Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 27 din 26 aprilie 1996 a partidelor politice
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Partidele politice sînt asociaţii ale cetãţenilor romani cu drept de vot, care participa în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, indeplinind o misiune publica garantatã de Constituţie. Ele sînt persoane juridice de drept public. ART. 2 În activitatea lor, partidele politice promoveazã valorile şi interesele naţionale, precum şi pluralismul politic, contribuie la educarea politica a cetãţenilor şi încurajeazã participarea acestora la viata publica, influenţeazã formarea opiniei publice, formeazã cetãţenii capabili de a-şi asuma responsabilitãţi politice, participa cu candidaţi în alegeri şi, unde este cazul, potrivit legii, la constituirea autoritãţilor publice, stimuleaza participarea cetãţenilor la scrutinuri şi organizeazã initiativa legislativã a cetãţenilor. ART. 3 (1) Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile constituite potrivit prevederilor prezentei legi şi care acţioneazã pentru respectarea suveranitãţii naţionale, a independentei şi a unitãţii statului, a integritãţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. (2) Sînt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitãţi pe care le organizeazã, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau alin. (4) din Constituţie. (3) Sînt interzise partidele politice asociate la organizaţii din strãinãtate ale cãror dispoziţii sînt imperative. (4) Partidelor politice le este interzisã organizarea de activitãţi militare sau paramilitare. ART. 4 (1) Din partidele politice nu pot face parte judecãtorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii şi asimilaţii acestora, membrii Curţii de Conturi, personalul militar şi civil care îşi desfãşoarã activitatea în structurile forţelor armate, ale celor de apãrare a ordinii publice şi siguranţei naţionale, membrii Consiliului Legislativ, membrii consiliilor de administraţie şi personalul de specialitate de la Societatea Nationala de Radiodifuziune, Societatea Nationala de Televiziune şi Agenţia Nationala de Presa "ROMPRES", precum şi alte categorii de persoane cãrora, în mod expres, prin lege, le este interzisã asocierea politica. (2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) persoanele care ocupa funcţii de subsecretari de stat sau superioare acestora, precum şi consilierii sau personalul de la cabinetele celor care îndeplinesc funcţiile respective, dacã sînt civili. ART. 5 (1) Un cetãţean roman nu poate face parte în acelaşi timp din doua sau mai multe partide politice. (2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cãrui membru a fost. (3) Membrii organizaţiilor cetãţenilor aparţinînd minoritãţilor naţionale care înscriu candidaţi în alegeri pot face parte şi dintr-un partid politic. (4) Nici o persoana nu poate fi constrinsa sa facã parte sau sa nu facã parte dintr-un partid politic. (5) Dobindirea sau pierderea calitãţii de membru al unui partid politic nu creeazã prioritati sau îngrãdiri în legatura cu drepturile cetatenesti. ART. 6 (1) Partidele politice se organizeazã şi funcţioneazã pe criteriul administrativ-teritorial. (2) Este interzisã constituirea de structuri ale partidelor politice dupã criteriul locului de munca, precum şi desfãşurarea de activitãţi politice în cadrul agenţilor economici sau al instituţiilor publice. (3) În cadrul organizaţiilor teritoriale, partidele politice îşi pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale. (4) În structurile proprii de tineret ale partidelor politice pot fi înscrişi şi ţinerii care au împlinit virsta de 16 ani. Aceştia, pînã la împlinirea virstei de 18 ani, nu au drepturile şi obligaţiile membrilor de partid. ART. 7 (1) Fiecare partid politic trebuie sa aibã denumire şi însemn proprii. Denumirea integrala, denumirea prescurtata şi însemnul unui partid politic trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior înregistrate. (2) Prevederile alin. (1) se aplica şi semnelor electorale ale partidelor politice şi ale aliantelor politice. (3) Denumirile şi însemnele partidelor politice, precum şi semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului roman, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sînt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putind utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinatie specifica.
CAP. 2 Organizarea partidelor politice ART. 8 Fiecare partid politic trebuie sa aibã statut şi program politic proprii. ART. 9 Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu: a) denumirea integrala şi prescurtata, însemnul partidului şi semnul electoral; b) sediul central; c) menţiunea expresã ca urmãreşte numai obiective politice; d) drepturile şi îndatoririle membrilor; e) sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor; f) procedura de alegere a organelor executive şi competentele acestora; g) competenta adunãrii generale a membrilor sau a delegaţilor acestora; h) organele împuternicite sa prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale; i) organul competent sa decidã fuziunile cu alte partide politice, cu aliante politice sau alte forme de asociere; j) condiţiile în care îşi înceteazã activitatea; k) modul de administrare a patrimoniului şi sursele de finanţare stabilite în condiţiile prezentei legi; l) organul care prezideazã partidul în relaţiile cu autoritãţile publice şi terţii. ART. 10 Programul politic al partidului trebuie sa fie prezentat în forma scrisã şi sa fie aprobat de adunarea generalã a membrilor sãi, de adunarea delegaţilor acestora sau de organele împuternicite prin statut. ART. 11 (1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizaţii teritoriale, cu un numãr minim de membri prevãzut de statut. (2) Organele locale pot reprezenta partidul politic fata de terţi la nivelul local corespunzãtor, pot deschide conturi la banca şi rãspund de gestionarea acestora. ART. 12 (1) Adunarea generalã a membrilor şi organul executiv sînt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic şi ale organizaţiilor sale teritoriale. Conducerile organizaţiilor teritoriale se aleg pentru o perioada determinata, prevãzutã prin statut. (2) Statutele pot prevedea şi alte organe pentru a contribui la formarea voinţei politice. În acest caz, atribuţiile lor trebuie formulate explicit în statut. ART. 13 (1) Adunarea generalã a membrilor partidului politic sau a delegaţilor acestora este organul suprem de decizie, la nivel naţional, al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puţin o data la 4 ani. Se pot convoca în acest interval şi adunãri extraordinare. (2) Delegaţii la adunare sînt aleşi de organizaţiile teritoriale prin vot secret. Numãrul acestora se stabileşte în funcţie de numãrul de membri. Procedurile de desemnare şi de alegere a acestora trebuie prevãzute în statut. ART. 14 (1) Pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului se constituie la nivelul partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale organe de arbitraj. (2) Membrii organului de arbitraj se aleg pe o durata de cel mult 4 ani. (3) Organul de arbitraj lucreazã conform unui regulament care trebuie sa asigure pãrţilor dreptul de a fi ascultate şi proceduri echitabile de decizie. ART. 15 (1) Organele împuternicite ale partidului politic hotãrãsc primirea de membri, în condiţii stabilite de statut. (2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat. (3) Un membru nu poate fi exclus din partid decît dacã a încãlcat statutul în mod deliberat sau a adus prejudicii partidului prin comportamentul sau. ART. 16 (1) Hotãrîrile partidului politic şi ale organizaţiilor sale teritoriale se adopta cu votul majoritãţii prevãzute în statut. (2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic şi ai conducerilor organizaţiilor sale teritoriale se face prin vot secret. (3) Statutul trebuie sa prevadã dreptul fiecãrui membru la initiativa politica şi posibilitatea examinãrii acesteia într-un cadru organizat.
CAP. 3 Înregistrarea partidelor politice ART. 17 (1) Cererea de înregistrare a unui partid politic se depune la Tribunalul Municipiului Bucureşti, însoţitã de: a) statutul şi programul partidului; b) actul de constituire împreunã cu lista semnaturilor de sustinere a cel puţin 10.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 15 dintre judeţele tarii, dar nu mai puţin de 300 în fiecare judeţ, însoţit de o declaraţie autentificatã a conducatorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnaturilor; c) listele membrilor partidului din organizaţiile judeţene sau a municipiului Bucureşti, necesare înregistrãrii partidelor, care vor cuprinde: numele, iniţialã tatãlui, prenumele, anul naşterii, domiciliul, actul de identitate, semnatura; d) o declaraţie privitoare la sediul şi la patrimoniul partidului; e) dovada deschiderii contului bancar. (2) Cererea de înregistrare se semneazã de cãtre conducãtorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin trei membri fondatori, care vor fi citaţi în instanta. (3) Cererea de înregistrare se afişeazã la sediul Tribunalului Municipiului Bucureşti, timp de 15 zile, şi se facã publica într-un ziar central de mare tiraj. ART. 18 (1) Tribunalul Municipiului Bucureşti examineazã cererea de înregistrare a partidului politic în şedinţa publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public. (2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacã depun o cerere de intervenţie în interes propriu potrivit Codului de procedura civilã. Cererea de intervenţie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare. ART. 19 (1) Tribunalul Municipiului Bucureşti se pronunţa asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevãzut la art. 17 alin. (3). (2) Impotriva deciziei Tribunalului Municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare. (3) Curtea de Apel Bucureşti va examina contestaţia în şedinţa publica, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia. (4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitiva. ART. 20 Partidul politic dobîndeşte personalitate juridicã de la data pronunţãrii hotãrîrii definitive a instanţei privind admiterea cererii de înregistrare. ART. 21 (1) Partidele politice ale cãror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice la Tribunalul Municipiului Bucureşti. (2) Hotãrîrea de admitere a înregistrãrii partidului politic se publica în Monitorul Oficial al României. ART. 22 (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condiţiile prevãzute de statut. (2) Modificãrile aprobate de organul competent al partidului politic se comunica Tribunalului Municipiului Bucureşti pentru înregistrare, care le examineazã potrivit procedurii prevãzute la art. 17, 18 şi 19. ART. 23 (1) În cazul în care instanta a respins cererea de încuviinţare a modificãrii statutului, iar partidul politic în cauza acţioneazã în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Municipiului Bucureşti începerea activitãţii partidului şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice. (2) Tribunalul Municipiului Bucureşti, în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, se va pronunţa asupra acesteia. (3) Impotriva hotãrîrii Tribunalului Municipiului Bucureşti partea interesatã poate face contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicarea hotãrîrii. (4) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţa în termen de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei, iar hotãrîrea sa este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României.
CAP. 4 Asocierea partidelor politice ART. 24 (1) Partidele politice se pot asocia între ele, pe baza unui proces de asociere, constituind o alianta politica. (2) Aliantele politice depun protocolul de asociere la Tribunalul Municipiului Bucureşti şi solicita înscrierea în Registrul de evidenta a aliantelor politice. ART. 25 Protocolul de constituire a aliantei politice trebuie sa menţioneze denumirea, însemnul şi semnul electoral, dacã este cazul, partidele politice aliate, obiectivele aliantei, modul de organizare şi factorii de decizie. ART. 26 (1) Partidele politice şi aliantele politice pot constitui şi alte forme de asociere, împreunã cu formaţiuni nepartidice, legal constituie, cu scopul promovãrii unor obiective comune. (2) Protocolul de constituire a formelor de asociere prevãzute la alin. (1) va mentiona denumirea, însemnul, dacã este cazul, organizaţiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare şi factorii de decizie şi va fi depus la Tribunalul Municipiului Bucureşti, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor. (3) Aportul financiar al fiecãrei formaţiuni nepartidice, membra a unei forme de asociere prevãzute la alin. (1), nu poate depãşi, într-un an, suma de 500 de salarii minime pe economie. ART. 27 În cazul în care alianta politica se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie sa facã parte dintr-un partid politic legal constituit, membru al aliantei politice. ART. 28 Obiectivele aliantelor politice şi ale altor forme de asociere a partidelor, precum şi modul de organizare a lor trebuie sa se conformeze prevederilor art. 3 din prezenta lege.
CAP. 5 Încetarea activitãţii partidelor politice ART. 29 Un partid politic îşi înceteazã activitatea ca urmare a autodizolvarii, a dizolvãrii pronunţate pe cale judecãtoreascã ori prin hotãrîre a Curţii Constituţionale sau ca urmare a inactivitãţii constatate de Tribunalul Municipiului Bucureşti, conform art. 31. ART. 30 Actele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun în termen de cel mult 10 zile la Tribunalul Municipiului Bucureşti, în vederea radierii din Registrul partidelor politice. ART. 31 În cazul în care un partid politic nu desemneazã candidaţi, singur sau în alianta, în doua campanii electorale legislative, în cel puţin 10 circumscripţii, sau nu a ţinut nici o adunare generalã timp de 5 ani, Tribunalul Municipiului Bucureşti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenţei sale, cu respectarea normelor de procedura prevãzute la art. 23.
CAP. 6 Finanţele partidelor politice ART. 32 Partidele politice pot deţine bunuri mobile şi imobile care sînt necesare realizãrii activitãţilor specifice. ART. 33 (1) Sursele de finanţare a unui partid politic pot fi: a) cotizatii ale membrilor de partid; b) donaţii şi legate; c) venituri provenite din activitãţi proprii; d) subvenţii de la bugetul de stat, potrivit legii bugetare anuale. (2) Operaţiunile de încasãri şi plati ale partidelor se efectueazã prin conturi în lei şi în valuta, deschise la bãnci cu sediul în România, potrivit legii. ART. 34 (1) Cuantumul cotizaţiilor, repartizarea şi utilizarea acestora se stabilesc prin hotãrîri ale partidului politic, potrivit statutului. (2) Veniturile totale provenite din cotizatii sînt neplafonate. (3) Suma cotizaţiilor plãtite într-un an de o persoana nu poate depãşi 50 de salarii de baza minime pe ţara. Salariul de baza minim pe ţara luat ca referinta este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv. ART. 35 (1) Donaţiile primite de un partid politic într-un an nu pot depãşi 0,005% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv. (2) În anul financiar în care au loc alegeri parlamentare, prezidenţiale sau locale, plafonul de la alineatul precedent este dublu. (3) Donatia primitã de la o persoana fizica într-un an nu poate depãşi 100 de salarii de baza minime pe ţara în anul respectiv. (4) Donatia primitã de la o persoana juridicã într-un an nu poate fi mai mare de 500 de salarii de baza minime pe ţara. (5) La primirea donatiei sînt obligatorii verificarea şi înregistrarea identitãţii donatorului. La solicitarea donatorului, identitatea sa poate rãmîne confidenţialã, dar nu şi pentru o donaţie anuala mai mare de 10 salarii de baza minime pe ţara. Suma totalã primitã de un partid politic ca donaţii confidenţiale nu poate depãşi 20% din subvenţia maxima acordatã de la bugetul de stat unui partid politic în anul respectiv. (6) Lista donatorilor cu sume mai mari de 10 salarii de baza minime pe ţara se publica în Monitorul Oficial al României pînã la data de 31 martie a anului urmãtor. (7) Sînt interzise donaţiile de bunuri materiale sau sume de bani, fãcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic sau politic. ART. 36 (1) Partidele politice nu pot primi donaţii de la instituţiile publice, de la regiile autonome, de la societãţile comerciale şi de la societãţile bancare cu capital majoritar de stat. (2) Donaţiile din partea altor state ori a organizaţiilor din strãinãtate sînt interzise. Fac excepţie de la prevederile acestui alineat donaţiile constind în bunuri materiale necesare activitãţii politice, primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide aflate în relaţii de colaborare politica. Aceste donaţii se publica în Monitorul Oficial al României. ART. 37 Partidele politice nu pot desfasura activitãţi specifice societãţilor comerciale. Fac excepţie: a) editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de propaganda şi cultura politica proprii; b) acţiunile culturale, sportive şi distractive; c) serviciile interne; d) închirierea spaţiilor proprii pentru conferinţe şi acţiuni social-culturale; e) dobinzile bancare; f) vînzarea bunurilor din patrimoniu, cu excepţia celor primite drept donaţii din strãinãtate. ART. 38 Publicaţiile şi materialele de propaganda vor conţine obligatoriu numele partidului politic ori al aliantei politice sau al altor forme de asociere a partidelor politice care le-a editat, dupã caz. ART. 39 (1) Partidele politice primesc anual subvenţii de la bugetul de stat, în condiţiile legii. Subvenţia se vãrsa lunar, în contul fiecãrui partid politic, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. (2) Suma alocata anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile bugetului de stat. (3) Partidele politice care la începutul legislaturii sînt reprezentate prin grup parlamentar, cel puţin într-o Camera, primesc o subventie de baza. Totalul subvenţiilor de baza reprezintã o treime din subvenţiile bugetare alocate partidelor politice. (4) Partidele politice reprezentate în Parlament primesc şi o subventie proporţionalã cu numãrul de mandate obţinute. Suma cuvenitã pentru un mandat se stabileşte prin împãrţirea restului de doua treimi din subvenţiile de la bugetul de stat pentru partide politice la numãrul total al parlamentarilor. (5) Subvenţia totalã acordatã de la bugetul de stat unui partid politic, dupã aceste operaţiuni, nu poate depãşi de 5 ori subvenţia de baza. (6) Partidele politice care nu au mandate parlamentare, dar au obţinut cel puţin 2% din voturile exprimate, primesc subvenţii egale, care se stabilesc prin împãrţirea sumei neconsumate, potrivit dispoziţiilor alin. (5), la numãrul partidelor politice respective. Suma totalã acordatã partidelor politice neparlamentare nu poate fi mai mare decît o subventie de baza. (7) Sumele neconsumate prin redistribuire, potrivit prevederilor alin. (6), se împart partidelor politice parlamentare proporţional cu numãrul mandatelor. (8) Sumele neconsumate la sfîrşitul anului financiar se reporteazã în anul urmãtor. ART. 40 (1) Veniturile provenite de la subvenţiile bugetare pot avea urmãtoarele destinaţii: a) cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor; b) cheltuieli de personal; c) cheltuieli pentru presa şi propaganda; d) cheltuieli privind organizarea de activitãţi cu caracter politic; e) cheltuieli de deplasare; f) cheltuieli pentru telecomunicaţii; g) cheltuieli cu delegatiile din strãinãtate; h) investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activitãţii partidelor. (2) Eficienta şi oportunitatea acestor cheltuieli urmeazã sa fie decise de organele alese ale partidelor politice. ART. 41 (1) Autoritãţile locale asigura cu prioritate spaţii pentru sediile partidelor politice, la cererea motivatã a acestora. (2) Închirierea spaţiilor destinate sediilor partidelor politice urmeazã regimul juridic prevãzut pentru închirierea spaţiilor destinate pentru locuit. (3) Partidele politice sînt scutite de plata impozitelor pe clãdiri pentru imobilele pe care le deţin în proprietate. (4) Partidele politice care îşi înceteazã activitatea ca urmare a autodizolvarii, a dizolvãrii pronunţate prin hotãrîri definitive ale instanţelor judecãtoreşti, ori a neinregistrarii lor potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) sînt obligate sa predea autoritãţilor publice locale, în termen de 60 de zile, spaţiile pe care le-au deţinut cu contract de închiriere încheiat şi cu acordul acestora. (5) Tribunalul Municipiului Bucureşti va comunica prefecţilor încetarea activitãţii partidului politic în vederea preluãrii sediilor de cãtre autoritãţile publice locale, prin executorii judecãtoreşti. ART. 42 (1) Veniturile realizate din activitãţile prevãzute la art. 33 sînt scutite de impozite şi taxe. (2) De asemenea, sînt scutite de taxe vamale donaţiile primite din strãinãtate, prevãzute la art. 36. ART. 43 Plata tuturor cheltuielilor legate de telecomunicaţii, energie electrica şi termica, gaze, apa, canal se face la tariful spaţiilor destinate pentru locuit. ART. 44 Curtea de Conturi este organul abilitat sa controleze respectarea prevederilor art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (3), art. 35-37 şi art. 39-41 privind finanţarea partidelor politice. ART. 45 Donaţiile acceptate de cãtre partidele politice cu încãlcarea prevederilor art. 35 şi 36 ori de cãtre cele aflate în una dintre situaţiile prevãzute la art. 23 şi 29 se fac venit la bugetul de stat, pe baza hotãrîrii Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi.
CAP. 7 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 46 (1) Partidele politice existente la data intrãrii în vigoare a prezentei legi continua sa funcţioneze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data infiintarii. (2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conformã prevederilor ei, urmînd procedura judiciarã stabilitã la art. 17-19. (3) Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decãdere. ART. 47 (1) Denumirea unui partid politic, simbolul şi semnele electorale folosite de acesta începînd cu anul 1990 îi aparţin de drept, dacã le-a folosit primul, şi nu pot fi însuşite de alte partide politice. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica şi aliantelor politice, în condiţiile legii electorale. ART. 48 Organizaţiile cetãţenilor aparţinînd minoritãţilor naţionale, care participa la alegeri, sînt obligate sa respecte, în mod corespunzãtor şi dacã este cazul, prevederile art. 2-4, 7, 16, 34-43 şi 47. ART. 49 <>Decretul-lege nr. 8/1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România se abroga.
Aceasta lege a fost adoptatã în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 19 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, şi a fost reexaminata de Senat în şedinţa din 16 aprilie 1996 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 aprilie 1996 potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 35 din 2 aprilie 1996*).
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NASTASE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI RADU VASILE
------------- *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 35 din 2 aprilie 1996 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996.
---------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
