Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 238 din 7 iunie 2004 a petrolului

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 238 din 7 iunie 2004 a petrolului

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 535 din 15 iunie 2004

Comenteaza legea

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Resursele de petrol situate în subsolul ţãrii şi al platoului continental românesc al Mãrii Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietãţii publice şi aparţin statului român.
(2) Petrolul reprezintã substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestrã şi care, în condiţii de suprafaţã, se prezintã în stare gazoasã, sub formã de gaze naturale, sau lichidã, sub formã de ţiţei şi condensat.
(3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zãcãminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zãcãmintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.
ART. 2
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile folosite se definesc dupã cum urmeazã:
1. abandonare semnificã ansamblul lucrãrilor care conduc la închiderea exploatãrii unui zãcãmânt de petrol, incluzând lucrãrile de refacere şi reabilitare a mediului;
2. acord petrolier este actul juridic încheiat, potrivit prevederilor prezentei legi, între autoritatea competentã şi una sau mai multe persoane juridice române ori strãine, în vederea efectuãrii de operaţiuni petroliere şi a concesiunii bunurilor necesare realizãrii acestora;
3. autoritate competentã este Agenţia Naţionalã pentru Resurse Minerale, care reprezintã interesele statului în domeniul resurselor de petrol, conform atribuţiilor stabilite de prezenta lege;
4. cadastru extractiv semnificã cadastrul de specialitate, reprezentând un subsistem de evidenţã şi inventariere sistematicã a bunurilor imobile aferente operaţiunilor petroliere: terenuri, construcţii şi instalaţii, sub aspect tehnic, economic, juridic şi alte informaţii privind perimetrul instituit;
5. carte petrolierã este instrumentul de evidenţã care cuprinde:
a) toate datele privind regimul juridic al suprafeţelor aferente perimetrului dezvoltare şi exploatare, proprietatea, situaţia topograficã a lucrãrilor aferente operaţiunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol şi de producţie;
b) date referitoare la delimitarea perimetrelor şi operaţiunile petroliere efectuate în fazele de prospecţiune şi explorare;
6. concedent este autoritatea competentã abilitatã de lege sã acorde concesiunea;
7. concesiune petrolierã semnificã operaţiunea juridicã prin care statul român, reprezentat de autoritatea competentã, în calitate de concedent, transmite, pe o perioadã determinatã, unei persoane juridice române sau strãine, în calitate de concesionar, dreptul şi obligaţia de a efectua, pe risc şi cheltuialã proprii, operaţiuni petroliere ce cad sub incidenţa prezentei legi şi dreptul de a utiliza bunurile aflate în proprietate publicã, necesare realizãrii operaţiunilor petroliere, în schimbul unei redevenţe;
8. concesionar este titularul cãruia i se acordã concesiunea petrolierã;
9. conductã colectoare semnificã orice conductã sau reţea de conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotãrile aferente, prin care se asigurã transportul petrolului de la punctele de colectare din cadrul zãcãmintelor comerciale pânã la conducta magistralã;
10. conductã magistralã este orice conductã, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotãrile aferente, prin care se asigurã transportul petrolului între punctele de preluare din conducte colectoare sau din import şi punctele de predare la unitãţile de prelucrare, centrele de distribuţie şi la consumatorii racordaţi direct la aceasta sau la export;
11. conductã de tranzit este conducta care asigurã transportul petrolului pe teritoriul României, între douã puncte diferite situate pe frontiera de stat a ţãrii, construitã în baza unui acord interguvernamental, care are regimul juridic şi este operatã în conformitate cu prevederile legii speciale prin care se aprobã acordul;
12. depozit subteran este un spaţiu din scoarţa terestrã cu calitãţi naturale sau dobândite ca urmare a unor operaţiuni petroliere ori activitãţi miniere anterioare, proprii pentru introducerea, stocarea şi scoaterea unor volume de petrol;
13. dezvoltare semnificã ansamblul lucrãrilor care constau în realizarea sondelor de exploatare, construirea, montarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor specifice, conductelor colectoare, conductelor magistrale, echipamentelor şi a altor utilitãţi necesare extracţiei, tratãrii, stocãrii, transportului şi tranzitului petrolului;
14. exploatare semnificã ansamblul de lucrãri efectuate la şi de la suprafaţã pentru extragerea petrolului, colectarea, tratarea, transportul, precum şi tranzitul acestuia prin conductele magistrale, în vederea realizãrii unor scopuri economice prin folosirea şi punerea în valoare a acestuia;
15. explorare semnificã ansamblul de studii şi operaţiuni care se realizeazã pentru cunoaşterea condiţiilor geologice de acumulare a petrolului şi cuprinde identificarea zãcãmintelor, evaluarea cantitativã şi calitativã a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare;
16. fond geologic naţional reprezintã totalitatea datelor privind resursele şi rezervele minerale, obţinute din activitãţi miniere şi petroliere, indiferent de natura suportului de stocare;
17. fond naţional de resurse geologice/rezerve de petrol reprezintã totalitatea resurselor/rezervelor evidenţiate şi înregistrate de cãtre autoritatea competentã pentru fiecare tip de resursã de petrol a ţãrii, determinate conform reglementãrilor specifice;
18. forţã majorã semnificã un eveniment imprevizibil, inevitabil şi insurmontabil, care genereazã imposibilitatea temporarã sau definitivã de executare, parţialã ori totalã, a operaţiunilor petroliere;
19. înmagazinare subteranã reprezintã ansamblul de operaţiuni petroliere executate la şi de la suprafaţã pentru introducerea, stocarea în depozite subterane, precum şi scoaterea petrolului din acestea, în vederea valorificãrii;
20. mediu semnificã ansamblul de condiţii şi elemente naturale, definite conform <>Legii protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care pot fi afectate prin operaţiuni petroliere;
21. operare a conductelor magistrale semnificã ansamblul activitãţilor desfãşurate pentru realizarea transportului petrolului, construirea, exploatarea, dezvoltarea, întreţinerea, repararea, modernizarea şi abandonarea conductelor magistrale sau a unor porţiuni din acestea;
22. operare a terminalelor petroliere semnificã ansamblul activitãţilor pentru recepţionarea, stocarea şi transferul la facilitãţile portuare prin care se face importul, respectiv exportul petrolului şi al produselor petroliere;
23. operator semnificã titularul sau o persoanã juridicã desemnatã de titular sã conducã operaţiunile petroliere prevãzute în acordul petrolier şi sã îl reprezinte în relaţiile cu autoritatea competentã;
24. operaţiuni petroliere semnificã ansamblul de activitãţi de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare a unui zãcãmânt petrolier, înmagazinarea subteranã, transportul şi tranzitul petrolului pe conducte magistrale, precum şi operarea terminalelor petroliere;
25. perimetru petrolier reprezintã aria corespunzãtoare proiecţiei la suprafaţã a conturului pãrţii din scoarţa terestrã în interiorul cãreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizeazã lucrãri de explorare, dezvoltare, exploatare sau înmagazinare, precum şi suprafeţele necesare desfãşurãrii activitãţilor de explorare, dezvoltare, exploatare, înmagazinare şi transport al petrolului, situate în afara acestei arii;
26. perimetru de operare a conductelor magistrale şi a terminalului petrolier delimiteazã culoarul de protecţie şi siguranţã a conductelor, terenurile aferente staţiilor de pompare, comprimare şi depozitare, precum şi instalaţiilor de protecţie, securitate şi comunicaţii aferente;
27. permis de prospecţiune este actul juridic emis de autoritatea competentã prin care se acordã dreptul neexclusiv, în sensul cã se poate acorda simultan mai multor solicitanţi, de a efectua lucrãri de explorare într-un perimetru petrolier;
28. plan de abandonare semnificã complexul de documentaţii tehnice, economice, sociale şi de mediu care motiveazã închiderea exploatãrii şi conţine acţiunile necesare pentru asigurarea finanţãrii şi realizãrii efective a mãsurilor de încetare a activitãţii;
29. plan de refacere a mediului reprezintã ansamblul mãsurilor de refacere şi reabilitare a mediului în perimetrul de explorare/exploatare, ţinându-se cont şi de opţiunile colectivitãţilor locale privind utilizarea postînchidere a perimetrului, şi care conţine şi proiectul tehnic de realizare a acestora;
30. preţ de referinţã al petrolului reprezintã preţul stabilit de cãtre autoritatea competentã, în baza unei metodologii fundamentate prin studii de specialitate, care se utilizeazã pentru calculul veniturilor bugetului de stat aferente redevenţei petroliere;
31. producţie brutã de petrol reprezintã cantitãţile de petrol extrase din zãcãmânt, determinate la punctele de mãsurã, dupã trecerea prin instalaţiile de separare şi/sau tratare;
32. provizion de abandonare, de refacere a mediului şi de redare în circuitul agricol sau forestier reprezintã suma înregistratã în evidenţa contabilã şi dedusã anual la calculul impozitului pe profit, în condiţiile reglementãrilor în vigoare;
33. redevenţã petrolierã reprezintã suma datoratã de cãtre titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condiţiile legii, pentru exploatarea unui zãcãmânt petrolier şi a bunurilor aflate în domeniul public, în scopul transportului şi tranzitului petrolului pe conducte magistrale, precum şi operãrii terminalelor petroliere;
34. resursã geologicã de petrol semnificã totalitatea cantitãţilor sau volumelor de petrol din acumulãrile naturale descoperite şi a celor presupuse a fi descoperite prin viitoarele operaţiuni petroliere;
35. rezervã de petrol reprezintã partea din resursa geologicã estimatã cã poate fi extrasã în condiţiile tehnice şi economice existente la data la care a fost calculatã;
36. reziliere este actul juridic prin care autoritatea competentã dispune încetarea, în condiţiile prezentei legi, a unui acord petrolier;
37. sistem naţional de transport al petrolului reprezintã ansamblul conductelor magistrale interconectate care asigurã colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import şi dirijarea lui de la punctele de predare de cãtre producãtori, respectiv importatori, la unitãţile de prelucrare, spre centrele de distribuţie şi consum sau la export, staţiile de pompare şi comprimare, rampele de încãrcare-descãrcare pe calea feratã, precum şi toate instalaţiile, echipamentele şi dotãrile aferente acestora;
38. subcontractant reprezintã persoana juridicã ce presteazã servicii concesionarului în baza unui contract, care are ca obiect executarea în parte a operaţiunilor petroliere prevãzute în acordul petrolier;
39. terminal petrolier reprezintã ansamblul compus din rezervoare, conducte tehnologice, pompe şi instalaţii portuare care asigurã transferul petrolului de la/la limita conductelor magistrale la/de la facilitãţile portuare, pentru import, respectiv export;
40. titular semnificã persoana juridicã românã sau strãinã, cãreia i s-a acordat dreptul de a efectua operaţiuni petroliere în baza unui acord petrolier;
41. transport desemneazã ansamblul activitãţilor pentru operarea conductelor magistrale sau a unor porţiuni din acestea, precum şi preluarea, manipularea, dispecerizarea, depozitarea, selecţionarea, transmisia şi livrarea petrolului la consumatori finali, la distribuitori, la export sau în tranzit;
42. transportator desemneazã orice persoanã juridicã care este titular al unui acord petrolier pentru transportul petrolului prin conducte magistrale şi/sau de tranzit;
43. tranzit desemneazã transportul pe teritoriul României al petrolului provenit dintr-un stat şi destinat altui stat;
44. zãcãmânt comercial desemneazã acumularea sau ansamblul acumulãrilor naturale de petrol, a cãror valorificare unitarã este justificatã din punct de vedere tehnic şi economic;
45. zonã de protecţie desemneazã suprafaţa de teren extinsã de o parte şi de alta a proiecţiei în plan orizontal a conductelor magistrale şi a instalaţiilor/infrastructurii aferente, cu o distanţã care asigurã integritatea tehnicã în funcţionarea acestora;
46. zona de siguranţã desemneazã suprafaţa de teren extinsã de o parte şi de alta a proiecţiei în plan orizontal a conductelor magistrale şi a instalaţiilor/infrastructurii aferente, cu o distanţã stabilitã pentru fiecare obiectiv, în funcţie de cerinţele de siguranţã şi intervenţie ale acestuia.
ART. 3
Operaţiunile petroliere se realizeazã de cãtre persoane juridice, române sau strãine, în condiţiile legii, numai în cadrul unor perimetre stabilite în acest scop de cãtre autoritatea competentã.
ART. 4
(1) Toate datele şi informaţiile, indiferent de modalitatea de stocare, obţinute ca urmare a efectuãrii de operaţiuni asupra resurselor petroliere româneşti, determinate conform art. 1 alin. (1), aparţin statului român.
(2) Persoanele juridice care efectueazã operaţiuni petroliere pot utiliza datele şi informaţiile obţinute, numai în interes propriu, pe toatã durata acestora.
(3) Transmiterea cãtre alte pãrţi interesate a datelor şi informaţiilor privind resursele petroliere din România se face cu acordul autoritãţii competente, conform normelor de aplicare a prezentei legi.
(4) Autoritatea competentã, titularii de acorduri/permise, precum şi alte autoritãţi publice şi instituţii cu atribuţii în aplicarea prevederilor prezentei legi au obligaţia de a pãstra confidenţialitatea asupra datelor şi informaţiilor transmise de titularii acordurilor şi/sau permiselor de care iau cunoştinţã în executarea atribuţiilor de serviciu, pe toatã durata operaţiunilor petroliere, în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 5
(1) Lucrãrile de dezvoltare şi exploatare a zãcãmintelor comerciale de petrol se pot executa numai pentru rezerve confirmate de autoritatea competentã, la propunerea titularului.
(2) Documentaţiile privind calculul rezervelor se întocmesc de cãtre titular, în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de autoritatea competentã.

CAP. II
Dobândirea folosinţei şi accesul la terenurile pe care se efectueazã operaţiuni petroliere

ART. 6
Dreptul de folosinţã a terenurilor necesare efectuãrii operaţiunilor petroliere se dobândeşte în condiţiile legii, prin:
a) vânzarea-cumpãrarea terenurilor şi, dupã caz, a construcţiilor situate pe acestea, la preţul convenit între pãrţi;
b) schimbul de terenuri, însoţit de strãmutarea proprietarului afectat şi de reconstrucţia clãdirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiazã de terenul eliberat, conform convenţiei pãrţilor;
c) închirierea terenului pe duratã determinatã, pe bazã de contracte încheiate între pãrţi;
d) exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã, în condiţiile legii;
e) concesionarea terenurilor;
f) asocierea dintre proprietarul terenului şi titularul de acord;
g) alte proceduri prevãzute de lege.
ART. 7
(1) Asupra terenurilor, altele decât cele declarate de utilitate publicã, necesare accesului în perimetrele de explorare sau exploatare şi asupra terenurilor necesare oricãror activitãţi pe care acestea le implicã, altele decât cele declarate de utilitate publicã, se instituie, în favoarea titularului, un drept de servitute legalã.
(2) Exercitarea dreptului de servitute legalã stabilit potrivit prevederilor alin. (1) se face contra plãţii unei rente anuale cãtre proprietarii terenurilor afectate de acesta, pe baza convenţiei încheiate între pãrţi cu respectarea prevederilor legale, în termen de 60 de zile de la comunicarea cãtre proprietarii de terenuri a unei notificãri scrise din partea titularilor de acorduri şi/sau permise.
(3) În cazul în care pãrţile nu ajung la un acord de voinţã în termenul prevãzut la alin. (2), stabilirea cuantumului rentei se va face de cãtre instanţã, în condiţiile legii.
(4) Durata servituţii legale stabilite potrivit prevederilor alin. (1) este cea a operaţiunilor petroliere, iar terenurile ce urmeazã a fi afectate vor fi determinate, în ceea ce priveşte suprafeţele şi proprietarii, dupã principiul celei mai mici atingeri aduse dreptului de proprietate.
ART. 8
(1) Accesul la terenurile afectate de servitutea legalã prevãzutã la art. 7 alin. (1) se stabileşte prin negocieri între titularul acordului petrolier şi proprietarii de terenuri, cu respectarea principiului egalitãţii de tratament şi al echitãţii.
(2) În caz de forţã majorã sau avarie, accesul la terenuri este neîngrãdit, iar evaluarea efectelor accesului se va face ulterior, cu respectarea dreptului la despãgubire a proprietarului terenului.
ART. 9
Dreptul de acces în perimetrul de operare a conductelor este diferenţiat, în funcţie de natura operaţiunilor ce urmeazã a se efectua, astfel:
a) permanent, pentru verificarea zilnicã a perimetrului de operare a conductelor magistrale, cu informarea anualã a proprietarilor terenurilor;
b) ocazional, pentru lucrãri de intervenţii în caz de avarii şi de reparaţii programate, cu anunţarea proprietarilor de terenuri şi plata despãgubirilor potrivit legii.
ART. 10
(1) Orice neînţelegeri între titularii care desfãşoarã operaţiuni petroliere şi proprietarii terenurilor se soluţioneazã de cãtre instanţele judecãtoreşti competente, potrivit legii.
(2) Despãgubirile se vor stabili avându-se în vedere contravaloarea producţiei estimate a culturilor şi plantaţiilor afectate, precum şi valoarea de circulaţie a bunurilor imobile afectate, stabilite în condiţiile legii, la momentul afectãrii.
ART. 11
În cazul în care statul vinde bunurile expropriate în condiţiile art. 6 lit. d), foştii proprietari sau, dupã caz, succesorii lor, au dreptul de a reintra în posesia acestora, la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despãgubirea actualizatã, scop în care vor fi înştiinţaţi despre condiţiile vânzãrii, pe cale administrativã sau prin publicitate.
ART. 12
(1) Efectuarea de operaţiuni petroliere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zone de protecţie sanitarã şi perimetre de protecţie hidrogeologicã a surselor de alimentare cu apã, precum şi instituirea dreptului de servitute pentru operaţiunile petroliere pe astfel de terenuri sunt interzise.
(2) Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin lege, cu stabilirea de despãgubiri şi alte mãsuri compensatorii.
ART. 13
Dreptul de proprietate asupra terenului nu conferã dreptul de preemţiune asupra concesionãrii operaţiunilor petroliere.

CAP. III
Regimul sistemului naţional de transport al petrolului şi al conductelor magistrale care asigurã transportul şi tranzitul petrolului

ART. 14
(1) Sistemul naţional de transport al petrolului face parte din proprietatea publicã a statului şi este de importanţã strategicã.
(2) Investiţiile efectuate din surse proprii ale titularului, pe durata concesiunii, în vederea operãrii sistemului naţional de transport al petrolului, concretizate în dezvoltãri şi modernizãri ale sistemului naţional de transport al petrolului, fac parte din proprietatea publicã a statului.
(3) Investiţiile prevãzute la alin. (2) sunt considerate active corporale supuse amortizãrii, potrivit prevederilor legale.
(4) Investiţiile efectuate în baza unui contract de parteneriat public-privat au regimul juridic al bunurilor prevãzute la alin. (1).
(5) Bunurile aflate în proprietatea publicã a statului, finanţate din surse bugetare, nu se supun amortizãrii.
(6) Bunurile aflate în proprietatea publicã a statului, precum şi cele prevãzute la alin. (2) se predau de cãtre titular autoritãţii competente, la data încetãrii concesiunii.
ART. 15
(1) Investiţiile efectuate din surse proprii ale titularului, concretizate în bunuri noi similare celor prevãzute la art. 14, dar care nu fac parte din sistemul naţional de transport al petrolului, au regimul juridic de bunuri proprietate privatã şi se pot conecta la acesta.
(2) Titularul are obligaţia sã permitã accesul la aceste conducte în condiţiile art. 47 lit. b).

SECŢIUNEA 1
Tranzitul petrolului

ART. 16
Tranzitul petrolului se efectueazã prin conducte magistrale, pe baze contractuale, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a acordurilor internaţionale la care România este parte.
ART. 17
Contractele de tranzit al petrolului vor fi negociate de entitãţile desemnate de statul român cu entitãţile corespondente din statele implicate, având la bazã şi clauzele contractuale stabilite prin mandatul autoritãţilor competente.
ART. 18
Condiţiile prevãzute în contractele de tranzit nu vor include clauze restrictive nejustificate sau care sã pericliteze securitatea furnizãrii şi calitatea serviciilor, ţinându-se cont de rezerva de producţie, capacitatea de depozitare şi de eficienţa modului de operare a sistemului existent.

SECŢIUNEA a 2-a
Regimul transportului petrolului prin sistemul naţional de transport

ART. 19
Transportul petrolului prin sistemul naţional de transport constituie un serviciu public de interes naţional şi importanţã strategicã.
ART. 20
(1) Concesionarul sistemului naţional de transport al petrolului are calitatea de transportator comun şi obligaţia de a asigura, potrivit prevederilor legale, accesul liber la capacitatea disponibilã a sistemului, tuturor solicitanţilor, persoane juridice autorizate, în condiţii egale, în mod nediscriminatoriu şi transparent.
(2) Capacitatea disponibilã reprezintã diferenţa dintre capacitatea fizicã totalã a sistemului şi capacitatea angajatã prin obligaţiile contractuale asumate de cãtre transportator, prin contracte încheiate şi în vigoare la data solicitãrii de cãtre un beneficiar, asigurând totodatã:
a) transportul petrolului aparţinând transportatorului;
b) îndeplinirea unor obligaţii privind prestarea unor servicii publice de cãtre transportatorul comun, conform legislaţiei în vigoare;
c) menţinerea unei rezerve de capacitate necesare operãrii sistemului în condiţii de securitate, flexibilitate şi eficienţã, potrivit normelor tehnice emise de transportator şi avizate de autoritatea competentã.
(3) Accesul la capacitatea disponibilã a sistemului naţional de transport al petrolului reprezintã dreptul oricãrui solicitant autorizat de a beneficia de racordare efectivã la sistem şi/sau de transport al propriilor cantitãţi de ţiţei, condensat şi/sau gaze naturale, corespunzãtor contractului de transport încheiat şi în schimbul achitãrii tarifelor de transport.
(4) Tarifele de transport din sistemul naţional de transport se stabilesc de cãtre autoritatea competentã, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 21
(1) Transportatorul comun nu este obligat sã asigure accesul la sistemul naţional de transport al petrolului atunci când:
a) nu existã capacitate disponibilã în conductele magistrale, potrivit prevederilor art. 20 alin. (2), pentru rutele solicitate. În cazul în care nu existã suficientã capacitate disponibilã pentru a transporta întreaga cantitate solicitatã, transportatorul comun va informa solicitantul, iar acesta va putea sã îşi ajusteze cererea în mod corespunzãtor;
b) existã considerente temeinice de ordin tehnic, operaţional sau de siguranţã, care pot afecta securitatea operãrii sistemului;
c) calitatea petrolului solicitat sã fie transportat nu respectã:
(i) specificaţiile de calitate corespunzãtoare pentru sistemul naţional de transport al petrolului;
(ii) specificaţiile de calitate a transporturilor de petrol contractate;
(iii) calitatea transporturilor de petrol solicitate, cãrora li s-a acordat un nivel mai înalt de prioritate în cadrul cererii.
(2) Orice refuz al transportatorului comun de a asigura oricãrui solicitant accesul la sistemul naţional de transport va fi motivat în mod corespunzãtor şi transmis în scris acestuia şi cãtre autoritatea competentã.
(3) Transportatorul comun are urmãtoarele obligaţii:
a) asigurã integritatea calitativã şi cantitativã a petrolului transportat, cu deducerea cantitãţilor aferente pierderilor tehnologice, calculate conform instrucţiunilor tehnice în vigoare;
b) asigurã o rezervã de capacitate, necesarã operãrii sistemului în condiţii de securitate, flexibilitate şi eficienţã, potrivit normelor tehnice emise de transportator şi avizate de autoritatea competentã.
(4) Solicitantul va avea dreptul de a se adresa autoritãţii competente referitor la refuzul transportatorului comun, a cãrui soluţionare se va face printr-o procedurã stabilitã de aceasta prin reglementãri, iar soluţia autoritãţii competente este obligatorie pentru transportator şi solicitant.
ART. 22
Autoritatea competentã are dreptul sã investigheze, sã analizeze şi sã soluţioneze, din proprie iniţiativã, orice caz de refuz al accesului la sistemul naţional de transport, înregistrat de cãtre transportatorul comun.
ART. 23
(1) Nu pot avea calitatea de transportator comun persoanele juridice care:
a) sunt controlate, fie prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, fie prin orice altã formã de exercitare a controlului asupra managementului ori administrãrii, fie în orice alt mod ce ar putea fi rezonabil considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţã şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport al petrolului, de o terţã persoanã juridicã angajatã în mod direct ori indirect în activitãţi de producţie, prelucrare, rafinare sau comercializare a petrolului;
b) sunt controlate simultan de persoane fizice sau juridice care deţin controlul ori sunt capabile sã exercite controlul asupra persoanelor juridice prevãzute la lit. a), prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, ori prin altã formã de deţinere a controlului, sau în orice alt mod ce ar putea fi considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţã şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport.
(2) Persoana juridicã ce deţine calitatea de transportator comun nu se va angaja în mod direct sau indirect în operaţiuni petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare, precum şi în activitãţi de prelucrare, rafinare ori comercializare a petrolului, inclusiv prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, ori printr-un contract de management în care este implicatã oricare dintre persoanele prevãzute la alin. (1), sau în orice alt mod ce ar putea fi rezonabil considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţã şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport.
ART. 24
Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (2), transportatorii comuni au dreptul de a efectua operaţiuni comerciale de cumpãrare-vânzare a petrolului în condiţiile stabilite şi în limitele aprobate de autoritatea competentã, strict în vederea asigurãrii echilibrului fizic şi menţinerii în parametrii operaţionali a sistemului naţional de transport. Orice astfel de operaţiune se comunicã autoritãţii competente la momentul executãrii, iar evidenţele contabile privind astfel de operaţiuni vor fi ţinute distinct de cele privind transportul prin sistemul naţional de transport.
ART. 25
(1) Pentru a asigura întreţinerea sistemului naţional de transport al petrolului şi pentru a elimina apariţia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se instituie zone de protecţie şi de siguranţã.
(2) Zonele de protecţie şi de siguranţã se determinã în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice specifice aprobate de autoritatea competentã.
(3) Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţã, se stabileşte drept de servitute legalã.
(4) Transportatorii au dreptul sã realizeze lucrãri de intervenţii numai cu anunţarea proprietarului terenului. Despãgubirile pentru intervenţiile executate se stabilesc ulterior prin negocieri cu proprietarul terenului, iar în caz de divergenţã cuantumul despãgubirilor se stabileşte de cãtre instanţele judecãtoreşti.
ART. 26
(1) Regimul juridic al transportului gazelor naturale prin sistemul naţional de transport se stabileşte prin lege specialã.
(2) Modul de reglementare a accesului, a refuzului de acces la sistem, a avizãrii normelor tehnice privind transportul gazelor naturale, a operaţiunilor comerciale efectuate în baza art. 24, precum şi tarifele pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale se stabilesc de cãtre autoritatea competentã.
(3) Autoritatea competentã având funcţie de reglementare în sectorul şi pe piaţa gazelor naturale este Autoritatea Naţionalã de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

CAP. IV
Regimul concesiunilor petroliere

ART. 27
(1) Operaţiunile petroliere, inclusiv bunurile necesare realizãrii acestor operaţiuni aflate în proprietate publicã, se concesioneazã în condiţiile prezentei legi de cãtre autoritatea competentã.
(2) Durata iniţialã a concesiunii poate fi pânã la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de pânã la 15 ani.
ART. 28
(1) Lucrãrile de explorare pot fi executate şi numai pe bazã de permise neexclusive de prospecţiune, acordate de autoritatea competentã pe baza primirii unei solicitãri scrise, pentru un perimetru definit prin coordonate topogeodezice.
(2) Forma şi dimensiunile perimetrului de prospecţiune se stabilesc de cãtre autoritatea competentã.
(3) Permisul de prospecţiune se acordã pentru o duratã de maximum 3 ani, fãrã drept de prelungire.
ART. 29
(1) Autoritatea competentã stabileşte, prin ordin, lista perimetrelor pentru executarea operaţiunilor petroliere care se concesioneazã, precum şi a bunurilor necesare realizãrii acestor operaţiuni. Lista se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La momentul aderãrii la Uniunea Europeanã, lista se va publica şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
ART. 30
(1) Concesionarea operaţiunilor petroliere se realizeazã prin acord petrolier, încheiat de autoritatea competentã cu persoane juridice române sau strãine.
(2) Acordul petrolier se încheie cu câştigãtorul unui apel public de ofertã, organizat de autoritatea competentã în condiţiile prezentei legi.
(3) Iniţiativa concesiunii operaţiunilor petroliere poate aparţine autoritãţii competente ori persoanelor juridice române sau strãine interesate.
(4) În vederea participãrii la apelul public de ofertã, persoanele juridice române sau strãine vor depune ofertele într-un termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile şi nu poate depãşi 270 de zile calendaristice, determinat de autoritatea competentã, prin ordin.
(5) Ofertele conţin programul de explorare, de dezvoltare-exploatare sau de exploatare, dupã caz, propus, actele doveditoare privind capacitatea tehnicã şi financiarã a ofertantului, precum şi alte documente stabilite de autoritatea competentã.
(6) Programul de explorare propus cuprinde descrierea operaţiunilor petroliere şi cheltuielile aferente acestora, obligatoriu de realizat.
(7) Programul de dezvoltare-exploatare sau de exploatare va cuprinde rezervele estimate, perioada de valorificare economicã a rezervelor şi lucrãrile de dezvoltare propuse.
(8) Condiţiile de organizare şi desfãşurare a apelului public de ofertã prevãzut la alin. (2), criteriile de selectare şi desemnare a câştigãtorului, precum şi alte aspecte se stabilesc, prin derogare de la legislaţia privind regimul concesiunilor, prin norme metodologice transparente şi nediscriminatorii, aprobate de Guvern.
ART. 31
(1) Acordul petrolier se încheie în formã scrisã şi intrã în vigoare dupã aprobarea lui de cãtre Guvern.
(2) Prevederile acordului petrolier rãmân valabile pe toatã durata acestuia, cu excepţia adoptãrii unor dispoziţii legale favorabile titularului acordului petrolier.
(3) În situaţia în care, pe parcursul realizãrii operaţiunilor petroliere, apar situaţii care nu au putut fi prevãzute la încheierea acordului, cu excepţia prevederilor care au condus la câştigarea concursului public de ofertã, pãrţile, de comun acord, vor încheia acte adiţionale, care vor intra în vigoare la data aprobãrii lor de cãtre Guvern.
ART. 32
Începerea operaţiunilor petroliere se autorizeazã în scris de cãtre autoritatea competentã, în baza autorizaţiilor şi avizelor impuse de legislaţia în vigoare.
ART. 33
(1) Persoanele juridice strãine care au obţinut dreptul de a efectua operaţiuni petroliere sunt obligate ca, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a acordului petrolier, sã înfiinţeze şi sã menţinã, pe toatã durata concesiunii şi în condiţiile acordului petrolier, o filialã sau sucursalã cu sediul în România.
(2) În cazul în care doi sau mai mulţi parteneri strãini dobândesc drepturi petroliere cu privire la acelaşi perimetru, obligaţia înfiinţãrii şi menţinerii unei filiale sau sucursale în România revine companiei desemnate sã reprezinte interesele lor.
ART. 34
(1) Titularul unui acord petrolier poate transfera altei persoane juridice drepturile dobândite şi obligaţiile asumate, numai cu aprobarea prealabilã scrisã a autoritãţii competente.
(2) Orice transfer fãcut fãrã aprobarea autoritãţii competente este lovit de nulitate.
(3) Aprobarea transferului drepturilor dobândite şi al obligaţiilor asumate se face în condiţiile în care persoana juridicã, care preia drepturile şi obligaţiile acordului petrolier, dovedeşte cã are capacitatea tehnicã şi financiarã necesarã efectuãrii operaţiunilor petroliere în condiţiile stabilite prin acord.
(4) În cazul în care titularul acordului petrolier îşi modificã statutul prin reorganizare, acordul petrolier, aşa cum a fost negociat, va fi transferat succesorilor legali ai titularului prin ordin al preşedintelui autoritãţii competente, cu respectarea condiţiilor prevãzute la alin. (3).
ART. 35
În limitele unui perimetru de explorare sau de exploatare petrolierã se pot acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul acordului petrolier, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru substanţe minerale utile, altele decât cele prevãzute la art. 1, cu condiţia ca aceste activitãţi sã nu influenţeze în mod negativ operaţiunile petroliere.
ART. 36
Dreptul obţinut prin concesionare este un drept distinct de cel de proprietate asupra terenurilor şi nu poate fi transmis de cãtre titular în beneficiul oricãrei alte pãrţi decât în condiţiile art. 34.
ART. 37
Titularul poate contracta împrumuturi bancare în vederea executãrii operaţiunilor petroliere, cu certificarea existenţei concesiunii de cãtre autoritatea competentã.
ART. 38
Concesiunea înceteazã:
a) prin expirarea duratei pentru care a fost acordatã;
b) prin renunţarea de cãtre titularul acordului petrolier, în condiţiile stabilite la art. 40 alin. (1);
c) prin rezilierea acordului de cãtre autoritatea competentã, conform prevederilor art. 42;
d) la cererea titularului, în caz de survenire a unor evenimente care constituie cauze de forţã majorã şi care determinã imposibilitatea obiectivã şi definitivã de îndeplinire a unor obligaţii şi/sau realizare a unor drepturi ale titularului, prevãzute în acord şi care sunt esenţiale pentru realizarea operaţiunilor petroliere.
ART. 39
Concesiunea înceteazã la data expirãrii acordului petrolier, dacã acesta nu a fost prelungit de pãrţi, prin hotãrâre a Guvernului, înainte de expirare.
ART. 40
(1) Titularul poate renunţa la acordul petrolier, dacã la data notificãrii renunţãrii cãtre autoritatea competentã îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) pune la dispoziţia autoritãţii competente toatã documentaţia privind activitatea desfãşuratã pânã la data notificãrii renunţãrii, precum şi rezultatele acesteia;
b) pune la dispoziţia autoritãţii competente suma reprezentând contravaloarea lucrãrilor prevãzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier şi al celor de dezvoltare şi exploatare, scadente la data notificãrii renunţãrii şi neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier. Suma rezultatã se face venit la bugetul de stat;
c) pune la dispoziţia autoritãţii competente documentul de atestare a execuţiei lucrãrilor de refacere a mediului deteriorat ca urmare a operaţiunilor petroliere desfãşurate pânã la momentul renunţãrii, emis de autoritatea competentã în domeniul mediului;
d) pune la dispoziţia autoritãţii competente suma reprezentând contravaloarea lucrãrilor de abandonare neexecutate, aferente operaţiunilor petroliere desfãşurate pânã la momentul renunţãrii şi programului de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere, prevãzute în planul de abandonare. Suma rezultatã se face venit la bugetul de stat.
(2) Autoritatea competentã verificã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1) în termen de 60 de zile de la data notificãrii renunţãrii.
(3) La împlinirea termenului de 60 de zile prevãzut la alin. (2), acordul petrolier înceteazã dacã autoritatea competentã nu a comunicat refuzul sãu, aceasta fiind obligatã sã emitã decizia de încetare a concesiunii.
(4) În caz de refuz al autoritãţii competente, titularul poate cere instanţei judecãtoreşti sau arbitrale, inclusiv celor internaţionale, dupã caz, constatarea îndeplinirii condiţiilor renunţãrii la acordul petrolier.
(5) În cazul în care instanţele judecãtoreşti sau arbitrale, inclusiv cele internaţionale, constatã îndeplinirea condiţiilor renunţãrii la acordul petrolier, autoritatea competentã emite decizia de încetare a concesionãrii, cu efect de la data rãmânerii definitive şi irevocabile a hotãrârii.
ART. 41
(1) Autoritatea competentã poate suspenda concesiunea când titularul acordului petrolier, în pofida sancţionãrii contravenţionale şi/sau a notificãrii ce i-a fost fãcutã, dacã şi dupã 60 de zile de la primirea acesteia, se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) nu respectã hotãrârea unei instanţe judecãtoreşti privind litigiile apãrute în executarea operaţiunilor petroliere;
b) este supus procedurii reorganizãrii judiciare şi/sau a falimentului;
c) pericliteazã, prin modul de executare a operaţiunilor petroliere, posibilitatea exploatãrii viitoare a zãcãmântului, încalcã normele privind protecţia şi exploatarea în siguranţã a zãcãmintelor;
d) aduce grave încãlcãri privind sãnãtatea, siguranţa şi securitatea muncii.
(2) Suspendarea acordului/permisului pentru oricare dintre motivele prevãzute la alin. (1) produce efect asupra titularului de la data comunicãrii fãcute de cãtre autoritatea competentã, pânã la dispariţia cauzei care a determinat suspendarea, dar nu mai mult de un an.
ART. 42
(1) Autoritatea competentã reziliazã concesiunea când constatã cã titularul acordului petrolier:
a) nu îşi îndeplineşte, din vinã proprie, obligaţiile asumate cu privire la termenul de începere a operaţiunilor petroliere;
b) continuã sistarea operaţiunilor petroliere pe o perioadã mai mare de 60 de zile, fãrã acordul autoritãţii competente;
c) nu respectã prevederile studiilor tehnico-ştiinţifice de exploatare;
d) executã operaţiuni petroliere fãrã autorizaţiile prevãzute de lege sau dacã i s-a retras acordul şi/sau autorizaţia privind protecţia mediului şi/sau cea de protecţie a muncii;
e) furnizeazã, cu bunã ştiinţã, autoritãţii competente date şi informaţii false cu privire la operaţiunile petroliere sau încalcã clauzele de confidenţialitate prevãzute în licenţã;
f) nu achitã în termen de 6 luni de la data scadentã redevenţa petrolierã datoratã statului;
g) nu respectã o clauzã prevãzutã prin acordul petrolier, cu sancţiunea revocãrii concesiunii;
h) nu realizeazã volumul minim de lucrãri prevãzute în acordul petrolier pentru o perioadã datã şi expiratã;
i) nu înlãturã, în termenul stabilit la art. 41 alin. (1), cauza pentru care a fost suspendatã concesiunea.
(2) Rezilierea concesiunii pentru oricare dintre motivele prevãzute la alin. (1) produce efect asupra titularului dupã împlinirea a 30 de zile de la data notificãrii fãcute de cãtre autoritatea competentã.
ART. 43
(1) În cazul în care survine un eveniment dintre cele prevãzute la art. 38 lit. d), titularul notificã autoritãţii competente situaţia în termen de 5 zile de la producerea evenimentului; documentele care certificã forţa majorã sunt eliberate de instituţia legal abilitatã în acest scop şi se depun în termen de 15 zile de la producerea evenimentului. Încetarea concesiunii produce efect dupã 30 de zile de la data notificãrii cauzei de forţã majorã.
(2) Dacã, în limita termenului de 30 de zile prevãzut la alin. (1), autoritatea competentã notificã titularului acordului refuzul sãu de a accepta evenimentul invocat de titular ca fiind o cauzã de forţã majorã, provocând imposibilitatea definitivã a iniţierii sau a continuãrii executãrii operaţiunilor petroliere, neimputabilã acestuia, titularul acordului poate cere instanţei de contencios administrativ pronunţarea încetãrii acordului pentru caz de forţã majorã, fãrã obligarea la plata de daune-interese.
(3) Dupã rãmânerea definitivã şi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti, autoritatea competentã va emite decizia de încetare a concesiunii.
ART. 44
(1) Decizia de încetare a concesiunii petroliere se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu menţiunea datei de la care produce efect, şi se înscrie în Cartea petrolierã de cãtre autoritatea competentã.
(2) La încetarea concesiunii petroliere pentru oricare dintre cauzele prevãzute la art. 38, concesionarul este obligat sã restituie, în deplinã proprietate, libere de orice sarcinã, bunurile concesionate, inclusiv investiţiile realizate la acestea, legate nemijlocit de realizarea operaţiunilor petroliere.
(3) În cazul în care, la încetarea cauzei de forţã majorã, titularul decide sã renunţe la acordul petrolier, despãgubirea va fi în obligaţia noului titular, licenţiat de cãtre autoritatea competentã în condiţiile legii, şi va acoperi valoarea activelor preluate, aşa cum este aceasta înscrisã în Cartea petrolierã.
ART. 45
În termen de maximum 6 luni de la primirea notificãrii privind încetarea concesiunii petroliere, autoritatea competentã va stabili şi va comunica titularului mãsurile ce urmeazã a fi luate cu privire la perimetrul petrolier, la perimetrele de operare a conductelor magistrale şi terminalului petrolier şi la dotãrile aferente acestora, dupã caz.
ART. 46
(1) Titularul acordului petrolier rãmâne ţinut, potrivit regulilor rãspunderii civile delictuale, la repararea prejudiciilor cauzate terţilor din culpa sa prin operaţiunile petroliere efectuate pânã la data renunţãrii, chiar dacã asemenea prejudicii sunt constatate dupã încetarea concesiunii petroliere.
(2) Concesionarii rãspund patrimonial pânã la refacerea tuturor factorilor de mediu afectaţi de operaţiunile petroliere, în conformitate cu planul de refacere a mediului, aprobat de autoritatea competentã de mediu.

CAP. V
Drepturile şi obligaţiile titularului

ART. 47
Titularul acordului petrolier are urmãtoarele drepturi:
a) de folosinţã şi de acces, în condiţiile legii, la terenurile necesare desfãşurãrii operaţiunilor petroliere, în limitele perimetrului prevãzut în acordul petrolier;
b) de acces, în condiţiile legii, la conductele petroliere, porturile, docurile şi la alte instalaţii, în cazul în care folosirea acestora îi este necesarã pentru realizarea operaţiunilor petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare, cu plata tarifelor respective cãtre titularii acordurilor de concesiune a sistemului naţional de transport şi a terminalelor petroliere;
c) sã execute, în limitele perimetrului acordat, toate operaţiunile petroliere prevãzute în acordul petrolier;
d) sã foloseascã, cu respectarea prevederilor legale din domeniul gospodãririi apelor şi al protecţiei mediului, surse de apã de suprafaţã sau subterane, necesare desfãşurãrii operaţiunilor petroliere;
e) sã dispunã asupra cantitãţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv sã le exporte;
f) sã monteze conducte colectoare şi instalaţii proprii pentru transportul petrolului şi al produselor sale petroliere la staţii de separare şi tratare, la rampe de încãrcare, la punctele de predare-primire şi la consumatori, cu respectarea reglementãrilor în vigoare;
g) sã construiascã drumuri, poduri şi cãi ferate necesare efectuãrii operaţiunilor petroliere şi transportului produselor rezultate din exploatare, în condiţiile legii;
h) sã solicite, în regim de prioritate, concesionarea exploatãrii unor substanţe minerale utile, altele decât petrolul, descoperite prin operaţiunile sale petroliere, în cazul în care acestea pot face obiectul exploatãrii şi al valorificãrii, în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare;
i) sã solicite autoritãţii competente extinderea perimetrului, în cazul în care se dovedeşte continuitatea dezvoltãrii zãcãmântului în afara limitelor perimetrului acordat iniţial, în cazul în care suprafeţele respective nu fac obiectul unui alt acord petrolier;
j) sã se asocieze cu alte persoane juridice, în vederea executãrii operaţiunilor petroliere prevãzute în acord, cu aprobarea prealabilã a autoritãţii competente. Responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor din acord revine în exclusivitate asociatului care are calitatea de titular de acord. În vederea emiterii aprobãrii asocierii, autoritatea competentã va avea în vedere cel puţin urmãtoarele elemente: capacitatea tehnicã şi financiarã a celui cu care se încheie asocierea, obiectul asocierii, modul de delimitare a drepturilor şi obligaţiilor asociaţilor. Companiile şi societãţile naţionale care executã operaţiuni petroliere vor obţine aprobarea autoritãţii competente numai cu acordul prealabil al ministerului de resort;
k) sã obţinã de la autoritatea competentã, în condiţiile legii, datele necesare operaţiunilor petroliere de realizat, sã deţinã şi sã utilizeze aceste date, precum şi pe cele obţinute din operaţiunile proprii, pe durata valabilitãţii acordului petrolier;
l) sã desemneze operatorul şi limitele de competenţã ale acestuia;
m) sã efectueze operaţiuni de înmagazinare a petrolului, cu avizul prealabil al autoritãţii competente, numai dupã obţinerea licenţei de înmagazinare subteranã, potrivit reglementãrilor legale în vigoare.
ART. 48
(1) Titularul acordului petrolier are urmãtoarele obligaţii:
a) sã respecte normele şi instrucţiunile emise în aplicarea prezentei legi şi prevederile acordului petrolier;
b) sã elaboreze, pe baza acordului petrolier, documentaţii tehnice şi economice pentru realizarea operaţiunilor petroliere şi sã le supunã aprobãrii autoritãţii competente;
c) sã obţinã, sã întocmeascã, sã ţinã la zi şi sã transmitã la termenele fixate toate datele, informaţiile şi documentaţiile stabilite de cãtre autoritatea competentã referitoare la operaţiunile petroliere executate şi la rezultatele obţinute;
d) sã informeze autoritatea competentã cu privire la actele de control efectuate de cãtre autoritãţile locale de protecţia mediului şi de protecţia muncii;
e) sã pãstreze confidenţialitatea asupra datelor prevãzute în acordul petrolier şi asupra altor informaţii obţinute în condiţiile legii de la autoritatea competentã şi ministerul de resort, precum şi din activitatea proprie şi sã le difuzeze numai în condiţiile prevãzute în acord;
f) sã se asocieze, la solicitarea autoritãţii competente, cu titularii unor perimetre adiacente, în cazul în care se constatã, prin lucrãrile executate, continuitatea hidrodinamicã a zãcãmântului în acele perimetre, pentru a se asigura o valorificare eficientã a rezervelor;
g) sã procedeze la predarea cãtre autoritatea competentã a perimetrului acordat, în termen de 60 de zile de la încetarea concesionãrii, prin oricare dintre modurile prevãzute la art. 38;
h) sã îndeplineascã, în termenele stabilite, mãsurile dispuse în scris de autoritatea competentã în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, potrivit legii;
i) sã înregistreze în evidenţa contabilã şi sã deducã provizionul de abandonare, de refacere a mediului şi de redare în circuitul agricol sau forestier; calculul şi limita deductibilitãţii provizionului pe toatã durata de exploatare a zãcãmântului se fac potrivit legii privind impozitul pe profit;
j) sã obţinã avizul autoritãţilor portuare şi al autoritãţilor publice competente în domeniul transporturilor şi gospodãririi apelor, pentru efectuarea operaţiunilor petroliere în zona cãilor navigabile;
k) sã suporte cheltuielile aferente transferului de tehnologie şi perfecţionare profesionalã, prevãzute în acord;
l) sã achite redevenţa petrolierã la termenele stabilite prin prezenta lege.
(2) Dezactivarea unui sector din sistemul naţional de transport al petrolului se poate face numai cu acordul autoritãţii competente şi cu obligaţia titularului de a asigura preluarea şi transportul petrolului din sectorul respectiv şi realizarea lucrãrilor de refacere şi reabilitare a mediului.

CAP. VI
Tarife şi redevenţe petroliere

ART. 49
(1) Titularii acordurilor petroliere sunt obligaţi la plata cãtre bugetul de stat a unei redevenţe petroliere.
(2) Redevenţa petrolierã se stabileşte astfel:
a) o cotã procentualã din valoarea producţiei brute extrase, pentru operaţiunile petroliere de exploatare a zãcãmintelor petroliere, dupã cum urmeazã:


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                   Redevenţa                                 Producţia brutã
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  %                                                           ţiţei/condensat
                                                           10^3 tone/trimestru
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  3,5%  pentru zãcãminte care produc                           sub 10
  5%    pentru zãcãminte care produc                           între 10 şi 20
  7%    pentru zãcãminte care produc                           între 20 şi 100
 13,5   pentru zãcãminte care produc                           peste 100
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  %                                                            gaze naturale
                                                            10^6 mc/trimestru
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  3,5%  pentru zãcãminte care produc                           sub 10
  7,5%  pentru zãcãminte care produc                           între 10 şi 50
  9%    pentru zãcãminte care produc                           între 50 şi 200
 13%    pentru zãcãminte care produc                           peste 200
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

b) o cotã de 5% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publicã a statului.
(3) Redevenţa petrolierã este datoratã din ziua începerii operaţiunilor petroliere şi este plãtibilã trimestrial, cu scadenţa la data de 25 a primei luni a trimestrului urmãtor.
(4) Calculul contravalorii redevenţei petroliere datorate bugetului de stat de cãtre titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare se face pe baza preţurilor de referinţã stabilite de autoritatea competentã.
(5) Pentru cantitãţile de petrol destinate constituirii stocului minim de siguranţã nu se datoreazã redevenţã.
ART. 50
(1) Gazele din producţia internã extrase şi reinjectate în scopul înmagazinãrii sunt supuse plãţii redevenţei petroliere, în momentul scoaterii din depozitele de înmagazinare.
(2) Pentru gazele naturale reinjectate în zãcãmânt în scop tehnologic nu se datoreazã redevenţã petrolierã.
(3) Gazele extrase din sonde concomitent cu ţiţeiul, neutilizate şi nevalorificate de cãtre titular, se predau autoritãţii competente, fãrã platã, iar titularul este scutit de la plata redevenţei petroliere. Dreptul de valorificare a acestor gaze se va concesiona de cãtre autoritatea competentã prin acord petrolier, noul titular urmând sã suporte cheltuielile de preluare, riscurile de utilizare, precum şi redevenţa petrolierã aferentã cantitãţilor preluate.
(4) Pentru gazele extrase din depozite de înmagazinare, provenite din import, nu se datoreazã redevenţã petrolierã.
ART. 51
(1) Verificarea exactitãţii datelor pe baza cãrora se calculeazã redevenţa petrolierã se face de cãtre autoritatea competentã, precum şi de cãtre organele de stat cu atribuţii în domeniul controlului financiar.
(2) Pentru neplata la termen a redevenţei petroliere se datoreazã dobânzi şi penalitãţi de întârziere, conform legislaţiei fiscale în vigoare.
(3) În cazul în care se constatã întârzieri de peste 6 luni în achitarea acestor obligaţii, autoritatea competentã reziliazã concesiunea petrolierã, conform art. 42 alin. (1) lit. f).
ART. 52
(1) Pentru actele eliberate în exercitarea atribuţiilor sale - avize, permise de prospecţiune şi exploatare, documente de înregistrare a rezervelor, decizii de încetare a operaţiunilor petroliere, aprobãri de asociere, de transfer al acordului petrolier, atestate, autorizãri sau alte asemenea acte -, autoritatea competentã percepe tarife stabilite pe baza costurilor aferente cuprinzând cheltuieli cu salarii, contribuţii sociale aferente salariilor şi cheltuieli materiale.
(2) Pentru consultarea şi utilizarea unor documente şi informaţii referitoare la resursele de petrol, în vederea participãrii la concursuri de ofertã, precum şi pentru consultarea Cãrţii petroliere, se percep taxe calculate în baza valorii de utilizare a documentelor şi informaţiilor. Taxele se calculeazã în funcţie de volumul informaţiei oferite, calitatea acesteia, metoda de investigare folositã pentru obţinerea informaţiei şi vechimea acesteia.
(3) Tarifele prevãzute la alin. (1) şi taxele prevãzute la alin. (2) constituie venituri extrabugetare.
(4) Veniturile extrabugetare realizate conform prevederilor alin. (1) şi (2) de cãtre autoritatea competentã se fac venit la bugetul de stat, cu excepţia unei cote de pânã la 20%, destinatã acordãrii de stimulente personalului acesteia.

CAP. VII
Autoritatea competentã

ART. 53
Autoritatea competentã, abilitatã pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, este Agenţia Naţionalã pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului.
ART. 54
În domeniul resurselor de petrol, Agenţia Naţionalã pentru Resurse Minerale are urmãtoarele atribuţii:
a) gestioneazã resursele de petrol ale statului;
b) negociazã clauzele şi condiţiile acordurilor petroliere şi încheie în numele statului astfel de acorduri;
c) reglementeazã operaţiunile petroliere desfãşurate în temeiul acordurilor petroliere, precum şi al normelor şi instrucţiunilor tehnice emise în aplicarea legii;
d) primeşte, verificã şi înregistreazã datele şi informaţiile privind resursele şi rezervele de petrol, asigurã stocarea, sistematizarea şi valorificarea acestora; constituie fondul naţional de resurse geologice/rezerve de petrol; datele oficiale cu privire la resursele geologice/rezervele de petrol sunt cele înscrise în acesta;
e) efectueazã studii pe baza cãrora fundamenteazã şi stabileşte preţul de referinţã al petrolului extras în România, tarifele de transport prin conductele magistrale al ţiţeiului şi condensatului, precum şi tarifele prevãzute la art. 52 alin. (1);
f) urmãreşte şi verificã producţia petrolierã pentru calcularea redevenţelor;
g) urmãreşte aplicarea mãsurilor stabilite pentru protecţia suprafeţei şi a subsolului în cursul operaţiunilor petroliere;
h) controleazã respectarea de cãtre concesionar a prevederilor din acordul petrolier, precum şi a celor din normele şi instrucţiunile din domeniu şi dispune mãsuri pentru respectarea acestora;
i) ordonã sistarea lucrãrilor de explorare sau de exploatare executate în afara perimetrului instituit, a celor fãrã documentaţii tehnice aprobate, precum şi a celor care, prin modul de desfãşurare, pot conduce la exploatarea neraţionalã şi la degradarea zãcãmintelor, pânã la înlãturarea cauzelor care le-au produs;
j) emite norme şi instrucţiuni tehnice cu caracter obligatoriu, pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi;
k) elaboreazã şi ţine Cartea petrolierã; actele juridice şi documentele neînregistrate în Cartea petrolierã nu sunt opozabile terţilor;
l) constatã executarea de activitãţi fãrã permis sau acord petrolier şi o aduce la cunoştinţã organelor de stat competente;
m) avizeazã planul de abandonare şi aprobã încetarea concesiunii în baza îndeplinirii prevederilor planului de refacere a mediului, aprobat de autoritãţile abilitate prin legislaţia privind protecţia mediului.
ART. 55
Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

CAP. VIII
Contravenţii şi infracţiuni

ART. 56
Nerespectarea de cãtre titularul acordului petrolier a urmãtoarelor dispoziţii ale prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 33 alin. (1) şi ale art. 48 alin. (1) lit. b), c) şi h) - cu amendã de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei;
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2), (3) şi (4), art. 41 alin. (1) lit. c), art. 42 alin. (1) lit. a), b) şi d), precum şi ale art. 48 alin. (1) lit. a) şi f) - cu amendã de la 300.000.000 lei la 700.000.000 lei;
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. e) şi i) - cu amendã de la 700.000.000 lei la 1.000.000.000 lei;
d) realizarea de cãtre persoane juridice, române sau strãine, de operaţiuni petroliere în cadrul altor perimetre decât cele stabilite în acest scop de cãtre autoritatea competentã - cu amendã de la 700.000.000 lei la 1.000.000.000 lei; totodatã, în aceastã situaţie se confiscã instalaţiile şi echipamentele cu care se efectueazã operaţiunile petroliere şi cantitãţile de petrol extrase din cadrul altor perimetre decât cele stabilite în acest scop de cãtre autoritatea competentã şi/sau, dupã caz, se percep daune reprezentând contravaloarea cantitãţilor nerecuperate de la persoana juridicã românã sau strãinã care a comis contravenţia.
ART. 57
Executarea de operaţiuni petroliere fãrã permis sau acord petrolier constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
ART. 58
Sãvârşirea pentru a doua oarã şi în continuare a vreuneia dintre contravenţiile sancţionate prin prevederile art. 56 şi pentru care legea nu prevede revocarea concesiunii se sancţioneazã cu amendã, limitele amenzii prevãzute pentru contravenţia respectivã fiind fixate la dublu, fãrã a depãşi suma de 1.000.000.000 lei.
ART. 59
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre agenţi constatatori anume desemnaţi de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Resurse Minerale.
ART. 60
Contravenţiilor prevãzute la art. 56 le sunt aplicabile, în mãsura în care prezenta lege nu dispune altfel, dispoziţiile cuprinse în <>Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

CAP. IX
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 61
(1) Prevederile acordurilor petroliere aprobate de Guvern rãmân valabile, pe întreaga lor duratã, în condiţiile în care au fost încheiate.
(2) Acordarea facilitãţilor de natura ajutorului de stat pentru titularii acordurilor petroliere încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru cele în curs de aprobare de cãtre Guvern şi pentru noii solicitanţi se face cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.
ART. 62
Soluţionarea litigiilor în legãturã cu interpretarea şi executarea prevederilor acordurilor petroliere este de competenţa instanţelor din România, dacã pãrţile nu au convenit soluţionarea pe cale arbitralã. În litigiile cu elemente de extraneitate pãrţile pot conveni asupra competenţei, inclusiv a instanţelor arbitrale internaţionale.
ART. 63
În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, autoritatea competentã va elabora normele de aplicare a acesteia, pe care le va supune aprobãrii prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 64
Prezenta lege intrã în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 65
La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã <>Legea petrolului nr. 134/1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 29 decembrie 1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 7 iunie 2004.
Nr. 238.
--------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 238 din 7 iunie 2004

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"