
CAP. IV
Ciclul III - studii universitare de doctorat
ART. 12
Studiile universitare de doctorat au, de regulã, o duratã de 3 ani. În situaţii speciale, când tematica abordatã necesitã o perioadã mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungitã cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducãtorului de doctorat. Susţinerea tezei de doctorat se poate face în termen de maximum 3 ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat.
ART. 13
(1) Diploma de doctor atestã cã titularul acesteia a dobândit cunoştinţe şi competenţe generale şi de specialitate, precum şi abilitãţi cognitive specifice.
(2) Cunoştinţele generale se referã la acumularea, interpretarea şi dezvoltarea cunoaşterii de vârf din domeniul de doctorat.
(3) Competenţele generale se referã la:
a) dezvoltarea tehnicilor de cercetare şi aplicarea lor în contexte diverse şi specifice;
b) construcţie teoreticã şi aplicare profesionalã;
c) construcţii discursive de tip academic pentru publicaţii de prestigiu în domeniu şi de tipul cunoaşterii comune pentru comunicare publicã;
d) asumarea responsabilitãţii de a elabora un program de cercetare, spirit critic, creativitate, inventivitate.
(4) Abilitãţile cognitive specifice presupun: identificarea de probleme noi şi abordarea lor prin cercetare, imaginaţie creativã şi combinativã, analizã criticã şi interpretativã.
ART. 14
Reglementãrile specifice organizãrii studiilor universitare de doctorat se elaboreazã de Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi se supun spre aprobare Guvernului.
CAP. V
Corelarea sistemului de învãţãmânt din România cu sistemele europene de învãţãmânt
ART. 15
(1) Aplicarea în toate universitãţile a Sistemului european de credite de studiu transferabile (ECTS) este obligatorie.
(2) Începând cu anul universitar 2005-2006, universitãţile elibereazã gratuit, inclusiv într-o limbã de largã circulaţie, fiecãrui absolvent, Suplimentul la diplomã, al cãrui conţinut este în conformitate cu normele europene.
(3) Pentru programele de studii integrate, oferite de douã sau de mai multe universitãţi, care conduc la obţinerea de diplome comune, Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii elaboreazã şi supune spre aprobare Guvernului metodologia-cadru pentru aplicarea acestei prevederi, în conformitate cu reglementãrile legale.
CAP. VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 16
(1) Învãţãmântul superior de scurtã duratã, care se desfãşoarã în prezent în colegiile universitare existente la data publicãrii prezentei legi, intrã în lichidare sau se reorganizeazã în studii universitare de licenţã, în domeniile existente sau apropiate.
(2) Absolvenţii cu diplomã de învãţãmânt superior de scurtã duratã pot continua studiile pentru a obţine licenţa în cadrul ciclului I - studii universitare de licenţã.
(3) Instituţiile de învãţãmânt superior stabilesc modul de obţinere a creditelor de studiu transferabile, pe baza cãrora se admite înscrierea la examenul de licenţã a absolvenţilor învãţãmântului superior de scurtã duratã.
ART. 17
Organizarea programelor de studii în instituţiile de învãţãmânt superior care pregãtesc specialişti în domeniul apãrãrii, ordinii publice şi siguranţei naţionale se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 18
(1) Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii şi Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei stabilesc, având în vedere prevederile prezentei legi, corespondenţa dintre calificãrile universitare şi clasificarea ocupaţiilor, precum şi modificãrile necesare în sistemul de salarizare, în condiţiile legii.
(2) Diplomele absolvenţilor de învãţãmânt superior sunt recunoscute şi oferã drepturi în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare la data obţinerii actului de finalizare a studiilor.
(3) Diplomele absolvenţilor de învãţãmânt superior cu durata de 5-6 ani sunt de drept echivalente cu diplomele de master.
(4) Diplomele acordate dupã finalizarea studiilor universitare de licenţã, de masterat şi de doctorat asigurã accesul la profesii şi ocupaţii diferite, care vor fi stabilite prin lege.
ART. 19
Prevederile prezentei legi se aplicã învãţãmântului superior public şi privat, acreditat şi autorizat provizoriu, care funcţioneazã în condiţiile legii, începând cu anul universitar 2005-2006, pentru studenţii admişi în anul I, cu excepţia prevãzutã la art. 1 alin. (4).
ART. 20
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã prevederile art. 57, art. 60 alin. (2), art. 62-65, art. 72 alin. (4)-(6) şi ale <>art. 73 alin. (1) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 24 iunie 2004.
Nr. 288.
______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
