Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 24 din 3 martie 2004  pentru ratificarea Tratatului privind relatiile prietenesti si de cooperare dintre Romania si Federatia Rusa, semnat la Moscova la 4 iulie 2003    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 24 din 3 martie 2004 pentru ratificarea Tratatului privind relatiile prietenesti si de cooperare dintre Romania si Federatia Rusa, semnat la Moscova la 4 iulie 2003

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 194 din 4 martie 2004
Parlamentul României adopta prezenta lege.

ART. 1
Se ratifica Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusa, semnat la Moscova la 4 iulie 2003, împreunã cu Declaraţia comuna a ministrilor afacerilor externe.
ART. 2
Declaraţia comuna a ministrilor afacerilor externe, semnatã la Moscova la 4 iulie 2003, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreunã cu Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusa.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 3 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 17 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC

Bucureşti, 3 martie 2004.
Nr. 24.



TRATAT
privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi
Federaţia Rusa

România şi Federaţia Rusa, denumite în continuare pãrţi contractante,
convinse de necesitatea realizãrii unei politici active, orientata spre viitor, de prietenie şi colaborare fructuoasa între România şi Federaţia Rusa, bazatã pe egalitate, parteneriat, încredere şi avantaj reciproc în toate domeniile,
confirmandu-şi adeziunea fata de obiectivele şi principiile înscrise în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o Noua Europa şi în celelalte documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi în cele ale Consiliului Europei,
subliniind insemnatatea schimbãrilor istorice profunde care au loc în Europa şi constiente de importanta contribuţiei fiecãrei pãrţi contractante la menţinerea pãcii pe continentul european,
dorind sa contribuie, pe toate cãile, la opera de edificare a unei Europe noi, unita prin valorile comune ale democraţiei, libertãţii şi statului de drept, precum şi la consolidarea structurilor de securitate şi cooperare pe continent,
convinse ca primatul dreptului internaţional în relaţiile dintre state şi respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului constituie o condiţie esenţialã pentru edificarea noii Europe,
ţinând seama de schimbãrile profunde care au loc în sistemele politice şi economice din România şi Federaţia Rusa, precum şi în mecanismul colaborãrii bilaterale, care deschid noi posibilitãţi pentru extinderea legãturilor şi a conlucrarii reciproce,
având în vedere potenţialul celor doua state şi posibilitãţile lor pentru dezvoltarea colaborãrii bilaterale reciproc avantajoase,
au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
Pãrţile contractante dezvolta relaţii de prietenie, cooperare, înţelegere şi respect reciproc, conducandu-se în relaţiile reciproce dupã principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, Actului Final de la Helsinki şi ale altor documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi dupã normele general recunoscute ale dreptului internaţional.
Pãrţile contractante soluţioneazã pe calea negocierilor, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, toate problemele din relaţiile lor bilaterale.
Ele reafirma dreptul inalienabil al popoarelor de a-şi hotãrî, în mod liber şi fãrã amestec din afarã, statutul politic, de a-şi alege mijloacele de asigurare a propriei securitati şi de a-şi asigura dezvoltarea economicã, socialã şi culturalã.
ART. 2
Pãrţile contractante reafirma inadmisibilitatea folosirii forţei sau ameninţãrii cu forta impotriva integritãţii teritoriale sau a independentei politice a oricãrui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi necesitatea soluţionãrii tuturor problemelor internaţionale prin mijloace paşnice.
În cazul apariţiei unor diferende sau a unor situaţii care pot ameninta sau ameninta pacea ori securitatea internationala sau aduc atingere securitãţii uneia ori ambelor pãrţi contractante, ele procedeazã la schimburi de pãreri în scopul gasirii unor mijloace adecvate de reglementare paşnicã a diferendelor sau a situaţiilor ivite, în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu documentele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Dacã una dintre pãrţile contractante va face obiectul unui act de agresiune armata sau se va gãsi în pericol de agresiune din partea unui stat terţ ori a unor state terţe, aceasta poate sa ceara celeilalte pãrţi contractante sa aibã loc consultãri în aceasta problema, pentru a favoriza soluţionarea conflictului conform Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi documentelor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
ART. 3
Pãrţile contractante recunosc caracterul atotcuprinzator şi indivizibilitatea securitãţii şi legatura indisolubila dintre securitatea fiecãreia şi securitatea tuturor statelor participante la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi reafirma dreptul inerent al fiecãreia de a fi libera sa îşi aleagã sau sa îşi schimbe aranjamentele de securitate, inclusiv tratatele de alianta, pe mãsura evolutiilor lor. Ele nu îşi vor întãri securitatea pe seama securitãţii altor state.
Ele sprijinã activ dezvoltarea procesului de intarire a securitãţii şi colaborãrii în Europa, pe baza prevederilor Actului Final de la Helsinki, a Cartei de la Paris pentru o Noua Europa, a Cartei pentru Securitate Europeanã şi a celorlalte documente ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Pãrţile contractante favorizeazã procesul de integrare europeanã şi colaboreazã în special în vederea creãrii unui spaţiu unic de drept, economic şi cultural pe continentul european.
Pãrţile contractante susţin crearea, dezvoltarea şi activitatea eficienta a structurilor general europene şi a mãsurilor de intarire a încrederii şi securitãţii, în scopul prevenirii şi soluţionãrii pe cale paşnicã a diferendelor.
Pãrţile contractante acorda o atentie deosebita dezvoltãrii colaborãrii multilaterale regionale şi subregionale, ca parte integrantã a procesului general european.
Pãrţile contractante sprijinã, prin toate mijloacele, întãrirea eficientei mecanismelor de securitate şi cooperare din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Pãrţile contractante întreprind eforturile privind asigurarea securitãţii proprii, în conformitate cu obligaţiile asumate în plan bilateral şi multilateral, inclusiv cu cele referitoare la armamente şi forţele armate.
Cooperarea militarã şi în domeniul tehnicii militare dintre pãrţile contractante se dezvolta în conformitate cu obligaţiile asumate pe plan internaţional, pe baza principiului inadmisibilitatii folosirii forţei sau ameninţãrii cu forta impotriva integritãţii teritoriale sau a independentei politice a oricãrui stat.
ART. 4
Pãrţile contractante contribuie activ la dezarmarea nucleara, chimica şi biologica.
Ele acţioneazã împreunã pentru lãrgirea participãrii la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare din 1 iulie 1968 şi pentru respectarea stricta a acestuia, astfel încât numãrul statelor posesoare de arme nucleare sa nu creascã, precum şi pentru lichidarea armelor chimice şi bacteriologice.
Pãrţile contractante conlucreaza activ în vederea convenirii unor noi pasi pentru reducerea inarmarilor şi pentru întãrirea mãsurilor de încredere în Europa pe baza acordurilor internaţionale la care ele sunt pãrţi.
ART. 5
Pãrţile contractante organizeazã consultãri regulate, la niveluri corespunzãtoare, între organele autoritãţilor legislative şi executive ale României şi Federaţiei Ruse, inclusiv între ministerele afacerilor externe, asupra dezvoltãrii relaţiilor bilaterale, precum şi asupra problemelor importante ale vieţii internaţionale, în special ale securitãţii şi cooperãrii în Europa.
Pãrţile Contractante sprijinã realizarea de contacte sistematice între autoritãţile publice interesate şi favorizeazã, în conformitate cu legislaţia lor, contactele dintre unitãţile administrativ-teritoriale din România şi subiectii Federaţiei Ruse.
ART. 6
Pãrţile contractante extind relaţiile lor economice pe baza de egalitate, parteneriat şi avantaj reciproc, creând condiţii favorabile pentru promovarea unor forme moderne de schimburi comerciale şi de cooperare economicã şi tehnico-ştiinţificã şi vor întreprinde mãsuri vizând consolidarea bazei juridice pentru o astfel de conlucrare.
Pãrţile contractante încurajeazã legãturile directe şi cooperarea dintre agenţii economici din România şi Federaţia Rusa. Fiecare parte contractantã se straduieste sa imbunatateasca condiţiile pentru activitatea, pe teritoriul sau, a agenţilor economici ai celeilalte pãrţi contractante.
Ele încurajeazã dezvoltarea cooperãrii în domeniul investiţiilor de capital.
Pãrţile contractante sprijinã cooperarea în domeniul stiintelor fundamentale şi aplicative, prin realizarea de programe şi proiecte comune, schimb de cercetãtori şi realizarea altor forme de conlucrare.
ART. 7
În scopul satisfacerii necesitãţilor economice ale celor doua state, pãrţile contractante acorda o atentie deosebita colaborãrii în scopul dezvoltãrii bazei energetice, de combustibili şi materii prime, a transporturilor, a construcţiei de maşini, a construcţiilor, a agriculturii şi industriei alimentare, a producţiei bunurilor de larg consum şi în alte domenii, inclusiv prin constituirea de societãţi şi întreprinderi mixte, bãnci cu capital mixt.
Pãrţile contractante sprijinã cooperarea în zonele economice libere de pe teritoriul lor.
Ele acţioneazã pentru crearea de mecanisme bilaterale de colaborare în domeniile economiei, comerţului, ştiinţei şi tehnicii, precum şi în alte domenii şi pentru creşterea eficientei mecanismelor existente.
ART. 8
Pãrţile contractante realizeazã o strânsã colaborare în domeniul protecţiei mediului înconjurãtor şi al utilizãrii rationale a resurselor naturale, precum şi al prevenirii şi lichidãrii situaţiilor excepţionale de origine naturala şi tehnologicã.
Ele contribuie la extinderea colaborãrii bilaterale, regionale şi subregionale în domeniul protecţiei mediului înconjurãtor şi al utilizãrii rationale a resurselor naturale şi conlucreaza în scopul elaborãrii şi realizãrii de programe şi proiecte speciale vizând înfãptuirea unor mãsuri eficiente de protecţie a naturii, îndeosebi în zona Marii Negre.
Pãrţile contractante se ajuta în prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale de origine naturala şi tehnologicã, se informeazã neîntârziat asupra catastrofelor naturale şi tehnologice care pot avea urmãri transfrontaliere şi asupra mãsurilor întreprinse pentru înlãturarea lor, potrivit prevederilor din convenţiile internaţionale la care România şi Federaţia Rusa sunt pãrţi.
Pãrţile contractante acţioneazã reciproc în acţiuni comune bilaterale şi internaţionale legate de obiective cu caracter umanitar.
ART. 9
Pãrţile contractante conlucreaza activ atât între ele, cat şi cu alte state interesate, în scopul utilizãrii rationale a resurselor economice naturale ale Marii Negre şi a potenţialului de navigaţie al Dunãrii şi al altor cai navigabile, pe baza înţelegerilor relevante internaţionale, multilaterale şi bilaterale.
ART. 10
Pãrţile contractante dezvolta o larga colaborare în domeniile ştiinţei, culturii şi informatiei. Pãrţile contractante contribuie la stabilirea de legãturi directe între instituţiile de învãţãmânt superior, centrele de cercetare ştiinţificã, instituţiile şi oamenii de cultura şi arta, precum şi între mijloacele de informare în masa.
Fiecare parte contractantã îşi afirma disponibilitatea de a asigura cetãţenilor interesaţi accesul larg la limba şi cultura celeilalte pãrţi contractante şi de a sprijini initiativele instituţiilor de stat şi neguvernamentale, precum şi alte iniţiative în acest domeniu.
Pãrţile contractante favorizeazã accesul reciproc la materialele de arhiva, la biblioteci şi la alte asemenea instituţii, în conformitate cu legislaţia fiecãrui stat.
ART. 11
Pãrţile contractante respecta, asigura şi ocrotesc, în condiţii de egalitate deplina în fata legii, fãrã nici o discriminare, identitatea etnicã, culturalã, lingvistica şi religioasã a persoanelor care locuiesc în România şi care se considera, conform originii lor, ca aparţinând minoritãţii ruse şi, respectiv, persoanelor care locuiesc în Federaţia Rusa şi care se considera, conform originii lor, ca aparţinând minoritãţii romane, indiferent de apelativul folosit în privinta lor în societate şi de regiunile în care ele locuiesc pe teritoriul fiecãrei pãrţi contractante.
În acest scop, pãrţile contractante aplica normele şi standardele Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi ale Consiliului Europei.
ART. 12
Pãrţile contractante, prin organele lor competente, colaboreazã în soluţionarea problemelor legate de identificarea, evidenta, amenajarea, asigurarea conservãrii şi întreţinerea corespunzãtoare a locurilor de inhumare militare şi a monumentelor memoriale romane de pe teritoriul Federaţiei Ruse şi a monumentelor şi locurilor de inhumare militare ruse de pe teritoriul României.
ART. 13
Pãrţile contractante creeazã condiţiile necesare pentru extinderea de legãturi directe între organizaţiile şi asociaţiile politice, sindicale, profesionale, de femei, de tineret şi altele din ambele state.
Ele stimuleaza contactele directe dintre unitãţile administrativ-teritoriale şi organele administraţiei publice locale din România, pe de o parte, şi subiectii Federaţiei Ruse şi organele autoconducerii locale din Federaţia Rusa, pe de alta parte, inclusiv schimbul de experienta privind activitatea de gospodãrire urbana, serviciile comunale, menţinerea ordinii publice şi în alte domenii, în limitele competentelor lor.
ART. 14
Pãrţile contractante acţioneazã împreunã în lupta impotriva terorismului internaţional sub toate formele şi manifestãrile acestuia. Ele se pronunţa pentru consolidarea colaborãrii internaţionale privind contracararea formelor traditionale şi a celor noi ale amenintarilor teroriste, în conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu alte norme ale dreptului internaţional.
Pãrţile contractante colaboreazã în combaterea crimei organizate, a spalarii veniturilor obţinute în mod ilegal, a traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, de arme, materiale nucleare şi radioactive, a contrabandei, inclusiv a transferului ilegal peste frontiera a bunurilor culturale.
Pãrţile contractante perfectioneaza mecanismele pentru acordarea asistenţei juridice reciproce în cauze penale, civile şi familiale.
ART. 15
Pãrţile contractante încurajeazã extinderea contactelor dintre cetãţenii celor doua state, inclusiv cãlãtoriile lor reciproce în scopuri de afaceri, economice, culturale şi ştiinţifice, precum şi în probleme private.
ART. 16
Pãrţile contractante conlucreaza în organizaţiile internaţionale în care ele sunt sau vor deveni membre şi coopereazã pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul acestor organizaţii internaţionale.
ART. 17
În vederea realizãrii prevederilor prezentului tratat, pãrţile contractante încheie acordurile necesare.
ART. 18
Prezentul tratat nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor pãrţilor contractante decurgând din alte tratate internaţionale la care ele sunt pãrţi.
Prezentul tratat nu este îndreptat impotriva nici unui stat terţ.
ART. 19
Prezentul tratat se supune ratificãrii şi va intra în vigoare în a 30-a zi de la schimbul instrumentelor de ratificare.
Prezentul tratat se încheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea prezentului tratat se va prelungi automat, pe perioade succesive de câte 5 ani, dacã nici una dintre pãrţile contractante nu va incunostinta în scris cealaltã parte contractantã despre intenţia de a-l denunta, cu cel puţin un an înaintea expirãrii perioadei respective de valabilitate.
Semnat la Moscova la 4 iulie 2003, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi limba rusa, ambele texte fiind egal autentice.

Pentru România,
ION ILIESCU,
Preşedintele României

Pentru Federaţia Rusa,
VLADIMIR PUŢIN,
Preşedintele Federaţiei Ruse

DECLARAŢIA COMUNA
a ministrilor afacerilor externe

În spiritul Tratatului privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusa, care a fost încheiat astãzi, confirmand aspiratia ambelor tari pentru dezvoltarea conlucrarii pe multiple planuri pe baza intaririi încrederii reciproce, am ajuns la pãrerea comuna privind necesitatea de a închide capitolele dureroase din istoria relaţiilor bilaterale.
Condamnând Pactul Ribbentrop-Molotov din anul 1939, precum şi participarea României în cel de-al doilea rãzboi mondial de partea Germaniei hitleriste, ambele pãrţi îşi exprima hotãrârea de a depãşi moştenirea negativa a trecutului totalitar şi de a-şi construi relaţiile ţinând seama de schimbãrile profunde care au loc în România şi în Rusia şi de experienta pozitiva acumulatã în diverse domenii ale cooperãrii interstatale.
Consideram important ca o comisie comuna, de interes public, investitã cu autoritate, constituitã din istorici, în componenta cãreia vor intra, de asemenea, specialişti în domeniul finanţelor, economiei, arhivelor, muzeologiei şi în alte domenii, în funcţie de necesitaţi, sa se ocupe de studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului romanesc. Constituirii şi activitãţii acestei comisii i se va acorda sprijinul corespunzãtor.
Pãrţile au consimţit ca transformãrile democratice fundamentale ale sistemelor politice care au loc în România şi în Rusia, respectarea necondiţionatã a drepturilor şi demnitãţii personalitãţii umane, a altor valori ale societãţii civile creeazã condiţii favorabile pentru a deschide un nou capitol în istoria relaţiilor romano-ruse în care ţãrile şi popoarele noastre vor coopera ca parteneri egali, aprofundand şi largind legãturile de prietenie.
Moscova, 4 iulie 2003.

Ministrul afacerilor externe al României,
Mircea Geoana

Ministrul afacerilor externe
al Federaţiei Ruse,
Igor Ivanov
----------------


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016