Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 260 din 4 aprilie 1945 privitoare la legislatia aplicabila in Transilvania de Nord, precum si la drepturile dobandite in acest teritoriu, in timpul operatiunii ungare
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL NR. 78 din 4 aprilie 1945
MIHAI I,
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate:
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiţiei cu Nr. 339.560 din 2 Aprilie 1945,
Vazand jurnalul Consiliului de Miniştri Nr. 549 din 1945;
În baza dispoziţiunilor inaltului decret regal Nr. 1.626, publicat în Monitorul Oficial Nr. 202 din 2 Septemvrie 1944:
Am decretat şi decretam:
CAP. 1
ART. 1
Legislaţia României, de orice natura, cu excepţiile rãmase în vigoare în Transilvania, se extinde pe tot teritoriul Transilvaniei eliberate de sub ocupaţia ungara impusa prin dictatul de la Viena, din 30 August 1940.
ART. 2
Prin derogare de la dispoziţiunile art. 1, actele sãvârşite şi drepturile dobândite în Transilvania de Nord, între 30 August 1940 şi 25 Octomvrie 1944, în conformitate cu legile puse în vigoare de puterea ocupanta, vor fi respectate, dacã nu sunt contrare ordinei publice romane.
ART. 3
Sunt şi rãmân fãrã fiinta legalã actele sãvârşite şi drepturile dobândite în temeiul ordonanţelor maghiare Nr. 1.440 din 1941 M.E.; Nr. 1.630 din 1941 M.E.; Nr. 5.200 din 1943 M.E.; Nr. 970 din 1943 M.E.; Nr. 3.710 din 1943 M.E.; Nr. 2780 din 1941 M.E.; Nr. 18.900 din 1941 I.M.; Nr. 3.400 M.E.; Nr. 2.660 din 1942 M.E.; Nr. 9.370 din 1940 M.E.; Nr. 8.230 din 1940 M.E.; Nr. 50.000 din 1942 M.E. şi în general, în temeiul oricãror dispoziţiuni legale sau regulamentare maghiare discriminatorii.
Se socotesc discriminatorii, în înţelesul prezentei legi, acele dispoziţiuni legale sau regulamentare maghiare, derogatorii de la dreptul comun ungar, care nu au fost aplicate decât în Transilvania de Nord sau în acest ţinut şi în celelalte teritorii ocupate de Ungaria, dupã data de 15 Martie 1939.
ART. 4
Hotãrârile pronunţate în temeiul legilor ungare, de instanţele penale ale puterii ocupante, pentru fapte sãvârşite în Transilvania de Nord, în timpul ocupatiunei sunt nule de drept:
a) Dacã pronunţa condamnatiuni pentru fapte care, dupã legile romane, nu constituie infracţiuni;
b) Dacã, dupã legile romane, acţiunea publica nu se putea deschide decât în temeiul unei plângeri prealabile, care nu s-a fãcut, sau a fost valabil restrânsã;
c) Dacã fapta, pentru care a fost pronunţatã constituie o infracţiune politica.
ART. 5
Hotãrârile penale definitive, care, potrivit dispoziţiunilor articolului precedent, nu sunt nule de drept, vor fi supuse revizuirii:
a) Pentru a se reduce pedeapsa dacã legea romana prevede pentru aceleaşi fapte, o pedeapsa mai uşoarã decât legea maghiara;
b) Pentru transformarea pedepsei într-una corespunzãtoare legii romane ca natura şi durata.
Cererea de anulare sau de revizuire se adreseazã instanţei competente dupã materie, în circumscriptiunea cãreia a fost sãvârşitã infracţiunea.
ART. 6
Cei condamnaţi în lipsa pot cere rejudecarea procesului, potrivit legii romane, dacã termenul pentru prescrierea pedepsei nu a expirat.
ART. 7
Cu excepţiunea hotãrârilor penale pronunţate de instanţele ocupantului, recunoscute, valabile prin legea de fata, infracţiunile sãvârşite în Transilvania de Nord, în timpul ocupatiunii, se vor urmãri, judeca şi pedepsi dupã legile romane, fãrã însã ca pedeapsa sa poatã fi mai aspra, decât cea prevãzutã pentru aceleaşi fapte, de legea ungara.
Dacã s-au sãvârşit fapte, care potrivit legii ungare nu constituiesc infracţiuni, faptuitorii vor fi apãraţi de pedeapsa.
Legile penale romane se vor aplica exclusiv, fãrã considerare la dispoziţiunea legilor penale ungare, crimelor impotriva siguranţei Statului Roman, delictelor de falsificare a monedelor metalice româneşti, a efectelor publice, a biletelor de banca romane, a timbrelor sau a marcilor naţionale, delictelor de ofensa în contra onoarei, prestigiului ori intereselor naţiunii romane sau ale Statului Roman.
Dispoziţiunile art. 603-606 inclusiv din codul penal şi 666-670 inclusiv din codul de procedura penalã vor fi aplicabile.
ART. 8
În materie civilã sau comercialã, hotãrârile judecãtoreşti sau arbitrale, pronunţate în Transilvania de Nord, în timpul ocupatiunii, vor fi recunoscute şi executate în acest teritoriu în condiţiunile prezentului articol, dacã prin legea de fata nu se dispune altfel.
Tribunalul locului de executare, va incuviinta prin sentinta data cu citarea pãrţilor, investirea acestor hotãrâri cu formula executorie, dacã au rãmas definitive şi nu sunt contrare ordinei publice romane.
Actele autentice întocmite de notarii publici, în aceeaşi epoca şi în acelaşi teritoriu, vor fi investite cu formula executorie, fãrã citarea pãrţilor.
ART. 9
Acţiunile introduse potrivit legilor puse în vigoare de puterea ocupanta, vor continua a fi judecate, cu aplicarea legilor procedurale romane, de instanţele competente, dupã aceste din urma legi.
Convenţiunile de prorogarea competentei instanţelor judecãtoreşti, valabile dupã legile ocupantului, îşi vor produce efectele, afarã numai dacã dupã regulile de competenta de ordine publica prevãzute de legea romana, ar fi competenta o alta instanta, decât aceea convenitã de pãrţi.
ART. 10
În cazurile în care, prin aplicarea dispoziţiunilor prevãzute de articolul precedent, procesele aflate în curs de judecata trec în competenta altei instanţe, decât aceea care a luat locul instanţei instituite de ocupant, dosarele se vor trimite, din oficiu, instanţei competente a le judeca, dupã legea romana.
ART. 11
Când nu se poate determina instanta competenta a judeca litigiul, sau când instanta competenta nu poate fi investitã cu judecata cauzei, din pricina unei imposibilitati de fapt, Curtea de Casaţie, va indica, la cererea oricãreia dintre pãrţi instanta competenta.
ART. 12
Actele de procedura îndeplinite în timpul ocupaţiei îşi vor produce efectele, potrivit legii sub imperiul cãreia au fost îndeplinite.
ART. 13
Probele administrate în condiţiunile prevãzute de legea ocupantului, rãmân valabile.
Probele admise de acea lege vor fi administrate potrivit legii romane.
ART. 14
Cererile, care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se afla în curs de lucrare la instanta de carte funciarã vor fi rezolvate, potrivit legilor romane de carte funciarã.
ART. 15
Perimarea acţiunilor, apelurilor, recursurilor, cererilor de revizuire, a contestaţiilor şi opoziţiilor care se gãsesc suspendate sau în nelucrare, va avea loc în termen de 3 ani, socotit de la data când procesul a fost suspendat sau lãsat în nelucrare, fãrã însã ca acest termen sa poatã fi socotit împlinit înainte de trecerea unui an de la publicarea legii de fata.
ART. 16
Hotãrârile pronunţate în timpul ocupaţiei, rãmân supuse cãilor de atac prevãzute de legea sub imperiul cãreia au fost pronunţate. Totuşi, când legea romana prevede şi alte cai de atac, decât acele prevãzute de legea ocupantului, partea poate folosi şi pe acestea din urma.
ART. 17
De la intrarea în vigoare a prezentei legi, nici o hotãrâre nu va putea fi atacatã cu apel decât odatã cu fondul.
ART. 18
Drepturile se vor exercita în termenele prevãzute de legea ocupantului, dacã aceste termene au început sa curgã în timpul ocupatiunii. Dacã însã, termenul corespunzãtor prevãzut de legea romana, socotit de la publicarea prezentei legi, ar expira înainte de termenul din legea ocupantului, se vor aplica dispoziţiunile legii romane.
CAP. 2
Efectele desfiinţãrii ordonanţelor maghiare discriminatorii
ART. 19
Sunt şi rãmân valabile actele juridice declarate nule de art. 2 al ordonanţei Nr. 1.44O din 1941 M.E.; de art 2 al ordonanţei Nr 1.630 din 1941 M.E.; de art. 22 al ordonanţei Nr. 5.200 din 1943 M.E., precum şi de orice alte ordonanţe maghiare discriminatorii.
Transmisiunile de drepturi efectuate în virtutea ordonanţelor sus menţionate, în folosul Statului maghiar sau a persoanelor juridice maghiare, precum şi retransmisiunile acestor drepturi la subdobinditori, sunt nule de drept.
Drepturile de proprietate şi alte drepturi dobîndite tabulare, înscrise în favoarea persoanelor prevãzute de alineatul precedent, se vor radia din oficiu, restabilindu-se starea tabularã anterioarã.
De asemenea, sunt şi rãmân valabile înscrierile fãcute dupã data de 15 Martie 1939, declarate nule prin ordonanţele maghiare sus menţionate, urmând ca judecãtorul sa restabileasca, din oficiu, starea tabularã.
ART. 20
Dacã dreptul de a cere înscrierea în cartea funciarã a proprietãţii sau a dreptului de arenda a fost restrâns de dispoziţiunile ordonanţelor Nr. 1.440 din 1941 M.E.; Nr. 2.780 din 1941 M.E. şi Nr. 3.710 din 1943 M.E. sau ale altor ordonanţe maghiare discriminatorii, cel interesat va putea cere, chiar impotriva terţilor subdobinditori, atât înscrierea dreptului de proprietate sau arenda, cat şi radierea inscrierilor, efectuate în cartea funciarã în folosul terţelor persoane în temeiul contractului încheiat cu autorul tabular.
Pot beneficia de dispoziţiunile alineatului precedent şi persoanele prevãzute de art. 4 din ordonanta Nr. 1.440 din 1941 M.E., de ordonanta Nr. 18.900 din 1941 I.M. sau de orice alte ordonanţe maghiare discriminatorii, dacã, din cauza refugierii sau expulzãrii, au fost socotite ca au pierdut naţionalitatea maghiara şi drept urmare nu au putut dobândi proprietatea sau un alt drept real asupra imobilelor din Nordul Transilvaniei.
Instanţele de carte funciarã vor da curs cererilor de înscriere în cartea funciarã, introduse dupã data de 15 Martie 1939, care nu au fost rezolvate din cauza restrangerilor prevãzute de ordonanţele menţionate.
Înscrierea se va face pe data înregistrãrii cererii iniţiale, radiindu-se totdeodatã toate înscrierile ulterioare.
ART. 21
Sunt şi rãmân nule de drept actele prin care Statul maghiar direct sau prin mijlocirea unor instituţiuni a exercitat dreptul de preemptiune, în temeiul art. 5, alin. 2, al ordonanţei Nr. 1.440 din 1941 M.E. ori a altor dispoziţiuni discriminatorii sau s-ar subrogat în contractele de arenda de care se face vorbire în acelaşi articol.
Stramutarile şi constituirile de drepturi reale, asupra imobilelor preemptate, consimţite direct sau prin mijlocirea unor instituţiuni de cãtre Statul ungar, sunt nule de drept.
Înscrierile fãcute în cartea funciarã, în favoarea Statului maghiar, se vor radia la cererea celui interesat sau din oficiu, dacã nu s-a cerut radierea timp de 3 ani de la promulgarea legii de fata, ori dacã preţul preemptiunii s-a consumat, iar recipisa s-a depus la instanta.
Drepturile şi obligaţiunile isvorate din actele juridice anterioare exercitãrii dreptului de preemptiune de cãtre Statul maghiar, rãmân neatinse.
ART. 22
Dreptul de preemptiune a Statului roman se socoteşte stins, dacã termenul pentru exercitarea lui era în scurgere la data de 30 August 1940.
ART. 23
Procesele pornite în baza art. 6 şi 7 ale ordonanţei Nr. 1.440 din 1941 M.E., sau în baza dispoziţiunilor asemãnãtoare din ordonanta Nr. 3.400 din 1942 M.E., ori alte ordonanţe maghiare discriminatorii, se vor considera stinse, urmând ca instanta sa dispunã din oficiu, închiderea dosarului, dacã paratul nu va cere, în termen de 1 an de la data publicãrii prezentei legi, respingerea acţiunii cu cheltuieli de judecata şi eventual, în cazul când acţiunea reclamantului a fost temerara, daune.
ART. 24
Hotãrârile date în temeiul art. 6 sau 7 din ordonanta Nr. 1.440 din 1941 M.E. sau în baza dispoziţiunilor asemãnãtoare din ordonanta Nr. 3.400 din 1942 M.E. ori ale altor alte ordonanţe maghiare discriminatorii, precum şi transactiunile judiciare sau extrajudiciare, încheiate pentru a preveni sau a stinge procesele nãscute din aplicarea dispoziţiunilor legale menţionate mai sus sunt şi rãmân nule.
Partea care a fost obligatã, în baza unei asemenea hotãrâri sau transactiuni, la plata unei sume de bani cu titlul de despãgubire, va putea cere, pe calea dreptului comun, la instanta prevãzutã de art. 32, înapoierea sumei plãtite, cu dobânzi de la data efectuãrii plãţii, restituirea cheltuielilor de judecata din procesul anterior, precum şi daune în cazul când acţiunea reclamantului a fost temerara.
Bunurile strãmutate, în urma executãrii hotãrârilor sau transactiunilor prevãzute de alin. 1, vor fi restituite în condiţiunile art. 26 şi urmãtorii din legea de fata.
ART. 25
Mãsurile de asigurare sau executare, popririle şi sechestrele înfiinţate, precum şi licitaţiile ordonate în baza hotãrârilor sau transactiunilor menţionate în articolul precedent, sunt desfiinţate.
CAP. 3
Restituirea bunurilor
ART. 26
Imobilele se vor restitui în natura, în starea în care se gãsesc.
Fructele naturale, efectiv culese, precum şi fructele civile dobândite pana la data predãrii imobilului, se vor înapoia titularului dreptului de restituire.
Titularul dreptului de restituire va putea cere pe calea dreptului comun, de la instanta prevãzutã la art. 23 despãgubiri pentru deteriorãri suferite de imobil, afarã de cele provenite din caz fortuit sau forta majorã, precum şi cheltuielile de judecata din procesul anterior.
Tot astfel posesorul imobilului va putea cere înapoierea integrala a cheltuielilor necesare, iar a celor utile numai în mãsura sporului de valoare dobândit de imobil. În cazul constructiunilor noi se vor aplica dispoziţiunile art. 494 din codul civil, privitor la posesorul de rea credinţa.
Cel obligat la restituire nu va avea dreptul de retentiune asupra imobilului.
ART. 27
Contractele de arendare încheiate dupã data de 30 August 1940 de cãtre cei ale cãror drepturi sunt desfiinţate prin efectul legii de fata, cu privire la imobilele supuse restituirii, se socotesc reziliate, deplin drept, pe data prezentei legi.
Contractele de închiriere de locuinţe, localuri de comerţ de industrie, de meserii, de fabrici, de şcoli, caminuri, de localuri de noapte, încheiate de cei ale cãror drepturi se desfiinţeazã prin legea de fata, se vor putea rezilia, la cererea titularului dreptului de restituire.
Instanta va dispune evacuarea chiriaşului numai la sfârşitul semestrului locativ, în cursul cãruia s-a pronunţat rezilierea contractului. Totuşi chiriaşul va putea fi evacuat imediat, dacã titularul dreptului de restituire a locuit, el, autorul sau familia lui, apartamentul, la data de 30 August 1940 şi dacã face dovada ca nu are în localitate o locuinta potrivita pentru adãpostirea sa şi a familiei sale.
Se considera ca fãcând parte din familie, în înţelesul prezentului articol, soţul sau sotia, rudele în linie directa, iar cele colaterale pana la gradul al treilea inclusiv, sub conditiunea de a fi locuit cu titularul dreptului la restituire sau autorul lui.
Dispoziţiunile alineatelor precedente prin prezentul articol nu se vor aplica chiriaşilor care sunt mobilizati efectiv în zona de operaţiuni, funcţionarilor publici şi micilor meseriasi sau lucrãtori cu un venit lunar pana la lei 50.000. Contractele acestor chiriaşi se prelungesc în conformitate cu legea pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi.
ART. 28
Obligaţiunile nãscute din contractele de locaţiune, pentru chiriaşii prevãzuţi la alineatul ultim al articolului precedent, se vor stabili şi recalcula, de la data publicãrii prezentei legi potrivit legii Nr. 224 din 6 Aprilie 1943, pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, cu modificãrile ulterioare.
ART. 29
Sumele încasate cu titlu de despãgubire de cãtre cel obligat la restituire sau de autorii lui, în temeiul unui contract de asigurare sau ca urmare a unui delict civil ori a neîndeplinirii unei obligaţiuni contractuale, privitor la imobilul supus restituirii, se cuvin titularului dreptului de restituire, care este subrogat în toate drepturile şi acţiunile debitorului restituirii.
ART. 30
Deponentul va putea cere înapoierea sumelor ce se gãsesc în depozitul judecãtoresc, dacã acţiunea prevãzutã de art. 32 din prezenta lege, nu a fost intentatã în termen de 3 ani de la publicarea legii de fata.
În cazul când s-a pornit proces, suma depusa este afectatã special la restituirea preţului şi, eventual, a soldului creditor ce ar rezulta din aplicarea dispoziţiunilor art. 26.
ART. 31
Drepturile reale, constituite anterior punerii în aplicare a ordonanţei Nr. 1.440 din 1941 M.E., sau a altor ordonanţe maghiare discriminatorii, se restabilesc în rangul avut, dacã între timp nu au fost stinse potrivit regulilor de drept comun.
Drepturile reale dobândite asupra bunului supus restituirii de la un autor care a dobândit, prin aplicarea unei ordonanţe maghiare discriminatorii, sau de la subdobanditorii acestuia, se vor transporta, asupra preţului şi despãgubirilor cuvenite celui obligat la restituire.
CAP. 4
Dispoziţiuni de procedura
ART. 32
Acţiunea în constatarea nulitãţii, în restituirea imobilului şi în restabilirea stãrii tabulare anterioare, intemeiata în prezenta lege, se va judeca de judecãtoria situaţiunii imobilului. Dacã imobilul sau imobilele sunt situate în circumscripţia mai multor judecãtorii, cererea se va putea introduce la oricare dintre aceste judecãtorii.
Judecata se va face de urgenta şi cu precãdere, înaintea tuturor proceselor sorocite în aceeaşi zi.
Reclamantul va putea cere, pe cale de ordonanta data potrivit <>art. 67 al legii Nr. 394 din 23 Iunie 1943 , pentru accelerarea judecaţilor în materie civilã şi comercialã, punerea lui în posesiunea imobilului de care a fost deposedat, precum şi restabilirea provizorie a stãrii tabulare anterioare. În acest din urma caz se va dispune prenotarea radierii dreptului înscris în favoarea celui obligat la restituirea şi restabilirea provizorie a stãrii tabulare; justificarea se va face în temeiul hotãrârii definitive şi irevocabile, data asupra fondului, potrivit prevederilor alin. 1.
Executarea ordonanţei nu se va putea suspenda, nici chiar cu dare de cauţiune.
Ordonanta nu se va putea ataca pe calea contestaţiei; apelul sau recursul se va face odatã cu hotãrârea data asupra fondului.
ART. 33
Dacã reclamantul, cere odatã cu restabilirea stãrii tabulare anterioare, şi eşalonarea plãţii preţului de restituire, instanta, în caz de admitere, îl va obliga sa depunã, de îndatã, prima rata, iar pentru garantarea preţului, rãmas neachitat, se va dispune întabularea unei ipoteci în favoarea creditorului.
În aceleaşi condiţiuni se va putea admite şi eşalonarea sumelor ce urmeazã a fi plãtite cu titlu de despãgubire, pentru investitiunile încuviinţate prin hotãrâre data asupra fondului.
ART. 34
Ridicarea mãsurilor de asigurare şi anularea actelor de urmãrire, precum şi rezilierea contractelor de închiriere se vor face pe cale de ordonanta, data potrivit <>art. 67 din legea Nr. 394 din 23 Iunie 1943 , pentru accelerarea judecaţilor în materie civilã şi comercialã.
ART. 35
Cererile prevãzute de prezenta lege se vor putea face şi de succesorii universali sau cu titlu universal ai titularului dreptului de restituire, chiar dacã aceasta a încetat din viata înainte de punerea în vigoare a prezentei legi.
ART. 36
În toate cazurile în care urmeazã sa fie chemate în judecata, în baza acestei legi, un parat care nu are domiciliul sau resedinta cunoscutã în România, el va fi citat numai prin procuratorul sau din ţara. Dacã nu are procurator cu domiciliul cunoscut în ţara, instanta va numi pe seama lui, la cererea celui interesat, sau din oficiu, un curator. Toate citaţiile şi comunicãrile de acte se vor face curatorului.
Dispoziţiunile prevãzute mai sus se aplica şi în cazul când se face o cerere ce urmeazã sa fie rezolvatã pe cale gratioasa.
CAP. 5
Dispoziţiuni diverse, finale şi transitorii
ART. 37
Dispoziţiunile prevãzute de prezenta lege se vor aplica, în mod corespunzãtor, şi în cazul când deposedarea s-a fãcut în temeiul mãsurilor luate de Comandamentele Militare Ungare de ocupaţie sau de organele administrative civile.
Funcţiunea curatorilor numiţi de instanţele judecãtoreşti sau de autoritãţile militare ori civile maghiare înceteazã deplin drept pe data publicãrii legii de fata. Tot astfel înceteazã împuternicirea administratorilor sau a oricãror alte organe însãrcinate cu administrarea bunurilor celor deposedati.
ART. 38
Procesele de segregare declarate stinse prin art. 16 al ordonanţei Nr. 1.440 din 1941 M.E., se vor redeschide la cererea celor interesaţi.
Aceste procese se vor judeca dupã dispoziţiunile legilor, regulamentelor şi ordonanţelor în vigoare la data de 30 August 1940.
ART. 39
Ori de câte ori înscrierile nu se pot efectua în cartea funciarã din cauza pierderii, sustragerii sau distrugerii acesteia, ele se vor face în cartea de evidenta funciarã, ce se va întocmi la cererea titularului dreptului de restituire, dacã se va face dovada ca este autor tabular, sau a cerut înscrierea în cartea funciarã, iar cererea a fost respinsã sau n-a fost pusã în lucrare prin aplicarea vreunei dispoziţiuni discriminatorii maghiare. În aceste cazuri se vor urma dispoziţiunile legii pentru întocmirea cãrţilor de evidenta funciarã.
Dacã întocmirea cãrţilor de evidenta funciarã a fost cerutã în temeiul unei cereri anterioare de înscriere în cartea funciarã, certificatul de posesiune prevãzut de art. 8 al precitatei legi, nu va fi cerut.
ART. 40
Cererile, acţiunile şi orice alte acte de procedura, judiciarã sau extrajudiciara, fãcute în temeiul prezentei legi, sunt scutite de orice taxa de timbru sau impozit.
ART. 41
Dispoziţiunile art. V din legea Nr. 487 din 10 Octomvrie 1944 de organizare a Comisariatului pentru administrarea regiunilor eliberate ale Transilvaniei, se interpreteazã în sensul ca legiuirile ocupantului acolo prevãzute, sunt declarate fãrã fiinta legalã.
ART. 42
Pana la instaurarea instanţelor judecãtoreşti şi a autoritãţilor romane, se suspenda cursul judecaţilor civile, comerciale, fiscale sau penale, de orice natura, precum şi curgerea oricãrui termen care conditioneaza exerciţiul unui drept sau stingerea lui.
Pricinile penale, în care inculpatii sunt în stare de arest, vor fi judecate, în mod excepţional, de instanţele militare din zona operativã, însã dupã normele de drept comun.
De asemenea dispoziţiunile referitoare la încheierea şi formarea actelor juridice şi la competenta de instrumentare, prevãzute de legi pentru militarii din zona operativã se vor putea aplica şi locuitorilor din teritoriile eliberate.
Dat în Bucureşti la 3 Aprilie 1945.
MIHAI
Ministrul justiţiei,
Lucretiu Patrascanu
---------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
