Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
EXPUNERE DE MOTIVE
Dezvoltarea continua a relaţiilor externe ale tarii noastre în diversele domenii (politic, economic, cultural-ştiinţific, sportiv, turistic) a determinat o creştere a interesului pentru ţara noastrã şi ca urmare o sporire a numãrului strãinilor care vin în România.
Legislaţia referitoare la strãini - Decretul nr. 260/1957 privind reglementarea intrãrii, şederii şi iesirii strãinilor - cuprindea unele dispoziţii restrictive, cum erau cele privitoare la schimbarea domiciliului şi deplasarea strãinilor, care au fost depasite, şi totodatã nu era completa întrucît nu cuprindea drepturile şi toate obligaţiile principale pe care le au strãinii pe timpul şederii lor în România; de asemenea, nu stabilea condiţiile angajãrii lor în munca şi nici criteriile în baza cãrora organele competente pot permite intrarea acestora în ţara.
Considerentele arãtate reclamau adoptarea unei noi legi privind regimul strãinilor.
În acest scop s-a adoptat alãturatã lege.
Prin aceasta lege se stabileşte principiul ca în România strãinii au, în condiţiile legii, drepturile cetãţenilor romani, precum şi drepturile ce le sînt recunoscute prin alte legi sau prin tratate internaţionale la care România este parte.
Strãinii nu se bucura însã de drepturile politice, acestea neputind aparţine decît cetãţenilor romani.
De asemenea, legea prevede ca, pe timpul şederii în România strãinii sînt datori sa respecte legile romane.
Prin aceasta se precizeazã drepturile şi îndatoririle ce revin strãinilor în România şi se da expresie poziţiei adoptate de ţara noastrã în recunoaşterea drepturilor omului, în conformitate cu principiile înscrise în diferite acte internaţionale la promovarea cãrora România a contribuit în mod activ.
Recunoscind strãinilor dreptul de a intra în ţara noastrã, legea precizeazã totodatã şi situaţiile în care, în interesul securitãţii statului şi al ordinii publice, li se poate refuza intrarea.
În scopul facilitãrii turismului, în lege se precizeazã scutirea de obligaţia înregistrãrii la organele Ministerului Afacerilor Interne a strãinilor care vin în ţara pe o durata mai mica de 90 zile.
La stabilirea duratei mai mici de 90 zile s-a avut în vedere faptul ca <>Decretul nr. 973/1968 privind regimul paşapoartelor prevede la art. 7 alin. 2 ca viza turistica da dreptul la şedere în Republica Socialistã România de la 3 la 30 zile şi va putea fi prelungitã, la cerere, pînã la maximum 90 zile.
Prelungirea vizei turistice este acordatã de organele Ministerului Afacerilor Interne care, cu aceasta ocazie, exercita un control asupra strãinilor care rãmîn în ţara şi peste termenul de 30 zile.
Se pãstreazã însã obligaţia înregistrãrii pentru strãinii care intra în ţara în mod repetat pe o durata totalã mai mare de 90 zile într-un an.
Legea stabileşte condiţiile eliberãrii actelor romane de identitate pentru strãini, iar în scopul de a se pune capãt unor practici necorespunzãtoare interzice darea sau primirea spre pãstrare a actelor de identitate ale strãinilor, cu excepţia organelor de urmãrire penalã care pot pãstra actele persoanelor reţinute.
În ce priveşte deplasarea strãinilor dintr-o localitate în alta, schimbarea domiciliului şi a reşedinţei lor, în lege s-a prevãzut ca dispoziţiile legale existente în aceasta materie pentru cetãţenii romani se aplica în mod corespunzãtor şi strãinilor. În felul acesta se inlatura restricţiile prevãzute prin vechea reglementare în aceasta problema.
Pentru consideratii ce intereseazã ordinea publica sau securitatea statului, legea prevede ca Ministerul Afacerilor Interne poate limita deplasarea strãinilor, precum şi stabilirea domiciliului sau reşedinţei acestora în anumite zone sau localitãţi. Strainul cãruia i se face o comunicare în acest sens urmeazã sa-şi schimbe domiciliul sau resedinta în alta localitate.
În lege se prevede obligaţia persoanelor care pun la dispoziţia unui strãin locuinta pentru gazduire sau teren pentru instalarea mijloacelor de cazare, de a anunta despre sosirea şi plecarea acestuia organul local al Ministerului Afacerilor Interne în termen de 24 ore. Aceasta dispoziţie a fost necesarã întrucît legea nu mai menţine obligaţia strainului care se deplaseaza, de a se prezenta personal la organele Ministerului Afacerilor Interne. Se tine seama astfel de interesele tarii noastre în dezvoltarea turismului şi se are în vedere practica în aceasta materie din alte tari.
Potrivit legii, strainului care incalca legea romana sau care prin atitudinea ori comportarea lui prejudiciazã interesele statului roman i se poate ridica sau limita dreptul de şedere în România de cãtre Ministerul Afacerilor Interne. Aceasta mãsura este prevãzutã şi în înţelegerile internaţionale încheiate de ţara noastrã cu alte tari şi se gãseşte reglementatã în legislaţia interna a altor state.
Strainul cãruia i s-a ridicat dreptul de a rãmîne în ţara şi care nu pãrãseşte teritoriul roman în termenul prevãzut de lege poate fi expulzat prin ordinul ministrului afacerilor interne.
Pentru cazul când strainului impotriva cãruia s-a luat mãsura expulzãrii nu i se permite accesul pe teritoriul statului în care urmeazã sa între sau sa treacã, se precizeazã ca, prin ordin al ministrului afacerilor interne, i se va stabili obligaţia şederii într-o localitate determinata, interzicindu-i-se deplasarea în afarã acesteia.
Pentru consideratii privind interesele statului, legea reglementeazã modul şi condiţiile în care strãinii pot fi angajaţi în munca pe timpul şederii lor în România.
Este de menţionat ca angajarea strãinilor este supusã şi în alte state unor restrictii decurgind din interesele apãrãrii securitãţii statului şi alte interese superioare de stat.
Potrivit legii, ieşirea strãinilor din România se poate face, ca şi intrarea, în baza actelor prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat romane. Legea prevede însã posibilitatea interzicerii iesirii din România a strãinilor impotriva cãrora se efectueazã acte de urmãrire penalã sau exista un proces penal, pînã la încetarea motivelor care au determinat aceasta mãsura.
Pentru a corespunde angajamentelor pe plan internaţional pe care Republica Socialistã România şi le-a asumat, în lege se prevede ca dispoziţiile acesteia cu privire la regimul strãinilor nu se aplica strãinilor cetãţeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri internaţionale, în mãsura în care prin acestea se dispune altfel.
Mergind pe linia trecerii unor fapte penale care prezintã un pericol social redus în categoria abaterilor administrative, legea stabileşte contravenţiile ce se savirsesc prin încãlcarea prevederilor sale, precum şi sancţiunile corespunzãtoare.
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
În România strãinii au, în condiţiile legii, drepturile fundamentale ale cetãţenilor romani -cu excepţia drepturilor politice-, drepturile civile ale acestora, precum şi orice alte drepturi recunoscute prin lege sau prin acorduri internaţionale la care România este parte.
Pe timpul şederii în România strãinii sînt datori sa respecte legile romane.
ART. 2
Sînt strãini, în sensul prezentei legi, persoanele care nu au cetãţenia romana - fie ca au o cetãţenie strãinã, fie ca nu au nici o cetãţenie.
CAP. 2
Intrarea strãinilor în România
ART. 3
Strãinii pot intra pe teritoriul României în baza actelor pentru trecerea frontierei de stat romane, prevãzute de lege.
Actele pentru trecerea frontierei de stat romane trebuie sa fie prevãzute cu viza romana, care se acorda cãtre misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Socialiste România. Strãinii care doresc sa viziteze România ca turişti pot intra în ţara pe baza vizei turistice ce se acorda, la cerere, şi de cãtre punctele de control pentru trecerea frontierei de stat romane.
Sînt scutite de viza romana actele pentru trecerea frontierei de stat romane, eliberate de organele competente ale altui stat, în conformitate cu înţelegerile internaţionale la care România este parte.
ART. 4
Strainului i se poate refuza intrarea în România, dacã:
a) a acţionat impotriva intereselor României sau exista indicii temeinice ca venind în ţara ar putea acţiona impotriva intereselor statului roman;
b) sînt indicii temeinice ca intenţioneazã sa între în ţara pentru a comite infracţiuni:
c) a încãlcat normele referitoare la regimul strãinilor în România sau legile vamale, valutare ori cele cu privire la trecerea frontierei de stat romane;
d) i s-a ridicat dreptul de şedere în România, a fost expulzat ori este indezirabil;
e) nu face dovada ca are posibilitãţi de întreţinere pe timpul şederii în România.
CAP. 3
Şederea strãinilor în România
ART. 5
Dispoziţiile legale cu privire la domiciliu şi resedinta stabilite pentru cetãţenii romani se aplica în mod corespunzãtor şi strãinilor.
Strainul care intra în România pentru a se stabili cu domiciliul sau pentru a-şi stabili resedinta pe o durata mai mare de 90 zile îşi va anunta sosirea la organul Ministerului Afacerilor Interne din localitatea unde urmeazã a domicilia sau a avea resedinta, în termen de 3 zile de la trecerea frontierei de stat romane, în vederea luãrii în evidenta şi a obţinerii actului roman de identitate. Aceeaşi obligaţie o au şi strãinii care au intrat în ţara în mod repetat, în interes personal, pe o durata totalã mai mare de 90 zile într-un an.
Pentru copilul sub 14 ani, obligaţia de anuntare revine pãrintelui sau altui reprezentant legal ori insotitorului lui.
Strãinii veniti în România pentru o şedere mai mica de 90 zile nu sînt obligaţi sa se prezinte la organele Ministerului Afacerilor Interne pentru a-şi declara resedinta.
ART. 6
Strãinilor care au împlinit virsta de 14 ani li se elibereazã urmãtoarele acte romane de identitate:
a) carnet de identitate, pentru strãinii care îşi stabilesc domiciliul în România;
b) legitimatie provizorie, pentru strãinii care îşi stabilesc resedinta în România pe o durata mai mare de 90 zile.
Copilul sub 14 ani se trece în actul de identitate al pãrintelui sau altui reprezentant legal ori al insotitorului lui.
La împlinirea virstei de 14 ani, strãinii sînt obligaţi sa se prezinte cu actele necesare la organul local al Ministerului Afacerilor Interne, în vederea obţinerii actului roman de identitate.
ART. 7
Carnetul de identitate se elibereazã pe baza actului de trecere a frontierei de stat şi a actelor de stare civilã.
Legitimatia provizorie se elibereazã pe baza actului de trecere a frontierei de stat.
ART. 8
Carnetul de identitate se elibereazã cu termen de valabilitate de 10 ani şi se vizeazã anual.
Legitimatia provizorie se elibereazã cu termen de valabilitate pe perioada pentru care s-a aprobat şederea în România.
ART. 9
Cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea vizei anuale sau a valabilitãţii carnetului de identitate, strãinii se vor prezenta la organul local al Ministerului Afacerilor Interne în evidenta cãruia figureazã, pentru viza anuala sau eliberarea unui nou carnet.
Posesorul legitimatiei provizorii, care doreşte sa obţinã prelungirea termenului de şedere în România, se va prezenta cu cel puţin 24 ore înainte de expirarea valabilitãţii acesteia la organul prevãzut la alineatul precedent, pentru eliberarea unei noi legitimatii sau prelungirea valabilitãţii legitimatiei.
ART. 10
Orice modificare, adãugire sau menţiune facuta pe carnetul de identitate sau pe legitimatia provizorie de cãtre alte organe decît cele ale Ministerului Afacerilor Interne este interzisã şi atrage nulitatea acestor acte.
ART. 11
Se elibereazã un nou carnet de identitate sau o noua legitimatie provizorie:
a) la expirarea termenului de valabilitate pentru care au fost eliberate;
b) la schimbarea numelui;
c) în caz de anulare;
d) în caz de distrugere, deteriorare, furt sau pierdere.
ART. 12
În termen de 48 ore de la constatarea lipsei carnetului de identitate sau a legitimatiei provizorii, titularul actului va anunta cel mai apropiat organ al Ministerului Afacerilor Interne.
Persoana care gãseşte un act de identitate pentru strãini îl va preda celui mai apropiat organ al Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 13
Actele romane de identitate ce au fost eliberate strãinilor vor fi predate, în cel mult 3 zile de la ridicarea lor, organului competent al Ministerului Afacerilor Interne, de cãtre:
a) organul care a dispus arestarea; în cazul cînd mãsura a fost luatã de instanta judecãtoreascã, obligaţia de a preda actele revine organului care a executat arestarea:
b) organul de stare civilã, pentru morţi.
ART. 14
Darea sau primirea spre pãstrare în orice scop a actelor de identitate ale strãinilor, în afarã de cazurile prevãzute la art. 13, este interzisã. Organul de urmãrire penalã poate pãstra actele persoanelor reţinute, pe timpul cît dureazã reţinerea.
ART. 15
Actele romane de identitate eliberate strainului se retrag de cãtre organele competente ale Ministerului Afacerilor Interne, dacã acesta:
a) pãrãseşte teritoriul tarii;
b) i s-a ridicat dreptul de şedere în ţara sau este expulzat;
c) a dobîndit cetãţenia romana.
ART. 16
Persoana fizica sau juridicã care pune la dispoziţia unui strãin locuinta pentru gazduire sau teren pentru instalarea mijloacelor de cazare mobile este obligatã sa anunţe despre sosirea şi plecarea acestuia organului local al Ministerului Afacerilor Interne, în termen de 24 ore.
Pentru anuntare se va cere strainului sa completeze o fişa de evidenta tip, al carei conţinut va fi stabilit de Ministerul Afacerilor Interne.
În cazul cînd se constata ca strainul nu are pasaport ori alt act de trecere a frontierei de stat, carnet de identitate sau legitimatie provizorie, cel cãruia i se solicita gazduirea este obligat sa anunţe de îndatã organul local al Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 17
Strainul domiciliat în România va anunta organului Ministerului Afacerilor Interne, în evidenta cãruia se afla, orice act sau fapt de stare civilã privind persoana sa, în termenele prevãzute de lege pentru cetãţenii romani. Actul sau faptul de stare civilã intervenit în strãinãtate se va anunta la data cînd strainul a aflat despre aceasta, respectiv la data cînd s-a reintors în România.
ART. 18
Pentru consideratii ce intereseazã ordinea publica sau securitatea statului, Ministerul Afacerilor Interne poate limita deplasarea strãinilor, precum şi stabilirea domiciliului sau reşedinţei acestora în anumite zone sau localitãţi.
Strainul cu domiciliul sau resedinta într-o zona sau localitate din cele prevãzute în alineatul precedent este obligat ca, în termenul stabilit în comunicarea ce i se face de cãtre organul Ministerului Afacerilor Interne, sa-şi schimbe domiciliul sau resedinta în alta localitate.
ART. 19
Strainul venit în România pentru o şedere temporarã este obligat sa pãrãseascã ţara la expirarea termenului de şedere.
Şederea în România poate fi prelungitã de cãtre organul competent al Ministerului Afacerilor Interne. Cererea de prelungire se va face cu cel puţin 24 ore înainte de expirarea termenului de şedere; în caz de forta majorã, ea poate fi facuta şi dupã expirarea termenului de şedere, dar nu mai tirziu de 24 ore de la încetarea forţei majore.
ART. 20
Ministrul afacerilor interne poate ridica sau limita dreptul de şedere în România strainului care a încãlcat legea romana, precum şi aceluia care prin atitudinea sau comportarea sa a adus prejudicii intereselor statului roman.
ART. 21
Strainul aflat temporar în România cãruia i s-a ridicat dreptul de şedere este obligat sa pãrãseascã ţara în termen de 48 ore de la data cînd aceasta i s-a adus la cunostinta, iar dacã dreptul de şedere i-a fost limitat, este obligat sa pãrãseascã ţara la data fixatã.
Strainul cu domiciliul în România cãruia i s-a ridicat dreptul de a rãmîne în ţara este obligat sa pãrãseascã teritoriul României în termen de 60 zile de la data cînd i s-a adus la cunostinta aceasta.
În cazul cînd nu se conformeazã prevederilor alineatelor precedente, strainul poate fi expulzat prin ordinul ministrului afacerilor interne. Dacã strainului nu i se permite accesul pe teritoriul statului în care urmeazã sa între sau prin care urmeazã sa treacã, prin ordinul ministrului afacerilor interne i se va stabili obligaţia de şedere într-o localitate determinata, pînã cînd plecarea din ţara va fi posibila.
Strainul cãruia i s-a stabilit obligaţia şederii într-o anumitã localitate nu se poate deplasa în afarã acesteia decît cu aprobarea organelor competente ale Ministerului Afacerilor Interne.
ART. 22
Strainul este obligat sa se prezinte de îndatã la invitaţia ce i se face de orice organ de stat. De asemenea, atunci cînd i se cere de cãtre un organ de stat, el trebuie sa-şi declare calitatea de strãin.
CAP. 4
Angajarea în munca a strãinilor sau dobindirea de cãtre aceştia a calitãţii de membri ai organizaţiilor obşteşti
ART. 23
Strãinii nu pot fi angajaţi în aparatul organelor puterii de stat, în unitãţile Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Securitãţii Statului şi nici în celelalte organe ale administraţiei de stat; de asemenea, ei nu pot fi aleşi sau angajaţi în organele judecãtoreşti sau ale procuraturii.
Strãinii pot fi angajaţi, fãrã a putea ocupa funcţii de conducere, în instituţii, în întreprinderi sau organizaţii economice, de stat ori obşteşti, cu excepţia acelora care prin specificul activitãţii lor prezintã importanta pentru apãrarea şi securitatea statului. Ministerele şi celelalte organe centrale de stat şi obşteşti vor stabili instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile economice în care nu pot fi angajaţi strãinii.
Strãinii pot dobîndi calitatea de membri ai organizaţiilor obşteşti dacã statutul acestor organizaţii nu le interzice dobindirea acestei calitãţi.
Pentru angajarea strãinilor potrivit prevederilor alineatului 2, cît şi pentru dobindirea calitãţii de membri ai unei organizaţii obşteşti, este necesar acordul Ministerului Afacerilor Interne.
Acordul prevãzut la alineatul precedent nu se cere la angajarea în munca a cetãţenilor strãini care vin în România pentru desfãşurarea unei activitãţi pe o durata determinata, în baza unor contracte sau a unor angajamente internaţionale încheiate de organizaţiile socialiste.
ART. 24
Angajarea, transferarea şi încetarea angajãrii strãinilor se anunta în termen de 5 zile de cãtre cel care angajeazã, la organul local al Ministerului Afacerilor Interne. Aceeaşi obligaţie revine, în mod corespunzãtor, organizaţiilor obşteşti, în ce priveşte pe strãinii care devin membri ai acestor organizaţii.
ART. 25
Strãinii veniti în România pentru o şedere temporarã în scop personal ori aflaţi în tranzit pe teritoriul roman nu pot fi angajaţi în munca şi nici nu pot desfasura pe cont propriu vreo activitate lucrativã.
CAP. 5
Ieşirea strãinilor din România
ART. 26
Strãinii pot ieşi din România în baza actelor prevãzute de lege pentru trecerea frontierei de stat romane.
ART. 27
Strainul invinuit sau inculpat într-o cauza penalã nu poate pãrãsi ţara decît numai dupã scoaterea de sub urmãrire, încetarea urmãririi penale, încetarea procesului penal sau achitare, iar în caz de condamnare, numai dupã executarea pedepsei.
În cazul în care condamnarea a fost pronunţatã cu suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei, strainul poate pãrãsi ţara dupã ce hotãrîrea a rãmas definitiva.
Strainul care nu are domiciliul în România şi este invinuit sau inculpat într-o cauza penalã poate pãrãsi ţara chiar şi fãrã îndeplinirea condiţiilor prevãzute în alineatul 1, dacã a depus cauţiunea prevãzutã de lege.
Strainului care are de îndeplinit o obligaţie de întreţinere sau o obligaţie rezultatã din prestarea unor servicii publice i se poate permite ieşirea din ţara, dacã exista garanţii corespunzãtoare ca acestea vor fi îndeplinite.
ART. 28
În cazurile prevãzute la art. 27, organele competente sau persoanele interesate vor înştiinţa Ministerul Afacerilor Interne despre obligaţiile ce revin strainului, comunicind şi actele doveditoare.
CAP. 6
Contravenţii
ART. 29
Încãlcarea dispoziţiilor din prezenta lege, arãtate mai jos, constituie contravenţii şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amenda de la 80 la 200 lei, contravenţiile la dispoziţiile art. 5, 6 alin. 3. art. 9, 17, 22 şi 38;
b) cu amenda de la 160 la 300 lei, contravenţiile la dispoziţiile art. 10, 12 alin. 1, art. 14 şi art.16 alin.1 şi 2;
c) cu amenda de la 200 la 500 lei, contravenţiile la dispoziţiile art. 16 alin. 3, art. 19, 24 şi 39;
d) cu amenda de la 300 la 1000 lei, contravenţiile la dispoziţiile art. 18 alin. 2, art. 21 alin. 4, art. 23 alin. 1, 2 şi 4 şi art. 25.
ART. 30
Constatarea contravenţiilor prevãzute în prezenta lege se face de ofiţerii şi subofiterii de militie, care, prin procesul-verbal de constatare, aplica şi sancţiunea.
ART. 31
Contravenienţii pot face plîngere contra procesului-verbal de constatare a contravenţiei în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia, dupã caz, la şeful Inspectoratului militiei municipiului Bucureşti, la şeful inspectoratului militiei judeţene, la şeful militiei municipiului sau oraşului, ori la loctiitorii acestora.
Plîngerea se soluţioneazã, prin încheiere motivatã, în termen de cel mult 30 zile de la data înregistrãrii ei.
Încheierea prin care s-a soluţionat plîngerea este definitiva şi executorie.
ART. 32
Ori de cîte ori faptele considerate contravenţii prin prezenta lege se savirsesc în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, acestea vor fi urmãrite, judecate şi sancţionate potrivit legii penale.
CAP. 7
Dispoziţii finale şi tranzitorii
ART. 33
În înţelesul prezentei legi, organe ale Ministerului Afacerilor Interne sînt: Direcţia pentru paşapoarte, evidenta strãinilor şi controlul trecerii frontierei, Inspectoratul militiei municipiului Bucureşti şi inspectoratele militiei judeţene, organele municipale, orãşeneşti şi comunale ale militiei.
ART. 34
Evidenta strãinilor se tine de cãtre organele Ministerului Afacerilor Interne.
Ministerul Afacerilor Interne va asigura tipãrirea fişelor de evidenta necesare, pe care le va pune la dispoziţia persoanelor juridice şi fizice care acorda gazduire strãinilor.
De la prevederile alineatului 1 se excepteazã urmãtoarele categorii de strãini, a cãror evidenta se tine de cãtre Ministerul Afacerilor Externe:
a) membrii misiunilor diplomatice, reprezentantelor permanente, oficiilor consulare şi reprezentantelor consular-comerciale, precum şi membrii familiilor lor;
b) pe baza de reciprocitate, invitaţii membrilor misiunilor diplomatice, reprezentantelor permanente, oficiilor consulare şi reprezentantelor consular-comerciale;
c) strãinii veniti în misiuni oficiale la organizaţiile şi organismele internaţionale guvernamentale sau la secţiile acestora, precum şi membrii familiilor lor;
d) corespondenţii publicaţiilor agentiilor de ştiri şi a radio-televiziunilor strãine, precum şi membrii lor de familie, pe baza de reciprocitate.
ART. 35
Prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili norme speciale privind evidenta şi deplasarea strãinilor mentionati în art. 34 alin. 3.
ART. 36
Strãinii cãrora li se acorda dreptul de azil pot fi scutiţi, de cãtre ministrul afacerilor interne, de unele obligaţii ce le revin conform dispoziţiilor prezentei legi.
ART. 37
Dispoziţiile prezentei legi se aplica şi strãinilor cetãţeni ai statelor cu care România a încheiat acorduri internaţionale, în mãsura în care prin acestea nu se dispune altfel.
ART. 38
Strãinii care vin în Republica Socialistã România şi utilizeazã mijloace de cazare proprii nu se pot stabili cu acestea decît pe terenuri special amenajate sau care se pot închiria în acest scop.
ART. 39
Organizaţiile socialiste care au angajaţi strãini sînt obligate ca, în termen de 60 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sa înainteze propunerile lor organelor Ministerului Afacerilor Interne, în vederea obţinerii acordului prevãzut la art. 23 alin. 4. În cazul cînd organele Ministerului Afacerilor Interne nu sînt de acord cu menţinerea strainului în locul de munca în care se afla, sau strainul, potrivit prevederilor art. 23, nu poate rãmîne în funcţie, cel care l-a angajat îl va transfera în alt loc de munca, în condiţiile Codului muncii, cu respectarea prevederilor art. 23 din prezenta lege.
ART. 40
Decretul nr. 260/1957 privind reglementarea intrãrii, şederii şi iesirii strãinilor din Republica Socialistã România, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 15 iunie 1957, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
