Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 24 din 17 ianuarie 2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
ART. I Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã: 1. La articolul 14 alineatul (2), litera c) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucurã de o bunã reputaţie;" 2. La articolul 62 alineatul (1), dupã litera b) se introduce o nouã literã, litera c), cu urmãtorul cuprins: "c) când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d)." 3. Articolul 99 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 99. - Constituie abateri disciplinare: a) manifestãrile care aduc atingere onoarei sau probitãţii profesionale ori prestigiului justiţiei, sãvârşite în exercitarea sau în afara exercitãrii atribuţiilor de serviciu; b) încãlcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitãţi şi interdicţii privind judecãtorii şi procurorii; c) atitudinile nedemne în timpul exercitãrii atribuţiilor de serviciu faţã de colegi, celãlalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţioneazã, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii; d) desfãşurarea de activitãţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de pãrţile din proces; f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; g) nerespectarea de cãtre procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea; h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetatã în efectuarea lucrãrilor, din motive imputabile; i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecãtorul sau procurorul ştie cã existã una din cauzele prevãzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauzã, care are ca efect tergiversarea judecãţii; j) nerespectarea secretului deliberãrii sau a confidenţialitãţii lucrãrilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi naturã de care a luat cunoştinţã în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii; k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afecteazã în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului; l) imixtiunea în activitatea altui judecãtor sau procuror; m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducãtorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevãzute de lege sau regulamente; n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autoritãţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvãrii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetãţenii; o) nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; p) obstrucţionarea activitãţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace; q) participarea directã sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asiguratã transparenţa fondurilor; r) lipsa totalã a motivãrii hotãrârilor judecãtoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii; s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotãrârilor judecãtoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vãdit contrarã raţionamentului juridic, de naturã sã afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat; ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii; t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţã sau gravã neglijenţã." 4. Dupã articolul 99 se introduce un nou articol, articolul 99^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 99^1. - (1) Existã rea-credinţã atunci când judecãtorul sau procurorul încalcã cu ştiinţã normele de drept material ori procesual, urmãrind sau acceptând vãtãmarea unei persoane. (2) Existã gravã neglijenţã atunci când judecãtorul sau procurorul nesocoteşte din culpã, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual." 5. Articolul 100 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 100. - Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecãtorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu pânã la 20% pe o perioadã de pânã la 6 luni; c) mutarea disciplinarã pentru o perioadã de pânã la un an la o altã instanţã sau la un alt parchet, situate în circumscripţia altei curţi de apel ori în circumscripţia altui parchet de pe lângã o curte de apel; d) suspendarea din funcţie pe o perioadã de pânã la 6 luni; e) excluderea din magistraturã."
ART. II Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã: 1. Articolul 44 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 44. - (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţã de judecatã în domeniul rãspunderii disciplinare a judecãtorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevãzute în Legea nr. 303/2004, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Secţia pentru judecãtori are rolul de instanţã disciplinarã şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei. Dispoziţiile prezentei legi se aplicã în mod corespunzãtor şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Acţiunea disciplinarã în cazul abaterilor sãvârşite de un judecãtor se exercitã de Inspecţia Judiciarã, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (4) Acţiunea disciplinarã în cazul abaterilor sãvârşite de procurori se exercitã de Inspecţia Judiciarã, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (5) Acţiunea disciplinarã în cazul abaterilor sãvârşite de un magistrat-asistent se exercitã de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de Inspecţia Judiciarã, prin inspectorul judiciar. (6) În vederea exercitãrii acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetãrii disciplinare prealabile de cãtre Inspecţia Judiciarã." 2. Articolul 45 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 45. - (1) În cazurile în care ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt titulari ai acţiunii disciplinare, aceştia pot sesiza Inspecţia Judiciarã în legãturã cu abaterile disciplinare sãvârşite de judecãtori şi procurori. (2) În cazul în care Inspecţia Judiciarã este titularã a acţiunii disciplinare, aceasta se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizatã în scris şi motivat de orice persoanã interesatã, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legãturã cu abaterile disciplinare sãvârşite de judecãtori şi procurori. (3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) şi (2) sunt supuse unei verificãri prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul cãreia se stabileşte dacã existã indiciile sãvârşirii unei abateri disciplinare. Verificãrile se efectueazã în termen de cel mult 45 de zile de la data solicitãrii formulate de titularul acţiunii disciplinare potrivit alin. (1) sau de la data sesizãrii Inspecţiei Judiciare potrivit alin. (2). Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificãrii prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacã existã motive întemeiate care justificã aceastã mãsurã. (4) Dacã în urma efectuãrii verificãrilor prealabile se constatã cã nu existã indiciile sãvârşirii unei abateri disciplinare: a) inspectorul judiciar transmite, în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea acestora, ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o propunere de clasare, dacã Inspecţia Judiciarã a fost sesizatã în condiţiile alin. (1); b) sesizarea se claseazã, iar rezultatul se comunicã direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare, dacã Inspecţia Judiciarã a fost sesizatã în condiţiile alin. (2). (5) Primind propunerea de clasare prevãzutã la alin. (4) lit. a), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate:a) sã dispunã clasarea lucrãrii şi comunicarea rezultatului persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare; b) sã solicite motivat completarea verificãrilor prealabile, atunci când apreciazã cã acestea nu sunt complete. Completarea se efectueazã de cãtre inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost solicitatã de titularul acţiunii disciplinare; c) sã dispunã începerea cercetãrii disciplinare prealabile. (6) În cazul în care se constatã cã existã indiciile sãvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar: a) transmite autorului sesizãrii, în termen de 7 zile de la finalizarea verificãrii prealabile, propunerea de începere a cercetãrii disciplinare prealabile, dacã Inspecţia Judiciarã a fost sesizatã în condiţiile alin. (1); b) dispune, prin rezoluţie, începerea cercetãrii disciplinare prealabile, dacã Inspecţia Judiciarã a fost sesizatã în condiţiile alin. (2). (7) Primind propunerea de începere a cercetãrii prealabile prevãzute la alin. (6) lit. a), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune începerea cercetãrii disciplinare prealabile. (8) În situaţia în care mai multe sesizãri privesc aceeaşi faptã şi aceeaşi persoanã, sesizãrile se conexeazã." 3. Articolul 45^1 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 45^1. - (1) În cadrul cercetãrii disciplinare se stabilesc faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile în care au fost sãvârşite, precum şi orice alte date concludente din care sã se poatã aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovãţiei. Ascultarea celui în cauzã şi verificarea apãrãrilor judecãtorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecãtorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetãri se constatã prin proces-verbal şi nu împiedicã încheierea cercetãrii. Judecãtorul sau procurorul cercetat are dreptul sã cunoascã toate actele cercetãrii şi sã solicite probe în apãrare. (2) Cercetarea disciplinarã se desfãşoarã cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal. (3) Cercetarea disciplinarã se suspendã atunci când împotriva judecãtorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptã. (4) Organul de urmãrire penalã este obligat sã comunice Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare, întrun termen rezonabil, actul prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale. (5) Suspendarea cercetãrii disciplinare se dispuse de inspectorul judiciar prin rezoluţie şi opereazã pânã când soluţia pronunţatã în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivã. Dispoziţiile alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor. (6) Cercetarea prealabilã se efectueazã în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinarã se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacã existã motive întemeiate care justificã aceastã mãsurã. (7) Acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetãrii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost sãvârşitã." 4. Articolul 46 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 46. - (1) În cazul în care sesizarea s-a fãcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisã şi motivatã: a) admiterea sesizãrii, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii; b) clasarea sesizãrii, în cazul în care aceasta nu este semnatã, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevãzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivã; c) respingerea sesizãrii, în cazul în care se constatã, în urma efectuãrii cercetãrii disciplinare, cã nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii. (2) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. b), se poate face o nouã sesizare, cu respectarea condiţiilor prevãzute de lege. (3) Rezoluţia inspectorului judiciar este supusã confirmãrii inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune completarea cercetãrii disciplinare de cãtre inspectorul judiciar. Completarea se efectueazã de cãtre inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusã de cãtre inspectorul-şef. (4) Rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmatã de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisã şi motivatã, una din soluţiile prevãzute la alin. (1) lit. a) sau c). (5) Rezoluţia de respingere a sesizãrii prevãzutã la alin. (1) lit. c) şi alin. (4) poate fi contestatã de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fãrã îndeplinirea unei proceduri prealabile. (6) Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt: a) respingerea contestaţiei; b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar sau, dupã caz, a inspectorului-şef şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare. (7) Hotãrârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilã." 5. Dupã articolul 46 se introduce un nou articol, articolul 46^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 46^1. - (1) În cazul prevãzut la art. 45 alin. (7), Inspecţia Judiciarã comunicã rezultatul cercetãrii prealabile titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia. Dacã apreciazã cã cercetarea este incompletã, titularul acţiunii disciplinare poate solicita o singurã datã Inspecţiei Judiciare completarea acesteia. Completarea se efectueazã de cãtre inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost solicitatã şi se comunicã titularului acţiunii disciplinare în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea acesteia. (2) Dupã primirea rezultatului cercetãrii prealabile, în condiţiile alin. (1), ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate exercita acţiunea disciplinarã prin sesizarea secţiei corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii." 6. Articolul 47 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 47. - (1) În procedura disciplinarã în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecãtorului sau a procurorului împotriva cãruia se exercitã acţiunea disciplinarã şi a Inspecţiei Judiciare ori, dupã caz, a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie. Judecãtorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecãtor ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecãtorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedicã desfãşurarea în continuare a judecãţii. (2) Acţiunea disciplinarã este susţinutã în faţa secţiilor de cãtre inspectorul judiciar care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a acestuia, de cãtre un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef. (3) În cazul în care acţiunea disciplinarã este exercitatã de ministrul justiţiei, de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, dupã caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acţiunea disciplinarã este susţinutã de cãtre titular ori de un reprezentant desemnat de acesta. (4) Pãrţile au dreptul sã ia cunoştinţã de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe. (5) Dispoziţiile art. 45^1 alin. (3) şi (4) se aplicã în mod corespunzãtor. Suspendarea se dispune, prin încheiere, de secţia corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii. (6) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constatã cã sesizarea este întemeiatã, aplicã una dintre sancţiunile disciplinare prevãzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare sãvârşite de judecãtor sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia. (7) Dispoziţiile din prezenta lege ce reglementeazã procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedurã civilã." 7. Articolul 48 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 48. - (1) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţioneazã acţiunea disciplinarã printr-o hotãrâre care cuprinde, în principal, urmãtoarele: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinarã şi încadrarea juridicã a acesteia; b) temeiul de drept al aplicãrii sancţiunii; c) motivele pentru care au fost înlãturate apãrãrile formulate de judecãtor sau procuror; d) sancţiunea aplicatã şi motivele care au stat la baza aplicãrii acesteia; e) calea de atac şi termenul în care hotãrârea poate fi atacatã; f) instanţa competentã sã judece calea de atac. (2) Prevederile alin. (1) se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedurã civilã privind cuprinsul hotãrârii." 8. Articolul 49 se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "Art. 49. - (1) Hotãrârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinarã se redacteazã, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunicã, de îndatã, în scris, judecãtorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare ori, dupã caz, titularului acţiunii disciplinare care a exercitat-o. Comunicarea hotãrârilor este asiguratã de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţã de care se exercitã acţiunea disciplinarã nu participã la lucrãrile secţiei în care se judecã aceastã acţiune. (3) Împotriva hotãrârilor prevãzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de cãtre judecãtorul sau procurorul sancţionat ori, dupã caz, de Inspecţia Judiciarã sau de cãtre ceilalţi titulari ai acţiunii disciplinare care au exercitat-o. Competenţa soluţionãrii recursului aparţine Completului de 5 judecãtori al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecãtori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecãtorul sancţionat disciplinar. (4) Recursul suspendã executarea hotãrârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare. (5) Hotãrârea prin care se soluţioneazã recursul prevãzut la alin. (3) este irevocabilã." 9. Dupã articolul 49 se introduce un nou articol, articolul 49^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 49^1. - (1) Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, pânã la soluţionarea definitivã a acţiunii disciplinare, dacã exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfãşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacã procedura disciplinarã este de naturã sã aducã atingere gravã prestigiului justiţiei. (2) Pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendã pânã la soluţionarea definitivã a acţiunii disciplinare." 10. Articolul 61 se abrogã. 11. Dupã articolul 64 se introduce un nou capitol, capitolul VI^1 "Organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari", cuprinzând articolele 64^1-64^15, cu urmãtorul cuprins: "CAPITOLUL VI^1 Organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari Art. 64^1. - (1) Se înfiinţeazã Inspecţia Judiciarã ca structurã cu personalitate juridicã în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare. (2) Inspecţia Judiciarã este condusã de un inspector-şef, ajutat de un inspector-şef adjunct, numiţi prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. (3) Inspecţia Judiciarã acţioneazã potrivit principiului independenţei operaţionale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analizã, verificare şi control în domeniile specifice de activitate. (4) Normele pentru efectuarea lucrãrilor de inspecţie se aprobã, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin hotãrâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 64^2. - (1) Pentru realizarea atribuţiilor sale, Inspecţia Judiciarã dispune de un aparat propriu. (2) Aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este organizat în direcţii, servicii şi birouri. În cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare funcţioneazã inspectori judiciari, personal de specialitate juridicã asimilat magistraţilor, funcţionari publici şi personal contractual. (3) Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, structura organizatoricã şi atribuţiile compartimentelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al inspectorului-şef, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Inspecţia Judiciarã funcţioneazã cu un numãr maxim de 70 de posturi. (5) Posturile Inspecţiei Judiciare prevãzute la alin. (4) vor fi preluate din numãrul maxim de posturi finanţate Consiliului Superior al Magistraturii prin legea bugetarã anualã. (6) Numãrul maxim de posturi pentru aparatul Inspecţiei Judiciare poate fi modificat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea inspectorului-şef, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. (7) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Inspecţiei Judiciare se asigurã integral de la bugetul de stat, fondurile destinate Inspecţiei Judiciare fiind evidenţiate distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 64^3. - (1) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs care constã în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probã scrisã privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma rãspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. (2) Concursul se organizeazã de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit regulamentului aprobat prin hotãrâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct se anunţã cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestora. (4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 3 ani şi poate fi înnoit o singurã datã, cu respectarea prevederilor alin. (1). (5) Inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de cãtre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzãtoare a atribuţiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit prevãzut la art. 64^4. (6) Hotãrârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacatã cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recursul suspendã executarea hotãrârii Consiliului Superior al Magistraturii. Hotãrârea prin care se soluţioneazã recursul este irevocabilã. Art. 64^4. - (1) Evaluarea calitãţii managementului Inspecţiei Judiciare se face anual, printr-un audit extern independent. (2) Finanţarea auditului prevãzut la alin. (1) se face din bugetul Inspecţiei Judiciare. Selectarea entitãţii care va efectua auditul se face cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice. (3) La procedura de achiziţie publicã nu pot participa entitãţi din sectorul public sau entitãţi din sectorul privat la care statul este acţionar. (4) Raportul de audit se întocmeşte în primele 3 luni ale anului şi cuprinde, în mod obligatoriu, recomandãri privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale, organizarea eficientã, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilitãţilor de cãtre conducerea Inspecţiei Judiciare, precum şi recomandãri privind necesitatea de reducere sau, dupã caz, de suplimentare a posturilor acesteia. (5) În termen de maximum 5 zile de la primirea raportului de audit, inspectorul-şef procedeazã la comunicarea acestuia Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 64^5. - (1) Inspectorul-şef îndeplineşte, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) exercitã funcţia de conducere şi organizare a activitãţii Inspecţiei Judiciare; b) reprezintã Inspecţia Judiciarã în relaţiile cu Consiliul Superior al Magistraturii sau cu alte instituţii interne sau internaţionale; c) exercitã atribuţiile legale ce îi revin în calitate de ordonator de credite; d) ia mãsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare; e) stabileşte anual sau ori de câte ori se impune domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercitã controlul, dupã consultarea inspectorilor judiciari ori la propunerea oricãruia dintre titularii acţiunii disciplinare; f) stabileşte echipele de control, în domeniile prevãzute la lit. e); g) numeşte, în condiţiile legii, inspectorii judiciari şi celelalte categorii de personal din cadrul Inspecţiei Judiciare, dispune modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncã sau de serviciu ale acestora; h) stabileşte atribuţiile şi sarcinile individuale ale personalului din subordine, aprobând fişele de post ale acestuia; i) evalueazã, în condiţiile legii, personalul din subordine; j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege. (2) Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare nu solicitã şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio autoritate, instituţie sau persoanã în realizarea atribuţiilor sale referitoare la declanşarea, desfãşurarea şi valorificarea controalelor, cu excepţia situaţiilor prevãzute de prezenta lege. (3) Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare este ordonator de credite, potrivit legii. (4) Inspectorul-şef adjunct îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã activitatea personalului Inspecţiei Judiciare, altul decât inspectorii judiciari; b) ajutã inspectorul-şef în activitatea de verificare şi avizare a actelor şi rezoluţiilor întocmite de cãtre inspectorii judiciari; c) coordoneazã activitatea de protecţie şi securitate a muncii; d) coordoneazã formarea profesionalã a inspectorilor judiciari şi activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecţiei Judiciare; e) este înlocuitorul de drept al inspectorului-şef; f) exercitã orice alte atribuţii delegate de inspectorul-şef. Art. 64^6. - (1) Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de cãtre inspectorul-şef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani, dintre judecãtorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 8 ani în magistraturã, care au cel puţin grad de tribunal sau parchet de pe lângã tribunal şi au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare. (2) Concursul constã în susţinerea unei probe scrise şi a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele şi orice alte reglementãri în materia organizãrii şi funcţionãrii instanţelor, a parchetelor şi a Inspecţiei Judiciare, precum şi prevederile Codului de procedurã penalã sau ale Codului de procedurã civilã, în funcţie de specializarea judecãtorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finalã a concursului. Regulamentul de organizare şi desfãşurare a concursului se aprobã prin hotãrâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar în cadrul Inspecţiei Judiciare şi posturile care se scot la concurs se anunţã cu cel puţin 3 luni înaintea datei concursului. Concursul se organizeazã cu cel puţin 3 luni înainte de data expirãrii mandatului de inspector judiciar. Art. 64^7. - (1) Pe durata exercitãrii mandatului de inspector-şef, inspector-şef adjunct şi inspector judiciar, judecãtorii şi procurorii sunt suspendaţi de drept din funcţiile pe care le ocupã la instanţe şi parchete. Judecãtorii şi procurorii cu funcţii de conducere sunt obligaţi sã opteze între funcţia de conducere şi cea de inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de a ocupa în continuare funcţia de inspector judiciar. Dupã cele 30 de zile, postul de conducere sau de inspector judiciar pentru care nu s-a fãcut opţiunea devine vacant de drept. (2) Dispoziţiile referitoare la sancţiunile şi abaterile disciplinare, precum şi procedura disciplinarã se aplicã în mod corespunzãtor inspectorilor judiciari. (3) Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt revocaţi din funcţie în cazul în care li s-a aplicat o sancţiune disciplinarã sau în cazul prevãzut la art. 64^13 alin. (5). (4) La încetarea funcţiei de inspector judiciar, judecãtorii şi procurorii revin la instanţele sau parchetele unde au funcţionat anterior ori, cu consimţãmântul lor, la alte instanţe sau parchete unde au dreptul sã funcţioneze potrivit legii. Art. 134^1 alin. (2)-(5) din Legea nr. 304/2004, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplicã în mod corespunzãtor. Art. 64^8. - (1) Inspectorii judiciari îşi desfãşoarã activitatea în mod independent şi imparţial. (2) Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinarã sau orice alte lucrãri care privesc judecãtori sau procurori din cadrul instanţelor ori parchetelor unde inspectorul a funcţionat. În acest caz, dosarul se repartizeazã altui inspector judiciar, în mod aleatoriu, cu respectarea dispoziţiilor art. 64^9. Art. 64^9. - (1) Modul de repartizare a sesizãrilor şi a dosarelor disciplinare cãtre inspectorii judiciari se face în sistem computerizat sau în alt mod care asigurã repartizarea aleatorie a dosarelor. (2) Redistribuirea lucrãrilor repartizate aleatoriu inspectorilor judiciari se poate face numai în urmãtoarele cazuri, cu aplicarea alin. (1): a) imposibilitate de exercitare a atribuţiilor timp de cel puţin 20 de zile; b) solicitare motivatã a inspectorului judiciar cãruia i-a fost repartizatã lucrarea; c) suspendarea din activitate, în condiţiile legii; d) ori de câte ori, faţã de calitatea persoanei cercetate, imparţialitatea cercetãrii disciplinare ar putea fi afectatã; e) conflict de interese. (3) Actele, documentele sau orice alte informaţii solicitate de Inspecţia Judiciarã ori care sunt necesare pentru desfãşurarea cercetãrii disciplinare se transmit direct Inspecţiei Judiciare. (4) Inspectorii judiciari pot solicita, în condiţiile legii, inclusiv conducãtorilor instanţelor sau parchetelor, orice informaţii, date, documente sau pot face orice verificãri pe care le considerã necesare în vederea efectuãrii cercetãrii disciplinare ori a exercitãrii celorlalte atribuţii prevãzute de lege sau regulamente. (5) Actele, documentele sau orice alte informaţii care se aflã pe rolul Inspecţiei Judiciare au caracter confidenţial, cu excepţia celor care constituie, potrivit legii, informaţii de interes public. Art. 64^10. - (1) Inspectorii judiciari au urmãtoarele atribuţii: a) în materie disciplinarã, dispun şi efectueazã cercetarea disciplinarã în vederea exercitãrii acţiunii disciplinare faţã de judecãtori, procurori, inclusiv faţã de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi faţã de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prezentei legi; b) efectueazã verificãri la instanţele de judecatã în legãturã cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecatã, pronunţarea, redactarea şi comunicarea hotãrârilor, înaintarea dosarelor la instanţele competente, punerea în executare a hotãrârilor penale şi civile şi informeazã Secţia pentru judecãtori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate; c) efectueazã verificãri la parchete în legãturã cu respectarea normelor procedurale privind primirea şi înregistrarea lucrãrilor, repartizarea dosarelor pe criterii obiective, continuitatea în lucrãrile repartizate şi independenţa procurorilor, respectarea termenelor, redactarea şi comunicarea actelor procedurale şi informeazã Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formulând propuneri adecvate; d) verificã eficienţa managerialã şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente pentru asigurarea bunei funcţionãri a instanţei şi a parchetului, a calitãţii corespunzãtoare a serviciului, semnaleazã deficienţele constatate şi formuleazã propuneri corespunzãtoare pentru înlãturarea acestora, pe care le prezintã secţiei corespunzãtoare; e) verificã sesizãrile adresate Inspecţiei Judiciare sau se sesizeazã din oficiu în legãturã cu activitatea sau conduita necorespunzãtoare a judecãtorilor, procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi a magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ori în legãturã cu încãlcarea obligaţiilor profesionale ale acestora; f) efectueazã, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, verificãri privind condiţia bunei reputaţii, pentru judecãtorii şi procurorii în funcţie; g) efectueazã verificãrile dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru soluţionarea cererilor privind apãrarea reputaţiei profesionale şi a independenţei judecãtorilor; prezintã Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul cuprinzând rezultatul verificãrilor; h) efectueazã orice alte verificãri sau controale dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii sau de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii. (2) Atribuţiile prevãzute la alin. (1) lit. b), c), d) se efectueazã din oficiu sau la solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ori a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 64^11. - (1) În exercitarea atribuţiilor lor prevãzute la art. 64^10, cu excepţia celor referitoare la efectuarea cercetãrii disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte de inspecţie pe care le aduc la cunoştinţa instanţelor/parchetelor supuse verificãrilor, în vederea formulãrii de obiecţiuni. (2) Raportul de inspecţie prevãzut la alin. (1), împreunã cu obiecţiile formulate, se înainteazã secţiei corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care stabileşte mãsurile ce se impun pentru remedierea situaţiei. (3) În situaţia în care apreciazã cã obiecţiile sunt întemeiate, secţia Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune, în scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completãrii verificãrilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Art. 64^12. - (1) Verificarea sesizãrilor referitoare la buna reputaţie a judecãtorilor şi procurorilor în funcţie se face de cãtre Inspecţia Judiciarã, din oficiu sau la solicitarea oricãrei persoane interesate. (2) Raportul de inspecţie întocmit în urma verificãrilor privind buna reputaţie se comunicã magistratului care face obiectul sesizãrii şi persoanei care a înaintat sesizarea, în termen de 15 zile de la întocmire, în vederea formulãrii de obiecţii. (3) Raportul de inspecţie prevãzut la alin. (2), împreunã cu obiecţiile formulate, se înainteazã secţiei corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe baza raportului şi a obiecţiilor formulate, secţia corespunzãtoare adoptã hotãrârea privind constatarea îndeplinirii sau a neîndeplinirii de cãtre magistrat a condiţiei de bunã reputaţie ori, dacã apreciazã cã obiecţiile sunt întemeiate, dispune, în scris şi motivat, retrimiterea raportului în vederea completãrii verificãrilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate. Hotãrârea prin care se constatã neîndeplinirea condiţiei de bunã reputaţie cuprinde şi propunerea de eliberare din funcţie, în temeiul art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (4) Pe parcursul procedurii de verificare şi constatare a îndeplinirii condiţiei de bunã reputaţie, secţia corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, pânã la finalizarea procedurii, dacã exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfãşurarea cu imparţialitate a procedurilor de verificare sau dacã aceste proceduri sunt de naturã sã aducã atingere gravã prestigiului justiţiei. (5) Hotãrârea secţiei prevãzutã la alin. (3) poate fi atacatã cu contestaţie la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la comunicare, iar hotãrârea Plenului poate fi atacatã cu recurs la secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în acelaşi termen. Hotãrârea instanţei este irevocabilã. (6) Hotãrârea irevocabilã prin care se constatã neîndeplinirea condiţiei de bunã reputaţie se comunicã Preşedinţiei României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. Art. 64^13. - (1) Evaluarea activitãţii profesionale a inspectorilor judiciari se face anual de o comisie formatã din inspectorul-şef şi alţi 2 membri aleşi de adunarea generalã a inspectorilor judiciari, prin acordarea unui calificativ: "foarte bine", "bine", "satisfãcãtor" sau "nesatisfãcãtor". (2) Inspectorii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzãtoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare. (3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere inspectorului-şef ori inspectorului evaluat orice informaţii pe care le considerã necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie. (4) Hotãrârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 36 alin. (2). (5) Inspectorul judiciar care primeşte calificativul "nesatisfãcãtor" sau de douã ori consecutiv calificativul "satisfãcãtor" este revocat din funcţia de inspector judiciar. (6) Criteriile de evaluare a activitãţii profesionale a inspectorilor judiciari şi procedura de evaluare se stabilesc prin regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare. Art. 64^14. - (1) Perioada în care judecãtorul sau procurorul este inspector judiciar constituie vechime în funcţia de judecãtor sau procuror. (2) Pe perioada mandatului, inspectorii judiciari au toate drepturile judecãtorilor şi procurorilor detaşaţi, precum şi obligaţiile prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori. (3) Inspectorii judiciari pot participa, pe parcursul mandatului, la concursurile sau procedurile de selecţie în vederea promovãrii în funcţii de execuţie a magistraţilor. În caz de promovare, inspectorii pot opta între continuarea mandatului de inspector, cu dobândirea noului grad profesional, şi promovarea efectivã în funcţia de execuţie pentru care au candidat, în termen de 30 de zile de la data validãrii rezultatelor examenului de promovare. (4) Salarizarea şi drepturile inspectorilor se stabilesc în condiţiile legii. Art. 64^15. - Paza sediului Inspecţiei Judiciare, a bunurilor şi a valorilor aparţinând acesteia, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfãşurãrii normale a activitãţii în acest sediu se asigurã, în mod gratuit, de cãtre Jandarmeria Românã, prin structurile sale specializate."
ART. III (1) Dispoziţiile art. II se aplicã la 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, datã la care devine operaţionalã Inspecţia Judiciarã. La aceeaşi datã se desfiinţeazã comisiile de disciplinã. (2) Lucrãrile şi dosarele aflate pe rolul comisiilor de disciplinã la data prevãzutã la alin. (1) se finalizeazã de inspectorii judiciari care le au în lucru sau de alţi inspectori desemnaţi de inspectorul-şef, potrivit prevederilor prezentei legi. ART. IV (1) Prin reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii, posturile din cadrul Inspecţiei Judiciare de pe lângã Consiliul Superior al Magistraturii se preiau de Inspecţia Judiciarã organizatã potrivit prezentei legi, iar personalul este preluat şi reîncadrat în noua structurã în condiţiile prezentei legi. (2) Cheltuielile aferente personalului şi posturilor preluate de Inspecţia Judiciarã de la Consiliul Superior al Magistraturii vor fi alocate din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii în bugetul Inspecţiei Judiciare. (3) Cheltuielile necesare pentru funcţionarea Inspecţiei Judiciare, altele decât cele prevãzute la alin. (2), vor fi alocate din bugetul Consiliului Superior al Magistraturii. Echipamentele informatice, mobilierul, aparatura biroticã, precum şi alte active necesare desfãşurãrii activitãţii Inspecţiei Judiciare vor fi transferate, prin protocol de predare-preluare, din gestiunea Consiliului Superior al Magistraturii în gestiunea Inspecţiei Judiciare. (4) Se autorizeazã Ministerul Finanţelor Publice ca, la propunerea ordonatorilor de credite bugetare, sã introducã modificãrile ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi în structura bugetului Consiliului Superior al Magistraturii şi al Inspecţiei Judiciare. ART. V (1) Şeful Serviciului de inspecţie pentru judecãtori şi şeful Serviciului de inspecţie pentru procurori vor continua sã funcţioneze ca inspectori în cadrul Inspecţiei Judiciare, pânã la expirarea mandatului lor de inspector. (2) Inspectorii judiciari aflaţi în funcţie la data intrãrii în vigoare a legii îşi continuã mandatul pânã la data expirãrii acestuia, urmând ca procedura prevãzutã de prezenta lege pentru ocuparea funcţiilor de inspector judiciar sã se aplice pentru noile numiri. (3) În termen de 45 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii va adopta hotãrârea pentru aprobarea regulamentului prevãzut la art. 64^3 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al registraturii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi va organiza concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector-şef şi inspector-şef adjunct. Inspectorul-şef în funcţie îşi continuã activitatea pânã la data numirii în funcţie a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, în condiţiile prezentei legi. (4) În termen de 30 de zile de la numirea în funcţie, inspectorul-şef: a) aprobã regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare; b) propune spre aprobare Plenului Consiliului Superior al Magistraturii Regulamentul prevãzut la art. 64^6 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi normele prevãzute la art. 64^1 alin. (4) din aceeaşi lege.
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI VASILE BLAGA
Bucureşti, 17 ianuarie 2012. Nr. 24.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
