Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (*republicata*) viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002*)
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (*republicata*)  viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002*)    Twitter Facebook
Cautare document

LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 (*republicata*) viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002*)

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 14 septembrie 2007
------
*) Republicatã în temeiul <>art. III din Legea nr. 83/2007 pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 11 aprilie 2007, dându-se textelor o nouã numerotare.
Legea viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 20 mai 2002.


CAP. I
Potenţialul de producţie vitivinicolã

A. Producţia vitivinicolã

SECŢIUNEA 1
Arealele de culturã

ART. 1
În România viţa-de-vie se cultivã, cu precãdere, în arealele consacrate tradiţional acestei activitãţi, situate mai ales în zona colinarã, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitãrii teritoriale.
ART. 2
(1) Plantaţiile de viţã-de-vie se grupeazã, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole. Definiţiile acestora sunt prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
(2) Plantaţiile de viţã-de-vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii rãzleţe.
(3) Încadrarea zonelor viticole, a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizeazã pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului român.
ART. 3
(1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte urmãtoarele categorii de plantaţii şi terenuri:
a) plantaţiile de viţã-de-vie roditoare, plantaţiile de portaltoi, plantaţiile-mamã furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrãdãcinare şi şcolile de viţe;
b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişãrii viilor, aflate în perioada de pregãtire pentru plantare;
c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completeazã sau unesc masivele viticole existente şi care prezintã condiţii pentru a fi cultivate cu viţã-devie.
(2) Terenurile prevãzute la alin. (1) lit. b) şi c) reprezintã rezerva pentru cultivare cu viţã-de-vie.
ART. 4
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale asigurã efectuarea şi actualizarea lucrãrilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.
(2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe bazã de must şi vin şi a strugurilor de masã cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol care, datoritã condiţiilor naturale, soiurilor de viţã-de-vie cultivate şi tehnologiilor de culturã aplicate, permit obţinerea unor produse de înaltã calitate, caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomandã sã poarte denumirea locului în care au fost produse.
ART. 5
(1) Evidenţa plantaţiilor viticole se realizeazã prin Registrul plantaţiilor viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelã, pe persoanã fizicã şi juridicã deţinãtoare, întocmit în baza cadastrului agricol şi a planurilor cadastrale actualizate.
(2) Registrul plantaţiilor viticole, actualizat, este ţinut la direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti.
(3) Modelul şi instrucţiunile de completare a Registrului plantaţiilor viticole se aprobã prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale şi al ministrului internelor şi reformei administrative.
ART. 6
Producãtorii de struguri pentru vin au obligaţia de a ţine evidenţa producţiei şi a modului de valorificare a acesteia în carnetul de viticultor, al cãrui model se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.

SECŢIUNEA a 2-a
Producerea materialului sãditor viticol

ART. 7
(1) În viticulturã se admite folosirea urmãtoarelor categorii de material sãditor:
a) viţe altoite;
b) viţe nealtoite din soiuri roditoare;
c) viţe portaltoi.
(2) Viţele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri.
(3) Pentru producerea viţelor sunt admise urmãtoarele categorii de material de înmulţire:
a) coarde-altoi;
b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrãdãcinare;
c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrãdãcinare.
(4) Materialul de înmulţire prevãzut la alin. (3) trebuie sã provinã din plantaţii-mamã specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire.
ART. 8
(1) Producerea, controlul calitãţii şi comercializarea materialului sãditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calitãţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi a materialului sãditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante.
(2) Baza materialã aferentã sectorului de producere a materialului sãditor viticol, respectiv complexuri de altoire şi forţare, terenuri pentru asolamente, plantaţii-mamã de portaltoi şi coarde-altoi, este protejatã prin lege în sensul respectãrii destinaţiei iniţiale, indiferent de deţinãtorii actuali sau viitori.

SECŢIUNEA a 3-a
Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole

ART. 9
(1) Lista soiurilor de viţã-de-vie admise în culturã se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale pentru fiecare regiune viticolã, podgorie, centru viticol şi direcţie de producţie, pe baza propunerilor fãcute de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare O.N.V.V., împreunã cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, denumit în continuare O.N.D.O.V., şi de asociaţiile de producãtori.
(2) Pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlatã se stabileşte o listã a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlatã aprobate.
ART. 10
Înfiinţarea plantaţiilor de viţã-de-vie se face în areale viticole delimitate din podgorii şi centre viticole, cu excepţia plantaţiilor înfiinţate pentru consumul familial sau în scop ornamental.
ART. 11
(1) În arealele viticole sau în extravilanul localitãţilor din afara arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de viţã-de-vie pe o suprafaţã de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie şi extinderea peste aceastã limitã a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare, eliberatã de direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesarã prezentarea de cãtre solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de unitatea de cercetãri vitivinicole din zonã.
(2) Autorizaţia plantãrii/replantãrii viţei-de-vie şi de înscriere în Registrul plantaţiilor viticole se elibereazã pe baza unui drept de plantare nouã sau de replantare ori de plantare pe o rezervã. Crearea rezervei regionale, judeţene şi/sau naţionale a drepturilor de plantare a viţei-de-vie are scopul de a permite administraţiei publice locale şi centrale atribuirea dreptului de plantare a viţei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care, pe baza unor criterii obiective, vor justifica necesitatea obţinerii acestor drepturi. Dreptul individual de replantare neexercitat într-o perioadã de 8 campanii viticole de la data acordãrii înceteazã pentru titularul acestuia. Dreptul individual de plantare nouã este valabil pe durata a douã campanii viticole de la data acordãrii, dreptul individual de plantare pe rezerva regionalã sau judeţeanã este valabil pe o duratã de 3 campanii viticole de la data alocãrii, iar dreptul individual de plantare pe rezerva naţionalã este valabil pe o duratã de douã campanii viticole de la data alocãrii. Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de plantare nouã, de replantare ori de plantare pe o rezervã se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege soţii şi copiii necãsãtoriţi, dacã gospodãresc împreunã cu pãrinţii lor.
(4) Direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autoritãţile administraţiei publice locale în a cãror razã teritorialã este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare.
ART. 12
(1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţã-de-vie în suprafaţã de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise în culturã.
(2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producãtori în arealele viticole şi în extravilanul localitãţilor situate în afara arealelor viticole, precum şi folosirea materialului sãditor provenit din viţe de hibrizi direct producãtori, pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate.
(3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţã relativã la boli, care sunt obţinuţi prin încrucişãri complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, pe suprafaţã de cel mult 0,1 ha de familie, poate fi fãcutã numai în intravilanul localitãţilor situate în afara arealelor viticole, în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) şi (3) are drept consecinţã, pe lângã sancţionarea cu amendã contravenţionalã, potrivit prezentei legi, şi defrişarea plantaţiei. În cazul în care fãptuitorul nu aduce la îndeplinire mãsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, direcţia pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţeanã şi a municipiului Bucureşti procedeazã la defrişarea plantaţiei şi îl obligã pe cel în cauzã la plata tuturor cheltuielilor aferente.
(5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a viţelor altoite, înrãdãcinate sau a porţiunilor de viţã-de-vie, în scopul producerii de struguri, de coarde-altoi şi coarde-portaltoi.
ART. 13
(1) În scopul adaptãrii producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurãrii calitãţii produselor vitivinicole se prevãd urmãtoarele mãsuri:
a) reconversiunea plantaţiilor viticole, inclusiv prin suprltoire pe soiurile de struguri de vin;
b) replantarea suprafeţelor viticole;
c) restructurarea plantaţiilor viticole.
(2) La propunerea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole şi cu avizul tehnic al O.N.V.V., Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale aprobã planurile de reconversiune, replantare şi restructurare a plantaţiilor viticole.
ART. 14
(1) Deţinãtorii de plantaţii viticole au obligaţia sã execute lucrãrile de întreţinere a viilor, în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dãunãtorilor, în condiţii tehnice corespunzãtoare şi în perioade optime, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine controlatã sunt supuse unui regim de autorizare în vederea respectãrii condiţiilor de culturã, stabilite prin normele tehnice de producere şi comercializare elaborate de O.N.D.O.V., cu consultarea O.N.V.V. şi a asociaţiilor de producãtori din arealul vizat.
(3) Prin lucrãrile executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajãrile pedo- şi hidroameliorative.
ART. 15
(1) Defrişarea plantaţiilor de viţã-de-vie în suprafaţã mai mare de 0,1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate, pe baza autorizaţiei de defrişare a plantaţiilor viticole, eliberate de direcţia pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţeanã sau a municipiului Bucureşti, dupã caz.
(2) Persoanele care primesc autorizaţie de defrişare beneficiazã de un drept individual de replantare, în suprafaţã echivalentã de culturã purã cu cea propusã pentru defrişare. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat în termen de 8 ani de la data acordãrii acestuia.
(3) Prin culturã purã se înţelege suprafaţa efectivã ocupatã cu butucii de viţã-de-vie, inclusiv suprafaţa ocupatã de alei, drumuri de acces şi zone de întoarcere la capetele parcelei viticole.

B. Producţia vinicolã

SECŢIUNEA 1
Vinurile şi produsele pe bazã de must şi de vin

ART. 16
(1) Vinul este un produs agroalimentar.
(2) Clasificarea vinurilor se face conform dispoziţiilor Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 privind organizarea comunã a pieţei vinului.
ART. 17
Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisã. Singura aromatizare acceptatã este cea datoratã contactului vinului cu lemnul de stejar.
ART. 18
(1) Vinul de hibrizi direct producãtori sau de hibrizi interspecifici cu rezistenţã relativã la boli, aşa cum sunt definiţi la art. 12 alin. (3), este destinat numai consumului familial, obţinerii alcoolului de origine vinicolã, precum şi a oţetului.
(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producãtori şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producãtori şi va fi valorificat în condiţiile prevãzute la alin. (1).
(3) Este interzisã fabricarea pichetului, obţinut prin epuizarea cu apã a tescovinei proaspete sau fermentate, cu sau fãrã adaos de zahãr, în vederea comercializãrii pentru consumul uman direct.

SECŢIUNEA a 2-a
Definirea şi dreptul de utilizare a denumirii de origine controlatã şi a indicaţiei geografice

ART. 19
(1) Prin indicaţie geograficã se înţelege numele unei localitãţi sau regiuni geografice care identificã provenienţa vinurilor din acel teritoriu, în cazul în care calitatea sau o altã caracteristicã specificã poate fi atribuitã în mod esenţial acelui teritoriu, mediului natural şi/sau factorilor umani.
(2) Indicaţia geograficã este de utilitate publicã.
(3) Este interzisã utilizarea unei indicaţii geografice pentru vinurile care nu provin din arealul delimitat pentru indicaţia geograficã respectivã şi nu sunt produse conform normelor elaborate de O.N.D.O.V.
(4) Procedura şi condiţiile de acordare a dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru vin şi alte produse pe bazã de must şi vin se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 20
(1) Prin denumire de origine controlatã, denumitã în continuare DOC, se înţelege un nume geografic al unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identificã originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali şi umani din acel teritoriu.
(2) Este interzisã utilizarea unei denumiri de origine controlatã pentru vinurile care nu provin din acel teritoriu delimitat.
(3) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlatã, precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizeazã în teritoriul delimitat potrivit prevederilor alin. (1).
(4) În cazuri speciale şi sub control strict al O.N.D.O.V., la propunerea organizaţiei de producãtori de vin cu denumire de origine controlatã din arealul respectiv, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. În aceste cazuri, se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetã îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.
(5) Tãria alcoolicã naturalã minimã în volume pentru vinurile DOC se stabileşte pentru fiecare denumire de origine. Pentru aceasta se iau în considerare tãriile alcoolice naturale constatate în ultimii 3 ani la vinurile DOC ale arealului delimitat.
(6) Tãria alcoolicã naturalã minimã în volume prevãzutã la alin. (5) poate fi stabilitã la nivele diferite, în funcţie de:
a) subdenumire, comunã sau o parte a comunei;
b) soiul sau soiurile de viţã-de-vie din care provin strugurii utilizaţi.
(7) În funcţie de stadiul de maturare a strugurilor şi de caracteristicile lor calitative la cules, vinurile cu denumire de origine controlatã se clasificã astfel:
a) DOC-CMD - vin cu denumire de origine controlatã din struguri culeşi la maturitate deplinã;
b) DOC-CT - vin cu denumire de origine controlatã din struguri culeşi târziu;
c) DOC-CIB - vin cu denumire de origine controlatã din struguri culeşi la înnobilarea boabelor.

SECŢIUNEA a 3-a
Condiţii de producere şi comercializare a vinurilor şi produselor pe bazã de must şi/sau vin

ART. 21
Vinurile şi celelalte produse obţinute din must şi/sau vin, în momentul punerii lor în consum, trebuie sã corespundã caracteristicilor organoleptice şi de compoziţie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 22
(1) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor, a vinurilor şi a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, urmând sã fie permanent actualizate în funcţie de progresele realizate în acest domeniu.
(2) Prepararea musturilor, a vinurilor şi a produselor vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compoziţiei acestora prin adãugarea sau amestecarea unor substanţe, altele decât cele permise de lege, este interzisã.
(3) Constituie falsificãri: diluarea vinului cu apã, mascarea unor defecte sau alterãri ale vinurilor sau a bãuturilor pe bazã de must şi/sau vin prin adaosuri care determinã modificãri ale gustului, aromei şi compoziţiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau tescovinã, precum şi folosirea oricãror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4) Prin substituire se înţelege prezentarea sub o identitate falsã a musturilor, vinurilor sau a produselor vinicole.
(5) Identitate falsã reprezintã utilizarea fãrã drept a denumirii unui soi de struguri, a unui areal de producţie, a unei categorii de calitate, indicaţie geograficã sau denumire de origine controlatã, contrafacerea sau folosirea fãrã drept a însemnelor de certificare a calitãţii.
ART. 23
Vinurile şi produsele pe bazã de must, vin şi subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie sã corespundã criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum, precum şi prin normele internaţionale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice, precum şi alte limite de compoziţie, autorizate în ţara importatoare.
ART. 24
(1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care produc, depoziteazã şi comercializeazã produse vitivinicole au obligaţia de a întocmi şi de a depune, în termenul prevãzut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi, documente de evidenţã a producţiei vitivinicole privind declaraţii de stocuri, declaraţii de recoltã, declaraţii de producţie şi de a completa operativ registrele de evidenţã obligatorii a produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(2) În cazul solicitãrii dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlatã, un exemplar al declaraţiei de recoltã şi de producţie va fi depus şi la inspectorii teritoriali ai O.N.D.O.V.
(3) Persoanele fizice şi juridice care deţin o suprafaţã totalã de vie de pânã la 0,5 ha nu sunt obligate sã facã declaraţii de stocuri, de recoltã şi de producţie.
(4) Comercianţii care deţin o cantitate de pânã la 2.000 l de vin nu sunt obligaţi sã facã declaraţii de stocuri.
ART. 25
(1) Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlatã pentru producerea vinurilor se acordã prin certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor DOC, cu aplicarea însemnelor de certificare a acestei categorii de calitate, eliberate de O.N.D.O.V.
(2) În faza de producţie, producãtorul poate sã solicite O.N.D.O.V. declasarea unui vin DOC în vin de masã.
(3) Declasarea vinurilor DOC se face pe baza unor proceduri elaborate de O.N.D.O.V.
(4) Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de O.N.D.O.V. în cazul în care:
a) vinul a suferit alterãri din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru aceastã categorie de calitate.
ART. 26
Producãtorii de vin care posedã licenţa de fabricaţie eliberatã în condiţiile legii pot cumpãra struguri pentru vinificaţie numai de la producãtorii care deţin carnet de viticultor în anul de recoltã respectiv, cu obligaţia de a menţiona în evidenţele primare cantitatea şi soiul strugurilor cumpãraţi.

SECŢIUNEA a 4-a
Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole

ART. 27
Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bazã de must şi vin se face de cãtre operatorii economici şi producãtorii particulari, prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amãnuntul, în condiţiile legii.
ART. 28
(1) Producãtorii şi comercianţii de vinuri în vrac sunt obligaţi sã ţinã evidenţa acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Producãtorii care deţin o suprafaţã de vie de pânã la 0,5 ha şi nu comercializeazã vinuri în vrac nu au obligaţia de a ţine evidenţa prevãzutã la alin. (1).
(3) Comercializarea vinului de masã în vrac sub denumire de soi, indicaţie geograficã sau denumire de origine controlatã este interzisã.
(4) Condiţiile de comercializare a vinului de masã în vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale şi al ministrului sãnãtãţii publice şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 29
Vinurile şi celelalte bãuturi pe bazã de must şi vin pot fi puse în consum sub formã îmbuteliatã sau neîmbuteliatã. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlatã, vinurilor cu indicaţie geograficã, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepţia pelinului.

CAP. II
Mecanismele de piaţã

ART. 30
(1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masã, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de cãtre producãtori a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat.
(2) Se acordã ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat pentru:
a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri;
b) efectuarea unor practici oenologice.
ART. 31
(1) Statul poate interveni prin adoptarea de mãsuri privind distilarea vinului, în cazul unor situaţii de crizã susceptibile de a provoca perturbãri ale pieţei datoritã unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate.
(2) Mãsurile au drept scop:
a) absorbţia cantitãţilor excedentare de vin;
b) asigurarea continuitãţii aprovizionãrii pieţei de la o recoltã la alta.
(3) Mãsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producãtorilor.
ART. 32
(1) Modalitãţile de acordare a ajutoarelor cãtre producãtori pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat, precum şi sistemul de plãţi pentru distilare sunt prevãzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Susţinerea financiarã a mãsurilor de reglementare a filierei vitivinicole se poate asigura atât din fonduri publice, cât şi din fonduri private constituite în condiţiile legii, preluate în Fondul de promovare a vinului românesc, administrat de Institutul Vinului.
(3) Organizarea şi funcţionarea Institutului Vinului şi constituirea Fondului de promovare a vinului românesc se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

CAP. III
Organizaţiile de producãtori şi organismele de filierã

ART. 33
(1) Statul sprijinã înfiinţarea organizaţiilor de producãtori şi a filierelor pe produs prin legi speciale.
(2) Prin constituirea organizaţiilor de producãtori, realizatã pe baza iniţiativei libere a acestora, se urmãresc:
a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei, sub aspectul calitãţii şi cantitãţii;
b) promovarea concentrãrii ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţã;
c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protecţiei mediului ambiant, protecţia calitãţii apei, a solului şi a peisajului, asigurându-se totodatã conservarea şi/sau favorizarea biodiversitãţii;
d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie.
(3) Noţiunea filierã se referã la un produs sau la o grupã de produse şi comportã douã aspecte principale:
a) identificarea produselor, a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filierã, reprezentate prin operatori economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei;
b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor, structuri şi funcţionarea pieţei, intervenţiile statului prin subvenţii, credite, fiscalitate, politici comerciale şi altele asemenea.
ART. 34
(1) În vederea ameliorãrii funcţionãrii pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlatã şi a celor de calitate cu indicaţie geograficã, Guvernul analizeazã propunerile organismelor de filierã în acest domeniu, astfel cum sunt definite la art. 33 alin. (3) lit. a), şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţã.
(2) Acţiunile întreprinse de organismele de filierã vizeazã:
a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie;
b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor, îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului;
c) ameliorarea calitãţii produselor în toate stadiile de producţie, vinificare şi comercializare;
d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afecteazã calitatea produselor, protecţia solului şi a apei;
e) valorificarea vinurilor şi a altor bãuturi pe bazã de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlatã, a vinurilor de calitate cu indicaţie geograficã, a etichetãrii corespunzãtoare produselor de calitate;
f) promovarea viticulturii ecologice, a combaterii integrate sau a altor mãsuri alternative de producţie, cu asigurarea protecţiei mediului ambiant;
g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei;
h) coordonarea valorificãrii pe piaţã a produselor, prin studii de piaţã;
i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementãrile comunitare.

CAP. IV
Îndrumarea şi coordonarea realizãrii producţiei vitivinicole

ART. 35
În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activitãţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei, precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţeazã şi funcţioneazã:
a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;
b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri;
c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.
ART. 36
(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumitã în continuare I.S.C.T.V., funcţioneazã ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale.
(2) I.S.C.T.V. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti, care se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 37
Personalul încadrat la I.S.C.T.V. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti.
ART. 38
Cheltuielile curente şi de capital ale I.S.C.T.V. se finanţeazã din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale.
ART. 39
I.S.C.T.V. asigurã supravegherea aplicãrii legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlatã, şi este organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calitãţii şi conformitãţii produselor vinicole destinate consumului uman, având urmãtoarele atribuţii:
a) urmãreşte respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi reconversiunea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajãrilor de combatere a eroziunii solului la producãtorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;
b) avizeazã cererile întocmite pentru acordarea dreptului de plantare a viţei-de-vie pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau operator economic, respectiv de defrişare, de cãtre direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
c) colaboreazã cu specialiştii Direcţiei selecţie vegetalã şi Inspecţia Naţionalã pentru Calitatea Seminţelor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, în scopul elaborãrii şi aplicãrii normelor de producere şi comercializare a materialului sãditor viticol;
d) verificã şi controleazã modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, buna practicã vitivinicolã, condiţiile de igienã a produselor şi spaţiilor de producţie şi depozitare, respectarea condiţiilor igienico-sanitare pentru produse vitivinicole, inclusiv controlul documentelor necesare pentru atestarea calitãţii şi punerea în consum a produselor vitivinicole;
e) verificã respectarea prevederilor prezentei legi şi a normelor în vigoare cu privire la reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializãrii produselor vitivinicole în colaborare cu organismele instituţionale de filierã recunoscute administrativ;
f) propune suspendarea licenţei de fabricaţie pânã la remedierea abaterilor constatate;
g) exercitã controlul tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberãrii documentelor necesare pentru atestarea calitãţii produselor respective, inclusiv la comercializare;
h) verificã activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, în vederea efectuãrii de analize şi expertize la vinuri şi alte bãuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export;
i) realizeazã în colaborare cu O.N.D.O.V. unele acţiuni de control tehnic în legãturã cu producerea vinurilor cu denumire de origine controlatã şi cu indicaţie geograficã;
j) constatã vinurile şi alte produse vitivinicole improprii consumului ori necorespunzãtoare calitativ; limiteazã sau interzice utilizarea şi comercializarea pentru consumul uman direct ori dispune distrugerea lor, în conformitate cu reglementãrile în vigoare;
k) interzice comercializarea loturilor de vin şi a altor produse vitivinicole la care existã suspiciunea ca fiind necorespunzãtoare sub aspect calitativ, pânã la clarificarea situaţiei;
l) preleveazã probele din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale;
m) exercitã controlul de conformitate pentru produsele vitivinicole importate;
n) pãstreazã secretul profesional, pentru a nu divulga unei terţe pãrţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţã în timpul controlului;
o) verificã, prin sondaj, corectitudinea întocmirii declaraţiilor de stocuri, de recoltã şi de producţie, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoanã fizicã sau juridicã;
p) propune retragerea licenţei de fabricaţie a unitãţilor producãtoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzãtoare calitativ şi contrare legii;
q) verificã şi constatã abandonarea şi defrişarea plantaţiilor de viţã-de-vie;
r) elaboreazã normele metodologice pentru autorizarea laboratoarelor în vederea executãrii de analize pentru vinuri şi alte produse pe bazã de must şi vin ce urmeazã a fi expediate în scopul comercializãrii pe piaţa internã, norme care se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale;
s) verificã şi controleazã vinurile, produsele pe bazã de must şi/sau vin şi produsele derivate vinicole importate;
ş) aplicã sancţiunile prevãzute de legislaţia în vigoare operatorilor economici, persoane fizice sau juridice din sfera producţiei, circulaţiei şi comercializãrii vinurilor şi a altor produse vitivinicole, pentru abaterile constatate;
t) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de actele normative în vigoare.
ART. 40
Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestãri de servicii se fac venit la bugetul de stat.
ART. 41
(1) O.N.D.O.V. se organizeazã şi funcţioneazã ca instituţie publicã cu personalitate juridicã în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, finanţatã integral din venituri proprii.
(2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale, se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(3) O.N.D.O.V. poate organiza şi susţine financiar programe de pregãtire şi instruire profesionalã a angajaţilor sãi, în colaborare cu instituţiile de învãţãmânt şi de cercetare din domeniul vitivinicol şi cu unitãţile producãtoare de vinuri cu denumire de origine controlatã şi vinuri spumante cu denumire de origine controlatã.
(4) În baza bugetului aprobat, O.N.D.O.V. poate acorda sprijin financiar pentru desfãşurarea unor acţiuni care vizeazã dezvoltarea, modernizarea şi promovarea producţiei vitivinicole, precum şi a unor acţiuni de promovare a produselor vitivinicole româneşti.
ART. 42
O.N.D.O.V. îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
a) elaboreazã normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlatã, a vinurilor spumante cu denumire de origine controlatã şi a vinurilor cu indicaţie geograficã, cu consultarea O.N.V.V. şi a organizaţiilor de producãtori de vinuri din arealul vizat, care se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale;
b) întocmeşte, împreunã cu O.N.V.V., proiectele de ordine ale ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale pentru aprobarea denumirilor de origine controlatã şi/sau indicaţiilor geografice;
c) întocmeşte, împreunã cu O.N.V.V., documentaţiile pentru vinurile cu denumire de origine controlatã, vinurile spumante cu denumire de origine controlatã şi a vinurilor cu indicaţie geograficã;
d) elibereazã autorizaţia de producãtor de struguri destinaţi obţinerii de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlatã şi autorizaţia de producãtor de vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlatã, la solicitarea producãtorilor;
e) elibereazã certificatele de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlatã, care atestã dreptul de utilizare a denumirii de origine, la solicitarea producãtorilor;
f) controleazã modul de aplicare şi respectare a prevederilor legale referitoare la vinurile şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlatã;
g) controleazã, împreunã cu I.S.C.T.V., modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legãturã cu regimul vinurilor cu indicaţie geograficã;
h) suspendã sau anuleazã certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlatã, în cazul în care se constatã nerespectarea de cãtre producãtori a prevederilor legale privind producerea şi comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlatã, şi sesizeazã I.S.C.T.V. în vederea aplicãrii sancţiunilor prevãzute de lege;
i) controleazã calitatea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlatã din punct de vedere organoleptic, pentru atestarea conformitãţii în vederea comercializãrii, împreunã cu Asociaţia Degustãtorilor Autorizaţi din România;
j) controleazã plantaţiile de viţã-de-vie producãtoare de struguri pentru obţinerea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlatã;
k) controleazã spaţiile de producţie şi depozitare a vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlatã;
l) controleazã evidenţele şi alte documente cu privire la comercializarea vinurilor şi/sau vinurilor spumante cu denumire de origine controlatã.
ART. 43
(1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producãtor de struguri, vinuri şi/sau vinuri spumante cu denumire de origine controlatã şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de cãtre deţinãtorii de plantaţii viticole, precum şi de producãtorii de vinuri din aceastã categorie, se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
(2) Autorizaţia de producãtor de struguri destinaţi obţinerii de vinuri cu denumire de origine controlatã şi autorizaţia de producãtor de vinuri cu denumire de origine controlatã se elibereazã anual la cererea producãtorilor, iar certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumire de origine controlatã şi/sau vinurile spumante cu denumire de origine controlatã se elibereazã pe loturi.
ART. 44
(1) O.N.V.V. funcţioneazã în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific, cu personalitate juridicã.
(2) Statutul, precum şi modul de organizare şi funcţionare ale O.N.V.V. se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.
ART. 45
(1) O.N.V.V. este finanţat din alocaţii bugetare, prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, şi din venituri proprii.
(2) Veniturile proprii ale O.N.V.V. se realizeazã prin:
a) sponsorizãri;
b) donaţii;
c) prestãri de servicii.
(3) Alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale pentru O.N.V.V., completate cu veniturile proprii, se utilizeazã pentru susţinerea activitãţilor O.N.V.V., pentru plata personalului din aparatul executiv şi pentru achitarea cotizaţiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, denumitã în continuare O.I.V.
ART. 46
(1) O.N.V.V. are în structura sa organizatoricã:
a) consiliul ştiinţific, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, care este format din 7 membri, dintre care unul este reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, restul membrilor fiind numiţi la propunerea organizaţiei interprofesionale de profil recunoscute administrativ;
b) corpul de experţi;
c) aparatul executiv.
(2) Consiliul ştiinţific aprobã regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.
ART. 47
O.N.V.V. îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
a) întocmeşte studii şi analize în domeniul viticulturii şi vinificaţiei, stabileşte practicile şi tratamentele în producerea strugurilor, vinurilor şi a bãuturilor pe bazã de struguri, must şi vin, în concordanţã cu interesele economiei naţionale şi ale viticultorilor, cu reglementãrile adoptate pe plan internaţional şi cu acquis-ul comunitar;
b) face propuneri de elaborare a unor proiecte de legi şi a altor acte normative pentru sectorul vitivinicol, ţinând seama de cerinţele dezvoltãrii viticulturii şi vinificaţiei din ţara noastrã;
c) colaboreazã cu instituţiile centrale şi teritoriale din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, în vederea stabilirii şi realizãrii obiectivelor de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc;
d) participã la fundamentarea şi implementarea proiectelor naţionale şi internaţionale de asistenţã tehnicã şi de investiţii în domeniul vitivinicol;
e) colaboreazã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi cu unitãţile de cercetare în realizarea programelor sectoriale de cercetare ştiinţificã şi aplicativã în domeniul vitivinicol;
f) avizeazã lucrãrile de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de viţã-de-vie, stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bazã de must şi vin, inclusiv a celor cu denumire de origine controlatã, precum şi a altor lucrãri privind dezvoltarea sectorului vitivinicol;
g) avizeazã normele tehnice privind stabilirea condiţiilor de culturã a viţei-de-vie şi de producere a vinurilor cu denumire de origine controlatã şi cu indicaţie geograficã;
h) avizeazã, anterior aprobãrii prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale, propunerile O.N.D.O.V. pentru fiecare denumire de origine controlatã;
i) iniţiazã şi sprijinã organizarea de manifestãri naţionale şi internaţionale cu caracter vitivinicol: congrese, simpozioane, consfãtuiri, concursuri de struguri şi vin etc.;
j) asigurã legãtura ţãrii noastre cu O.I.V., cu Biroul vin, alcool, tutun, seminţe şi hamei al Direcţiei generale de de agriculturã şi dezvoltare ruralã a Comisiei Europene, precum şi cu alte organisme internaţionale similiare;
k) colaboreazã cu I.S.C.T.V., O.N.D.O.V. şi cu instituţiile descentralizate din teritoriu, cu organizaţiile de producãtori, cu organizaţiile şi organismele din filierã pentru grupa de produse struguri, vin şi produse procesate din acestea;
l) participã la editarea unor reviste de specialitate destinate informãrii specialiştilor şi producãtorilor interni şi externi;
m) sprijinã acţiunile de promovare vitivinicolã atât în ţarã, cât şi în strãinãtate;
n) acordã premii pentru cele mai valoroase lucrãri din domeniul viticulturii, oenologiei, economiei vitivinicole, precum şi din cel al istoriei, medicinei şi igienei în legãturã cu via şi cu produsele ei;
o) colaboreazã cu instituţiile de învãţãmânt superior, de cercetare ştiinţificã din ţarã şi strãinãtate;
p) asigurã participarea specialiştilor români la manifestãrile internaţionale cu caracter tehnico-ştiinţific desfãşurate sub egida O.I.V.;
q) gestioneazã Registrul plantaţiilor viticole;
r) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative în colaborare cu organismele instituţionale de filierã recunoscute administrativ.

CAP. V
Sancţiuni

ART. 48
Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea civilã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz.
ART. 49
Constituie infracţiuni urmãtoarele fapte:
a) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a bãuturilor pe bazã de must şi/sau vin conform art. 17 şi art. 22 alin. (2), (3) şi (4), expunerea spre vânzare şi/sau vânzarea acestora cunoscând cã sunt falsificate sau substituite, producerea pichetului, potrivit prevederilor art. 18 alin. (3) şi se pedepsesc potrivit art. 313 şi 297 din Codul penal;
b) producerea ori punerea în circulaţie, conform art. 22 alin. (5), a produselor care fac obiectul prezentei legi, în scopul de a induce în eroare pe beneficiari se pedepseşte potrivit art. 286 şi 301 din Codul penal.
ART. 50
(1) Pentru prejudicii cauzate prin sãvârşirea faptelor prevãzute la art. 49 persoanele vinovate pot fi obligate la despãgubiri, potrivit dreptului comun.
(2) În cazul sãvârşirii faptelor prevãzute la art. 49 se aplicã şi mãsura confiscãrii întregii cantitãţi fraudate.
ART. 51
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţã de peste 0,1 ha de persoanã fizicã sau juridicã ori extinderea peste aceastã limitã a celor existente, fãrã autorizaţie de plantare eliberatã de direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2);
b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste aceastã limitã a celor existente cu alte soiuri decât cele admise în culturã, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1);
c) încãlcarea art. 12 alin. (2) prin plantarea de hibrizi direct producãtori în arealele viticole sau în extravilanul localitãţilor situate în afara arealelor viticole;
d) abandonarea plantaţiilor de viţã-de-vie cu soiuri admise în culturã, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1);
e) îmbutelierea vinurilor DOC în afara arealului delimitat, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 20 alin. (4);
f) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must şi/sau vin, care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
g) neîntocmirea de cãtre producãtorii şi comercianţii de vinuri în vrac a evidenţelor acestora, potrivit art. 28 alin. (1);
h) livrarea sau comercializarea vinurilor DOC fãrã aplicarea însemnelor de certificare a calitãţii, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1);
i) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenţã relativã la boli, obţinuţi prin încrucişãri complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, în alte condiţii decât cele prevãzute la art. 12 alin. (3);
j) nedepunerea în termenul prevãzut în normele metodologice de aplicare a prezentei legi a declaraţiilor de stocuri, de recoltã şi de producţie;
k) vânzarea în spaţii neautorizate a vinului în vrac;
l) omisiunea înscrierii sau înscrierea de date inexacte în registrele de evidenţã a produselor vitivinicole, potrivit prevederilor art. 24 alin. (1);
m) nerespectarea normelor de etichetare prevãzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
n) defrişarea viţei-de-vie din soiuri nobile admise în culturã, în suprafaţã mai mare de 0,1 ha, fãrã autorizaţie de defrişare potrivit prevederilor art. 15 alin. (1);
o) împiedicarea sub orice formã a persoanelor autorizate de a-şi exercita atribuţiile de serviciu legate de aplicarea prezentei legi.
ART. 52
(1) Contravenţiile prevãzute la art. 51 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amendã de la 2.000 lei la 5.000 lei, cele prevãzute la lit. b) şi n);
b) cu amendã de la 6.000 lei la 10.000 lei, cele prevãzute la lit. a), c), d), g), i), j), l) şi m);
c) cu amendã de la 40.000 lei la 100.000 lei, cele prevãzute la lit. e), f), h), k) şi o).
(2) Amenzile pot fi aplicate şi persoanelor juridice.
ART. 53
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de persoane special împuternicite de cãtre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Sãnãtãţii Publice şi Autoritatea Naţionalã pentru Protecţia Consumatorilor, fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare.
ART. 54
Contravenţiilor prevãzute la art. 51 şi sancţiunilor prevãzute la <>art. 52 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

CAP. VI
Dispoziţii finale

ART. 55
(1) Condiţiile de delimitare teritorialã a arealelor viticole, cele privind normele de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole, condiţiile pe care trebuie sã le îndeplineascã vinurile şi produsele pe bazã de must, vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlatã şi cele privind obţinerea vinurilor din aceastã categorie, practicile şi tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenţã şi atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum şi alte mãsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului Sãnãtãţii Publice şi al Ministerului Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor*).
-------
*) În anul 2002, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei şi Ministerul Integrãrii Europene au elaborat normele metodologice aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.134/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002.

(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele metodologice de aplicare a legii, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului.
ART. 56
Efectuarea recensãmântului patrimoniului viticol se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 57
Se excepteazã de la prevederile art. 11, 12, 21 şi 22 suprafeţele de vii şi loturile de struguri, precum şi bãuturile folosite în interes experimental sau didactic de cãtre unitãţile de cercetare, învãţãmânt, de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi**).
-------
**) În fostul art. 65, devenit art. 57, figura şi fostul <>art. 17, abrogat prin Legea nr. 83/2007 pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului în sistemul organizãrii comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002.

ART. 58
(1) Prezenta lege intrã în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã <>Legea viei şi vinului nr. 67/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 34/2000 , precum şi orice alte dispoziţii contrare.


ANEXĂ

DEFINIŢII
ale arealului viticol şi ale grupelor de soiuri

1. Arealul viticol reprezintã aria geograficã a culturii viţei-de-vie, în care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole şi plaiurile viticole.
2. Zona viticolã este arealul de mare întindere care grupeazã mai multe podgorii fãcând parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor.
3. Regiunea viticolã cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţã-de-vie, caracterizat prin condiţii naturale de climã şi de relief relativ asemãnãtoare, precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate.
4. Podgoria este o unitate teritorialã naturalã şi tradiţionalã, caracterizatã prin condiţii specifice de climã, sol şi relief, prin solurile cultivate, prin metodele de culturã şi procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice.
5. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localitãţi, care face sau nu face parte integrantã dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorialã caracterizatã prin factori specifici de climã, sol şi sortiment, precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemãnãtoare. Centrul viticol cuprinde o suprafaţã mai micã decât podgoria.
6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantaţiile de viţã-de-vie situate pe aceeaşi formã de relief. Factorii naturali, precum şi condiţiile de culturã şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemãnãtoare pe întreaga suprafaţã cultivatã cu viţã-de-vie, determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice.
7. Soiurile recomandate sunt cele care valorificã cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare, în cel mai înalt grad, potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precãdere la extinderea în plantaţii.
8. Soiurile autorizate sunt cele care, prin însuşirile lor biologice şi tehnologice, îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ, sub potenţialul soiurilor recomandate, în condiţiile arealului lor de culturã. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar, alãturi de cele recomandate.
9. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în culturã, dar care se comportã mai puţin satisfãcãtor sau nesatisfãcãtor în condiţiile arealelor respective. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocrã sau slabã. Din aceastã categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local, cât şi hibrizii interspecifici.
10. Soiurile interzise sunt cele care, prin însuşirile lor biologice sau tehnologice, influenţeazã în mod negativ calitatea produselor vitivinicole. Din aceastã categorie fac parte hibrizii direct producãtori, denumiţi HDP. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale.


-------





Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016