Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicata*)  pentru prevenirea si combaterea violentei in familie*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicata*) pentru prevenirea si combaterea violentei in familie*)

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012
---------
    *) Republicatã în temeiul dispoziţiilor art. IV din Legea nr. 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 13 martie 2012, dându-se textelor o nouã numerotare.
    Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003 şi ulterior a fost modificatã şi completatã prin:
    - Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor mãsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 29 iunie 2003, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 194/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 31 mai 2004, cu modificãrile ulterioare;
    - Ordonanţa Guvernului nr. 95/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2004, aprobatã prin Legea nr. 180/2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 21 mai 2004;
    - Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.


    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidaritãţii familiale, bazatã pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare moralã şi materialã a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes naţional.
    (2) Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica integratã de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintã o importantã problemã de sãnãtate publicã.
    (3) Statul român, prin autoritãţile competente, elaboreazã şi implementeazã politici şi programe destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie, precum şi protecţiei victimelor violenţei în familie.
    ART. 2
    Protecţia şi promovarea drepturilor victimelor violenţei în familie se realizeazã în conformitate cu urmãtoarele principii:
    a) principiul legalitãţii;
    b) principiul respectãrii demnitãţii umane;
    c) principiul prevenirii sãvârşirii actelor de violenţã în familie;
    d) principiul celeritãţii;
    e) principiul parteneriatului;
    f) principiul egalitãţii de şanse şi de tratament.
    ART. 3
    (1) În sensul prezentei legi, violenţa în familie reprezintã orice acţiune sau inacţiune intenţionatã, cu excepţia acţiunilor de autoapãrare ori de apãrare, manifestatã fizic sau verbal, sãvârşitã de cãtre un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacã ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrarã de libertate.
    (2) Constituie, de asemenea, violenţã în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertãţile fundamentale.
    ART. 4
    Violenţa în familie se manifestã sub urmãtoarele forme:
    a) violenţa verbalã - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţãri, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare;
    b) violenţa psihologicã - impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stãri de tensiune şi de suferinţã psihicã în orice mod şi prin orice mijloace, violenţã demonstrativã asupra obiectelor şi animalelor, prin ameninţãri verbale, afişare ostentativã a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
    c) violenţa fizicã - vãtãmarea corporalã ori a sãnãtãţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de pãr, înţepare, tãiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formã şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrãvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
    d) violenţa sexualã - agresiune sexualã, impunere de acte degradante, hãrţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal;
    e) violenţa economicã - interzicerea activitãţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţã primarã, cum ar fi hranã, medicamente, obiecte de primã necesitate, acţiunea de sustragere intenţionatã a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sãnãtãţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
    f) violenţa socialã - impunerea izolãrii persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventãrii instituţiei de învãţãmânt, impunerea izolãrii prin detenţie, inclusiv în locuinţa familialã, privare intenţionatã de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar;
    g) violenţa spiritualã - subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesitãţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderãrii la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
    ART. 5
    În sensul prezentei legi, prin membru de familie se înţelege:
    a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora, precum şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude;
    b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie;
    c) persoanele care au stabilit relaţii asemãnãtoare acelora dintre soţi sau dintre pãrinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc;
    d) tutorele sau altã persoanã care exercitã în fapt ori în drept drepturile faţã de persoana copilului;
    e) reprezentantul legal sau altã persoanã care îngrijeşte persoana cu boalã psihicã, dizabilitate intelectualã ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.
    ART. 6
    Victima violenţei în familie are dreptul:
    a) la respectarea personalitãţii, demnitãţii şi a vieţii sale private;
    b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;
    c) la protecţie specialã, adecvatã situaţiei şi nevoilor sale;
    d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socialã, precum şi la asistenţã medicalã gratuitã, în condiţiile prezentei legi;
    e) la consiliere şi asistenţã juridicã gratuitã, în condiţiile legii.
    ART. 7
    (1) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia sã ia mãsurile necesare pentru prevenirea violenţei în familie şi pentru preîntâmpinarea unor situaţii de încãlcare repetatã a drepturilor fundamentale ale victimelor violenţei în familie.
    (2) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia sã asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violenţei în familie, potrivit competenţelor ce le revin, dupã caz, cu privire la:
    a) instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale care asigurã consiliere psihologicã sau orice alte forme de asistenţã şi protecţie a victimei, în funcţie de necesitãţile acesteia;
    b) organul de urmãrire penalã la care pot face plângere;
    c) dreptul la asistenţã juridicã şi instituţia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;
    d) condiţiile şi procedura pentru acordarea asistenţei juridice gratuite;
    e) drepturile procesuale ale persoanei vãtãmate, ale pãrţii vãtãmate şi ale pãrţii civile;
    f) condiţiile şi procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de cãtre stat, potrivit legii.

    CAP. II
    Instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei în familie

    ART. 8
    (1) Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneazã personalul cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
    (2) Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, autoritãţile administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societãţii civile vor desfãşura, separat sau, dupã caz, în cooperare, activitãţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie.
    (3) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale este autoritatea publicã centralã care elaboreazã politica de asistenţã socialã şi promoveazã drepturile victimelor violenţei în familie.
    (4) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central şi teritorial, elaboreazã şi aplicã mãsuri speciale de integrare pe piaţa muncii a victimelor violenţei în familie.
    (5) Ministerele şi celelalte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice au responsabilitatea elaborãrii unei strategii la nivel naţional pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare şi monitorizare a activitãţilor întreprinse, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    ART. 9
    Ministerul Sãnãtãţii, împreunã cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, elaboreazã şi difuzeazã materiale documentare privind cauzele şi consecinţele violenţei în familie.
    ART. 10
    Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului realizeazã, cu sprijinul celorlalte ministere implicate şi în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative pentru pãrinţi şi copii, în vederea prevenirii violenţei în familie.
    ART. 11
    Serviciul de probaţiune din cadrul tribunalului, în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale care desfãşoarã activitãţi specifice în domeniu sau cu specialiştii, va desfãşura activitãţi de reinserţie socialã a infractorilor condamnaţi pentru infracţiuni de violenţã în familie.
    ART. 12
    Autoritãţile prevãzute la art. 8 asigurã pregãtirea şi perfecţionarea continuã a persoanelor desemnate cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
    ART. 13
    (1) Autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia sã ia urmãtoarele mãsuri specifice:
    a) sã includã problematica prevenirii şi combaterii violenţei în familie în strategiile şi programele de dezvoltare regionalã, judeţeanã şi localã;
    b) sã acorde sprijinul logistic, informaţional şi material compartimentelor cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
    c) sã înfiinţeze, direct sau în parteneriat, unitãţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie şi sã susţinã funcţionarea acestora;
    d) sã dezvolte programe de prevenire şi combatere a violenţei în familie;
    e) sã sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologicã, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare şi dezalcoolizare;
    f) sã elaboreze şi sã implementeze proiecte în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie;
    g) sã îşi prevadã în bugetul anual sume pentru susţinerea serviciilor sociale şi a altor mãsuri de asistenţã socialã pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
    h) sã suporte, din bugetul local, în cazurile sociale grave, cheltuielile cu întocmirea actelor juridice, precum şi pentru obţinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenţei în familie;
    i) sã colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţã în familie.
    (2) Autoritãţile administraţiei publice locale desemneazã personalul specializat sã implementeze sistemul de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţã în familie.
    (3) Primarii şi consiliile locale vor conlucra cu organizaţiile de cult, organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu oricare alte persoane juridice şi fizice implicate în acţiuni caritabile, acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevãzute la alin. (1) şi (2).
    (4) La nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se înfiinţeazã, pe lângã direcţiile generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, echipa intersectorialã în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, cu rol consultativ.
    (5) Echipa intersectorialã are în componenţa sa câte un reprezentant al poliţiei, jandarmeriei, direcţiei de sãnãtate publicã, al compartimentului violenţei în familie din cadrul direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului, al unitãţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi al organizaţiilor neguvernamentale active în domeniu.
    (6) Din echipa intersectorialã pot face parte, dar fãrã a se limita, şi reprezentanţii serviciilor de probaţiune, ai unitãţilor de medicinã legalã, precum şi ai altor instituţii cu atribuţii în domeniu.
    (7) Echipa intersectorialã propune mãsuri de îmbunãtãţire a activitãţii în domeniu, asigurã cooperarea dintre instituţiile prevãzute la alin. (5) şi (6) şi evalueazã anual activitatea în domeniu.
    (8) Înfiinţarea şi modul de organizare şi funcţionare a acestora se aprobã prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
    ART. 14
    Persoanele desemnate de autoritãţile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenţã în familie vor avea urmãtoarele atribuţii principale:
    a) monitorizarea cazurilor de violenţã în familie din sectorul sau unitatea teritorialã deservitã; culegerea informaţiilor asupra acestora; întocmirea unei evidenţe separate; asigurarea accesului la informaţii la cererea organelor judiciare şi a pãrţilor sau reprezentanţilor acestora;
    b) informarea şi sprijinirea lucrãtorilor poliţiei care în cadrul activitãţii lor specifice întâlnesc situaţii de violenţã în familie;
    c) identificarea situaţiilor de risc pentru pãrţile implicate în conflict şi îndrumarea acestora spre servicii de specialitate;
    d) colaborarea cu instituţii locale de protecţie a copilului şi raportarea cazurilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    e) îndrumarea pãrţilor aflate în conflict în vederea medierii;
    f) solicitarea de informaţii cu privire la rezultatul medierii;
    g) instrumentarea cazului împreunã cu asistentul social.

    CAP. III
    Unitãţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

    ART. 15
    (1) Unitãţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt:
    a) centre de primire în regim de urgenţã;
    b) centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie;
    c) centre de asistenţã destinate agresorilor;
    d) centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
    e) centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei.
    (2) Unitãţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie oferã gratuit servicii sociale destinate victimelor violenţei în familie.
    ART. 16
    (1) Unitãţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie pot fi publice, private sau în parteneriat public-privat.
    (2) Unitãţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie pot fi înfiinţate numai de cãtre furnizorii de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii.
    (3) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unitãţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se aprobã prin hotãrâri ale consiliilor judeţene sau, dupã caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
    (4) Finanţarea unitãţilor publice pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se asigurã din bugetele locale.
    (5) În cazul unitãţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupã caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege.
    (6) Instituţia care a acordat finanţarea sau subvenţia unitãţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, publice, private şi în parteneriat public-privat, monitorizeazã folosirea fondurilor alocate.
    (7) Asistarea sau, dupã caz, gãzduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor în unitãţile prevãzute la art. 15 alin. (1) lit. a)-c) se face în baza încheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de pãrintele însoţitor sau, dupã caz, de reprezentantul legal.
    ART. 17
    (1) Centrele de primire în regim de urgenţã, denumite în continuare adãposturi, sunt unitãţi de asistenţã socialã, cu sau fãrã personalitate juridicã, de tip rezidenţial, care asigurã protecţie, gãzduire, îngrijire şi consiliere victimelor violenţei în familie.
    (2) Adãposturile asigurã gratuit, pe o perioadã determinatã, asistenţã familialã atât victimei, cât şi minorilor aflaţi în îngrijirea acesteia, protecţie împotriva agresorului, asistenţã medicalã şi îngrijire, hranã, cazare, consiliere psihologicã şi consiliere juridicã, potrivit instrucţiunilor de organizare şi funcţionare elaborate de autoritate.
    (3) Primirea victimelor în adãpost se face numai în caz de urgenţã sau cu aprobarea scrisã a directorului direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca mãsurã de protecţie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adãpostului unde se gãsesc victimele.
    (4) Locaţia adãposturilor este secretã publicului larg.
    (5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimţãmântul acestora sau, dupã caz, al reprezentantului legal.
    (6) Toate adãposturile trebuie sã încheie o convenţie de colaborare cu un spital sau cu altã unitate sanitarã, care sã asigure îngrijirea medicalã şi psihiatricã. Convenţia se încheie de cãtre consiliile locale, respectiv de cãtre consiliile sectoarelor municipiului Bucureşti sau, dupã caz, de cãtre consiliile judeţene, precum şi de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privaţi acreditaţi.
    ART. 18
    (1) Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie sunt unitãţi de asistenţã socialã de tip rezidenţial, cu sau fãrã personalitate juridicã, care asigurã gãzduirea, îngrijirea, consilierea juridicã şi psihologicã, sprijin în vederea adaptãrii la o viaţã activã, inserţia profesionalã a victimelor violenţei în familie, precum şi reabilitarea şi reinserţia socialã a acestora.
    (2) Centrele de recuperare pentru victimele violenţei în familie vor încheia convenţii cu autoritãţile pentru ocuparea forţei de muncã judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti în vederea acordãrii suportului pentru integrarea în muncã, readaptarea şi recalificarea profesionalã a persoanelor asistate.
    (3) Prevederile art. 17 alin. (5) şi (6) se aplicã în mod corespunzãtor.
    ART. 19
    (1) Centrele de asistenţã destinate agresorilor sunt unitãţi de asistenţã socialã care funcţioneazã ca centre de zi, cu sau fãrã personalitate juridicã, care asigurã reabilitarea şi reinserţia socialã a acestora, mãsuri educative, precum şi servicii de consiliere şi mediere familialã.
    (2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare şi dezintoxicare acordate prin centrele de asistenţã destinate agresorilor se asigurã în spitalele sau unitãţile sanitare cu care s-au încheiat convenţii, în condiţiile prevãzute la art. 17 alin. (6).
    ART. 20
    Centrele pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie sunt unitãţi de asistenţã socialã în regim de zi, cu sau fãrã personalitate juridicã, care asigurã asistenţã socialã, consiliere psihologicã, juridicã, precum şi informarea şi orientarea victimelor violenţei în familie.
    ART. 21
    Centrele pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei sunt unitãţi de asistenţã socialã, cu sau fãrã personalitate juridicã, care oferã servicii de informare şi educare, asistenţã socialã şi un serviciu telefonic de urgenţã pentru informare şi consiliere.
    ART. 22
    (1) Persoanele condamnate pentru infracţiuni de violenţã în familie sunt obligate sã participe la programe speciale de consiliere şi reinserţie socialã organizate de cãtre instituţiile însãrcinate cu executarea pedepsei în evidenţa cãrora se aflã.
    (2) Cazurile de violenţã în familie pot fi supuse medierii la cererea pãrţilor, conform legii.

    CAP. IV
    Ordinul de protecţie

    ART. 23
    (1) Persoana a cãrei viaţã, integritate fizicã sau psihicã ori libertate este pusã în pericol printr-un act de violenţã din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlãturãrii stãrii de pericol, sã emitã un ordin de protecţie, prin care sã se dispunã, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmãtoarele mãsuri - obligaţii sau interdicţii:
    a) evacuarea temporarã a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacã acesta este titularul dreptului de proprietate;
    b) reintegrarea victimei şi, dupã caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
    c) limitarea dreptului de folosinţã al agresorului numai asupra unei pãrţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajatã încât agresorul sã nu vinã în contact cu victima;
    d) obligarea agresorului la pãstrarea unei distanţe minime determinate faţã de victimã, faţã de copiii acesteia sau faţã de alte rude ale acesteia ori faţã de reşedinţa, locul de muncã sau unitatea de învãţãmânt a persoanei protejate;
    e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localitãţi sau zone determinate pe care persoana protejatã le frecventeazã ori le viziteazã periodic;
    f) interzicerea oricãrui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţã sau în orice alt mod, cu victima;
    g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
    h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
    (2) Prin aceeaşi hotãrâre, instanţa poate dispune şi suportarea de cãtre agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporarã unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmeazã sã locuiascã din cauza imposibilitãţii de a rãmâne în locuinţa familialã.
    (3) Pe lângã oricare dintre mãsurile dispuse potrivit alin. (1), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologicã, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor mãsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicãrii.
    ART. 24
    (1) Durata mãsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecãtor, fãrã a putea depãşi 6 luni de la data emiterii ordinului.
    (2) Dacã hotãrârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata mãsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadã de 6 luni de la data emiterii ordinului.
    ART. 25
    (1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecãtoriei de pe raza teritorialã în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.
    (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusã de victimã personal sau prin reprezentant legal.
    (3) Cererea poate fi introdusã în numele victimei şi de:
    a) procuror;
    b) reprezentantul autoritãţii sau structurii competente, la nivelul unitãţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei în familie;
    c) reprezentantul oricãruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.
    ART. 26
    (1) Cererea privind emiterea ordinului de protecţie se întocmeşte potrivit formularului de cerere prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.
    (2) Cererea este scutitã de taxa judiciarã de timbru.
    ART. 27
    (1) Cererile se judecã de urgenţã, în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.
    (2) Citarea pãrţilor se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
    (3) La cerere, persoanei care solicitã ordinul de protecţie i se poate acorda asistenţã sau reprezentare prin avocat.
    (4) Asistenţa juridicã a persoanei împotriva cãreia se solicitã ordinul de protecţie este obligatorie.
    (5) În caz de urgenţã deosebitã, instanţa poate emite ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fãrã concluziile pãrţilor.
    (6) Procurorul are obligaţia de a informa persoana care solicitã ordinul de protecţie asupra prevederilor legale privind protecţia victimelor infracţiunii.
    (7) Judecata se face de urgenţã şi cu precãdere, nefiind admisibile probe a cãror administrare necesitã timp îndelungat.
    (8) Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
    ART. 28
    În cazurile prevãzute la art. 25 alin. (3), victima poate renunţa, potrivit art. 246 din Codul de procedurã civilã, la judecarea cererii privind ordinul de protecţie.
    ART. 29
    (1) Ordinul de protecţie este executoriu.
    (2) La cererea victimei sau din oficiu atunci când împrejurãrile cauzei impun astfel, instanţa va putea hotãrî ca executarea sã se facã fãrã somaţie sau fãrã trecerea vreunui termen.
    ART. 30
    (1) Hotãrârea prin care se dispune ordinul de protecţie este supusã numai recursului, în termen de 3 zile de la pronunţare dacã s-a dat cu citarea pãrţilor şi de la comunicare, dacã s-a dat fãrã citarea lor.
    (2) Instanţa de recurs poate suspenda executarea pânã la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauţiuni al cãrei cuantum se va stabili de cãtre aceasta.
    (3) Recursul se judecã cu citarea pãrţilor.
    (4) Participarea procurorului este obligatorie.
    ART. 31
    (1) Ordinul de protecţie se comunicã de îndatã structurilor Poliţiei Române în a cãror razã teritorialã se aflã locuinţa victimei şi a agresorului.
    (2) Ordinul de protecţie prin care se dispune oricare dintre mãsurile prevãzute la art. 23 alin. (1) se pune în executare de îndatã, de cãtre sau, dupã caz, sub supravegherea poliţiei.
    (3) Pentru punerea în executare a ordinului de protecţie, poliţistul poate intra în locuinţa familiei şi în orice anexã a acesteia, cu consimţãmântul persoanei protejate sau, în lipsã, al altui membru al familiei.
    (4) Organele de poliţie au îndatorirea sã supravegheze modul în care se respectã hotãrârea şi sã sesizeze organul de urmãrire penalã în caz de sustragere de la executare.
    ART. 32
    (1) Încãlcarea oricãreia dintre mãsurile prevãzute la art. 23 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotãrârii judecãtoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lunã la un an. Împãcarea pãrţilor înlãturã rãspunderea penalã.
    (2) În caz de condamnare, nu se poate dispune suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei.
    ART. 33
    La expirarea duratei mãsurilor de protecţie, persoana protejatã poate solicita un nou ordin de protecţie, dacã existã indicii cã, în lipsa mãsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizicã sau psihicã ori libertatea i-ar fi puse în pericol.
    ART. 34
    (1) Persoana împotriva cãreia s-a dispus o mãsurã prin ordinul de protecţie pe durata maximã poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea mãsurii dispuse.
    (2) Revocarea se poate dispune dacã sunt îndeplinite, cumulativ, urmãtoarele condiţii:
    a) agresorul a respectat interdicţiile sau obligaţiile impuse;
    b) agresorul a urmat consiliere psihologicã, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altã formã de consiliere sau terapie care a fost stabilitã în sarcina sa ori care i-a fost recomandatã sau a respectat mãsurile de siguranţã, dacã asemenea mãsuri s-au luat, potrivit legii;
    c) dacã existã indicii temeinice cã agresorul nu mai prezintã un real pericol pentru victima violenţei sau pentru familia acesteia.
    (3) Cererea de revocare se soluţioneazã cu citarea pãrţilor şi a unitãţii de poliţie care a pus în executare ordinul de protecţie a cãrui revocare se solicitã. Participarea procurorului este obligatorie.
    ART. 35
    Dacã, odatã cu soluţionarea cererii, instanţa constatã existenţa uneia dintre situaţiile care necesitã instituirea unei mãsuri de protecţie specialã a copilului, va sesiza de îndatã autoritatea publicã localã cu atribuţii privind protecţia copilului.

    CAP. V
    Finanţarea în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie

    ART. 36
    Activitãţile în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie se finanţeazã din urmãtoarele surse:
    a) bugetul de stat;
    b) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale cãror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigurã din fonduri publice;
    c) bugetele fondurilor externe nerambursabile;
    d) bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale municipiilor, oraşelor şi comunelor;
    e) donaţii, sponsorizãri şi alte surse, în condiţiile legii.
    ART. 37
    (1) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale poate finanţa sau, dupã caz, cofinanţa programe de interes naţional care au ca scop prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi ocrotirea şi sprijinirea familiei în vederea creşterii calitãţii vieţii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceastã destinaţie, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, precum şi din alte resurse, în condiţiile legii.
    (2) Serviciile sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie pot fi dezvoltate şi prin:
    a) finanţarea în parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuitãţii serviciului, în conformitate cu nevoia socialã şi cu principiul subsidiaritãţii;
    b) finanţarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistenţei sociale.
    ART. 38
    Programele de interes naţional prevãzute la art. 37 alin. (1), complementare acţiunilor finanţate la nivel local, au urmãtoarele obiective:
    a) realizarea investiţiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea şi buna funcţionare a unitãţilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie;
    b) susţinerea funcţionãrii unitãţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
    c) realizarea de studii, cercetãri şi publicaţii în domeniu;
    d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în special instruirea personalului care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul serviciilor sociale şi unitãţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi instruirea personalului din cadrul instituţiilor cu competenţe în domeniu desemnat sã instrumenteze cazurile de violenţã în familie;
    e) informarea, conştientizarea şi sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violenţei în familie, precum şi fenomenul violenţei în familie;
    f) menţinerea şi dezvoltarea sistemului de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţã în familie;
    g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sãnãtãţii şi de reinserţie socialã;
    h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice şi psihiatrice;
    i) iniţierea şi coordonarea parteneriatelor sociale în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie;
    j) orice alte obiective corespunzãtoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
    ART. 39
    Finanţarea unitãţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se asigurã din:
    a) bugetele locale ale autoritãţilor administraţiei publice locale care au aprobat înfiinţarea acestora, precum şi din subvenţii acordate în condiţiile legii;
    b) sume din donaţii şi sponsorizãri;
    c) fonduri externe, rambursabile şi nerambursabile;
    d) din alte surse, cu respectarea legislaţiei în domeniu.

    CAP. VI
    Sancţiuni

    ART. 40
    (1) Constituie contravenţii, dacã, potrivit legii penale, nu constituie infracţiuni, şi se sancţioneazã cu amendã între 1.000 lei şi 5.000 lei urmãtoarele fapte:
    a) refuzul primirii în adãpost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivatã a asistentului social, îngrijire medicalã gratuitã celui aflat în suferinţã vizibilã, pentru înlãturarea consecinţelor violenţelor;
    b) schimbarea destinaţiei adãpostului.
    (2) Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã între 500 lei şi 1.000 lei refuzul pãrãsirii adãpostului, indiferent de motiv, în momentul în care condiţiile care au determinat internarea au dispãrut.
    (3) Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã între 500 lei şi 1.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pãtrunde în incinta adãpostului în care se aflã sau crede cã se aflã victima.
    (4) Contravenţiile se constatã şi sancţiunile se aplicã, conform legii, de cãtre asistenţii sociali, primar sau împuterniciţii acestuia.
    (5) Contravenţiilor le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Capitolul VIIDispoziţii finale
    ART. 41
    Prezenta lege intrã în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    ANEXĂ

             CERERE PRIVIND EMITEREA ORDINULUI DE PROTECŢIE

    I. Date privind autoritatea sau organismul care formuleazã cererea (dacã este cazul)

    Denumirea:
    Adresa:
    Telefon:
    Fax:
    E-mail:
    Persoana desemnatã cu formularea cererii:

    II. Asistenţa juridicã

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│ Victima are un avocat? │ DA/NU │
│ În caz negativ, doreşte sã i se acorde asistenţã juridicã │ │
│ prin avocat? │ DA/NU │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘


    III. Date privind victima violenţei în familie

┌──────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│ Numele: │ Prenumele: │
├──────────────────────────────────────────┴───────────┬───────────────────────┤
│ Locul şi data naşterii │ Cetãţenia │
├──────────────────────────────────────────┬───────────┴───────────────────────┤
│ Sexul: F/M │ │
├──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│ Prenumele tatãlui │ Prenumele mamei │
├──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│ Act de identitate: CI/BI/Paşaport │ Serie nr. │
├──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│ CNP │ │
├──────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┤
│ Adresa*1): Doreşte sã rãmânã secretã ? DA/NU │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Telefon*2): Doreşte ca numãrul sã rãmânã secret ? DA/NU │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

---------
    *1) Dacã victima declarã cã doreşte sã abandoneze domiciliul familial, nu este necesar sã se indice noua adresã la care se mutã, ci doar adresa unde locuieşte în prezent. Adresa indicatã trebuie sã fie una la care partea poate primi citaţiile şi celelalte acte de procedurã.
    *2) Poate fi indicat orice numãr la care reclamantul are garanţia cã va putea primi citaţiile şi celelalte acte de procedurã.

    IV. Reprezentantul legal al victimei (dacã este cazul)

┌──────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│ Numele: │ Prenumele: │
├──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│ Locul şi data naşterii │ Cetãţenia │
├──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│ Sexul F/M │ │
├──────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│ Prenumele tatãlui │ Prenumele mamei │
├──────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┤
│ Adresa │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Telefon │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    V. Relaţia dintre victima violenţei în familie şi persoana împotriva cãreia
se solicitã emiterea ordinului de protecţie (pârât)

    1. Victima a mai formulat anterior vreo cerere, plângere, reclamaţie etc. împotriva aceleiaşi persoane? DA/NU
    În caz afirmativ, se va indica numãrul acestora.
    2. Ştiţi dacã pârâtul este parte în vreun proces cu privire la vreo infracţiune sau contravenţie? DA/NU
    În caz afirmativ, indicaţi, dacã ştiţi, instanţa la care se aflã dosarul şi numãrul acestuia.
    3. Existã o legãturã de rudenie sau de altã naturã cu pârâtul?
    4. Situaţia familialã - persoane care convieţuiesc în locuinţã

┌─────────────────────────────┬────────────────────┬───────────────────────────┐
│ Numele şi prenumele │ Data naşterii │ Gradul de rudenie │
├─────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────┤
├─────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────┤
├─────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────┤
├─────────────────────────────┼────────────────────┼───────────────────────────┤
└─────────────────────────────┴────────────────────┴───────────────────────────┘


    VI. Descrierea faptelor pentru care se solicitã emiterea ordinului de protecţie
    1. Relatarea faptelor şi locul desfãşurãrii lor

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    2. Ce alte acte de violenţã s-au produs anterior împotriva persoanelor (victimã, membri ai familiei, minori sau alte persoane) sau asupra bunurilor?

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
│ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


    3. A avut loc vreun act de violenţã în prezenţa minorilor?
    4. Existã vreo situaţie de risc pentru minori, inclusiv posibilitate de a fi luaţi fãrã drept de pârât?
    5. Pârâtul deţine arme sau are acces la arme prin natura muncii sale ori din alte motive?
    6. Existã martori la faptele descrise?
    7. Ce alte probe pot susţine declaraţiile? (de exemplu, linii telefonice tãiate/rupte, telefoane mobile sparte, alte obiecte distruse, mesaje telefonice înregistrate, inclusiv sms, scrisori, fotografii, documente etc.)

    VII. Asistenţa medicalã a victimei
    1. Victima a suferit leziuni fizice sau a fost maltratatã psihologic? DA/NU
    2. A primit îngrijiri în vreun centru medical? DA/NU
    3. Deţine certificat medico-legal, medical sau alte documente medicale? DA/NU
    În caz afirmativ, acestea se vor anexa în copie.
    În caz negativ, se vor indica centrul medical şi data consultului medical.

    VIII. Mãsurile care se solicitã a fi dispuse prin ordinul de protecţie

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│a) evacuarea temporarã a pârâtului din locuinţã, indiferent dacã │ │
│acesta este titularul dreptului de proprietate; │ DA/NU │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│b)reintegrarea victimei şi, dupã caz, a copiilor în locuinţa familiei;│ DA/NU │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│c) limitarea dreptului de folosinţã al pârâtului, dacã este posibil, │ │
│doar asupra unei pãrţi a locuinţei comune, astfel încât pârâtul sã nu │ │
│vinã în contact cu victima; │ DA/NU │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│d.1) obligarea pârâtului la pãstrarea unei distanţe minime determinate│ │
│faţã de victimã; │ DA/NU │
│d.2) obligarea pârâtului la pãstrarea unei distanţe minime determinate│ │
│faţã de copiii victimei sau faţã de alte rude ale acesteia; │ DA/NU │
│d.3) obligarea pârâtului la pãstrarea unei distanţe minime determinate│ │
│faţã de reşedinţa, locul de muncã sau unitatea de învãţãmânt a │ │
│persoanei protejate; │ DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor menţiona datele de identificare a acestor │ │
│locuri. │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│e) interdicţia pentru pârât de a se deplasa în anumite localitãţi sau │ │
│zone determinate pe care victima le frecventeazã ori le viziteazã │ │
│periodic; │ DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor identifica aceste localitãţi şi zone. │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│f) interzicerea oricãrui contact, inclusiv telefonic, prin │ │
│corespondenţã sau în orice alt mod, cu victima; │ DA/NU │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; │ DA/NU │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora; │ DA/NU │
│În caz afirmativ, se vor indica numele, prenumele şi data naşterii │ │
│copiilor, persoana cãtre care se propune încredinţarea. │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│i) suportarea de cãtre pârât a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru │ │
│locuinţa temporarã unde victima, copiii minori sau alţi membri ai │ │
│familiei locuiesc ori urmeazã sã locuiascã din cauza imposibilitãţii │ │
│de a rãmâne în locuinţa familialã. │ DA/NU │
│În caz afirmativ, care este suma consideratã necesarã şi ce │ │
│reprezintã? │ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘


    IX. Alte mãsuri

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│1. Victima are o activitate remuneratã? │ DA/NU │
│În caz afirmativ, se va indica, cu aproximaţie, suma pe care o │ │
│primeşte. │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│2. Pârâtul are loc de muncã sau desfãşoarã o activitate remuneratã? │ DA/NU │
│În caz afirmativ, se indicã suma lunarã aproximativã pe care pârâtul │ │
│o primeşte, dacã se cunoaşte. │ │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│3. Existã alte surse de venituri ale familiei? │ DA/NU │
│În caz afirmativ, sã se indice suma aproximativã, dacã se cunoaşte. │ │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘



    X. Alte precizãri considerate ca relevante

    Data Semnãtura
    .............................
    .............................

    Domnului preşedinte al Judecãtoriei ...............................

    NOTĂ:
    Reproducem mai jos prevederile art. II şi III din Legea nr. 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care nu sunt încorporate în forma republicatã a Legii nr. 217/2003 şi care se aplicã, în continuare, ca dispoziţii proprii ale acesteia:
    "Art. II. - Prezenta lege se completeazã cu prevederile corespunzãtoare din Codul penal, Codul civil, Codul de procedurã penalã şi Codul de procedurã civilã.
    Art. III. - Prezenta lege intrã în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I*)."
--------
    *) Legea nr. 25/2012 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 13 martie 2012.

                                 -------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016