Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 219 din 25 noiembrie 1998 privind regimul concesiunilor
Parlamentul României adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Prezenta lege are ca obiect reglementarea şi organizarea regimului de concesionare pentru: a) bunurile proprietate publica ori privatã a statului, judeţului, oraşului sau comunei; b) activitãţile şi serviciile publice de interes naţional sau local. (2) Concesionarea se face în baza unui contract prin care o persoana, numita concedent, transmite pentru o perioada determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numita concesionar, care acţioneazã pe riscul şi pe rãspunderea sa, dreptul şi obligaţia de exploatare a unui bun, a unei activitãţi sau a unui serviciu public, în schimbul unei redevenţe. ART. 2 (1) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate. (2) Pot face obiectul unei concesiuni bunurile, activitãţile sau serviciile publice din urmãtoarele domenii: a) transporturile publice; b) autostrazile, podurile şi tunelurile rutiere cu taxa de trecere; c) infrastructurile rutiere, feroviare, portuare şi aeroportuare civile; d) construcţia de hidrocentrale noi şi exploatarea acestora, inclusiv a celor aflate în conservare; e) serviciile poştale; f) spectrul de frecvente şi reţelele de transport şi de distribuţie pentru telecomunicaţii; g) activitãţile economice legate de cursurile de ape naturale şi artificiale, lucrãrile de gospodãrire a apelor aferente acestora, staţiile şi instalaţiile de mãsurãtori hidrologice, meteorologice şi de calitate a apelor şi amenajãrile piscicole; h) terenurile proprietate publica, plajele, cheiurile şi zonele libere; i) reţelele de transport şi de distribuţie a energiei electrice şi termice; j) reţelele de transport prin conducte şi de distribuţie a petrolului şi gazelor combustibile; k) reţelele de transport şi de distribuţie publica a apei potabile; l) exploatarea zãcãmintelor minerale şi a substanţelor solide şi fluide; m) exploatarea surselor termale; n) resursele naturale ale zonei economice maritime şi ale platoului continental; o) bazele sportive, locurile de recreere, instituţiile profesioniste de spectacole; p) unitãţile medico-sanitare, secţiile sau laboratoarele din structura acestora, precum şi serviciile medicale auxiliare; r) activitãţile economice legate de punerea în valoare a monumentelor şi siturilor istorice; s) colectarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor; t) orice alte bunuri, activitãţi sau servicii publice care nu sunt interzise prin legi organice speciale. (3) Nu pot face obiectul concesiunii bunurile, activitãţile sau serviciile publice în privinta cãrora nu exista autoritãţi de reglementare, ale cãror avize sunt obligatorii în ceea ce priveşte preţurile sau tarifele practicate de concesionari. ART. 3 Guvernul, consiliile judeţene sau locale pot aproba prin hotãrâre concesionarea altor bunuri, activitãţi sau servicii aparţinând proprietãţii private a statului, care nu sunt prevãzute la art. 2. ART. 4 (1) Redeventa obţinutã prin concesionare se face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupã caz. (2) Modul de calcul şi modul de plata a redeventei se stabilesc de cãtre ministerele de resort ori de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, dupã caz. ART. 5 (1) Au calitatea de concedent, în numele statului, judeţului, oraşului sau comunei: a) ministerele sau alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru bunurile proprietate publica sau privatã a statului ori pentru activitãţile şi serviciile publice de interes naţional; b) consiliile judeţene, consiliile locale sau instituţiile publice de interes local, pentru bunurile proprietate publica ori privatã a judeţului, oraşului sau comunei ori pentru activitãţile şi serviciile publice de interes local. (2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau persoana juridicã de drept privat, romana ori strãinã.
CAP. 2 Iniţierea concesionarii
ART. 6 Initiativa concesionarii o poate avea concedentul sau orice investitor interesat. ART. 7 Iniţierea concesionarii are la baza un studiu de oportunitate, efectuat, în prealabil, de cãtre concedent, care va cuprinde, în principal, urmãtoarele elemente: a) descrierea bunului, a activitãţii sau a serviciului public care urmeazã sa fie concesionat; b) motivele de ordin economic, financiar, social şi de mediu, care justifica acordarea concesiunii; c) investiţiile necesare pentru modernizare sau extindere; d) nivelul minim al redeventei; e) modalitatea de acordare a concesiunii avutã în vedere; dacã se recurge la procedura licitaţiei publice deschise cu preselecţie sau la procedura de negociere directa, trebuie motivatã aceasta opţiune; f) durata estimatã a concesiunii; g) termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare; h) avizul obligatoriu al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Statului Major General privind încadrarea obiectului concesiunii în infrastructura sistemului naţional de apãrare, dupã caz. ART. 8 Concesionarea unor bunuri proprietate publica ori privatã a statului, a unor activitãţi sau a unor servicii publice se aproba pe baza caietului de sarcini al concesiunii, prin hotãrâre a Guvernului, a consiliului judeţean, orasenesc sau comunal, dupã caz. ART. 9 (1) La primirea propunerii de concesionare, formulatã de un investitor interesat, concedentul este obligat sa procedeze la întocmirea studiului de oportunitate într-un termen de 30 de zile, în cazul în care pãrţile nu convin asupra unui alt termen, în scopul luãrii unei decizii privind concesionarea. (2) În cazul în care concedentul şi concesionarul convin ca studiul de oportunitate sa fie redactat de o firma de consultanţa independenta, costul acestuia va fi suportat de cãtre concesionar.
CAP. 3 Procedurile de concesionare
ART. 10 Concesionarea unui bun, a unei activitãţi sau a unui serviciu public se realizeazã prin licitaţie publica sau prin negociere directa, conform prevederilor prezentei legi.
Secţiunea 1 Procedura concesionarii prin licitaţie publica
ART. 11 (1) Licitaţia publica poate fi deschisã sau deschisã cu preselecţie. (2) Licitaţia publica deschisã este licitaţia prin care orice persoana fizica sau persoana juridicã de drept privat, romana sau strãinã, poate prezenta o oferta. (3) Licitaţia publica deschisã cu preselecţie este licitaţia prin care persoanele fizice sau persoanele juridice de drept privat, romane sau strãine, pe care concedentul le selectioneaza pe baza unor criterii elaborate în prealabil, au dreptul sa prezinte oferte. ART. 12 (1) În cazul procedurii licitaţiei publice, concedentul are obligaţia sa elaboreze caietul de sarcini al concesiunii şi instrucţiunile privind organizarea şi desfãşurarea procedurii de concesionare. (2) Caietul de sarcini va cuprinde, în mod obligatoriu, condiţiile de exploatare a concesiunii, investiţiile care urmeazã sa fie realizate de cãtre concesionar, clauzele financiare şi de asigurãri, regimul bunurilor utilizate de concesionar şi obligaţiile care îi revin privind protecţia mediului. (3) Conţinutul-cadru al documentaţiei menţionate la alin. (1) va face obiectul unor norme metodologice care vor fi aprobate de Guvern.
A. Procedura concesionarii prin licitaţie publica deschisã
ART. 13 În cazul procedurii licitaţiei publice deschise, concedentul are obligaţia sa publice în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, într-un cotidian de circulaţie nationala şi într-unul de circulaţie localã anunţul licitaţiei publice deschise, care va conţine în mod obligatoriu: a) denumirea şi sediul concedentului; b) obiectul şi durata concesiunii; c) locul unde poate fi studiata documentaţia menţionatã la art. 12 alin. (1); d) actele doveditoare privind calitãţile şi capacitatile cerute ofertanţilor; e) data şi locul de primire a ofertelor; f) durata în care ofertanţii rãmân angajaţi prin termenii ofertelor lor; g) data, ora şi locul de deschidere a ofertelor. ART. 14 Termenul de primire a ofertelor nu poate fi mai mic de 20 de zile calendaristice şi nu poate depãşi 60 de zile calendaristice, începând cu data publicãrii anunţului licitaţiei publice deschise. ART. 15 (1) Ofertanţii transmit ofertele lor în doua plicuri sigilate, unul exterior şi unul interior, care vor fi înregistrate, în ordinea primirii lor, într-un registru special, ţinut de concedent la sediul sau. (2) Pe plicul exterior se va indica licitaţia publica deschisã pentru care este depusa oferta. Plicul exterior va trebui sa conţinã: a) o fişa cu informaţii privind ofertantul şi o declaraţie de participare, semnatã de ofertant, fãrã ingrosari, ştersãturi sau modificãri; b) acte doveditoare privind calitãţile şi capacitatile ofertanţilor, conform solicitãrilor concedentului, precum şi garanţia de participare la licitaţia publica deschisã. (3) Pe plicul interior se înscriu numele sau denumirea ofertantului, precum şi domiciliul sau sediul social al acestuia, dupã caz. Acest plic va conţine oferta propriu-zisa. (4) Plicurile sigilate vor fi predate comisiei de evaluare în ziua fixatã pentru deschiderea lor. ART. 16 (1) Comisia de evaluare va fi alcãtuitã dupã cum urmeazã: a) în cazul în care concedentul este unul dintre ministerele prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. a), din reprezentanţi ai ministerelor respective şi ai Ministerului Finanţelor, numiţi în acest scop; b) în cazul în care concedentul este un organ de specialitate prevãzut la art. 5 alin. (1) lit. a), din reprezentanţi ai acestuia şi ai Ministerului Finanţelor, numiţi în acest scop; c) în cazul în care concedentul este unul dintre consiliile judeţene sau consiliile locale prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. b), din reprezentanţi ai consiliului judeţean sau ai consiliului local şi ai direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, numiţi în acest scop; d) în cazul în care concedentul este una dintre instituţiile prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. b), din reprezentanţi ai instituţiilor publice respective, ai consiliului judeţean sau ai consiliului local şi ai direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, numiţi în acest scop. (2) În cazul în care bunul, activitatea sau serviciul supus concesionarii declanseaza procedurile de mediu, potrivit legislaţiei în vigoare, comisia de evaluare va include în componenta sa şi un reprezentant al autoritãţii competente pentru protecţia mediului. (3) Componenta comisiei de evaluare se stabileşte prin decizia concedentului. Totodatã, concedentul desemneazã preşedintele comisiei de evaluare care, la rândul sau, desemneazã secretarul comisiei, însãrcinat cu redactarea procesului-verbal. (4) La şedinţele comisiei de evaluare preşedintele acesteia poate invita personalitãţi recunoscute pentru experienta şi competenta lor în materia ce face obiectul licitaţiei publice deschise. Aceste personalitãţi beneficiazã de un vot consultativ. ART. 17 (1) Şedinţa de deschidere a plicurilor este publica. (2) Dupã deschiderea plicurilor exterioare, comisia de evaluare elimina ofertele care nu conţin totalitatea documentelor şi datelor cerute la art. 15 sau de instrucţiunile privind organizarea şi desfãşurarea procedurii de concesionare şi întocmeşte un proces-verbal, în care se va mentiona rezultatul deschiderii plicurilor respective. (3) Deschiderea plicurilor interioare ale ofertelor reţinute se face numai dupã semnarea procesului-verbal de cãtre toţi membrii comisiei de evaluare şi de cãtre ofertanţi. ART. 18 (1) Comisia de evaluare analizeazã ofertele din plicurile interioare şi poate, atunci când considera necesar, sa ceara ofertanţilor precizãri cu privire la conţinutul ofertei lor. (2) Comisia de evaluare alege oferta pe care o considera cea mai buna din punct de vedere al satisfacerii criteriilor de selecţie enunţate în instrucţiunile privind organizarea şi desfãşurarea procedurii de concesionare. Aceste criterii au în vedere eficienta economicã, suma investiţiilor propuse, preţul prestaţiilor, costul lor de utilizare, valoarea lor tehnica, modul de rezolvare a obligaţiilor privind protecţia mediului şi a problemelor sociale, garanţiile profesionale şi financiare propuse de cãtre fiecare ofertant şi termenele de realizare a lucrãrilor de investiţii. ART. 19 (1) Pe baza evaluãrii ofertelor comisia de evaluare întocmeşte un raport care cuprinde descrierea procedurii de concesionare şi operaţiunile de evaluare, elementele esenţiale ale ofertelor depuse şi motivele alegerii ofertantului câştigãtor sau, în cazul în care nu a fost desemnat câştigãtor nici un ofertant, cauzele respingerii. (2) În cazul în care licitaţia publica deschisã nu a condus la desemnarea unui câştigãtor, se va consemna aceasta situaţie într-un proces-verbal, iar în termen de 45 de zile se va organiza o noua licitaţie. (3) Dacã nici cea de-a doua licitaţie nu a condus la desemnarea unui câştigãtor, aceasta se va consemna într-un proces-verbal care va sta la baza deciziei de recurgere la procedura de negociere directa. (4) Condiţiile concesionarii prin negociere directa nu pot fi inferioare celei mai bune oferte respinse de licitaţia publica deschisã. ART. 20 (1) Raportul întocmit de cãtre comisia de evaluare şi ofertele prezentate sunt transmise de îndatã concedentului. (2) Dupã primirea raportului comisiei de evaluare, concedentul procedeazã, în termen de 5 zile calendaristice, la informarea ofertantului câştigãtor despre alegerea sa şi la anunţarea celorlalţi ofertanţi despre respingerea ofertelor lor. La solicitarea în scris a ofertanţilor respinsi, în termen de 10 zile calendaristice de la primirea comunicãrii de respingere a ofertelor lor, concedentul va transmite o copie de pe procesul-verbal de evaluare a ofertelor. ART. 21 (1) Ofertanţii pot face contestaţii privind modul în care au fost respectate dispoziţiile legale care reglementeazã procedura concesionarii prin licitaţie publica deschisã. (2) Termenul de comunicare, de depunere a contestaţiilor, autoritãţile competente sa le soluţioneze şi procedura de lucru a acestora se stabilesc prin norme metodologice de organizare şi desfãşurare a procedurii de concesionare.
B. Procedura concesionarii prin licitaţie publica deschisã cu preselecţie
ART. 22 (1) În cazul procedurii licitaţiei publice deschise cu preselecţie, concedentul are obligaţia sa elaboreze un anunţ de primire de candidaturi, în care va mentiona: a) obiectul concesiunii; b) obiectivele pe care şi le propune concedentul; c) actele doveditoare privind calitãţile şi capacitatile solicitate candidaţilor; d) termenul de primire a candidaturilor; e) criteriile de selecţie a candidaţilor. (2) Anunţul de primire de candidaturi este publicat în aceleaşi condiţii ca şi cele prevãzute la art. 13, iar termenul de primire a candidaturilor este acelaşi cu cel prevãzut la art. 14. ART. 23 (1) Candidaturile sunt înaintate, în plicuri sigilate, comisiei de evaluare, instituitã conform art. 16. (2) Comisia de evaluare analizeazã documentele prezentate şi întocmeşte lista candidaţilor admişi la prezentarea unei oferte, ţinând seama de criteriile de selecţie precizate în anunţul de primire de candidaturi. ART. 24 Concedentul informeazã, în termen de 5 zile calendaristice, candidaţii respinsi despre neacceptarea candidaturii lor. La solicitarea în scris a candidaţilor respinsi, în termen de 10 zile calendaristice de la primirea comunicãrii de respingere a candidaturilor, concedentul le va transmite o copie de pe procesul-verbal. ART. 25 (1) Concedentul informeazã candidaţii ale cãror candidaturi au fost selectate despre perioada şi locul unde aceştia pot studia dosarul de prezentare a concesionarii. (2) Începând cu data stabilitã potrivit criteriilor prevãzute la alin. (1), candidaţii dispun de un termen, care nu poate fi mai mic de 20 de zile calendaristice şi nu poate depãşi 60 de zile calendaristice, pentru a-şi prezenta ofertele. (3) Dupã depunerea ofertelor, procedura licitaţiei publice deschise cu preselecţie se desfãşoarã conform prevederilor art. 15 şi ale art. 17-21.
Secţiunea a 2-a Procedura concesionarii prin negociere directa
ART. 26 (1) Procedura de negociere directa este aplicabilã în cazul în care licitaţia publica nu a condus la desemnarea unui câştigãtor. (2) În urma procedurii de negociere directa, concedentul atribuie concesiunea persoanei fizice sau persoanei juridice de drept privat, romane ori strãine, pe care o alege. ART. 27 (1) Concedentul are obligaţia sa publice în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, într-un cotidian de circulaţie nationala şi într-unul de circulaţie localã intenţia de a recurge la procedura de negociere directa. (2) Anunţul, publicat conform prevederilor alin. (1), trebuie sa precizeze: a) denumirea şi sediul concedentului; b) obiectul concesiunii; c) modalitatea prin care concedentul organizeazã desfãşurarea negocierilor.
CAP. 4 Dispoziţii privind contractul de concesiune
ART. 28 (1) Contractul de concesiune se încheie în termen de 30 de zile de la data la care concedentul a informat ofertantul despre acceptarea ofertei sale, dacã prin caietul de sarcini nu s-a stabilit altfel. (2) Nerespectarea termenului prevãzut la alin. (1) poate atrage plata de daune interese de cãtre partea în culpa. (3) Refuzul ofertantului declarat câştigãtor de a încheia contractul de concesiune atrage dupã sine pierderea garanţiei depuse pentru participare şi, dacã este cazul, plata de daune interese. (4) Contractul de concesiune va cuprinde clauzele prevãzute în caietul de sarcini şi clauzele convenite de pãrţile contractante, în completarea celor din caietul de sarcini şi fãrã a contraveni obiectivelor concesiunii prevãzute în caietul de sarcini. (5) La încheierea contractului de concesiune pãrţile vor conveni asupra cazurilor de încetare a contractului. În contract pãrţile vor putea înscrie clauze specifice referitoare la rezilierea unilaterala sau la rãscumpãrare. (6) În toate cazurile contractul de concesiune va mentiona interdicţia pentru concesionar de a subconcesiona, în tot sau în parte, unei alte persoane obiectul concesiunii. (7) Contractul de concesiune va cuprinde şi clauze contractuale referitoare la împãrţirea responsabilitãţilor de mediu între concedent şi concesionar. ART. 29 (1) La expirarea termenului de concesiune concesionarul este obligat sa restituie, în deplina proprietate, liber de orice sarcina, bunul concesionat, inclusiv investiţiile realizate. (2) În contractul de concesiune trebuie precizate, în mod distinct, categoriile de bunuri ce vor fi utilizate de concesionar în derularea concesiunii, respectiv: a) bunurile de retur care revin de plin drept, gratuit şi libere de orice sarcini concedentului, la expirarea contractului de concesiune. Sunt bunuri de retur bunurile care au fãcut obiectul concesiunii, precum şi cele care au rezultat în urma investiţiilor impuse prin caietul de sarcini; b) bunurile de preluare care, la expirarea contractului de concesiune, pot reveni concedentului, în mãsura în care acesta din urma îşi manifesta intenţia de a prelua bunurile respective în schimbul plãţii unei compensaţii egale cu valoarea contabila actualizatã, conform dispoziţiilor caietului de sarcini. Sunt bunuri de preluare bunurile care au aparţinut concesionarului şi au fost utilizate de cãtre acesta pe durata concesiunii; c) bunurile proprii care, la expirarea contractului de concesiune, rãmân în proprietatea concesionarului. Sunt bunuri proprii bunurile care au aparţinut concesionarului şi au fost folosite de cãtre acesta pe durata concesiunii, cu excepţia celor prevãzute la lit. b). (3) În contractul de concesiune se va mentiona repartiţia acestor bunuri la încetarea, din orice cauza, a concesiunii. ART. 30 (1) Contractul de concesiune va fi încheiat în conformitate cu legea romana, indiferent de naţionalitatea sau de cetãţenia concesionarului, pentru o durata care nu va putea depãşi 49 de ani, începând de la data semnãrii lui. Durata concesiunii se stabileşte în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmeazã sa fie realizate de cãtre concesionar. (2) Pentru soluţionarea eventualelor litigii, pãrţile pot stipula în contract clauza compromisorie. (3) Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel mult jumãtate din durata sa iniţialã, prin simplul acord de vointa al pãrţilor. ART. 31 (1) Concedentul poate modifica unilateral partea reglementara a contractului de concesiune, cu notificarea prealabilã a concesionarului, din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local, dupã caz. (2) În cazul în care modificarea unilaterala a contractului îi aduce un prejudiciu, concesionarul are dreptul sa primeascã în mod prompt o despãgubire adecvatã şi efectivã. În caz de dezacord între concedent şi concesionar cu privire la suma despãgubirii, aceasta va fi stabilitã de cãtre instanta judecãtoreascã competenta. Acest dezacord nu poate, în nici un caz, sa permitã concesionarului sa se sustragã obligaţiilor sale contractuale. ART. 32 Relaţiile contractuale dintre concedent şi concesionar se bazeazã pe principiul echilibrului financiar al concesiunii, respectiv pe realizarea unei posibile egalitati între avantajele care îi sunt acordate concesionarului şi sarcinile care îi sunt impuse. În consecinta, concesionarul nu va fi obligat sa suporte creşterea sarcinilor legate de execuţia obligaţiilor sale, în cazul în care aceasta creştere rezulta în urma: a) unei acţiuni sau unei mãsuri dispuse de o autoritate publica; b) unui caz de forta majorã sau unui caz fortuit. ART. 33 (1) Concesionarul îşi executa obligaţiile potrivit termenilor şi condiţiilor prevãzute în contractul de concesiune şi în acord cu normele legale specifice domeniului de activitate respectiv, elaborate de instituţiile legal abilitate în acest scop. (2) Concedentul are dreptul sa verifice, în perioada derulãrii contractului de concesiune, modul în care se respecta condiţiile şi clauzele acestuia de cãtre concesionar. ART. 34 (1) Concesionarul are obligaţia ca, în termen de 90 de zile de la data semnãrii contractului de concesiune, sa depunã, cu titlu de garanţie, o suma fixa reprezentând o cota-parte din suma obligaţiei de plata cãtre concedent, stabilitã de acesta şi datoratã pentru primul an de activitate. Dacã este necesar, din aceasta suma vor fi prelevate penalitãţile şi sumele datorate concedentului de cãtre concesionar, în baza contractului de concesiune. (2) Concesionarul poate constitui drept garanţie şi titluri de credit, asupra cãrora se va institui gajul, cu acordul concedentului. Se va constitui o garanţie similarã, în funcţie de necesitatea acoperirii costurilor viitoare, pentru îndeplinirea obligaţiilor privind protecţia mediului, care pot aparea pe parcursul derulãrii concesiunii. ART. 35 Încetarea contractului de concesiune poate avea loc în urmãtoarele situaţii: a) la expirarea duratei stabilite în contractul de concesiune; b) în cazul în care interesul naţional sau local o impune, prin denunţarea unilaterala de cãtre concedent, cu plata unei despãgubiri juste şi prealabile în sarcina concedentului; c) în cazul nerespectãrii obligaţiilor contractuale de cãtre concesionar, prin rezilierea unilaterala de cãtre concedent, cu plata unei despãgubiri în sarcina concesionarului; d) în cazul nerespectãrii obligaţiilor contractuale de cãtre concedent, prin rezilierea unilaterala de cãtre concesionar, cu plata de despãgubiri în sarcina concedentului; e) la disparitia, dintr-o cauza de forta majorã, a bunului concesionat sau în cazul imposibilitãţii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renunţare, fãrã plata unei despãgubiri.
CAP. 5 Dispoziţii privind exercitarea dreptului de control
ART. 36 Ministerele de resort şi Ministerul Finanţelor au atribuţii de control asupra concesiunilor de interes naţional, iar direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti au drept de control asupra concesiunilor de interes local, urmãrind, în special, respectarea prevederilor referitoare la: a) hotãrârea de concesionare; b) publicitate; c) conţinutul documentaţiei menţionate la art. 12 alin. (1); d) componenta şi modul de lucru ale comisiei de evaluare a ofertelor; e) termenele prevãzute de prezenta lege; f) informarea factorilor interesaţi despre acordarea sau încetarea concesiunii; g) îndeplinirea obligaţiilor contractuale de cãtre concedent şi concesionar.
CAP. 6 Sancţiuni
ART. 37 Nerespectarea de cãtre pãrţile contractante a obligaţiilor cuprinse în contractul de concesiune atrage rãspunderea contractualã a partii în culpa. ART. 38 (1) Constituie contravenţii la dispoziţiile prezentei legi, dacã nu au fost sãvârşite în astfel de condiţii încât sa fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni, urmãtoarele fapte: a) nerespectarea dispoziţiilor privind publicitatea, prevãzute la art. 13, art. 22 alin. (2) şi art. 27 alin. (1); b) nerespectarea termenelor prevãzute la art. 9, art. 14, art. 20 alin. (2), art. 24, art. 25 alin. (2), art. 34 alin. (1) şi art. 39; c) substituirea de cãtre membrii comisiei de evaluare, precum şi de cãtre angajaţii concedentului a documentelor incluse în ofertele iniţiale cu alte documente; d) divulgarea oricãrei informaţii nedestinate publicãrii, de cãtre angajaţii concedentului, precum şi de orice persoana implicata în procesul de instituire a unei concesiuni. (2) Contravenţiile prevãzute la alin. (1) se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cele prevãzute la lit. a), cu amenda de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei; b) cele prevãzute la lit. b), cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei; c) cele prevãzute la lit. c) şi d), cu amenda de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei. (3) Cuantumul amenzilor poate fi majorat, în funcţie de rata inflaţiei, prin hotãrâre a Guvernului. (4) Amenzile prevãzute ca sancţiuni pentru sãvârşirea contravenţiilor menţionate la alin. (1) pot fi aplicate atât persoanelor fizice, cat şi persoanelor juridice. (5) Constatarea contravenţiilor cuprinse în dispoziţiile prezentei legi şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre persoane anume împuternicite de cãtre ministerele de resort. (6) Dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplica şi contravenţiilor prevãzute în prezenta lege.
CAP. 7 Dispoziţii finale
ART. 39 Contractele de concesiune a terenurilor de orice natura vor fi înregistrate de cãtre concesionar în registrele de publicitate imobiliarã, în termen de 30 de zile calendaristice de la data încheierii lor. ART. 40 (1) Bunurile proprietate publica ori privatã a statului, judeţului, oraşului sau comunei, precum şi activitãţile şi serviciile publice de interes naţional sau local se atribuie direct, printr-un contract de concesiune, societãţilor comerciale sau companiilor naţionale ori societãţilor naţionale, înfiinţate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut în administrare aceste bunuri, activitãţi ori servicii. Contractul de concesiune se încheie cu autoritatea concedenta competenta pe o durata care se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului sau a consiliului judeţean ori local de înfiinţare a societãţii comerciale respective. (2) Contractele de concesiune încheiate pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi îşi pãstreazã valabilitatea. (3) În cazul privatizãrii companiilor naţionale ori a societãţilor naţionale sau societãţilor comerciale, înfiinţate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut încheiat contract de concesiune în condiţiile alin. (1), concedentul poate cere renegocierea acestuia. ART. 41 În termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Consiliul pentru Reforma elaboreazã şi propune spre aprobare Guvernului norme metodologice-cadru în aplicarea prezentei legi. ART. 42 (1) Prezenta lege intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României. (2) Pe aceeaşi data se abroga: a) <>art. 25-29 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitãţilor economice de stat ca regii autonome şi societãţi comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; b) art. 1-17, art. 25 şi anexele nr. 1-5 din <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.228/1990 pentru aprobarea Metodologiei concesionarii, închirierii şi locatiei gestiunii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 12 decembrie 1990, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 28 octombrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, ANDREI CHILIMAN
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, ULM SPINEANU
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
