Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 20 mai 2002

Comenteaza legea

Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAP. 1
Domeniul de aplicare

ART. 1
(1) Organizarea comuna a pieţei vitivinicole conţine reguli privind:
a) potenţialul de producţie vitivinicolã;
b) mecanismele de piaţa;
c) organizaţiile de producãtori şi organismele de filiera;
d) practicile şi tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia produselor vitivinicole;
e) vinurile şi alte produse vitivinicole de calitate obţinute în areale viticole delimitate;
f) regimul schimburilor cu tari terţe.
(2) Principiile de organizare comuna a pieţei vitivinicole se referã la:
a) menţinerea pe piaţa comunitarã a celui mai bun echilibru între cerere şi oferta;
b) posibilitatea producãtorilor de a exploata pieţele în expansiune;
c) permisivitatea sistemului de a deveni, în mod durabil, mai competitiv;
d) eliminarea utilizãrii intervenţiei statului în cazul producţiei de vin excedentare;
e) susţinerea pieţei vitivinicole şi favorizarea continua a aprovizionãrii segmentelor din sectorul alcoolului alimentar cu produse de la distilarea vinului;
f) recunoaşterea diversitatii regionale şi oficializarea rolului potenţial al grupurilor de producãtori şi organismelor de filiera.
(3) Produsele care sunt obţinute prin valorificarea strugurilor, musturilor, vinurilor şi subproduselor vitivinicole sunt prevãzute în anexa nr. 1.
(4) Definiţiile produselor menţionate în anexa nr. 1 şi termenii utilizaţi pentru desemnarea acestora sunt prevãzuţi în anexa nr. 2.
(5) Campania de producţie vitivinicolã începe la data de 1 august a fiecãrui an şi se încheie la data de 31 iulie a anului urmãtor.

CAP. 2
Potenţialul de producţie vitivinicolã

A. Producţia viticolã

SECŢIUNEA 1
Arealele de cultura

ART. 2
In România vita de vie se cultiva, cu precãdere, în arealele consacrate tradiţional acestei activitãţi, situate mai ales în zona colinarã, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitãrii teritoriale.
ART. 3
(1) Plantaţiile de vita de vie se grupeazã, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole. Definiţiile acestora sunt prevãzute în anexa nr. 3.
(2) Plantaţiile de vita de vie situate în afarã perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii rãzleţe.
(3) Încadrarea zonelor viticole, a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizeazã pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului roman.
ART. 4
(1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte urmãtoarele categorii de plantaţii şi terenuri:
a) plantaţiile de vita de vie roditoare, plantaţiile de portaltoi, plantaţiile-mama furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrãdãcinare şi şcolile de vite;
b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişãrii viilor, aflate în perioada de pregãtire pentru plantare;
c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completeazã sau unesc masivele viticole existente şi care prezintã condiţii pentru a fi cultivate cu vita de vie.
(2) Terenurile prevãzute la alin. (1) lit. b) şi c) reprezintã rezerva pentru cultivare cu vita de vie.
ART. 5
(1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor asigura efectuarea şi actualizarea lucrãrilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.
(2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe baza de must şi vin şi a strugurilor de masa cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol care, datoritã condiţiilor naturale, soiurilor de vita de vie cultivate şi tehnologiilor de cultura aplicate, permit obţinerea unor produse de înalta calitate, caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomanda sa poarte denumirea locului în care au fost produse.
ART. 6
(1) Lucrãrile de delimitare teritorialã a arealelor viticole se evidenţiazã distinct în Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastrul viticol, şi urmãresc:
a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, în care se includ categoriile de plantaţii viticole şi de terenuri prevãzute la art. 4;
b) identificarea şi delimitarea arealelor de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;
c) evidenta plantaţiilor viticole şi a terenurilor apte de a fi cultivate cu vita de vie, pe deţinãtori şi parcele.
(2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor împreunã cu Ministerul Administraţiei Publice stabilesc normele metodologice de realizare şi de ţinere a Cadastrului viticol, ca o componenta a Cadastrului agricol, cu respectarea normelor metodologice de realizare a Cadastrului general, elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.

SECŢIUNEA a 2-a
Producerea materialului sãditor viticol

ART. 7
(1) In viticultura se admite folosirea urmãtoarelor categorii de material sãditor:
a) vite altoite;
b) vite nealtoite din soiuri roditoare;
c) vite portaltoi.
(2) Vitele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri.
(3) Pentru producerea vitelor sunt admise urmãtoarele categorii de material de înmulţire:
a) coarde-altoi;
b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrãdãcinare;
c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrãdãcinare.
(4) Materialul de înmulţire prevãzut la alin. (3) trebuie sa provinã din plantaţii-mama specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire.
ART. 8
(1) Producerea, controlul calitãţii şi comercializarea materialului sãditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calitãţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului sãditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole, republicatã.
(2) Baza materialã aferentã sectorului de producere a materialului sãditor viticol, respectiv complexuri de altoire şi fortare, terenuri pentru asolamente, plantaţii-mama de portaltoi şi coarde-altoi, este protejata prin lege în sensul respectãrii destinaţiei iniţiale, indiferent de deţinãtorii actuali sau viitori.

SECŢIUNEA a 3-a
Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole

ART. 9
(1) Soiurile de vita de vie aflate în cultura se clasifica în urmãtoarele grupe:
a) recomandate;
b) autorizate;
c) autorizate temporar;
d) interzise.
(2) Definiţiile grupelor de soiuri sunt prevãzute în anexa nr. 3.
(3) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor organizeazã elaborarea lucrãrii de zonare a soiurilor de vita de vie recomandate şi autorizate pentru cultura în cadrul fiecãrui areal şi actualizarea periodicã a acestei lucrãri.
(4) Suprafeţele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi direct producãtori, situate în arealele viticole şi în extravilanul localitãţilor din afarã arealelor viticole, se supun defrişãrii într-un interval de 15 ani de la data publicãrii prezentei legi, pe baza unor programe de sprijin de reinfiintare a plantaţiilor, aprobate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
(5) Pentru suprafeţele plantate cu hibrizi producãtori direcţi situate în arealele viticole delimitate, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor va pune gratuit la dispoziţie producãtorilor viticoli materialul sãditor din soiuri recomandate şi autorizate pentru replantare.
ART. 10
Înfiinţarea plantaţiilor de vita de vie se face, cu precãdere, în arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afarã arealelor viticole pot fi înfiinţate plantaţii destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafeţe de preferinţa comasate în apropierea localitãţilor amplasate, în special, pe terenuri în panta, pe terasele râurilor sau pe alte terenuri mai puţin favorabile altor culturi agricole.
ART. 11
(1) In arealele viticole sau în extravilanul localitãţilor din afarã arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de vita de vie pe o suprafaţa de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste aceasta limita a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare, eliberata de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesarã prezentarea de cãtre solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de unitatea de cercetãri vitivinicole din zona.
(2) Autorizaţia de plantare se elibereazã, dupã caz, pe baza unui drept de plantaţie noua sau de replantare ori de plantare pe o rezerva de teren. Definiţiile termenilor utilizaţi în prezentul alineat sunt prevãzute în anexa nr. 4.
(3) Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege sotii şi copiii necãsãtoriţi, dacã gospodãresc împreunã cu pãrinţii lor.
(4) Direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autoritãţile administraţiei publice locale în a cãror raza teritorialã este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare.
ART. 12
(1) Înfiinţarea plantaţiilor de vita de vie în suprafaţa de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie, precum şi extinderea celor existente peste aceasta suprafaţa se fac numai cu soiuri recomandate şi autorizate. Modificarea sortimentului unor plantaţii existente, prin suprltoiri, se poate face numai prin folosirea soiurilor din aceste categorii.
(2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producãtori în arealele viticole şi în extravilanul localitãţilor situate în afarã arealelor viticole, precum şi folosirea materialului sãditor provenit din vite de hibrizi direct producãtori, pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate.
(3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenta relativã la boli, care sunt obţinuţi prin incrucisari complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, pe suprafaţa de cel mult 0,1 ha de familie, poate fi fãcuta numai în intravilanul localitãţilor situate în afarã arealelor viticole, în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) şi (3) are drept consecinţa, pe lângã sancţionarea cu amenda contravenţionalã, potrivit prezentei legi, şi defrişarea plantaţiei. In cazul în care fãptuitorul nu aduce la îndeplinire mãsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara judeţeana şi a municipiului Bucureşti procedeazã la defrişarea plantaţiei şi îl obliga pe cel în cauza la plata tuturor cheltuielilor aferente.
(5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a vitelor altoite, inradacinate sau a porţiunilor de vita de vie, în scopul producerii de struguri, de coarde-altoi şi coardeportaltoi.
ART. 13
In scopul adaptãrii producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurãrii calitãţii produselor vitivinicole se instituie regimul de concentrare, specializare şi reconversiune al plantaţiilor viticole:
a) în arealele viticole delimitate;
b) în afarã arealelor viticole, pentru înlocuirea viilor hibride din extravilanul localitãţilor cu soiuri nobile recomandate şi autorizate şi limitarea acestora la cerinţele satisfacerii consumului local.
ART. 14
(1) Deţinãtorii de plantaţii viticole au obligaţia sa execute lucrãrile de întreţinere a viilor, în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dãunãtorilor, în condiţii tehnice corespunzãtoare şi în perioade optime, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine vor fi supuse unui regim special de control cu privire la respectarea condiţiilor de cultura, stabilite prin normele tehnice emise de Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.), în baza ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, prin care s-a acordat dreptul de producere a vinului cu denumire de origine.
(3) Prin lucrãrile executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajãrile pedo- şi hidroameliorative.
ART. 15
(1) Defrişarea plantaţiilor de vita de vie în suprafaţa mai mare de 0,1 ha de agent economic sau de familie se face numai pe baza autorizaţiei de defrişare a viilor, eliberata de direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara judeţeana şi a municipiului Bucureşti, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
(2) Prin defrişare se înţelege eliminarea completa a butucilor care se gãsesc pe un teren cultivat cu vita de vie.
ART. 16
Pentru abandonul definitiv al suprafeţelor cu hibrizi direct producãtori interzişi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de familie, se acorda prime de abandon în condiţiile prevãzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

SECŢIUNEA a 4-a
Producţia de struguri

ART. 17
(1) In funcţie de însuşirile lor tehnologice, strugurii pot avea urmãtoarele destinaţii:
a) consum în stare proaspãta;
b) vinificaţie;
c) industrializare: producere de sucuri, musturi concentrate, dulceţuri, compoturi şi stafide.
(2) Strugurii de masa destinaţi comercializãrii în stare proaspãta trebuie sa corespundã normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masa, improprii consumului în stare proaspãta, pot fi vinificaţi, cu condiţia ca vinurile sa fie destinate numai consumului familial, distilãrii sau producerii oţetului.
(3) Strugurii de masa obţinuţi din anumite soiuri cultivate în arealele cu condiţii favorabile, recunoscute pentru vocaţia lor, caracterizaţi prin însuşiri calitative deosebite, stabilite prin norme tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, pot fi valorificaţi cu denumire de origine.
(4) Strugurii obţinuţi din soiurile de masa admise ca având funcţii mixte pot fi valorificaţi pentru consum în stare proaspãta, în condiţiile respectãrii normelor de calitate stabilite prin standarde, sau la vinificaţie, în vederea producerii vinului de masa sau a distilatului de vin.
(5) Lista cuprinzând soiurile cu funcţii mixte este aprobatã prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.

B. Producţia vinicolã

SECŢIUNEA 1
Vinurile şi produsele pe baza de must şi de vin

ART. 18
In funcţie de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie, precum şi de tehnologia de producere, vinurile sunt clasificate in: vinuri de masa, vinuri de calitate şi vinuri speciale, astfel:
a) vinurile de masa se obţin din soiuri de mare producţie, cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obţinute şi din soiuri de masa cu funcţii mixte, precum şi din soiuri pentru vinuri de calitate, ai cãror struguri nu îndeplinesc condiţiile prevãzute pentru aceasta categorie. Din categoria vinurilor de masa fac parte şi cele din viile rãzleţe. Vinurile de masa trebuie sa aibã tãria alcoolicã dobandita de minimum 8,5% în volume. Sub aceasta tãrie alcoolicã produsele nu pot fi puse în vânzare pentru consum sub denumirea de vin.
Definirea noţiunilor de tãrie alcoolicã este prevãzutã în anexa nr. 2;
b) vinurile de calitate se obţin din soiurile cu însuşiri tehnologice superioare, cultivate în arealele viticole consacrate acestei destinaţii, dupã o tehnologie proprie. Tãria alcoolicã dobandita, fãrã adaos, a vinurilor de calitate trebuie sa fie de cel puţin 10,5% în volume.
Vinurile de calitate sunt clasificate in:
1. vinuri de calitate cu indicaţie geograficã recunoscuta;
2. vinuri de calitate cu denumire de origine controlatã.
Vinurile de calitate, care se disting prin originalitatea însuşirilor lor imprimate de locul de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultura şi de tehnologia de vinificaţie folositã, pot fi încadrate în categoria vinurilor de calitate superioarã cu denumire de origine controlatã. Tãria alcoolicã dobandita a acestora trebuie sa fie de minimum 11% în volume.
Punerea în consum a vinurilor de calitate superioarã cu denumire de origine controlatã se face sub numele arealului de producere delimitat, în mod obişnuit al centrului viticol, eventual al plaiului viticol, precum şi al soiului sau al sortimentului de soiuri.
Vinurile de calitate fãrã denumire de origine controlatã sunt comercializate prin indicarea provenientei lor geografice recunoscute, cu sau fãrã menţiunea soiului sau a sortimentului de soiuri;
c) vinurile speciale sunt obţinute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente autorizate şi caracteristici determinate de însuşirile tehnologice ale materiei prime şi de tehnologia folositã pentru producerea lor.
Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile licoroase şi alte asemenea vinuri autorizate în condiţiile legii.
Pentru producerea unor vinuri speciale se admite folosirea de substanţe aromatizante naturale extrase din plante, autorizate în condiţiile legii.
ART. 19
Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisã. Singura aromatizare acceptatã este cea datoratã contactului vinului cu lemnul de stejar.
ART. 20
(1) Din mustul de struguri se pot obţine, în afarã de vin: suc de struguri, must tãiat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, tulburel, mistel, precum şi alte produse autorizate.
(2) Prin prelucrarea vinului pot fi obţinute urmãtoarele produse: vin alcoolizat, distilat de vin, alcool de origine viticolã, oţet din vin, iar din distilatul de vin pot fi obţinute romaniacul şi rachiul de vin.
(3) Principalele produse secundare obţinute din vinificaţie sunt tescovina de struguri şi drojdia de vin. Prin prelucrarea obligatorie a acestora în distilerii care deţin licenţe de fabricaţie se obţin rachiuri, alcool de origine viticolã, precum şi alte produse.
(4) Se interzice folosirea oricãrui produs secundar şi a sucului de struguri pentru obţinerea de vinuri, indiferent de tehnologiile folosite.
(5) Condiţiile de obţinere a produselor derivate din must, vin şi subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 21
(1) Vinul de hibrizi direct producãtori sau de hibrizi interspecifici cu rezistenta relativã la boli, asa cum sunt definiţi la art. 12 alin. (3), este destinat numai consumului familial, obţinerii alcoolului de origine vinicolã, precum şi a oţetului.
(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producãtori şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producãtori şi va fi valorificat în condiţiile prevãzute la alin. (1).

SECŢIUNEA a 2-a
Vinurile şi produsele pe baza de must şi de vin cu denumire de origine controlatã şi cu indicaţie geograficã recunoscuta

ART. 22
(1) Un vin poate purta o denumire de origine controlatã, cu condiţia ca aceasta sa fie consacratã prin tradiţie şi printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali şi umani.
(2) Vinurile cu denumire de origine controlatã pot fi obţinute numai prin respectarea unor condiţii speciale, referitoare la: arealul de producere, soiurile sau sortimentul de soiuri, recomandate şi autorizate, conţinutul în zahãr al strugurilor la cules, tãria alcoolicã naturala şi cea dobandita a vinului, producţia maxima la hectar, metodele de cultura, procedeele de vinificare, examenul analitic şi organoleptic, ambalarea, etichetarea şi efectuarea controlului.
(3) Denumirile de origine pot fi acordate şi unor vinuri speciale, romaniacuri, în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 23
(1) Vinurile cu denumire de origine controlatã sunt cele obţinute din struguri produşi în cadrul podgoriei sau centrului viticol independent, delimitate pentru denumirea aprobatã prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, cu condiţia ca vinificarea, depozitarea, condiţionarea, maturarea şi îmbutelierea lor sa se facã în interiorul arealului respectiv.
(2) In cazuri speciale şi sub control strict, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlatã pot fi fãcute în unitãţi specializate, în afarã podgoriei sau centrului viticol independent în care au fost produşi strugurii. In aceste cazuri se vor menţiona în mod obligatoriu pe eticheta imbuteliatorul şi locul imbutelierii.
(3) In condiţii de forta majorã se admite ca producerea vinurilor cu denumire de origine controlatã sa se facã în unitãţi specializate, situate într-un areal alãturat celui în care au fost produşi strugurii.
ART. 24
(1) Protecţia indicatiei geografice recunoscute este realizatã în cazul în care vinul este obţinut într-o regiune viticolã sau într-o zona de producţie recunoscuta, iar calitatea, renumele sau alte caracteristici ale vinului sunt specifice locului de provenienta.
(2) Pentru vinurile cu indicaţie geograficã recunoscuta producerea strugurilor şi a vinului este legatã de locul de provenienta, iar celelalte activitãţi privind depozitarea, condiţionarea şi pregãtirea vinurilor pentru comercializare pot fi efectuate în afarã acestuia.

SECŢIUNEA a 3-a
Condiţiile de calitate şi de producere a vinurilor şi a produselor pe baza de must, vin şi subproduse vinicole

ART. 25
Vinurile şi celelalte produse obţinute din must, vin şi subproduse vinicole trebuie sa corespundã, în momentul punerii lor în consum, caracteristicilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele metodologie de aplicare a prezentei legi şi prin standardele în vigoare.
ART. 26
(1) Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a bãuturilor pe baza de must, vin şi subproduse vinicole trebuie sa asigure o buna elaborare, conservare şi evoluţie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie sa conducã la modificãri ale compoziţiei acestor bãuturi în afarã unor limite normale, asigurându-se pãstrarea însuşirilor lor de naturaleţe şi autenticitate.
(2) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor, a vinurilor şi a celorlalte produse derivate din must, vin şi subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, ele urmând sa fie permanent puse de acord cu progresele realizate în acest domeniu.
(3) In anii cu condiţii nefavorabile pentru acumularea zaharurilor în mustul de struguri, se poate autoriza în mod excepţional de cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.), ridicarea potenţialului alcoolic al vinurilor, în echivalenta a cel mult 2% alcool în volume, cu condiţia ca tãria alcoolicã totalã a vinurilor sa nu o depãşeascã pe cea obţinutã în anii normali, ea neputând fi mai mare de 12,5% în volume.
(4) Este interzisã şi se pedepseşte, potrivit legii, falsificarea sau substituirea vinurilor ori a bãuturilor pe baza de must, vin şi subproduse vinicole. Se considera ca fiind falsificãri: diluarea vinului cu apa; mascarea unor defecte sau alterãri ale vinurilor prin adaosuri care determina modificãri ale gustului, aromei şi compoziţiei naturale ale acestora; prepararea de bãuturi din drojdie şi tescovina cu adaos de zahãr, precum şi folosirea oricãror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Prin substituire se înţelege producerea şi comercializarea vinurilor, a bãuturilor pe baza de must şi vin şi a subproduselor vitivinicole, precum şi prezentarea acestora sub o identitate falsa.
ART. 27
(1) Comercializarea sub denumirea de vin a produselor realizate din alte materii prime decât struguri este interzisã.
(2) Bãuturile obţinute pe baza de must şi vin, care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute în prezenta lege, precum şi în normele metodologice de aplicare a acestei legi, vor purta denumiri în care nu va fi utilizat termenul vin, singur sau prin asociere cu alţi termeni.
ART. 28
Vinurile şi produsele pe baza de must, vin şi subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie sa corespundã criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum, precum şi prin normele internaţionale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice, precum şi alte limite de compoziţie, autorizate în ţara importatoare.
ART. 29
(1) Producãtorii, depozitarii şi comercianţii de vinuri cu ridicatã trebuie sa facã o declaraţie de stocuri, care se depune şi se înregistreazã în 3 exemplare la autoritãţile administraţiei publice locale în a cãror raza teritorialã sunt depozitate produsele, înainte de data de 15 august a fiecãrui an. Un exemplar se pãstreazã de cãtre deponent, un exemplar se depune la primãrie şi un alt exemplar se transmite la direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara judeţeana sau a municipiului Bucureşti.
(2) In termen de 15 zile de la terminarea fermentãrii mustului, dar nu mai târziu de data de 15 decembrie a anului de recolta, producãtorii de vin au obligaţia de a întocmi o declaraţie de recolta, care se înregistreazã şi se depune în 3 exemplare la autoritãţile administraţiei publice locale în a cãror raza teritorialã este depozitat vinul. Producãtorii de vin sunt obligaţi sa pãstreze un exemplar şi sa transmitã câte un exemplar la primãrie şi la direcţia generalã pentru agricultura şi industrie alimentara judeţeana sau a municipiului Bucureşti.
(3) In cazul solicitãrii dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar al declaraţiei de recolta va fi depus şi la oficiul teritorial al Oficiului Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole.
(4) Producãtorii care deţin o suprafaţa totalã de vie de pana la 0,5 ha de familie sunt scutiţi de a face declaraţii de stocuri şi de recolta.
ART. 30
(1) Dreptul de producere a vinului şi a altor produse pe baza de must şi de vin cu denumire de origine, în cadrul unui anumit areal, se acorda prin autorizaţii eliberate de organele împuternicite în acest scop.
(2) Dreptul folosirii de cãtre producãtori a unor denumiri de origine, pentru anumite loturi de vin şi distilate din vin produse, se acorda anual, prin eliberarea unor certificate de atestare a denumirilor de origine, de cãtre organele autorizate în acest scop, în baza verificãrilor efectuate de specialişti împuterniciţi de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, în legãtura cu respectarea condiţiilor impuse pentru cultura viţei de vie şi producerea vinurilor şi în baza controlului efectuat de laboratoare autorizate asupra caracteristicilor chimice şi organoleptice ale vinurilor.
(3) Certificatul de atestare a denumirii de origine se retrage în mod obligatoriu de organele de control abilitate în acest scop ori de câte ori se constata, la producãtor sau la comerciant, ca vinul în cauza, indiferent de faza sa de evoluţie, nu mai corespunde condiţiilor de calitate prevãzute pentru denumirea respectiva.
(4) Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine este ţinuta de producãtor, care este obligat sa înscrie într-un registru special toate livrãrile de vin, pana la limita cantitãţii certificate.
ART. 31
Producerea în vederea comercializãrii a vinurilor, a vinurilor speciale, a romaniacurilor, a altor bãuturi pe baza de must şi vin, precum şi a oţetului din vin poate fi fãcuta numai de agenţi economici şi de producãtori particulari, pe baza licenţei de fabricaţie eliberate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu avizul Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei.

SECŢIUNEA a 4-a
Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole

ART. 32
Comercializarea vinurilor şi a produselor pe baza de must şi vin se face de cãtre agenţii economici şi producãtorii particulari, prin comerţul cu ridicatã şi comerţul cu amãnuntul, în condiţiile legii.
ART. 33
Producãtorii şi comercianţii de produse în vrac sunt obligaţi sa ţinã evidenta acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Sunt scutiţi de a tine aceste evidente producãtorii care deţin o suprafaţa de vie de pana la 0,5 ha.
ART. 34
(1) Importul şi exportul de vinuri şi de alte produse pe baza de must şi vin se fac în conformitate cu acordurile comerciale bazate pe contingente, taxe vamale şi certificate de origine.
(2) Calitatea vinurilor şi a celorlalte bãuturi provenite din must, vin şi distilate importate trebuie doveditã prin declaraţii de conformitate, certificate de calitate şi buletine de analiza, eliberate de laboratoarele recunoscute în ţara de origine, prin care producãtorul confirma ca produsul îndeplineşte nivelul calitativ garantat. Confirmarea certificãrii din ţãrile de origine a produselor şi a conţinutului etichetelor se face prin grija importatorilor. Certificatele vor conţine, în mãsura în care convenţia dintre state nu prevede altfel, informaţii de recunoaştere-identificare, cum ar fi: marca producãtorului, denumirea produsului, principalele caracteristici calitative de referinţa, data fabricaţiei, termenul de valabilitate. Verificarea respectãrii condiţiilor calitative se va face prin testarea acestor produse în laboratoare autorizate sau în baza recunoaşterii reciproce cu organismele similare din alte tari, în condiţiile prevãzute de normele internaţionale recunoscute şi aplicate în România.
(3) Vinurile şi celelalte bãuturi provenite din must şi vin, importate în vrac, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate.
(4) Produsele vinicole livrate la export vor fi însoţite de documentele prevãzute în reglementãrile în vigoare şi în contractul pãrţilor.
(5) Statul asigura protejarea producţiei interne vitivinicole, prin stabilirea de taxe vamale la produsele similare din import, inclusiv la spirt, bãuturi spirtoase şi melasa, pana la nivelul maxim permis de acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
ART. 35
Vinurile şi celelalte bãuturi pe baza de must şi vin pot fi puse în consum sub forma îmbuteliatã sau neîmbuteliatã. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlatã, vinurilor cu indicaţie geograficã, romaniacurilor, vinurilor speciale, cu excepţia pelinului.
ART. 36
(1) Etichetarea este obligatorie pentru toate vinurile şi bãuturile pe baza de must şi vin, puse în consumaţie sub forma îmbuteliatã.
(2) In sistemul de etichetare se folosesc indicaţiile obligatorii sau, dupã caz, cele facultative, potrivit precizãrilor stabilite prin reglementãrile în vigoare.
(3) Înscrierea pe etichete a indicaţiilor, însemnelor sau ilustraţiei, susceptibile de a crea confuzii cu privire la originea, natura ori categoria produsului, este interzisã, potrivit reglementãrilor în vigoare.

CAP. 3
Mecanismele de piaţa

ART. 37
(1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masa, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de cãtre producãtori a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat.
(2) Statul sprijinã producãtorii pentru stocajul privat al produselor menţionate anterior şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat, prin subvenţii acordate din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin organele sale teritoriale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
(3) Sursele de finanţare pentru aceste ajutoare sunt stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Se acorda ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat pentru:
a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri;
b) efectuarea unor practici oenologice.
ART. 38
(1) Statul poate interveni prin adoptarea de mãsuri privind distilarea vinului, în cazul unor situaţii de criza susceptibile de a provoca perturbari ale pieţei datoritã unor importante excedente si/sau unor probleme de calitate.
(2) Mãsurile au drept scop:
a) absorbtia cantitãţilor excedentare de vin;
b) asigurarea continuitãţii aprovizionãrii pieţei de la o recolta la alta.
(3) Mãsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producãtorilor.
ART. 39
Modalitãţile de acordare a ajutoarelor cãtre producãtori pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat, precum şi sistemul de plati pentru distilare sunt prevãzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

CAP. 4
Organizaţiile de producãtori şi organismele de filiera

ART. 40
(1) Statul sprijinã înfiinţarea organizaţiilor de producãtori şi a filierelor pe produs prin legi speciale.
(2) Prin constituirea organizaţiilor de producãtori, realizatã pe baza iniţiativei libere a acestora, se urmãresc:
a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei, sub aspectul calitãţii şi cantitãţii;
b) promovarea concentrãrii ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţa;
c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protecţiei mediului ambiant, protecţia calitãţii apei, a solului şi a peisajului, asigurându-se totodatã conservarea si/sau favorizarea biodiversitatii;
d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie.
(3) Noţiunea filiera se referã la un produs sau la o grupa de produse şi comporta doua aspecte principale:
a) identificarea produselor, a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filiera, reprezentate prin agenţi economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei;
b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor, structuri şi funcţionarea pieţei, intervenţiile statului prin subvenţii, credite, fiscalitate, politici comerciale şi altele asemenea.
ART. 41
(1) In vederea ameliorãrii funcţionarii pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlatã şi a celor de calitate cu indicaţie geograficã recunoscuta, Guvernul analizeazã propunerile organismelor de filiera, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), în acest domeniu şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţa.
(2) Acţiunile întreprinse de organismele de filiera vizeazã:
a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie;
b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor, îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului;
c) ameliorarea calitãţii produselor în toate stadiile de producţie, vinificare şi comercializare;
d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afecteazã calitatea produselor, protecţia solului şi a apei;
e) valorificarea vinurilor şi a altor bãuturi pe baza de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlatã, a vinurilor de calitate cu indicaţie geograficã recunoscuta, a etichetãrii corespunzãtoare produselor de calitate;
f) promovarea viticulturii ecologice, a combaterii integrate sau a altor mãsuri alternative de producţie, cu asigurarea protecţiei mediului ambiant;
g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei;
h) coordonarea valorificãrii pe piaţa a produselor, prin studii de piaţa;
i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementãrile comunitare.

CAP. 5
Îndrumarea şi coordonarea realizãrii producţiei vitivinicole

ART. 42
In vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activitãţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei, precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţeazã şi funcţioneazã:
a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;
b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole;
c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.
ART. 43
(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumita în continuare I.S.C.T.V., funcţioneazã ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
(2) I.S.C.T.V. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
ART. 44
Personalul încadrat la I.S.C.T.V. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti.
ART. 45
Cheltuielile curente şi de capital ale I.S.C.T.V. se finanţeazã din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
ART. 46
I.S.C.T.V. asigura supravegherea aplicãrii legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlatã, având urmãtoarele atribuţii:
a) respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajãrilor de combatere a eroziunii solului la producãtorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;
b) avizarea cererilor întocmite pentru înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau agent economic, în vederea acordãrii autorizaţiilor de plantare, respectiv de defrişare, de cãtre direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) colaborarea cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Sãditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, în scopul aplicãrii normelor de producere şi comercializare a materialului sãditor viticol;
d) verificarea şi controlul modului de aplicare a prevederilor legale privind producerea, în vederea comercializãrii, a strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, indiferent de producãtor;
e) respectarea practicilor şi a tratamentelor admise în producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor şi bãuturilor alcoolice distilate cu indicaţie geograficã recunoscuta, în vederea comercializãrii lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate;
f) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberãrii documentelor necesare pentru atestarea calitãţii produselor respective, inclusiv la comercializare;
g) executarea de expertize tehnice şi analize în domeniul realizãrii producţiei de struguri, vinuri şi alte produse vitivinicole;
h) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii bãuturilor alcoolice distilate cu indicaţie geograficã recunoscuta şi asupra eliberãrii documentelor necesare pentru atestarea calitãţii produselor respective, inclusiv la comercializare;
i) verificarea activitãţii laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, în vederea efectuãrii de analize şi expertize la vinuri şi alte bãuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export;
j) executarea în colaborare cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole a unor acţiuni de control tehnic în legãtura cu producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlatã, pentru piaţa interna şi pentru export;
k) verificarea respectãrii prevederilor prezentei legi, precum şi ale <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializãrii alimentelor sau ale altor acte normative în vigoare;
l) interzicerea, pana la remedierea abaterilor constatate, a funcţionarii unitãţilor care produc, prelucreaza, depoziteazã, transporta sau comercializeazã vinuri, alte produse vitivinicole şi bãuturi alcoolice distilate cu indicaţie geograficã recunoscuta şi care nu corespund cerinţelor de calitate prevãzute de reglementãrile în vigoare, precum şi folosirea unor materii prime, aditivi, adjuvanti, materiale de ambalare, echipamente, ustensile, utilaje şi substanţe de decontaminare necorespunzãtoare calitativ;
m) constatarea vinurilor, a altor produse vitivinicole şi bãuturilor alcoolice distilate cu indicaţie geograficã recunoscuta ca fiind improprii consumului ori necorespunzãtoare calitativ; limitarea sau interzicerea utilizãrii şi comercializãrii în alte scopuri ori dispunerea distrugerii lor, în conformitate cu reglementãrile în vigoare;
n) aplicarea sechestrului pe loturile de vinuri, de alte produse vitivinicole şi de bãuturi alcoolice distilate cu indicaţie geograficã recunoscuta, ca fiind necorespunzãtoare sub aspect calitativ, pana la clarificarea situaţiei lor. Deţinãtorii produselor sechestrate trebuie sa asigure condiţii de pãstrare şi conservare adecvate, pana la finalizarea situaţiei create;
o) prelevarea probelor din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate. Contravaloarea acestor analize se stabileşte conform tarifelor de plata folosite de acestea şi care se suporta de agentul economic controlat;
p) pãstrarea secretului profesional, pentru a nu divulga unei terţe pãrţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţa în timpul controlului;
r) verificarea, prin sondaj, a corectitudinii întocmirii declaraţiilor de stocuri şi de recolta, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoana fizica sau juridicã;
s) verificarea licenţelor de fabricaţie solicitate de persoane fizice sau juridice care produc vin, produse pe baza de must, vin şi bãuturi alcoolice distilate cu indicaţie geograficã recunoscuta, destinate comercializãrii;
s) propunerea retragerii licenţei de fabricaţie a unitãţilor producãtoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzãtoare calitativ şi contrare legii;
t) îndeplinirea altor atribuţii stabilite de actele normative în vigoare.
ART. 47
Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestãri de servicii se vãrsa în fondul special "Dezvoltarea agriculturii româneşti", constituit potrivit prevederilor <>Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publica şi privatã a statului cu destinaţie agricolã şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, urmând sa fie utilizate pentru acţiuni de sprijinire a dezvoltãrii şi modernizãrii producţiei vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
ART. 48
(1) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole, denumit în continuare O.N.D.O.V., se organizeazã şi funcţioneazã ca instituţie publica, cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu finanţare din bugetul de stat aprobat pentru minister şi din venituri extrabugetare.
(2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale, se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
ART. 49
O.N.D.O.V. îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
a) elaborarea normelor tehnice pentru producerea vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlatã, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, cu consultarea I.S.C.T.V. şi a Oficiului Naţional al Viei şi Vinului;
b) întocmirea, împreunã cu Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, a unor proiecte de ordine ale ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor pentru aprobarea denumirilor de origine controlatã la vinuri şi alte produse vitivinicole;
c) eliberarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlatã;
d) eliberarea autorizaţiilor de producãtor de vinuri şi de alte produse vitivinicole cu denumire de origine controlatã, în baza cererilor întocmite de deţinãtorii plantaţiilor viticole îndreptãţiţi sa producã astfel de bãuturi sau de producãtorii de vinuri care realizeazã vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de vita de vie care deţin astfel de plantaţii;
e) eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlatã, în baza verificãrilor efectuate în legãtura cu respectarea normelor tehnice de realizare a acestor produse, precum şi a controlului analitic şi organoleptic executat asupra celor pregãtite în vederea comercializãrii;
f) analizarea contestaţiilor depuse în legãtura cu deciziile de retragere a certificatelor menţionate la lit. e);
g) controlul, împreunã cu I.S.C.T.V., privind modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legãtura cu regimul denumirilor de origine controlatã pentru produsele menţionate;
h) retragerea temporarã sau definitiva a documentelor de atestare, în cazul în care se constata nerespectarea de cãtre producãtori a prevederilor deciziilor de producere a vinurilor şi a altor bãuturi cu denumire de origine controlatã, sesizand totodatã I.S.C.T.V. în vederea constatãrii infracţiunilor sau a contravenţiilor prevãzute de lege;
i) asigurarea, prin intermediul specialiştilor împuterniciţi, numiţi prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, a semnãrii documentelor de atestare a calitãţii vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole cu denumire de origine controlatã şi a bãuturilor alcoolice distilate cu indicaţie geograficã recunoscuta;
j) îndeplinirea altor atribuţii stabilite de actele normative în vigoare.
ART. 50
Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producãtor de struguri, vinuri şi alte produse vitivinicole cu denumire de origine controlatã şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de cãtre deţinãtorii de plantaţii viticole, precum şi de producãtorii de vinuri din aceasta categorie, se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
ART. 51
Sumele încasate de O.N.D.O.V. din amenzi şi din prestãri de servicii se vãrsa în fondul special "Dezvoltarea agriculturii româneşti", constituit potrivit prevederilor <>Legii nr. 268/2001 , la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, urmând sa fie utilizate pentru acţiuni de sprijinire a dezvoltãrii şi modernizãrii producţiei vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
ART. 52
(1) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare O.N.V.V., funcţioneazã în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific, cu personalitate juridicã.
(2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.V.V. se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
ART. 53
(1) O.N.V.V. este finanţat din venituri extrabugetare şi din alocaţii bugetare, prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
(2) Veniturile extrabugetare ale O.N.V.V. se realizeazã prin:
a) cotizaţii ale membrilor sãi;
b) sponsorizãri;
c) donaţii;
d) prestãri de servicii.
(3) Veniturile extrabugetare, completate cu alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor pentru O.N.V.V., se utilizeazã pentru susţinerea activitãţii secretariatului permanent, achitarea cotizatiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, denumita în continuare O.I.V., pentru abonamente la publicaţiile strãine de specialitate, participarea specialiştilor romani la manifestãrile organizate de O.I.V., organizarea de acţiuni cu caracter tehnico-ştiinţific şi alte acţiuni de interes naţional în domeniu, aprobate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
ART. 54
(1) O.N.V.V. este constituit din cei mai reputati specialişti din domeniul vitivinicol, din cercetare, învãţãmânt şi producţie, aleşi în adunarea generalã.
(2) Adunarea generalã alege comitetul executiv, secretariatul permanent şi adopta statutul acestui organism. Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor se aproba statutul şi componenta O.N.V.V., ale comitetului executiv şi ale secretariatului permanent.
ART. 55
O.N.V.V. îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
a) fundamentarea, pe baza de studii şi analize, a strategiei pe care România o dezvolta în domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi participarea la stabilirea cadrului metodologic de desfãşurare a activitãţii din acest sector, în concordanta cu interesele economiei şi ale producãtorilor, precum şi cu reglementãrile internaţionale;
b) avizarea lucrãrilor de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de vita de vie, stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe baza de must şi vin, autorizate pentru producere, inclusiv a celor cu denumire de origine controlatã, precum şi a altor lucrãri privind dezvoltarea sectorului vitivinicol;
c) avizarea normelor tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultura a viţei de vie şi de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlatã;
d) iniţierea şi sprijinirea unor acţiuni de propaganda vitivinicolã, a unor manifestãri naţionale şi internaţionale de profil, precum şi asigurarea legãturii României cu organismele internaţionale de specialitate.

CAP. 6
Sancţiuni

ART. 56
Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz.
ART. 57
Constituie infracţiuni urmãtoarele fapte:
a) defrişarea viilor nobile în suprafaţa mai mare de 0,1 ha de agent economic sau de familie, fãrã autorizaţie, se pedepseşte potrivit art. 217 din Codul penal;
b) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a bãuturilor pe baza de must, vin, distilat şi subproduse vinicole, conform art. 19 şi art. 26 alin. (4), precum şi vânzarea acestora, cunoscând ca sunt falsificate sau substituite, se pedepsesc potrivit art. 297 şi 313 din Codul penal.
ART. 58
(1) Pentru prejudicii cauzate prin sãvârşirea faptelor prevãzute la art. 57 persoanele vinovate pot fi obligate la despãgubiri, potrivit dreptului comun.
(2) In cazul sãvârşirii faptelor prevãzute la art. 57 lit. b) se aplica şi mãsura confiscãrii întregii cantitãţi fraudate.
ART. 59
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni:
a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţa de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie ori extinderea peste aceasta limita a celor existente, fãrã autorizaţie de plantare eliberata de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2);
b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste aceasta limita a celor existente cu alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1);
c) încãlcarea art. 12 alin. (2) prin plantarea de hibrizi direct producãtori în arealele viticole sau în extravilanul localitãţilor situate în afarã arealelor viticole;
d) producerea vinurilor cu denumire de origine în afarã arealului delimitat, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 23 alin. (2) şi (3);
e) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must, vin şi distilat de vin, care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi prin standardele în vigoare, potrivit art. 25 şi art. 26 alin. (1) şi (2);
f) folosirea unor denumiri de origine în comercializarea vinurilor şi a altor produse vinicole, fãrã îndeplinirea condiţiilor stabilite de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor pentru acordarea acestora, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1)-(3);
g) producerea, în vederea comercializãrii, a vinurilor, a vinurilor speciale, a romaniacurilor, a altor bãuturi pe baza de must şi vin, precum şi a oţetului din vin, fãrã licenţa de fabricaţie, eliberata potrivit prevederilor art. 31;
h) nerespectarea de cãtre producãtorii şi comercianţii de produse în vrac a normelor de evidenta a acestora, potrivit art. 33;
i) importul şi exportul de vinuri şi de alte produse vinicole în alte condiţii decât cele prevãzute la art. 34 alin. (1)-(4);
j) punerea în consum a vinurilor şi bãuturilor pe baza de must, vin şi distilat de vin sub forma îmbuteliatã, fãrã respectarea prevederilor art. 36;
k) producerea, în vederea comercializãrii, a bãuturilor alcoolice distilate cu indicaţie geograficã recunoscuta, care nu corespund normelor tehnice în vigoare;
l) folosirea de substanţe aromatizante naturale pentru producerea vinurilor speciale, altele decât cele enunţate la art. 18 lit. c). In caz de recidiva se retrage licenţa de fabricaţie;
m) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenta relativã la boli, obţinuţi prin incrucisari complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, în alte condiţii decât cele prevãzute la art. 12 alin. (3).
ART. 60
(1) Contravenţiile prevãzute la art. 59 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amenda de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei, cele prevãzute la lit. b) şi h);
b) cu amenda de la 20.000.000 lei la 25.000.000 lei, cele prevãzute la lit. a), f), g), i), j) şi m);
c) cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, cele prevãzute la lit. c);
d) cu amenda de la 200.000.000 lei la 250.000.000 lei, cele prevãzute la lit. d), e), k) şi l), precum şi confiscarea cantitãţii fraudate.
(2) Amenzile pot fi aplicate şi persoanelor juridice.
ART. 61
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute în prezenta lege se fac prin procesverbal încheiat de persoane special împuternicite de cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei şi Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor, fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare.
ART. 62
Contravenţiilor prevãzute la art. 59 le sunt aplicabile şi dispoziţiile legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

CAP. 7
Dispoziţii finale

ART. 63
(1) Condiţiile de delimitare teritorialã a arealelor viticole, cele privind normele de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole, condiţiile pe care trebuie sa le îndeplineascã vinurile şi produsele pe baza de must, vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlatã şi cele privind obţinerea vinurilor din aceasta categorie, practicile şi tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenta şi atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum şi alte mãsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei şi al Ministerului Integrãrii Europene.
(2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele metodologice de aplicare a legii, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului.
ART. 64
Efectuarea recensamantului patrimoniului viticol se aproba prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 65
Se excepteazã de la prevederile art. 11, 12, 17, 25 şi 26 suprafeţele de vii şi loturile de struguri, precum şi bãuturile folosite în interes experimental sau didactic de cãtre unitãţile de cercetare, învãţãmânt, de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 66
Obiectiunile, contestaţiile şi plângerile formulate la actele de control se soluţioneazã conform dispoziţiilor legale privind soluţionarea obiectiunilor, contestaţiilor şi plangerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control ale organelor Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.
ART. 67
(1) Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Legea viei şi vinului nr. 67/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 34/2000 , precum şi orice alte dispoziţii contrare.
ART. 68
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta lege.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 25 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
PAUL PACURARU

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

ANEXA 1

PRODUSELE
obţinute prin valorificarea strugurilor, musturilor, vinurilor şi subproduselor vitivinicole


   1. Strugurii proaspeţi
   2. Mustul de struguri
   3. Mustul tãiat
   4. Mustul de struguri concentrat
   5. Mustul de struguri concentrat rectificat
   6. Sucul de struguri
   7. Sucul de struguri concentrat
   8. Mistelul
   9. Mustul de struguri parţial fermentat
  10. Tulburelul
  11. Vinul
  12. Vinul brut
  13. Vinul spumant
  14. Vinul spumos
  15. Vinul Muscat spumant
  16. Vinul petiant
  17. Vinul perlant
  18. Bãutura spumanta slab alcoolicã din struguri
  19. Vinul special aromatizat
  20. Vinul pelin
  21. Vinul licoros
  22. Vinul alcoolizat
  23. Alcoolul etilic de origine viticolã
  24. Distilatul de vin
  25. Romaniacul
  26. Rachiul de vin
  27. Tescovina de struguri
  28. Distilatul de tescovina
  29. Rachiul de tescovina
  30. Drojdia de vin
  31. Distilatul de drojdie
  32. Rachiul de drojdie
  33. Spuma de drojdie
  34. Oţetul din vin
  35. Pichetul.

ANEXA 2

DEFINIŢIILE
produselor obţinute din struguri, musturi, vinuri şi subproduse vitivinicole şi termenii utilizaţi pentru desemnarea lor

1. Strugurii proaspeţi sunt fructele viţei de vie, folosite ca atare ori ca materie prima în vinificaţie, recoltate la maturitatea tehnologicã, sau de consum ori într-un anumit stadiu de supramaturare, care dupã zdrobire sau presare cu mijloace obişnuite pot intra spontan în fermentaţie alcoolicã.
2. Mustul de struguri este produsul lichid obţinut, prin scurgere libera sau prin procedee fizice, din struguri proaspeţi. Se admite ca mustul sa aibã un conţinut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.
3. Mustul tãiat este mustul oprit sa între în fermentaţie alcoolicã, prin aplicarea unui procedeu autorizat; conţinutul sau în alcool nu depãşeşte 1% în volume.
4. Mustul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obţinut prin deshidratarea parţialã a mustului proaspãt sau tãiat, efectuatã printr-o metoda autorizata, alta decât cea de încãlzire pe foc direct. El se obţine din struguri de vin cu o concentraţie în zahãr de cel puţin 145 g/l, are un conţinut în zaharuri indicat printr-un indice refractometric determinat la 20°C de minimum 50,9% şi poate avea un conţinut în alcool dobândit de maximum 1% în volume.
5. Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul obţinut prin deshidratarea parţialã a mustului proaspãt sau a mustului tãiat, efectuatã printr-o metoda autorizata, alta decât cea de încãlzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor compuşi decât zahãrul. El se obţine din struguri de vin cu o concentraţie în zahãr de cel puţin 145 g/l, are un conţinut în zaharuri indicat printr-un indice refractometric determinat la 20°C de minimum 61,7% şi poate avea un conţinut în alcool dobândit de maximum 1% în volume.
6. Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat, dar fermentabil, obţinut prin aplicarea de tratamente autorizate, din must de struguri sau prin reconstituire, din must de struguri concentrat ori din suc de struguri concentrat. Se admite ca sucul de struguri sa aibã un conţinut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.
7. Sucul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obţinut prin deshidratarea parţialã a sucului de struguri prin folosirea unei metode autorizate, alta decât cea de încãlzire pe foc direct, astfel ca indicele refractometric determinat la temperatura de 20°C sa nu fie mai mic de 50,9%. Se admite ca sucul de struguri concentrat sa aibã un conţinut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.
8. Mistelul este produsul obţinut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat în fermentaţie. El poate avea o tãrie alcoolicã dobandita cuprinsã între 12% şi 15% în volume, iar mustul folosit pentru obţinerea sa trebuie sa aibã un conţinut în zahãr de cel puţin 145 g/l. Alcoolizarea se face cu alcool etilic alimentar sau cu alcool de origine viticolã, cu tãria alcoolicã de cel puţin 95% în volume, sau cu distilat de vin cu tãrie alcoolicã cuprinsã între 52% şi 86% în volume. Mistelul este utilizat, în principal, ca materie prima pentru prepararea de vinuri speciale.
9. Mustul de struguri parţial fermentat este produsul provenit prin fermentarea mustului de struguri, având o tãrie alcoolicã dobandita mai mare de 1% în volume, dar mai mica de trei cincimi din tãria sa alcoolicã totalã. Totodatã, în cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a cãror tãrie alcoolicã dobandita este mai mica de trei cincimi din tãria lor alcoolicã totalã, dar nu mai puţin de 5,5% în volume, nu sunt considerate musturi parţial fermentate.
10. Tulburelul este vinul în curs de desãvârşire a fermentaţiei alcoolice, neseparat de drojdie, cu o tãrie alcoolicã totalã de minimum 8,5% în volume. El poate fi pus în consum pana la sfârşitul anului de recolta.
11. Vinul este bãutura obţinutã exclusiv prin fermentarea alcoolicã, completa sau parţialã, a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri. Tãria alcoolicã dobandita a vinului nu poate fi mai mica de 8,5% în volume.
12. Vinul brut este vinul cu fermentatia alcoolicã încheiatã înaintea separarii sale de drojdie.
13. Vinul spumant este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenã, obţinut prin fermentarea secundarã a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeţi care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
14. Vinul spumos este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, obţinut din vinuri apte pentru consum, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
15. Vinul Muscat spumant este bãutura efervescenta provenitã din must de struguri cu aroma de tip Muscat, al cãrui conţinut în zahãr este de minimum 180 g/l. El are un conţinut în dioxid de carbon de origine endogenã, rezultat în urma fermentãrii mustului în rezervoare, dezvoltand în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C. Vinul Muscat spumant are o tãrie alcoolicã dobandita de minimum 6% în volume.
16. Vinul petiant este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine endogenã, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsã între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu tãrie alcoolicã dobandita de minimum 7% în volume şi tãrie alcoolicã totalã de minimum 9% în volume.
17. Vinul perlant este produsul cu un conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsã între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu tãrie alcoolicã dobandita de minimum 7% în volume şi tãrie alcoolicã totalã de minimum 9% în volume.
18. Bãutura spumanta slab alcoolicã din struguri este produsul cu tãrie alcoolicã dobandita de maximum 3% în volume şi conţinut în zahãr de peste 80 g/l, cu dioxid de carbon de origine endogenã, rezultat în urma fermentãrii mustului în rezervoare, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20°C.
19. Vinul aromatizat este produsul obţinut din vin cu adaos de must de struguri, must de struguri parţial fermentat si/sau mistel, must concentrat, zaharoza, substanţe aromatizante extrase din plante admise de legislaţia în vigoare, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale. Proporţia vinului utilizat trebuie sa fie de cel puţin 75% din produsul finit. Tãria alcoolicã dobandita este de 14,5%-22% în volume, iar tãria alcoolicã totalã este de cel puţin 17,5% în volume.
20. Vinul pelin este produsul obţinut din mustul fermentat în prezenta pelinului sau a unor plante în rândul cãrora predomina pelinul, eventual şi a unor fructe, precum şi din vin în care s-a adãugat extract alcoolic din aceleaşi plante şi fructe, cu sau fãrã folosirea indulcitorilor autorizaţi: must tãiat, must concentrat sau zaharoza.
21. Vinul licoros este produsul ce poate fi obţinut din must sau vin, precum şi din amestecul acestora, cu adaos de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin cu tãria alcoolicã cuprinsã între 52% şi 86% în volume, alcool de origine viticolã sau alcool alimentar rectificat, cu tãria alcoolicã de minimum 96% în volume, mistel, folosite separat sau în amestec. Strugurii folosiţi ca materie prima pentru producerea vinurilor licoroase trebuie sa aibã, la cules, un conţinut în zahãr de minimum 204 g/l. Tãria alcoolicã dobandita a vinurilor licoroase este cuprinsã între 15% şi 22% în volume, iar conţinutul lor în zaharuri este de minimum 80 g/l. O parte a tãriei alcoolice dobândite a produsului finit, care nu poate fi mai mica de 4% în volume, trebuie sa provinã din fermentarea parţialã sau totalã a zahãrului iniţial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate.
22. Vinul alcoolizat este produsul obţinut din vin sec cu adaos de distilat de vin cu o tãrie alcoolicã dobandita de maximum 86% în volume. El prezintã o tãrie alcoolicã dobandita cuprinsã între 18% şi 24% în volume şi o aciditate volatila de maximum 1,5 g/l exprimatã în acid acetic.
23. Alcoolul etilic de origine viticolã este produsul obţinut exclusiv prin distilare şi rectificare, pornind de la vin, pichet, distilat de vin, tescovina de struguri, distilat de tescovina şi drojdie de vin. Concentraţia alcoolicã minima este de 95,5% în volume.
24. Distilatul de vin este produsul obţinut exclusiv prin distilare la maximum 86% în volume a vinului sau a vinului alcoolizat ori prin redistilare la maximum 86% în volume a distilatului de vin.
25. Romaniacul este bãutura alcoolicã distilata obţinutã exclusiv din distilatul de vin, invechit minimum 12 luni în contact cu lemnul de stejar, în producerea cãruia s-au folosit tratamente şi practici autorizate şi la care tãria alcoolicã minima de comercializare este de 36% în volume. Categoriile de calitate sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
26. Rachiul de vin este bãutura alcoolicã obţinutã din distilat de vin, invechit prin punerea în contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni şi cu adaos de bonificatori autorizaţi sau neinvechit, cu sau fãrã adaos de bonificatori. Diluarea distilatului de vin se face cu apa dedurizata cu duritate de maximum 3 grade germane, iar concentraţia alcoolicã minima este de 37,5% în volume.
27. Tescovina de struguri reprezintã totalitatea pãrţilor vegetale componente ale strugurilor folosiţi la obţinerea mustului sau a vinului prin procesul de presare. Aceasta poate fi nefermentatã sau în diferite stadii de fermentaţie alcoolicã.
28. Distilatul de tescovina este produsul obţinut prin distilarea tescovinei fermentate, utilizându-se antrenarea directa cu vapori, sau prin adaosul de apa peste tescovina, precum şi prin redistilarea unui distilat de tescovina cu concentraţia alcoolicã mai scãzutã, care în urma redistilarii trebuie sa aibã concentraţia alcoolicã de maximum 86% în volume.
29. Rachiul de tescovina este bãutura alcoolicã obţinutã din distilat de tescovina neinvechit sau invechit în vase de lemn de stejar minimum 6 luni. La punerea în consum diluarea se face cu apa dedurizata cu duritate de maximum 3 grade germane, iar concentraţia alcoolicã minima a produsului este de 37,5% în volume.
30. Drojdia de vin este depozitul format în recipiente în urma fermentãrii mustului, stocãrii vinului sau a mustului şi a aplicãrii de tratamente autorizate asupra musturilor şi vinurilor, precum şi cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse.
31. Distilatul de drojdie este produsul obţinut prin distilarea drojdiei de vin sau redistilarea unui distilat de drojdie la maximum 86% în volume.
32. Rachiul de drojdie este bãutura alcoolicã obţinutã din distilatul de drojdie, neinvechit sau invechit în contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni, la care se permite utilizarea de bonificatori autorizaţi, iar tãria alcoolicã minima este de 37,5% în volume.
33. Spuma de drojdie este bãutura alcoolicã distilata obţinutã din drojdia de vin care a fost supusã unui proces de distilare şi redistilare la maximum 86% în volume cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fractiilor "frunte" şi "coada", iar concentraţia alcoolicã minima a produsului finit rezultat în urma diluarii cu apa dedurizata, cu duritatea totalã de maximum 3 grade germane, este de 37,5% în volume. Maturarea distilatului pentru obţinerea spumei de drojdie se face în vase de lemn de stejar pe durata a minimum 3 luni.
34. Oţetul de vin este produsul obţinut prin fermentarea aceticã a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporţie de minimum 70% în volume. Aciditatea totalã a oţetului din vin este de minimum 60 g/l, exprimatã în acid acetic.
35. Pichetul este produsul obţinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, fãrã adaos de zahãr. El poate fi folosit numai pentru industrializare, la producerea alcoolului de origine viticolã sau poate intra în amestecul fermentabil folosit la prepararea oţetului, fiind interzisã comercializarea sa pentru consumul uman.
36. Tãria alcoolicã dobandita, în volume, reprezintã numãrul de volume în alcool pur conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20°C.
37. Tãria alcoolicã potenţiala, în volume, reprezintã numãrul de volume de alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totalã a zaharurilor prezente în produs, conţinut în 100 de volume din produsul considerat, determinat la temperatura de 20°C.
38. Tãria alcoolicã totalã este suma tãriei alcoolice dobândite şi potenţiale.
39. Tãria alcoolicã naturala este tãria alcoolicã totalã a produsului considerat înaintea oricãrei îmbogãţiri.
40. Gradul de duritate german (°dH) este egal cu 10 miligrame oxid de calciu la un litru de apa.

ANEXA 3

DEFINIŢII
ale arealului viticol şi ale grupelor de soluri

1. Arealul viticol reprezintã aria geograficã a culturii viţei de vie, în care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole şi plaiurile viticole.
2. Zona viticolã este arealul de mare întindere care grupeazã mai multe podgorii fãcând parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor.
3. Regiunea viticolã cuprinde un larg teritoriu cultivat cu vita de vie, caracterizat prin condiţii naturale de clima şi de relief relativ asemãnãtoare, precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate.
4. Podgoria este o unitate teritorialã naturala şi tradiţionala, caracterizatã prin condiţii specifice de clima, sol şi relief, prin solurile cultivate, prin metodele de cultura şi procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice.
5. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localitãţi, care face sau nu face parte integrantã dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorialã caracterizatã prin factori specifici de clima, sol şi sortiment, precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemãnãtoare. Centrul viticol cuprinde o suprafaţa mai mica decât podgoria.
6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantaţiile de vita de vie situate pe aceeaşi forma de relief. Factorii naturali, precum şi condiţiile de cultura şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemãnãtoare pe întreaga suprafaţa cultivatã cu vita de vie, determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice.
7. Soiurile recomandate sunt cele care valorifica cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare, în cel mai înalt grad, potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precãdere la extinderea în plantaţii.
8. Soiurile autorizate sunt cele care, prin însuşirile lor biologice şi tehnologice, îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ, sub potenţialul soiurilor recomandate, în condiţiile arealului lor de cultura. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar, alãturi de cele recomandate.
9. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultura, dar care se comporta mai puţin satisfãcãtor sau nesatisfãcãtor în condiţiile arealelor respective. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocrã sau slaba. Din aceasta categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local, cat şi hibrizii interspecifici.
10. Soiurile interzise sunt cele care, prin însuşirile lor biologice sau tehnologice, influenţeazã în mod negativ calitatea produselor vitivinicole. Din aceasta categorie fac parte hibrizii direct producãtori, denumiţi HDP. Lista cuprinzând soiurile interzise se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.

ANEXA 4

DEFINIŢIILE
dreptului de plantare, dreptului de plantaţie noua, dreptului de replantare şi dreptului de plantare pe o rezerva de teren

1. Prin drept de plantare se înţelege dreptul de înfiinţare a unei plantaţii viticole în cadrul urmãtoarelor 3 situaţii:
a) dreptul de plantaţie noua;
b) dreptul de replantare;
c) dreptul de plantare pe o rezerva de teren.
2. Dreptul de plantaţie noua este dreptul de a înfiinţa o plantaţie viticolã, care se acorda în cadrul mãsurilor de comasare sau de expropriere pentru utilitãţi publice, pentru experimentãri viticole, pentru plantaţii-mama furnizoare de coarde-altoi sau portaltoi ori pentru suprafeţele destinate exclusiv consumului familial.
3. Dreptul de replantare reprezintã dreptul de reinfiintare a unei plantaţii viticole pe o suprafaţa echivalenta în cultura pura cu cea a vitelor care au fost sau trebuie sa fie defrisate.
4. Dreptul de plantare pe o rezerva de teren este dreptul de înfiinţare a unei plantaţii viticole care se obţine în cazul neutilizarii în perioada admisã a drepturilor de plantaţie noua sau de replantare.
5. Suprltoirea reprezintã altoirea unei vite de vie care a fãcut deja obiectul unei altoiri, în scopul reconversiunii sau reintregirii plantaţiei viticole. Soiul altoi folosit trebuie sa fie din aceeaşi direcţie de producţie cu cel pe care se face suprltoirea.


                      ────────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"