Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
------------- *) Republicatã în temeiul <>art. VII din decretul nr. 386/1972 , publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 113 din 20 octombrie 1972. În Republica Socialistã România oamenii muncii au dreptul la asigurarea materialã în caz de batrinete sau incapacitate de munca, drept garantat de Constituţie. Dezvoltarea permanenta şi în ritm susţinut a economiei naţionale şi, pe aceasta baza, sporirea an de an a venitului naţional, fac posibila ridicarea continua a bunastarii oamenilor muncii - scopul fundamental al politicii Partidului Comunist Roman. Consecvent acestei politici, Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Roman a hotãrît şi creşterea veniturilor tuturor pensionarilor, hotãrîre care face necesarã îmbunãtãţirea actualului sistem de pensionare. Regimul de pensionare imbunatatit va constitui unul din elementele însemnate ale sistemului general de cointeresare materialã, un factor stimulativ în producţia bunurilor materiale şi spirituale ale societãţii noastre, asigurind angajaţilor perspectiva obţinerii la pensionare a unor venituri corespunzãtoare, pe mãsura contribuţiei aduse la dezvoltarea şi propãşirea patriei. TITLUL I PENSII DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Au drept la pensie de asigurãri sociale de stat: a) angajaţii; b) cei care au devenit invalizi în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ori sarcinilor de stat sau obşteşti; c) studenţii şi elevii deveniti invalizi în timpul şi din cauza efectuãrii practicii profesionale; d) urmaşii celor prevãzuţi mai sus. ART. 2 Categoriile de pensii sînt: a) pentru limita de virsta; b) de invaliditate; c) de urmaş. ART. 3 Pensionãrii, precum şi membrii lor de familie, au drept la asistenta medicalã, medicamente, materiale sanitare, asistenta socialã, ajutoare în caz de deces şi la alte drepturi, în conformitate cu normele legale în vigoare. ART. 4 Fondurile necesare plãţii pensiilor, a ajutorului social şi a celorlalte drepturi cuvenite pensionarilor şi membrilor lor de familie se realizeazã din contribuţiile întreprinderilor, altor organizaţii şi ale persoanelor fizice care angajeazã, precum şi din sumele alocate în acest scop din bugetul de stat, fãrã nici o reţinere din salariu. ART. 5 Pentru stabilirea cuantumului pensiei se iau în considerare, dupã felul pensiei, urmãtoarele elemente: a) vechimea în munca; b) salariul tarifar de încadrare; c) gradul de invaliditate şi cauza care a provocat invaliditatea; d) condiţiile de la locul de munca. ART. 6 (1) Locurile de munca, dupã condiţiile în care s-a desfãşurat activitatea, se împart în trei grupe în raport cu influenta factorilor nocivi asupra organismului, solicitarea fizica şi neuropsihica sau periculozitatea, dupã cum urmeazã: - grupa I de munca, în care se încadreazã locurile de munca cu condiţii foarte vãtãmãtoare, foarte grele sau foarte periculoase; - grupa a II-a de munca, în care se încadreazã locurile de munca cu condiţii vãtãmãtoare, grele sau periculoase; - grupa a III-a de munca, în care se încadreazã celelalte locuri de munca. (2) Stabilirea locurilor de munca care se încadreazã în grupele I şi II de munca se face pe baza criteriilor şi de cãtre organele prevãzute prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. (3) Pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de munca încadrate în grupele I şi II se acorda urmãtoarele sporuri de vechime în munca: a) 6 luni pentru cei care au lucrat în locurile de munca din grupa I; b) 3 luni pentru cei care au lucrat în locurile de munca din grupa a II-a. CAP. 2 Pensia pentru limita de virsta ART. 7 Pensia integrala pentru limita de virsta se acorda angajaţilor care au lucrat în locuri de munca încadrate în grupa a III-a, cel puţin 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, dupã cum urmeazã: a) la cererea unitãţii, dupã împlinirea virstei de 62 ani, bãrbaţii şi 57 ani, femeile; pentru profesorii şi conferentiarii din învãţãmîntul superior, precum şi pentru directori, directorii adjuncţi ştiinţifici, secretarii ştiinţifici, şefii de secţie şi şefii de sector-laborator din cercetarea ştiinţificã, dupã împlinirea virstei de 65 ani, bãrbaţii şi 60 ani, femeile; b) la cererea celui îndreptãţit, a tutorelui sau a curatorului sau, dupã împlinirea virstei de 60 ani, bãrbaţii şi 55 ani, femeile. ART. 8 (1) Pentru angajaţii care au lucrat în locuri de munca încadrate în grupele I şi II şi au vechimea în munca de 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, virstele de pensionare prevãzute la art. 7 se reduc cu cîte: a) 6 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de munca din grupa I; b) 3 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de munca din grupa a II-a. (2) Virstele de pensionare se reduc numai cu ani întregi, fãrã a putea fi mai mici de 50 ani. ART. 9 Angajaţii fãrã capacitate vizuala au drept la pensie integrala pentru limita de virsta, dacã au împlinit virsta de 50 ani, bãrbaţii, cu o vechime în munca de cel puţin 15 ani şi 45 ani, femeile, cu o vechime în munca de cel puţin 10 ani. ART. 10 (1) Virstele de pensionare prevãzute la art. 7, art. 8 şi art. 9, pentru femei, se reduc cu: a) un an, pentru cele care au nãscut 3 copii şi i-au crescut pînã la virsta de 10 ani; b) doi ani, pentru cele care au nãscut 4 copii şi i-au crescut pînã la virsta de 10 ani; c) trei ani, pentru cele care au nãscut 5 copii sau mai mulţi şi i-au crescut pînã la virsta de 10 ani. (2) Pensionarea la limitele de virsta astfel reduse se face numai la cererea angajatei. ART. 11 (1) Personalul navigant profesionist din aeronautica civilã are drept la pensie integrala pentru limita de virsta la împlinirea virstei de 50 ani, dacã are o vechime în munca de cel puţin 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, în calitate de personal navigant. (2) Vechimea în munca în calitate de personal navigant profesionist din aeronautica civilã se stabileşte în raport de funcţia îndeplinitã, numãrul orelor de zbor şi tipul de aeronava. (3) Personalul navigant profesionist din aeronautica civilã care are vechimea în munca, în aceasta calitate, cerutã pentru acordarea pensiei integrale pentru limita de virsta, dar nu a împlinit virsta de 50 ani şi este oprit de organele competente sa mai exercite funcţii la bordul aeronavelor, deoarece nu mai corespunde din punct de vedere psihofizic, are drept la o pensie tranzitorie în cuantumul pensiei de invaliditate de gradul III, cauzatã de boala obişnuitã. (4) Prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili funcţiile de personal navigant din aeronautica civilã, modul de calculare a vechimii în munca în aceste funcţii şi a pensiei. ART. 12 (1) Personalul artistic din instituţiile artistice care are o vechime efectivã în profesie de 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, are drept la pensie integrala pentru limita de virsta la împlinirea virstelor ce se vor fixa prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, în raport de funcţiile stabilite, dar nu mai puţin de 50 ani, bãrbaţii şi 45 ani, femeile. (2) Funcţiile de personal artistic, instituţiile de arta, modul de calculare a vechimii în munca şi a pensiei, se vor stabili, de asemenea, prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 13 (1) Pensia integrala pentru limita de virsta se stabileşte în procente din salariul tarifar, la împlinirea vechimii minime, dupã cum urmeazã:
Pentru locurile Pentru locurile Pentru celelalte
de munca cu condiţii de munca cu condiţii locuri de munca
foarte vãtãmãtoare, vãtãmãtoare, grele
foarte grele sau sau periculoase
Salariul foarte periculoase
tarifar (grupa I) (grupa a II-a) (grupa a III-a)
(lei) --------------------------------------------------------------
Pensia în Cuantumul Pensia în Cuantumul Pensia în Cuantumul
procente minim al procente minim al procente minim al
din pensiei din pensiei din pensiei
salariul (lei) salariul (lei) salariul (lei)
tarifar tarifar tarifar
------------------------------------------------------------------------------
pînã la 800 95 - 90 - 85 -
de la 801 la 900 90 760 85 720 80 680
" 901 " 1200 85 810 80 765 75 720
" 1201 " 1600 80 1020 75 960 70 900
" 1601 " 2000 75 1280 70 1200 65 1120
" 2001 " 2500 70 1500 65 1400 60 1300
peste 2500 65 1750 60 1625 60 1500
------------------------------------------------------------------------------
(2) Pentru cei care au lucrat în locuri de munca încadrate în grupele I şi II, procentele de mai sus se aplica dacã angajaţii au lucrat efectiv, în acele locuri, cel puţin 20 ani. (3) Dacã angajaţii din grupele I şi II de munca au o vechime mai mica de la grupa a III-a de munca, acordindu-se urmãtoarele sporuri procentuale, proporţional cu anii munciti în grupa I şi a II-a; - 0,5 la suta din salariul tarifar pentru fiecare an lucrat efectiv în locuri de munca încadrate în grupa I; - 0,25 la suta din salariul tarifar pentru fiecare an lucrat efectiv în locuri de munca încadrate în grupa a II-a. (4) Pentru fiecare an de vechime peste vechimea minima necesarã obţinerii pensiei integrale pentru limita de virsta se acorda un procent suplimentar de 0,5 la suta aplicat la salariul tarifar. ART. 14 (1) Angajaţii care nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute pentru obţinerea pensiei integrale pentru limita de virsta au drept la pensie, la împlinirea virstelor de 62 ani, bãrbaţii şi 57 ani, femeile dacã au cel puţin 10 ani vechime în munca. (2) Pensia se calculeazã proporţional cu numãrul anilor de munca. CAP. 3 Pensia de invaliditate ART. 15 (1) Au drept la pensie de invaliditate cei care au pierdut total sau parţial capacitatea de munca. (2) Pensia de invaliditate se acorda la cererea celui îndreptãţit, a tutorelui sau a curatorului sau. (3) Invaliditatile care dau drept la pensie sînt de trei grade, în raport cu incapacitatea de munca şi anume: a) invaliditatea de gradul I, caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãţii de munca şi nevoia de îngrijire şi supraveghere a invalidului de cãtre alta persoana; b) invaliditatea de gradul II, caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãţii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se servi fãrã ajutorul altei persoane; c) invaliditatea de gradul III, caracterizatã prin pierderea parţialã a capacitãţii de munca. ART. 16 Dupã cauzele care provoacã invaliditatea, pensia de invaliditate este de doua feluri: a) pensia de invaliditate cauzatã de accident de munca sau boala profesionalã; b) pensia de invaliditate cauzatã de accident în afarã de munca sau boala obişnuitã. ART. 17 Pensia de invaliditate cauzatã de accident de munca sau boala profesionalã se acorda fãrã a se cere îndeplinirea vreunei condiţii de vechime în munca: a) angajaţilor; b) celor care îndeplinesc obligaţii militare; c) studenţilor şi elevilor care fac practica profesionalã; d) celor care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti. ART. 18 (1) Prin accident de munca, în înţelesul prezentei legi, se înţelege vãtãmarea violenta a organismului, precum şi intoxicatia acuta profesionalã, care provoacã invaliditate ori deces, survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, sarcinilor de stat sau obşteşti ori practicii profesionale. (2) Accidentul survenit în timpul deplasarii de la domiciliu spre locul de munca şi de la locul de munca spre domiciliu se asimileazã, în sensul prezentei legi, cu accidentul de munca, dacã s-a produs în perioada necesarã pentru deplasare. (3) Se asimileazã, de asemenea, cu accidentul de munca, în ce priveşte dreptul la pensie, accidentul survenit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare. (4) Prevederile alin. 2 se aplica, în mod corespunzãtor, şi celor care îndeplinesc obligaţii militare, sarcini de stat sau obşteşti ori efectueazã practica profesionalã. ART. 19 (1) Se considera boli profesionale acelea care sunt cauzate de condiţiile în care s-au desfãşurat anumite munci. (2) Bolile profesionale se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 20 Pensia se acorda şi în cazul în care invaliditatea s-a ivit ulterior accidentului de munca sau imbolnavirii profesionale, dacã se constata ca invaliditatea este consecinta accidentului de munca sau a bolii profesionale. ART. 21 (1) Cuantumul pensiei de invaliditate cauzatã de accident de munca sau boala profesionalã se stabileşte, pentru angajaţi, în procente din salariul tarifar, în raport cu gradul de invaliditate şi grupa de munca, astfel: a) pentru gradul I de invaliditate:
Salariul tarifar (lei) Pensia în procente din Cuantumul minim al
salariul tarifar pensiei (lei)
------------------------------------------------------------------------------
pînã la 1000 95 -
de la 1001 la 1100 90 950
" 1101 " 1200 85 990
" 1201 " 1600 80 1020
" 1601 " 2000 75 1280
" 2001 " 2500 70 1500
" 2501 " 3000 65 1750
peste 3000 65 1950
------------------------------------------------------------------------------
Grupa III de munca
------------------------------------------------------------------------------
Salariul tarifar (lei) Pensia în procente din Cuantumul minim al
salariul tarifar pensiei (lei)
------------------------------------------------------------------------------
pînã la 800 95 -
de la 801 la 900 90 760
" 901 " 1000 85 810
" 1001 " 1100 80 850
" 1101 " 2200 75 880
" 1201 " 2600 70 900
" 1601 " 2000 65 1120
" 2001 " 2500 60 1300
peste 2500 60 1500
------------------------------------------------------------------------------
b) pentru gradul II de invaliditate, cuantumul pensiei este de 85 la suta din pensia stabilitã pentru gradul I; c) pentru gradul III de invaliditate, cuantumul pensiei este de 60 la suta din pensia stabilitã pentru gradul I. (2) Pentru cei prevãzuţi la art. 17 lit. b, c şi d, care nu au avut mai înainte calitatea de angajat, cuantumul pensiei este cel stabilit prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. ART. 22 (1) Pensia de invaliditate cauzatã de accident în afarã de munca sau boala obişnuitã se acorda angajaţilor. (2) De asemenea, se acorda pensie de invaliditate cauzatã de boala obişnuitã celor care îndeplinesc obligaţii militare. (3) Persoanele încadrate într-un grad de invaliditate, care au împlinit virsta de 60 ani, bãrbaţii şi 55 ani, femeile, şi îndeplinesc condiţiile cerute pentru obţinerea pensiei de invaliditate, vor fi înscrise, din oficiu, la pensie pentru limita de virsta, drepturile stabilindu-se potrivit art. 24-26. Dacã îndeplinesc condiţiile necesare pentru obţinerea pensiei pentru limita de virsta, pot cere calcularea pensiei potrivit art. 13 sau art. 14, dupã caz. ART. 23 (1) Pensia de invaliditate prevãzutã la art. 22 se acorda celor care îndeplinesc obligaţii militare indiferent de vechimea în munca, iar angajaţilor dacã au, la data ivirii invaliditatii, vechimea în munca în raport de virsta arãtatã în tabelul urmãtor:
Vechimea minima în munca (ani)
------------------------------------------------------------------------------
Virsta la data bãrbaţi femei angajaţi dupã
ivirii invaliditatii absolvirea studiilor
superioare
------------------------------------------------------------------------------
pînã la 20 ani 1 1 -
de la 20 ani la 22 ani 2 1
" 22 ani " 25 ani 3 2 1
" 25 ani " 30 ani 6 4
" 30 ani " 35 ani 9 6 4
" 35 ani " 40 ani 12 9 7
" 40 ani " 45 ani 14 11 9
" 45 ani " 50 ani 16 13 11
" 50 ani " 55 ani 18 15 13
" 55 ani " 60 ani 20 16 15
peste 60 ani 22 17 17
------------------------------------------------------------------------------
(2) Pentru angajaţii bolnavi de tuberculoza nu se cere îndeplinirea vreunei condiţii de vechime în munca. (3) Pensia se acorda numai dacã invaliditatea survenitã în timpul activitãţii salariate sau îndeplinirii obligaţiilor militare, precum şi în termen de 90 zile de la încetarea activitãţii salariate sau a obligaţiilor militare, în acest din urma caz, numai dacã cei în cauza au avut calitatea de angajat înainte de îndeplinirea obligaţiilor militare. (4) Pensia se acorda şi în cazul cînd invaliditatea s-a ivit în termen de un an de la încetarea activitãţii salariate sau a obligaţiilor militare - pentru cei care au avut mai înainte calitatea de angajat - dacã invaliditatea este o consecinta a unei boli contractate ori a unui accident survenit în timpul activitãţii salariate sau a îndeplinirii obligaţiilor militare. ART. 24 (1) Cuantumul pensiei de invaliditate cauzatã de accident în afarã de munca sau boala obişnuitã, pentru angajaţii care au vechimea prevãzutã de art. 23, se stabileşte în procente de baza din salariul tarifar, în raport cu gradul de invaliditate, astfel: a) pentru gradul I de invaliditate:
Salariul tarifar (lei) Pensia în procente de baza Cuantumul minim al
din salariul tarifar pensiei la procentul
de baza (lei)
------------------------------------------------------------------------------
pînã la 800 60 -
de la 801 la 900 55 480
" 901 " 1200 50 495
" 1201 " 1600 45 600
" 1601 " 2000 40 720
" 2001 " 2500 35 800
peste 2500 35 875
------------------------------------------------------------------------------
Pentru fiecare an de vechime în munca, pînã la vechimea de 25 ani, se acorda un procent suplimentar de 1 la suta din salariul tarifar; pentru fiecare an care depãşeşte aceasta vechime se acorda un procent suplimentar de 0,5 la suta din salariul tarifar; b) pentru gradul II de invaliditate, cuantumul pensiei este de 85 la suta din pensia de invaliditate de gradul I; c) pentru gradul III de invaliditate, cuantumul pensiei este de 60 la suta din pensia de invaliditate de gradul I. (2) Pentru cei prevãzuţi la art. 22 alin. 2, care nu au avut mai înainte calitatea de angajat, cuantumul pensiei este cel stabilit prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. (3) Pentru angajaţii bolnavi de tuberculoza cuantumul pensiei se stabileşte potrivit art. 21. ART. 25 (1) Au drept la pensie de invaliditate cauzatã de accident în afarã de munca sau boala obişnuitã şi cei care au o vechime mai mica decît aceea prevãzutã la art. 23, dar nu mai puţin de 1/2 din aceasta vechime. (2) Pensia se calculeazã conform art. 24, din cuantumul astfel stabilit se acorda pensia corespunzãtoare vechimii avute în raport cu aceea cerutã de art. 23. ART. 26 (1) Pensionãrii de invaliditate de gradul I au dreptul, în afarã de pensie, la o indemnizaţie pentru îngrijire de 300 lei lunar. (2) De indemnizaţia prevãzutã la alineatul precedent beneficiazã şi cei care, avînd o invaliditate de gradul I, primesc cuantumul pensiei pentru limita de virsta. ART. 27 (1) Pensionãrii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice, în ceea ce priveşte capacitatea lor de munca, cu excepţia celor care: a) prezintã invaliditati ireversibile; b) au împlinit virsta de 55 ani, bãrbaţii şi 50 ani, femeile. c) au împlinit virsta cerutã pentru acordarea pensiei pentru limita de virsta, dacã pensionarea acestora se face la virste mai mici decît 55 ani, bãrbaţii şi 50 ani, femeile. (2) Pensionãrii de invaliditate pot cere revizuirea medicalã ori de cîte ori starea sãnãtãţii lor s-a imbunatatit sau s-a agravat. (3) Pensionãrii de invaliditate beneficiazã de prevederile alin. 2 numai pînã la împlinirea virstei de 60 ani, bãrbaţii şi 55 ani, femeile. Pensionãrii de invaliditate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale pot cere revizuirea medicalã şi dupã împlinirea acestor virste. ART. 28 (1) Invalizii de gradul I, care au vechimea în munca necesarã pentru obinerea pensiei pentru limita de virsta, au dreptul la cuantumul acesteia, chiar dacã nu au împlinit virsta cerutã pentru obţinerea unei asemenea pensii. (2) De dispoziţiile alin. 1 beneficiazã atît cei care au calitatea de pensionari de invaliditate, cît şi cei care solicita înscrierea la pensie. (3) Pensionãrii de invaliditate care primesc cuantumul pensiei pentru limita de virsta rãmîn supuşi revizuirii medicale, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 27 alin. 1. (4) Cuantumul pensiei pentru limita de virsta se acorda din oficiu, ori de cîte ori acesta este mai avantajos. CAP. 4 Pensia de urmaş ART. 29 (1) Au drept la pensie de urmaş, în condiţiile prevãzute pentru fiecare în parte, membrii de familie şi anume: copiii, sotia, soţul, pãrinţii, fraţii şi surorile, care se aflau în întreţinerea susţinãtorului decedat. (2) Membrii de familie au drept la pensie de urmaş numai dacã cel decedat era pensionar sau dacã, la data decesului, îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. (3) Dacã cel decedat nu era pensionar, dar îndeplinea condiţiile de vechime în munca pentru acordarea pensiei pentru limita de virsta, membrii de familie au drept la pensie de urmaş, indiferent de data cînd a survenit decesul susţinãtorului. (4) În cazul în care mama salariata a decedat din cauza unei naşteri, pensia copiilor se acorda ca pentru urmaşii celor prevãzuţi la art. 17 lit. d. (5) Pensia de urmaş se acorda la cererea celui îndreptãţit, a pãrintelui, tutorelui sau curatorului sau. ART. 30 (1) Copiii au drept la pensie de urmaş: a) pînã la virsta de 16 ani sau, dacã continua studiile, pînã la terminarea acestora, fãrã a depãşi virsta de 25 ani; b) dacã s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad, înainte de împlinirea virstelor arãtate la lit. a, pe toatã durata invaliditatii. (2) În cazul decesului unuia dintre pãrinţi, copiii au drept la pensie de urmaş, chiar dacã pãrintele rãmas în viata se afla în munca. (3) Copiii se considera ca se aflau în întreţinerea susţinãtorului decedat prin însãşi calitatea lor de copii. ART. 31 (1) Sotia sau soţul are drept la pensie de urmaş, dacã: a) a împlinit virsta de 55 ani, sotia şi 60 ani, soţul, pe tot timpul vieţii; b) la data decesului unuia dintre soţi, soţul supravieţuitor are unu sau mai mulţi copii, pînã cînd copiii împlinesc virsta de 16 ani sau, dacã continua studiile, pînã la terminarea acestora, fãrã a depãşi virsta de 25 ani, ori pînã la cãsãtoria sau decesul lor înainte de împlinirea acestor virste; c) se afla în stare de invaliditate, de orice grad, pe toatã durata invaliditatii. (2) De asemenea, sotia are drept la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, dacã: a) a împlinit virsta de 50 ani şi a nãscut, pînã la data decesului susţinãtorului, 5 sau mai mulţi copii; b) a împlinit virsta de 50 ani şi are cel puţin 20 ani de cãsãtorie cu soţul decedat; dacã are între 15 şi 20 ani de cãsãtorie are drept la pensie la împlinirea aceleiaşi virste, însã pensia se calculeazã proporţional cu anii de cãsãtorie. (3) Sotia sau soţul are drept la pensie de urmaş pe timpul cît nu este salariat, membru al unei cooperative meşteşugãreşti sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (4) Sotia sau soţul care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute în alin. 1 şi 2 are drept la pensie de urmaş pînã la încadrarea în munca, dar nu mai mult de 6 ani de la decesul susţinãtorului. (5) Sotia sau soţul care solicita pensie de urmaş în temeiul alin. 1 lit. a sau c are drept la aceasta pensie dacã durata cãsãtoriei a fost de cel puţin 5 ani, în cazul în care la data cãsãtoriei sustinatorul era pensionar pentru limita de virsta; în cazul în care decesul susţinãtorului a fost cauzat de un accident, de orice natura, sau de boala profesionalã, pensia de urmaş se acorda indiferent de durata cãsãtoriei. (6) Sotia sau soţul se considera ca se afla în întreţinerea susţinãtorului dacã avea acelaşi domiciliu sau dacã acesta i-a asigurat cele necesare existenţei. ART. 32 (1) Pãrintele are drept la pensie de urmaş, dacã: a) a împlinit virsta de 60 ani, tatãl sau 55 ani, mama, pe tot timpul vieţii; b) a devenit invalid de orice grad, pe toatã durata invaliditatii. (2) Pãrinţii au drept la pensie de urmaş pe timpul cît nu sînt salariaţi, membri ai unei cooperative meşteşugãreşti sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (3) Comitetele executive ale consiliilor populare, în raza cãrora domiciliazã pãrinţii care solicita pensia de urmaş, vor atesta dacã aceştia au fost în întreţinerea susţinãtorului. ART. 33 (1) Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş: a) pînã la virsta de 16 ani sau, dacã continua studiile, pînã la terminarea acestora, fãrã a depãşi virsta de 25 ani; b) dacã s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad înainte de împlinirea virstelor artate la lit. a, pe toatã durata invaliditatii. (2) Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş, dacã la data cererii de pensie sînt orfani de ambii pãrinţi. În cazul ca au pãrinţi în viata, pensia se acorda numai dacã aceştia nu primesc pensie, nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (3) Fraţii şi surorile au drept la pensie de urmaş pe timpul cît nu sînt salariaţi, membri ai unei cooperative meşteşugãreşti sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (4) Comitetele executive ale consiliilor populare, în raza cãrora domiciliazã fraţii şi surorile care solicita pensia de urmaş, vor atesta dacã aceştia au fost în întreţinerea susţinãtorului. ART. 34 (1) În cazul cint sotia sau soţul supravieţuitor ori unul din pãrinţii decedatului nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 31 sau 32, beneficiazã de pensie de urmaş, pe tot timpul cît nu sînt încadraţi în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu, dacã vreuna din aceste persoane îngrijeşte unu sau mai mulţi copii, fraţi sau surori ai decedatului, care nu au împlinit virsta de 16 ani, pînã la împlinirea acestei virste ori pînã la cãsãtoria sau decesul lor, intervenite înainte de împlinirea virstei menţionate mai sus. (2) Prevederile alin. 1 se aplica soţului supravieţuitor numai în cazul în care acesta îngrijeşte unu sau mai mulţi copii din alta cãsãtorie ori fraţi sau surori ai soţului decedat. ART. 35 (1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul: a) pensia susţinãtorului decedat, dacã era pensionar. În cazul cînd cel decedat era pensionar de invaliditate de gradul II sau III, se va lua ca baza de calcul pensia de invaliditate de gradul I, diferenţiatã dupã cauza care a determinat înscrierea la pensie a susţinãtorului decedat; b) pensia pentru limita de virsta ce s-ar fi cuvenit susţinãtorului decedat; c) pensia corespunzãtoare gradului I de invaliditate ce s-ar fi cuvenit celui decedat, diferenţiatã dupã cauza care a provocat decesul. (2) În cazul cînd celui decedat i se cuvenea sau i s-ar fi cuvenit mai multe pensii din cele prevãzute la alin. 1, se va lua ca baza de calcul, din oficiu, pensia cea mai avantajoasã. (3) Pentru stabilirea pensiei de urmaş cuvenitã copiilor orfani de ambii pãrinţi se vor lua ca baza de calcul pensiile cumulate ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit pãrinţilor decedati. În acest caz se vor lua în considerare pensiile cele mai avantajoase, ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit pãrinţilor, dupã normele prevãzute la alin. 1 şi 2. (4) Asupra bazei de calcul se aplica unul din urmãtoarele procente:
Procente Numãrul urmaşilor cu drept la pensie
------------------------------------------------------------------------------
100 pentru 3 sau mai mulţi
75 pentru 2
50 pentru 1
------------------------------------------------------------------------------
CAP. 5 Ajutorul social ART. 36 (1) Angajaţii care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea unei pensii şi sînt lipsiţi de mijloace proprii de existenta au drept la ajutor social, ce se plãteşte din fondul de asigurãri sociale de stat, dacã se încadreazã în una din urmãtoarele situaţii: a) sînt în virsta de 62 ani, bãrbaţii şi 57 ani, femeile, şi au o vechime de cel puţin 5 ani efectiv lucrati; b) sînt invalizi de orice grad, în urma unei boli obişnuite sau a unui accident în afarã de munca, şi au lucrat efectiv cel puţin 1/4 din vechimea prevãzutã la art. 23, necesarã pentru acordarea pensiei de invaliditate. (2) Soţul supravieţuitor şi copiii unui beneficiar de ajutor social decedat au dreptul la ajutor social de urmaş, dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute pentru acordarea pensiei de urmaş şi sînt lipsiţi de mijloace proprii de existenta. (3) Prin mijloace proprii de existenta se înţelege realizarea unor venituri lunare, egale cu cuantumul ajutorului social pentru categoria respectiva, sau mai mari. ART. 37 Cei care primesc ajutor social, precum şi membrii lor de familie, beneficiazã de drepturile prevãzute de art. 3. ART. 38 Prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri se va stabili cuantumul ajutorului social şi se vor putea acorda asemenea ajutoare şi alte persoane sau categorii de persoane, lipsite de mijloace de existenta. CAP. 6 Vechimea în munca ART. 39 (1) Vechime în munca se considera perioada cît o persoana a activat în calitate de angajat, indiferent de felul contractului de munca şi de modul de remunerare a muncii, situaţiile prevãzute în Codul muncii ca fiind vechime sau vechime neîntreruptã în munca, perioadele de prizonierat, de persecutie rasialã sau alte perioade stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri în care o persoana a desfãşurat o activitate sau, datoritã unor cauze ce nu le putea inlatura, a fost împiedicatã de a o desfasura. (2) Pentru angajaţii care presteazã munca mai puţin de o norma intreaga, vechimea în munca se ia în considerare proporţional cu norma intreaga. (3) Timpul cît angajatele care, potrivit legii, au fost încadrate în funcţii cu jumãtate de norma, pentru a creste copii pînã la virsta de 7 ani, se considera la vechimea în munca timp lucrat cu norma intreaga. (4) Pentru cei care lucreazã mai mult de o norma, se considera vechime în munca timpul corespunzãtor unei norme întregi. ART. 40 (1) Timpul lucrat în strãinãtate de un cetãţean strãin se considera vechime în munca numai pe baza convenţiilor încheiate între Republica Socialistã România şi statul respectiv, în condiţiile stabilite de aceste convenţii. (2) Convenţiile referitoare la problemele de prevederi sociale, încheiate de statul roman cu alte state, vor fi aplicate în mod corespunzãtor de toate sectoarele de activitate cu sisteme proprii de asigurãri şi pensii. CAP. 7 Salariul tarifar ART. 41 (1) Salariul tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media salariilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 10 ani premergatori încetãrii activitãţii salariate. (2) Pentru angajaţii care au lucrat cel puţin 10 ani în locuri de munca ce se încadreazã în grupele I şi II, salariul tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media salariilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 15 ani premergatori încetãrii activitãţii salariate. (3) Dacã în ultimii 10 ani, respectiv 15 ani, angajatul a lucrat mai puţin de 5 ani, baza de calcul a pensiei este media salariilor tarifare lunare din perioada în care a lucrat. (4) Pentru perioadele de activitate anterioare datei de 1 august 1959, ce se iau în considerare la stabilirea bazei de calcul a pensiei, vor fi folosite salariile avute în vedere la recalcularea pensiilor conform <>decretului nr. 292/1959 . ART. 42 (1) Media salariilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabileşte pe baza: a) salariului tarifar lunar de încadrare, pentru cei retribuiţi cu luna; b) salariului tarifar de încadrare, corespunzãtor la 204 ore, pentru cei retribuiţi cu ora; c) salariului tarifar de calcul, pentru cei retribuiţi cu cota procentualã; d) salariului la care s-a plãtit contribuţia de asigurãri sociale, pentru cei angajaţi la persoane fizice. (2) Pentru angajaţii care cumuleazã doua funcţii, la stabilirea mediei salariilor tarifare lunare se ia în considerare salariul tarifar al funcţiei de baza, iar pentru cei care sînt încadraţi în posturi cu o jumãtate de norma, salariul tarifar de încadrare corespunzãtor normei întregi. Angajaţii care cumuleazã doua norme întregi de munca pot opta pentru salariul cel mai avantajos. (3) În salariul tarifar se cuprind orice sume care se includ, potrivit dispoziţiilor legale, în acest salariu. CAP. 8 Stabilirea pensiilor şi ajutoarelor sociale ART. 43 (1) Stabilirea pensiei şi ajutorului social se face prin decizii date de cãtre organele de pensii din cadrul direcţiilor sau oficiilor pentru probleme de munca şi ocrotiri sociale. (2) Impotriva deciziilor date de organele prevãzute de alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 60 zile de la comunicarea acestora, la comisiile de contestaţie de pe lîngã direcţiile pentru probleme de munca şi ocrotiri sociale. (3) Deciziile organelor de pensii, arãtate la alin. 1, necontestate în termen, precum şi cele ale comisiilor de contestaţie, sînt definitive. ART. 44 Deciziile organelor de pensii şi ale comisiilor de contestaţie, rãmase definitive, pot fi revizuite de cãtre acestea ori de cîte ori se constata erori. ART. 45 (1) Comisiile de contestaţie se numesc prin decizie a comitetului executiv al consiliului popular judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi vor avea urmãtoarea componenta: - un judecãtor desemnat de cãtre preşedintele tribunalului judeţean, respectiv al Tribunalului municipiului Bucureşti, ca preşedinte; - un delegat al direcţiei pentru probleme de munca şi ocrotiri sociale, ca membru; - un delegat sindical desemnat de cãtre organul sindical judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, ca membru. (2) Preşedintele şi membrii comisiei vor avea cîte un supleant, numit în aceleaşi condiţii. ART. 46 (1) În cazul cînd o persoana a lucrat în mai multe sectoare de activitate care au sisteme proprii de asigurãri şi pensii, i se va stabili pensie sau ajutor social pentru limita de virsta în cadrul asigurãrilor sociale de stat, luindu-se în considerare perioadele cît a lucrat în aceste sectoare, numai dacã cea mai mare parte din perioada de activitate pe care o are a lucrat efectiv ca angajat. Perioadele de timp cît a lucrat în alte sectoare de activitate se iau în considerare dacã ele se recunosc ca vechime în munca pentru acordarea unui drept de pensie de cãtre acele sectoare. Personalul cultelor va fi înscris la pensie în cadrul asigurãrilor sociale de stat, dacã a încetat activitatea pînã la 1 ianuarie 1959 sau dacã, continuind activitatea şi dupã aceasta data, a lucrat în ultima perioada ca angajat cuprins în sectorul asigurãrilor sociale de stat. Timpul cît o persoana a lucrat ca membru în cooperativele agricole de producţie nu poate fi folosit pentru obţinerea unui drept de pensie sau ajutor social în cadrul asigurãrilor sociale de stat, ori pentru recalcularea pensiei în acest sector. (2) Vechimea în munca avutã în calitate de angajat va fi luatã în considerare de fiecare dintre sectoarele de activitate respective cu sisteme proprii de asigurãri şi pensii, cu excepţia sectorului cooperativei agricole de producţie. (3) În cazul cînd nu este îndeplinitã condiţia prevãzutã la alin. 1 pentru stabilirea dreptului în cadrul asigurãrilor sociale de stat şi cel în cauza opteazã pentru pensie în cadrul acestui sector, i se va putea stabili pensia numai pe baza vechimii avute ca angajat, fãrã a se lua în considerare şi activitatea prestatã în alte sectoare. (4) Pensia de invaliditate şi ajutorul social de invaliditate se acorda de sectorul de activitate în care s-a produs invaliditatea. (5) În cazul cînd pãrinţii au lucrat în sectoare diferite, cu sisteme proprii de asigurãri şi pensii, copiii orfani de ambii pãrinţi vor primi pensie de urmaş, în condiţiile legii, de la ambele sectoare. ART. 47 (1) Încadrarea în grade de invaliditate se face prin decizii date de cãtre comisiile de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca. (2) Impotriva deciziilor date de comisiile prevãzute la alin. 1 se poate face contestaţie, în termen de 60 zile de la comunicarea acestora, la comisiile judeţene de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca. (3) Normele de organizare şi funcţionare a comisiilor prevãzute la alin. 1 se stabilesc de Ministerul Muncii împreunã cu Ministerul Sãnãtãţii. ART. 48 Pensia, ajutorul social şi orice alte sume stabilite, cuvenite personalului sau beneficiarului de ajutor social, rãmase neplãtite, se prescriu în termen de 12 luni de la data cînd trebuiau sa fie achitate. ART. 49 (1) Sumele plãtite fãrã temei cu titlu de pensie, ajutor social sau alte drepturi aferente, se recupereazã de la cei care le-au primit. (2) În cazul în care sumele plãtite fãrã temei nu pot fi recuperate de la aceştia, angajaţii care se fac vinovaţi de producerea daunei vor fi ţinuţi rãspunzãtori, potrivit dispoziţiilor Codului muncii. (3) Recuperarea de la pensionari sau beneficiari de ajutor social a sumelor plãtite fãrã temei se face pe baza deciziei date de organele de pensii, care constituie titlu executoriu. Decizia se comunica celui în cauza şi poate fi atacatã în condiţiile art. 43 şi 44, contestaţia suspendind executarea pînã la soluţionarea ei definitiva. (4) Dreptul de a se cere restituirea sumelor plãtite fãrã temei pensionarilor şi beneficiarilor de ajutor social se prescrie în termen de 12 luni de la data efectuãrii plãţii. (5) În caz de deces al pensionarului sau beneficiarului de ajutor social, sumele rãmase nerecuperate nu se mai urmãresc. CAP. 9 Transformarea şi recalcularea pensiilor ART. 50 (1) Pensia pentru limita de virsta a unui pensionar, care continua activitatea şi care devine invalid ca urmare a unui accident de munca, unei boli profesionale sau tuberculozei poate fi transformata, la cererea pensionarului, în pensie de invaliditate cauzatã de accident de munca, boala profesionalã sau tuberculoza. (2) Pensionãrii de invaliditate de orice grad pot cere transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de virsta, dacã îndeplinesc condiţiile de vechime în munca şi de virsta, prevãzute de lege, pentru acordarea unei pensii pentru limita de virsta. (3) Pensionãrii de invaliditate de oride grad, la împlinirea virstei de 60 ani, bãrbaţii şi 55 ani, femeile, cu excepţia celor a cãror invaliditate a fost cauzatã de un accident de munca sau de o boala profesionalã, vor fi trecuţi, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru limita de virsta, cu menţinerea cuantumului pensiei de invaliditate, inclusiv a indemnizaţiei de îngrijire, acordatã invalizilor de gradul I. Aceştia pot cere calcularea pensiei, potrivit art. 13 sau art. 14, la îndeplinirea condiţiilor necesare obţinerii pensiei pentru limita de virsta. ART. 51 (1) Pensionarul care rãmîne sau se reincadreaza în munca dupã pensionare are dreptul sa i se recalculeze pensia, luindu-se în considerare şi timpul muncit dupã stabilirea iniţialã a pensiei, dupã cum urmeazã: a) pensionarului de invaliditate i se poate recalcula pensia atunci când solicita adãugarea unor perioade de vechime de cel puţin un an; b) pensionarului pentru limita de virsta recalcularea i se poate face numai o singura data, dupã pensionare. (2) Pensionarul prevãzut la alin. 1 poate cere recalcularea pensiei folosind ca baza de calcul, potrivit prevederilor art. 41, fie salariul avut în vedere la stabilirea iniţialã a pensiei, fie salariile realizate în perioada lucrata dupã pensionare, numai dacã a lucrat în aceasta perioada cel puţin 3 ani. (3) Pensionarul de invaliditate aflat în situaţiile prevãzute la alin. 1, care a continuat activitatea cel puţin 3 ani, dintre care o perioada dupã 1 ianuarie 1967, şi care cere transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limta de virsta, poate solicita ca, odatã cu adãugarea timpului lucrat dupã pensionare, sa foloseascã ca baza de calcul fie salariile tarifare din perioada lucrata dupã pensionare - astfel cum este prevãzut la art. 41 - fie salariul avut în vedere la stabilirea iniţialã a pensiei adus la nivelul celui în vigoare la data cererii de transformare. (4) În cazul în care pensionarul îşi continua activitatea în alt sector de munca decît acela care i-a stabilit pensia, recalcularea se face în condiţiile arãtate la alin. 1 şi 2 de cãtre sectorul care îi plãteşte pensia. (5) De prevederile alin. 3 beneficiazã, la cerere, şi pensionãrii de invaliditate care au fost trecuţi, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru limita de virsta. La transformarea pensiei acestora se ia în calcul numai perioada lucrata pînã la împlinirea virstei de 62 ani, bãrbaţii şi 57 ani, femeile. ART. 52 În cazul cînd se schimba gradul de invaliditate al unui pensionar cu pensie de invaliditate cauzatã de accident de munca, boala profesionalã sau tuberculoza, într-un grad de invaliditate mai mare, datoritã unei boli obişnuite sau unui accident în afarã de munca, pensia se va recalcula la procentele corespunzãtoare noului grad de invaliditate pentru accident de munca, boala profesionalã sau tuberculoza. CAP. 10 Suspendarea plãţii pensiei şi ajutorului social şi pierderea dreptului la pensie şi ajutor social ART. 53 (1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul: a) îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul altei tari; b) executa o pedeapsa privativã de libertate; c) lucreazã în baza unui contract de munca, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 57, 58 şi 59. (2) De asemenea, dacã soţul supravieţuitor, pensionar urmaş, s-a recãsãtorit, plata pensiei se suspenda pe tot timpul cît dureazã noua cãsãtorie, cu excepţia situaţiilor în care persoana cu care s-a recãsãtorit este, la rindul ei, pensionar urmaş sau pensionar de invaliditate, nu este incadrata în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu. (3) Plata ajutorului social se suspenda în situaţiile prevãzute la alin. 1 lit. a şi b, precum şi pe timpul în care beneficiarul realizeazã venituri de orice natura egale cu cuantumul ajutorului social pentru categoria respectiva sau mai mari. (4) Membrii de familie ai pensionarilor sau beneficiarilor de ajutor social aflaţi în situaţia prevãzutã la alin. 1 lit. b, care îndeplinesc condiţiile pentru a primi pensie sau ajutor social de urmaş, au drept la pensia sau ajutorul social care li s-ar fi cuvenit în aceasta calitate pe tot timpul suspendãrii plãţii drepturilor susţinãtorilor. ART. 54 (1) În cazul prevãzut de art. 53 alin. 1 lit. b, dacã hotãrîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat, se vor plati sumele datorate pe intreaga durata a suspendãrii, scazindu-se sumele plãtite urmaşilor. (2) În caz de executare a pedepsei sau de graţiere ori de amnistiere a faptei pentru care pensionarul sau beneficiarul de ajutor social a fost condamnat la o pedeapsa privativã de libertate şi care a condus la suspendarea plãţii pensiei sau ajutorului social, plata se reia cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care pensionarul sau beneficiarul de ajutor social a fost eliberat. (3) Cînd înceteazã celelalte cauze de suspendare plata pensiei sau a ajutorului social se reia cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care a intervenit încetarea cauzei de suspendare. ART. 55 Instanţele judecãtoreşti au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data arestãrii pensionarului sau beneficiarului de ajutor social în baza unei hatariri de condamnare rãmase definitiva, sa comunice aceasta situaţie, în scris, organului de pensii respectiv, în vederea suspendãrii plãţii pensiei sau ajutorului social. ART. 56 Pierd dreptul la pensie şi la ajutor social cei care: a) şi-au provocat o invaliditate în mod voit, în vederea obţinerii unui drept la pensie sau ajutor social, însã numai în ceea ce priveşte dreptul la pensie sau ajutor social decurgind din aceasta invaliditate; b) au fost condamnaţi pentru uciderea sau cauzarea unei invaliditati susţinãtorului, însã numai în ceea ce priveşte dreptul la pensie sau ajutor social decurgind de pe urma acestui sustinator decedat. CAP. 11 Cumulul pensiei cu salariul ART. 57 (1) Pensionãrii cu pensii integrale pentru limita de virsta, precum şi pensionãrii cu pensii acordate prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente, strict necesari unitãţilor, mentinuti sau reincadrati în munca în funcţii admise la cumul, au dreptul, pe timpul cît lucreazã, sa primeascã pe lîngã salariu, şi 50 la suta din pensie, dar nu mai puţin de 500 lei. (2) Prevederile alin. 1 se aplica celor care se pensioneazã în condiţiile art. 7 lit. b, numai dupã împlinirea virstei de 62 ani, bãrbaţii şi 57 ani, femeile. (3) Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi ale municipiului Bucureşti stabilesc meseriile şi funcţiile în care se admite cumulul pensiei cu salariul. ART. 58 (1) Pensionãrii prevãzuţi la art. 57 alin. 1 şi 2 primesc, pe lîngã salariu, şi pensia în întregime, pe timpul cît sînt angajaţi: a) în posturi cu pînã la 1/2 norma inclusiv; b) cu contracte de munca pe durata determinata de pînã la 4 luni, în cursul unui an calendaristic; c) la persoane fizice, cooperative agricole de producţie şi case de ajutor reciproc. (2) De asemenea, beneficiazã de pensie în întregime, pe lîngã salariu, şi alte categorii de angajaţi, necesari organizaţiilor socialiste, stabilite prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri, indiferent de felul pensiei. ART. 59 (1) Pensionãrii de invaliditate de gradul III vor primi, pe timpul cît sînt angajaţi, pe lîngã salariu, şi pensia în întregime, fãrã ca acestea împreunã sa poatã depãşi salariul tarifar în vigoare, corespunzãtor funcţiei avute la data pensionãrii de invaliditate. (2) În cazul în care salariul tarifar împreunã cu pensia ori numai salariul tarifar depãşesc salariul tarifar în vigoare, corespunzãtor funcţiei avute la data pensionãrii de invaliditate, pensia se reduce sau plata pensiei se suspenda, dupã caz. Salariul tarifar în vigoare este cel din luna pentru care se face plata. (3) Pensionãrii de invaliditate gradul I şi II, care au recomandarea organelor de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca pentru prestarea unei activitãţi cu caracter reconfortant, vor primi, pe timpul cît sînt încadraţi în munca, pensia în întregime. (4) De prevederile alin. 1 şi 2 beneficiazã, pînã la împlinirea virstei de 62 ani, bãrbaţii şi 57 ani, femeile, şi pensionãrii de invaliditate gradul III, cãrora, la trecerea, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru limita de virsta, li s-a menţinut cuantumul pensiei de invaliditate. CAP. 12 Dispoziţii finale ART. 60 (1) Persoanele care au desfãşurat activitate revolutionara înainte de 23 August 1944 au dreptul la pensie în cadrul asigurãrilor sociale de stat, în condiţiile prezentei legi. (2) Perioada de deţinere în inchisori şi lagare ca urmare a activitãţii revoluţionare desfãşurate pînã la 23 August 1944 constituie vechime în munca. Pentru fiecare an cît persoana în cauza s-a aflat într-o astfel de deţinere se acorda cîte 6 luni spor de vechime. (3) Perioada în care o persoana a lucrat ca activist al Partidului Comunist Roman, al organizaţiilor muncitoresti revoluţionare şi antifasciste, pînã la 23 August 1944, constituie de asemenea vechime în munca. (4) La stabilirea pensiei, dovada perioadelor prevãzute în alin. 2 şi 3 se face numai cu acte eliberate de organele care au evidenta unor asemenea situaţii. ART. 61 (1) Persoanele care dovedesc cu acte ca au cotizat la fostele asigurãri sociale în alta calitate decît aceea de angajat şi îndeplinesc condiţiile de virsta şi vechime în munca, pot fi înscrise la pensie pentru limita de virsta, ca şi angajaţii, numai dacã în ultimii 10 ani de activitate au lucrat ca angajaţi. (2) Cei care au o vechime în munca de cel puţin 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, dar nu au lucrat cel puţin 10 ani ca angajaţi, au drept la o pensie de 650 lei lunar. (3) Cei care au o vechime în munca mai mica de 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, dar nu mai puţin de 10 ani şi nu îndeplinesc condiţia de vechime ca angajaţi, prevãzutã la alin. 1, au dreptul la o pensie calculatã din pensia de 650 lei, proporţional cu vechimea doveditã, fãrã a putea fi mai mica de 455 lei lunar. (4) Urmaşii celor prevãzuţi la alin. 1-3 inclusiv au drept la pensie de urmaş în condiţiile prezentei legi. (5) Cei care au o vechime în munca de 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, pensionaţi pentru timpul cotizat la fostele asigurãri sociale în alta calitate decît aceea de angajat, şi au lucrat dupã pensionare cel puţin 10 ani ca angajaţi, pot cere stabilirea unei pensii pentru limita de virsta, folosind ca baza de calcul media salariilor tarifare lunare din 5 ani de activitate consecutiva din ultimii 10 ani. ART. 62 Cetãţenii unui stat strãin şi urmaşii acestora domiciliaţi pe teritoriul Republicii Socialiste România pot cere înscrierea la pensie sau ajutor social pentru timpul servit în ţara strãinã, potrivit convenţiilor încheiate între Republica Socialistã România şi statul respectiv. ART. 63 (1) Pensia de orice fel nu poate fi mai mare decît salariul tarifar pe baza cãreia aceasta a fost calculatã. (2) Nimeni nu poate primi decît o singura pensie, indiferent de fondul din care aceasta este plãtitã ori de legea în care este prevãzut dreptul la pensie, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 46 alin. 5 şi art. 69 alin. 2. În cazul în care o persoana ce are drept la pensie în cadrul asigurãrilor sociale de sta şi I.O.V.R. a lucrat o perioada ca membru în cooperativele agricole de producţie, va putea primi, pe lîngã pensia de asigurãri sociale şi I.O.V.R., şi pensia de la sectorul cooperativei agricole de producţie pentru perioada cît a lucrat în acest sector. (3) Persoanele îndreptãţite la mai multe pensii pot opta oricind pentru una din ele, chiar dupã ce s-a stabilit un drept la pensie. Cei care beneficiazã de o pensie nu pot opta pentru ajutor social. ART. 64 Dreptul la pensie şi ajutor social este imprescriptibil. Pensia şi ajutorul social nu pot fi cedate nici total, nici parţial. ART. 65 (1) Pensia şi ajutorul social nu sînt impozabile. (2) Cererile în fata oricãror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie sau ajutor social, precum şi toate actele procedurale în legatura cu aceste drepturi, sînt scutite de orice fel de taxe de timbru. ART. 66 (1) Pensia şi ajutorul social se plãtesc cu incepedere de la data desfacerii contractului de munca, data încetãrii plãţii ajutorului pentru incapacitate temporarã de munca sau data decesului susţinãtorului, dupã caz, dacã cererea împreunã cu toate actele necesare a fost depusa la organele de pensii în termen de cel mult trei luni de la ivirea acestor situaţii. (2) Dacã cererea împreunã cu toate actele necesare nu a fost depusa în termenul prevãzut la alin. 1, pensia şi ajutorul social se plãtesc cu începere de la întîi a lunii urmãtoare aceleia în care cererea cu actele a fost depusa la organele de pensii. (3) Pensia pentru limita de virsta, pentru cei cãrora nu li s-a desfãcut contractul de munca, se plãteşte cu începere de la întîi a lunii urmãtoare aceleia în care s-a depus cererea împreunã cu actele necesare la organele de pensii. (4) Pensia şi ajutorul social se plãtesc titularului sau mandatarului acestuia împuternicit cu procura, ori se depun la cererea titularului şi pe numele sau, la C.E.C. (5) În cazul în care titularul are capacitate de exerciţiu restrînsa sau este lipsit de capacitate, plata se face pãrintelui, tutorelui sau curatorului sau, dupã caz. ART. 67 (1) Contractul de munca al angajaţilor pensionaţi la cererea unitãţii se desface pe data înscrierii la pensie. Nedesfacerea contractului de munca atrage anularea deciziei de pensionare. (2) Pe data înscrierii la pensie se poate desface şi contractul de munca al celor pensionaţi la cererea lor. (3) Contractul de munca al angajaţilor care sînt şi pensionari pentru limita de virsta şi al celor cu pensii acordate prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri sau ale altor organe competente, poate fi desfãcut oricind. ART. 68 Celelalte sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurãri şi pensii îşi vor elabora reglementãri proprii pe baza principiilor din prezenta lege şi ţinînd seama de specificul fiecãrui sector. ART. 69 (1) Invalizii şi accidentatii de rãzboi, urmaşii acestora, precum şi urmaşii celor morţi sau dispãruţi în rãzboi, primesc pensie potrivit prezentei legi în cuantumurile stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. (2) Invalizii şi accidentatii de rãzboi mari mutilati, precum şi cei încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, au dreptul ca la încetarea activitãţii sa beneficieze, pe lîngã pensia I.O.V.R., şi de orice alta pensie pentru activitatea depusa dupã invaliditatea în rãzboi. TITLUL II PENSIA SUPLIMENTARĂ CAP. 13 ART. 70 Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în afarã pensiei de asigurãri sociale, pensia suplimentarã, care se bazeazã pe principiul mutualitatii între angajaţi. ART. 71 (1) Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formeazã din contribuţia tuturor angajaţilor. Aceasta contribuţie este de 2 la suta din salariul tarifar lunar de încadrare şi se vãrsa prin unitãţi, într-un cont special al Ministerului Muncii, la Banca Nationala a Republicii Socialiste România. (2) Contribuţia nu se retine pe timpul cît angajatul se afla în incapacitate temporarã de munca, în concediu de studii sau în concediu fãrã plata, dacã aceste concedii nu depãşesc 30 zile într-un an calendaristic. Aceste perioade se considera însã ca perioade de contribuţie. Contribuţia nu se retine nici pe timpul concediilor fãrã plata mai mari de 30 zile, însã acest timp nu se considera perioada de contribuţie. (3) Banca Nationala a Republicii Socialiste România va plati, la sumele depuse, o dobinda anuala de 1,5 la suta cu care se întregeşte fondul pentru pensia suplimentarã. ART. 72 (1) Au dreptul la pensie suplimentarã pensionãrii şi beneficiarii de ajutor social din cadrul asigurãrilor sociale de stat care au contribuit, în timpul activitãţii salariate, la fondul pentru pensia suplimentarã. (2) De asemenea, au dreptul la pensie suplimentarã pensionãrii urmaşi, dacã sustinatorul decedat a contribuit la fondul de pensii. ART. 73 (1) Cuantumul pensiei suplimentare, pentru cei care au contribuit cel puţin 20 ani la fondul acestei pensii, este de 16 la suta din salariul tarifar folosit la calcularea pensiei de asigurãri sociale. (2) Pentru cei care au contribuit la fondul de pensii mai puţin de 20 ani, pensia suplimentarã se stabileşte astfel:
Timpul cît s-a contribuit % din salariul tarifar folosit la calcularea
la fondul de pensii pensiei de asigurãri sociale
-------------------------------------------------------------------------------
între 10 şi 20 ani 14
" 8 şi 10 " inclusiv 12
" 5 şi 8 " " 10
" 2 şi 5 " " 7
de la 1 la 2 " " 5
------------------------------------------------------------------------------
(3) Pentru beneficiarii de ajutor social pentru limita de virsta, pensia suplimentarã se calculeazã pe baza mediei salariilor tarifare lunare din ultimii 5 ani de activitate consecutiva. Pentru beneficiarii de ajutor social invalizi, care au lucrat mai puţin de 5 ani, pensia suplimentarã se stabileşte pe baza mediei salariilor tarifare lunare din perioada de activitate. (4) Angajaţii care, pînã la data pensionãrii, au contribuit mai puţin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentarã, nu au drept la aceasta pensie. Fac excepţie pensionãrii de invaliditate, beneficiarii de ajutor social invalizi, pensionãrii urmaşi şi beneficiarii de ajutor social urmaşi care vor primi pensia suplimentarã calculatã în procentul prevãzut pentru 1-2 ani de contribuţie. (5) Celor prevãzuţi la alin. 4, care nu au drept la pensie suplimentarã, li se vor restitui sumele plãtite cu titlu de contribuţie. (6) Angajaţi care au împlinit limita de virsta sau sînt invalizi şi au încetat activitatea fãrã a putea fi înscrişi la pensie sau ajutor social, deoarece nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege, au drept la pensie suplimentarã, dacã au contribuit cel puţin 12 luni. În aceste situaţii baza de calcul a pensiei suplimentare va fi cea prevãzutã la alin. 3. ART. 74 Pensia suplimentarã pentru urmaş se calculeazã din pensia stabilitã potrivit art. 73 alin. 1 şi 2, în raport de numãrul urmaşilor, astfel: - 50 la suta pentru un urmaş; - 75 la suta pentru doi urmaşi; - 100 la suta pentru trei urmaşi sau mai mulţi. ART. 75 (1) Pensia suplimentarã se stabileşte de cãtre organele şi cu procedura prevãzutã pentru pensia de asigurãri sociale. (2) Pensia suplimentarã se plãteşte deosebit de pensia de asigurãri sociale şi de ajutorul social, indiferent de cuantumul acestora din urma. (3) Prevederile din prezenta lege referitoare la plata şi recalcularea pensiilor, precum şi cele referitoare la cumul, pierderea dreptului de pensie sau suspendarea plãţii acesteia, se aplica în mod corespunzãtor şi la pensiile suplimentare. TITLUL III DISPOZIŢII COMUNE ŞI TRANZITORII CAP. 14 ART. 76 Pensia sau ajutorul social stabilite pe baza unei decizii rãmase definitiva nu pot fi anulate decît în situaţiile prevãzute la art. 56, şi nici revocate. ART. 77 (1) Pensionãrii şi beneficiarii de ajutor social ale cãror pensii sau ajutoare sociale sînt egale sau mai mici decît cuantumul minim al pensiei de invaliditate gradul I pentru accident de munca sau boala profesionalã, precum şi membrii de familie ai acestora, au dreptul, în mod gratuit, la asistenta medicalã, medicamente şi materiale sanitare şi pentru tratamentul ambulatoriu. (2) Pensionãrii şi beneficiarii de ajutor social prevãzuţi la alin. 1 primesc, în contul asigurãrilor sociale, asistenta medicalã, întreţinere, medicamente şi materiale sanitare necesare pe tot timpul internãrii în sanatoriile balneare, inclusiv costul transportului. ART. 78 Prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri vor putea fi aduse îmbunãtãţiri procentelor de calcul al pensiilor, precum şi cuantumurilor acestora. ART. 79 (1) Ministerul Muncii, cu acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, va da instrucţiuni şi indicaţii obligatorii în vederea aplicãrii unitare a prevederilor cuprinse în legislaţia de pensii. (2) La Ministerul Muncii se constituie o Comisie centrala de pensii, în urmãtoarea componenta: Preşedinte: - un adjunct al ministrului muncii; Vicepreşedinte: - directorul general al Direcţiei generale de asigurãri sociale şi pensii din Ministerul Muncii; Membri: - un judecãtor desemnat de cãtre Ministerul Justiei; - cîte un specialist de inalta calificare delegat de cãtre Ministerul Finanţelor şi Consiliul Central al U.G.S.R.; - şase specialişti cu experienta îndelungatã în domeniul asigurãrilor sociale. (3) Componenta nominalã a Comisiei centrale de pensii se stabileşte de Colegiul Ministerului Muncii, la propunerea organelor ai cãror delegaţi fac parte din comisie. (4) La şedinţele Comisiei centrale de pensii pot fi invitaţi reprezentanţi ai celorlalte sectoare de activitate care au sisteme proprii de asigurãri sociale şi pensii, interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii. (5) Secretariatul Comisiei centrale de pensii va fi asigurat de Direcţia generalã de asigurãri sociale şi pensii din Ministerul Muncii. (6) Comisia centrala de pensii lucreazã pe baza unui regulament aprobat de Colegiul Ministerului Muncii. (7) Comisia centrala de pensii are urmãtoarele atribuţii: a) elaboreazã proiecte de instrucţiuni şi indicaţii pe baza şi în executarea legislaţiei de pensii, ce se supun ministrului muncii spre a fi emise potrivit alin. 1; b) stabileşte, la propunerea Direcţiei generale de asigurãri sociale şi pensii, soluţii de rezolvare a unor cazuri individuale, inclusiv a acelora care au fost definitiv rezolvate potrivit art. 43; c) sprijinã Ministerul Muncii în îndrumarea activitãţii de pensii a celorlalte sectoare de activitate care au sisteme proprii de asigurãri sociale şi pensii. ART. 80 (1) Cererile de pensie sau ajutor social, precum şi contestaţiile introduse înainte de 1 ianuarie 1967, nerezolvate pînã la aceasta data, vor fi soluţionate dupã normele legale în vigoare la data cererii. (2) Cu începere de la 1 ianuarie 1967, pensionãrii şi beneficiarii de ajutor social prevãzuţi la alin. 1 vor primi drepturile majorate potrivit Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 2361 din 25 octombrie 1966 şi instrucţiunile de aplicare. (3) Cererile de pensie sau ajutor social, introduse dupã data de 1 ianuarie 1967, se soluţioneazã potrivit dispoziţiilor legii noi, chiar dacã plata acestor drepturi se face şi pentru perioade anterioare datei de 1 ianuarie 1967. ART. 81 Cei cãrora nu li s-a stabilit pensie sau ajutor social deoarece nu au îndeplinit condiţiile prevãzute în legislaţia aplicatã pînã la 1 ianuarie 1967, pot cere înscrierea la pensie sau ajutor social dacã îndeplinesc condiţiile legislaţiei în vigoare dupã aceasta data. ART. 82 (1) Pensionãrii pentru limita de virsta, pensionãrii de invaliditate şi beneficiarii de ajutor social aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, pot cere dupã 1 ianuarie 1967 recalcularea pensiei prin adãugarea unor perioade de vechime în munca, care conform legislaţiei în vigoare pînã la acea data nu le-au fost luate în considerare şi care, potrivit noii legi, constituie vechime în munca. (2) De prevederile alin. 1 beneficiazã şi pensionãrii urmaşi ai cãror sustinatori decedati au avut perioade de vechime care nu le-au fost luate în considerare la stabilirea pensiei. (3) Recalcularea drepturilor prin adãugarea vechimii prevãzute la alin. 1 şi 2 se va face pe baza salariului folosit la pensionare, sau mediei salariilor din ultimele 12 luni de activitate, pentru beneficiarii de ajutor social. (4) Pentru fiecare an ce depãşeşte vechimea cerutã la acordarea pensiei integrale pentru limita de virsta se acorda un procent suplimentar de 0,5 la suta din salariul tarifar. (5) Plata pensiei, astfel recalculata, se face de la întîi a lunii urmãtoare aceleia în care s-a depus cererea împreunã cu actele la organele de pensii. De la aceeaşi data se acorda pensia recalculata şi celor care au actele de vechime la dosarul de pensie. ART. 83 (1) Pensionarilor pentru limita de virsta şi pensionarilor de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, care cer adãugarea unor perioade de vechime în munca prestatã dupã pensionare, dar anterior datei de 1 ianuarie 1967, li se va recalcula pensia în raport de noua vechime, potrivit prevederilor art. 82. (2) Pensionãrii urmaşi ai celor prevãzuţi la alin. 1 beneficiazã de recalcularea pensiei pentru vechimea în munca realizatã de sustinatori dupã pensionare, în condiţiile arãtate la alin. 1. ART. 84 Pentru pensionãrii care continua activitatea şi dupã 1 ianuarie 1967, recalcularea şi transformarea pensiei se vor face pe baza dispoziţiilor din prezenta lege. ART. 85 (1) Pensionarilor de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, cãrora li se schimba gradul de invaliditate dupã aceasta data, li se vor stabili drepturile corespunzãtoare noului grad de invaliditate potrivit prevederilor din prezenta lege. În cazul în care în urma revizuirilor medicale aceştia sînt trecuţi în grade de invaliditate mai mari, însã din calcule rezulta pensii mai mici decît cele primite pînã la data revizuirii medicale, se va menţine cuantumul pensiei avut pînã la acea data. (2) Pensionarilor de invaliditate aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 care solicita, dupã 1 ianuarie 1967, acordarea cuantumului pensiei pentru limita de virsta sau transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de virsta, li se vor stabili drepturile potrivit dispoziţiilor din prezenta lege. ART. 86 (1) Urmaşii pensionarilor decedati pînã la 1 ianuarie 1967 au drept la pensie de urmaş stabilitã potrivit legislaţiei în vigoare pînã la acea data. Pensia de urmaş astfel stabilitã se majoreazã cu procentele prevãzute de Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2361/1966 . (2) Urmaşii pensionarilor aflaţi în plata la 31 decembrie 1966 şi care au decedat dupã aceasta data au drept la pensie de urmaş stabilitã potrivit prevederilor din prezenta lege. Baza de calcul a pensiei de urmaş va fi pensia susţinãtorului decedat, majoratã conform Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 2361/1966 , dacã a fost pensionar pentru limita de virsta sau de invaliditate gradul I; în cazul cînd acesta a fost pensionat de invaliditate de gradul II sau III, baza de calcul va fi pensia de invaliditate de gradul I. ART. 87 (1) Cei care au pierdut dreptul la pensie sau ajutor social în baza legislaţiei în vigoare pînã la 31 decembrie 1966 şi îndeplinesc condiţiile din prezenta lege pot cere pensie sau ajutor social dupã 1 ianuarie 1967, care se va stabili astfel: a) cei care au avut calitatea de pensionari sau de beneficiari de ajutor social vor fi repuşi în drepturi; pensia acestora se va recalcula potrivit actelor normative privitoare la pensii intervenite de la data pierderii dreptului şi pînã la 31 decembrie 1966. Pensia recalculata se va majorã cu procentele prevãzute de Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2361/1966 ; b) pensionãrii de invaliditate şi beneficiarii de ajutor social de invaliditate, dintre cei prevãzuţi la lit. a, vor fi repuşi în drepturi dacã vor fi încadraţi într-un grad de invaliditate, considerindu-se ca au îndeplinitã condiţia de vechime în raport cu virsta. Cei care, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare pînã la 31 decembrie 1966, sînt nerevizuibili, vor beneficia de pensia de invaliditate corespunzãtoare gradului de invaliditate ce rezulta din ultima decizie. (2) Cei care nu au avut calitatea de pensionari sau de beneficiari de ajutor social vor primi drepturile stabilite potrivit prezentei legi. (3) Pensionarilor şi beneficiarilor de ajutor social prevãzuţi la alin. 1 lit. a, cãrora nu li s-au luat în considerare anumite perioade de vechime care, potrivit noii legi, constituie vechime în munca, precum şi celor care au realizat o vechime în munca dupã pierderea drepturilor, li se vor adauga, la cerere, aceste perioade potrivit prevederilor art. 82. ART. 88 Pensionarilor de invaliditate, aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, nu li se revizuieste condiţia de vechime în munca cerutã în raport de virsta, dacã dupã 1 ianuarie 1967 li se modifica gradul de invaliditate. ART. 89 Pensionãrii prevãzuţi la art. 57 alin. 1, aflaţi în plata la 31 decemnrie 1966, ale cãror drepturi au fost acordate la virstele stabilite pentru grupele III şi IV potrivit legislaţiei în vigoare la acea data, vor putea cumula pensia cu salariul în condiţiile art. 57 alin. 1 şi 3 şi art. 58 din prezenta lege. ART. 90 Pînã la aducerea la îndeplinire a prevederilor art. 6 alin. 2, încadrarea în grupe de munca se face dupã cum urmeazã: a) în grupa I de munca, angajaţii care au lucrat în munci foarte grele sau foarte vãtãmãtoare, asa cum sînt prevãzuţi în tabelul nr. 1 anexa din Regulamentul pentru aplicarea <>Decretului nr. 292/1959 , cu completãrile ulterioare; b) în grupa a II-a de munca, angajaţii care au lucrat în munci grele sau vãtãmãtoare, asa cum sînt prevãzuţi în tabelul nr. 2 anexa la Regulamentul pentru aplicarea <>Decretului nr. 292/1959 , cu completãrile ulterioare; c) în grupa a III-a de munca, angajaţii care au fost încadraţi în grupele III şi IV, asa cum sînt prevãzuţi în tabelele nr. 3 şi 4 anexe la Regulamentul pentru aplicarea <>Decretului nr. 292/1959 , cu completãrile ulterioare. ART. 91 (1) Dispoziţiile prezentei legi intra în vigoare la data de 1 ianuarie 1967. (2) Pe aceeaşi data se abroga <>Decretul nr. 292 din 30 iulie 1959 , astfel cum a fost modificat şi completat prin Decretul nr. 878 din 20 noiembrie 1962 , precum şi Regulamentul de aplicare aprobat prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1081 din 31 iulie 1959 , modificat şi completat prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1173 din 20 noiembrie 1962 . ------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
