Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 administratiei publice locale Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 administratiei publice locale

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 23 aprilie 2001
Comenteaza legea
Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAP. 1
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Regimul general al autonomiei locale

ART. 1
Prezenta lege reglementeazã regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea autoritãţilor administraţiei publice locale.
ART. 2
(1) Administraţia publica în unitãţile administrativ-teritoriale se organizeazã şi funcţioneazã în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizãrii serviciilor publice, eligibilitãţii autoritãţilor administraţiei publice locale, legalitãţii şi al consultãrii cetãţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevãzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.
ART. 3
(1) Prin autonomie localã se înţelege dreptul şi capacitatea efectivã a autoritãţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivitãţilor locale pe care le reprezintã, treburile publice, în condiţiile legii.
(2) Acest drept se exercita de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autoritãţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(3) Dispoziţiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetãţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
(4) Prin colectivitate localã se înţelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorialã.
ART. 4
(1) Autonomia localã este numai administrativã şi financiarã, fiind exercitatã pe baza şi în limitele prevãzute de lege.
(2) Autonomia localã priveşte organizarea, funcţionarea, competentele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau judeţului, dupã caz.
ART. 5
(1) Competentele şi atribuţiile autoritãţilor administraţiei publice locale se stabilesc numai prin lege. Aceste competente sunt depline şi exclusive, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege.
(2) Autonomia localã conferã autoritãţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, sa aibã iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenta altor autoritãţi publice.
ART. 6
(1) Raporturile dintre autoritãţile administraţiei publice locale din comune şi oraşe şi autoritãţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazeazã pe principiile autonomiei, legalitãţii, responsabilitãţii, cooperãrii şi solidaritãţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ.
(2) În relaţiile dintre autoritãţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
ART. 7
(1) Exercitarea competentelor şi atribuţiilor stabilite prin lege revine autoritãţilor administraţiei publice locale care se gãsesc cel mai aproape de cetãţean.
(2) Stabilirea de competente şi atribuţii pentru alte autoritãţi decât cele prevãzute la alin. (1) trebuie sa ţinã seama de amploarea şi de natura rãspunderii ce le revine, precum şi de cerinţele de eficienta şi eficacitate.
(3) Autoritãţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitãţi autoritãţilor administraţiei publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creãrii de noi servicii publice, fãrã asigurarea mijloacelor financiare corespunzãtoare pentru realizarea respectivelor responsabilitãţi.
ART. 8
Autoritãţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricãrei decizii, structurile asociative ale autoritãţilor administraţiei publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
ART. 9
În cadrul politicii economice naţionale, comunele, oraşele şi judeţele au dreptul la resurse proprii, pe care autoritãţile administraţiei publice locale le gestioneazã potrivit atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii. Resursele financiare ale autoritãţilor publice locale trebuie sa fie proporţionale cu competentele şi cu responsabilitãţile prevãzute de lege.
ART. 10
Autoritãţile administraţiei publice locale administreazã sau, dupã caz, dispun de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate publica sau privatã ale comunelor, oraşelor şi judeţelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
ART. 11
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale au dreptul ca, în limitele competentelor lor, sa coopereze şi sa se asocieze cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale din ţara sau din strãinãtate, în condiţiile legii.
(2) Pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune autoritãţile administraţiei publice locale au dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.
ART. 12
Autoritãţile administraţiei publice locale pot încheia între ele acorduri şi pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare regionala, în condiţiile legii.
ART. 13
(1) Consiliile locale şi consiliile judeţene din unitãţile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot încheia acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritãţile similare din ţãrile vecine, în condiţiile legii.
(2) Aceste acorduri se vor încheia numai în domeniile ce sunt de competenta consiliilor locale sau judeţene, potrivit prezentei legi, cu respectarea legislaţiei interne şi a angajamentelor internaţionale asumate de statul roman.
(3) Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create şi pe teritoriul României organisme care sa aibã, potrivit dreptului intern, personalitate juridicã. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competente administrativ-teritoriale.
(4) Consiliile locale şi consiliile judeţene, care au încheiat acorduri de cooperare transfrontaliera, au dreptul sa participe, în alte state, la organismele create prin respectivele acorduri, în limita competentelor ce le revin potrivit legii.
ART. 14
(1) Initiativa autoritãţilor administraţiei publice locale de a coopera şi de a se asocia cu autoritãţi ale administraţiei publice locale din strãinãtate, precum şi de a adera la o asociaţie internationala a autoritãţilor administraţiei publice locale va fi comunicatã Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Administraţiei Publice.
(2) Autoritãţile administraţiei publice locale vor transmite Ministerului Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau convenţii de cooperare pe care acestea intenţioneazã sa le încheie cu autoritãţi ale administraţiei publice locale din alte tari, înainte de supunerea lor spre adoptare de cãtre consiliile locale sau judeţene, dupã caz.
(3) Avizele prevãzute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea solicitãrii. În caz contrar se va considera ca nu sunt obiecţii şi proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau judeţean interesat.
(4) Acordurile sau convenţiile încheiate de autoritãţile administraţiei publice locale nu angajeazã decât responsabilitatea consiliului local sau judeţean care este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar actele emise în virtutea respectivelor acorduri sau convenţii au în dreptul intern aceeaşi valoare juridicã şi aceleaşi efecte ca şi actele administrative adoptate în conformitate cu prevederile prezentei legi.
ART. 15
Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotãrî asupra participãrii cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul colectivitãţilor locale pe care le reprezintã, la constituirea de societãţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public local ori judeţean, dupã caz, în condiţiile legii.
ART. 16
Controlul administrativ şi controlul financiar al activitãţii autoritãţilor administraţiei publice locale se exercita în limitele şi în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 17
În unitãţile administrativ-teritoriale în care cetãţenii aparţinând minoritãţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor autoritãţile administraţiei publice locale vor asigura folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale convenţiilor internaţionale la care România este parte.
ART. 18
(1) Comunele, oraşele şi judeţele sunt unitãţi administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia localã şi în care se organizeazã şi funcţioneazã autoritãţi ale administraţiei publice locale.
(2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
(3) Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii.
(4) În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a cãror delimitare şi organizare se fac potrivit legii.
(5) Autoritãţile administraţiei publice locale se pot constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoritãţi exercita atribuţiile prevãzute la art. 95 şi, respectiv, la art. 97, care se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 19
Comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au patrimoniu propriu şi capacitate juridicã deplina.
ART. 20
Delimitarea teritorialã a comunelor, oraşelor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai dupã consultarea prealabilã a cetãţenilor din unitãţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizeazã potrivit legii.

SECŢIUNEA a 2-a
Autoritãţile administraţiei publice locale

ART. 21
(1) Autoritãţile administraţiei publice prin care se realizeazã autonomia localã în comune şi oraşe sunt consiliile locale, comunale şi orãşeneşti, ca autoritãţi deliberative, şi primãrii, ca autoritãţi executive. Consiliile locale şi primãrii se aleg în condiţiile prevãzute de Legea privind alegerile locale.
(2) Consiliile locale şi primãrii funcţioneazã ca autoritãţi ale administraţiei publice locale şi rezolva treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile legii.
ART. 22
În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea activitãţii consiliilor comunale şi orãşeneşti, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în condiţiile Legii privind alegerile locale.
ART. 23
Alesii locali sunt primarul, consilierii locali şi consilierii judeţeni. În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor aceştia îndeplinesc o funcţie de autoritate publica, beneficiind de dispoziţiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcţie ce implica exerciţiul autoritãţii de stat.
ART. 24
(1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judeţean, este de 4 ani. Mandatul se exercita în condiţiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvãrii consiliului local sau judeţean, respectiv a vacantei postului de primar, încheie mandatul precedentei autoritãţi a administraţiei publice locale.
(3) Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul, aleşi în urma organizãrii unor noi unitãţi administrativ-teritoriale sau în urma dizolvãrii unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, îşi exercita mandatul numai pana la organizarea urmãtoarelor alegeri locale generale.
ART. 25
În scopul asigurãrii autonomiei locale autoritãţile administraţiei publice locale au dreptul sa instituie şi sa perceapã impozite şi taxe locale, sa elaboreze şi sa aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor, oraşelor şi judeţelor, în condiţiile legii.
ART. 26
(1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti Guvernul numeşte câte un prefect.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unitãţile administrativ-teritoriale.
ART. 27
(1) Prefectul poate ataca, în total sau în parte, în fata instanţei de contencios administrativ, hotãrârile adoptate de consiliul local sau de consiliul judeţean, precum şi dispoziţiile emise de primar sau de preşedintele consiliului judeţean, în cazul în care considera aceste acte sau prevederi din ele ca fiind ilegale. Actul sau prevederile acestuia care au fost atacate sunt suspendate de drept.
(2) Prefectul rãspunde, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, dupã caz, la cererea autoritãţilor administraţiei publice locale sau judeţene ale cãror acte au fost atacate, în cazul în care instanta de contencios administrativ hotãrãşte ca actul administrativ a fost atacat în mod abuziv.

CAP. 2
Consiliile locale

SECŢIUNEA 1
Constituirea consiliului local

ART. 28
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
ART. 29
(1) Numãrul membrilor fiecãrui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia comunei sau a oraşului, raportatã de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile, dupã cum urmeazã:


 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Numãrul locuitorilor                            Numãrul
   comunei sau ai oraşului                        consilierilor
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   - pana la               1.500                     9
   - între     1.501 şi    3.000                    11
   - între     3.001 şi    5.000                    13
   - între     5.001 şi   10.000                    15
   - între    10.001 şi   20.000                    17
   - între    20.001 şi   50.000                    19
   - între    50.001 şi  100.000                    21
   - între   100.001 şi  200.000                    23
   - între   200.001 şi  400.000                    27
   - peste   400.000                                31
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



(2) Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 55 de consilieri.
ART. 30
(1) Calitatea de consilier este incompatibilã cu:
a) funcţia de prefect şi de subprefect;
b) calitatea de funcţionar public în aparatul propriu de specialitate al autoritãţilor administraţiei publice centrale şi locale; calitatea de funcţionar public în aparatul propriu de specialitate al consiliului judeţean, al prefectului, al serviciilor publice de interes local sau judeţean, al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale; calitatea de angajat în cadrul autoritãţilor administraţiei publice locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din judeţul respectiv;
c) funcţia de manager sau membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome ori de conducãtor al societãţilor comerciale înfiinţate de consiliile locale sau de consiliile judeţene;
d) calitatea de primar;
e) calitatea de senator, deputat, ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi cele asimilate acestora.
(2) Incompatibilitatea intervine numai dupã validarea mandatului, cel în cauza trebuind sa opteze în termen de 10 zile, dupã care, dacã acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, în şedinţa de consiliu urmãtoare preşedintele de şedinţa va supune validãrii mandatul supleantului acestuia de pe lista partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.
(3) Alte incompatibilitãţi se pot stabili numai prin lege.
ART. 31
(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfãşurãrii alegerilor. Convocarea consilierilor declaraţi aleşi, pentru şedinţa de constituire, se face de cãtre prefect. La şedinţa de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sau, precum şi primarul, chiar dacã procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizatã.
(2) Şedinţa este legal constituitã dacã participa cel puţin doua treimi din numãrul consilierilor aleşi. În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacã nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituitã, se va proceda la o noua convocare, de cãtre prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.
(3) În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la ultima convocare datoritã absentei, fãrã motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocãri anterioare, dacã aceştia nu pot fi înlocuiţi de supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, organizandu-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii privind alegerile locale.
(4) Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauza la instanta de contencios administrativ în termen de 5 zile de la comunicare. Hotãrârea instanţei este definitiva şi irevocabilã.
(5) Absenta consilierilor de la şedinţa de constituire este consideratã motivatã dacã se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau a fãcut imposibila prezenta acestora, a unei deplasãri în strãinãtate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forta majorã.
ART. 32
(1) Lucrãrile şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în varsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
(2) Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcãtuitã din 3-5 consilieri.
(3) Comisia de validare examineazã legalitatea alegerii fiecãrui consilier şi propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constata încãlcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacã alegerea consilierului s-a fãcut prin frauda electoralã, constatatã în condiţiile Legii privind alegerile locale.
(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabetica, cu votul deschis al majoritãţii consilierilor prezenţi la şedinţa. Persoana al carei mandat este supus validãrii sau invalidãrii nu participa la vot.
ART. 33
(1) Hotãrârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacatã de cei interesaţi la instanta de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţa, de la comunicare.
(2) Instanta de contencios administrativ este obligatã sa se pronunţe în termen de 30 de zile.
ART. 34
(1) Consilierii ale cãror mandate au fost validate depun în fata consiliului local urmãtorul jurãmânt în limba romana: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii şi sa fac, cu bunacredinta, tot ceea ce sta în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei ... (oraşului, judeţului). Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Consilierii care refuza sa depunã jurãmântul sunt consideraţi demisionaţi de drept.
(3) Jurãmântul poate fi depus şi fãrã formula religioasã.
ART. 35
În cazul în care consilierul declarat ales renunţa la mandat înainte de validare sau refuza sa depunã jurãmântul, se supune validãrii mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, aliantei politice sau aliantei electorale respective, dacã pana la validarea mandatului partidele şi aliantele politice confirma în scris apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rãmase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, iar numãrul de consilieri se reduce sub doua treimi, se vor organiza alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii privind alegerile locale.
ART. 36
Dupã validarea mandatelor şi depunerea jurãmântului de cãtre cel puţin doua treimi din numãrul membrilor consiliului local consilierul care a condus şedinţa declara consiliul legal constituit.
ART. 37
(1) Dupã declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre membrii sãi, prin votul deschis al majoritãţii consilierilor în funcţie, un preşedinte de şedinţa, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotãrârile adoptate de acesta.
(2) Consilierul ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie la initiativa a cel puţin unei treimi din numãrul consilierilor, cu votul majoritãţii consilierilor în funcţie.

SECTUNEA a 2-a
Atribuţiile consiliului local

ART. 38
(1) Consiliul local are initiativa şi hotãrãşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenta altor autoritãţi publice, locale sau centrale.
(2) Consiliul local are urmãtoarele atribuţii principale:
a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupã caz; stabileşte, în limitele normelor legale, numãrul de personal din aparatul propriu;
b) aproba statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului;
c) avizeazã sau aproba, dupã caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socialã, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala şi de cooperare transfrontaliera, în condiţiile legii;
d) aproba bugetul local, împrumuturile, virãrile de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numãrul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local;
f) administreazã domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului;
g) hotãrãşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica a comunei sau oraşului, dupã caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
h) hotãrãşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privatã a comunei sau oraşului, dupã caz, în condiţiile legii;
i) înfiinţeazã instituţii publice, societãţi comerciale şi servicii publice de interes local; urmãreşte, controleazã şi analizeazã activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice de interes local; numeşte şi elibereazã din funcţie, în condiţiile legii, conducãtorii serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice din subordinea sa; aplica sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care le-a numit;
j) hotãrãşte asupra infiintarii şi reorganizãrii regiilor autonome de interes local; exercita, în numele unitãţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societãţile comerciale pe care le-a înfiinţat; hotãrãşte asupra privatizãrii acestor societãţi comerciale; numeşte şi elibereazã din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;
k) analizeazã şi aproba, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localitãţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea realizãrii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apãrare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase;
l) stabileşte mãsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând cãilor de comunicaţii de interes local;
m) aproba, în limitele competentelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii de interes local şi asigura condiţiile necesare în vederea realizãrii acestora;
n) asigura, potrivit competentelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sãnãtate, cultura, tineret şi sport, apãrarea ordinii publice, apãrarea impotriva incendiilor şi protecţia civilã, de sub autoritatea sa; urmãreşte şi controleazã activitatea acestora;
o) hotãrãşte, în localitãţile cu medici sau cu personal sanitar în numãr insuficient, acordarea de stimulente în natura şi în bani, precum şi de alte facilitãţi, potrivit legii, în scopul asigurãrii serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilitãţi pot fi acordate şi personalului didactic;
p) contribuie la organizarea de activitãţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;
q) hotãrãşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeazã activitatea gardienilor publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formatiunilor de protecţie civilã, în condiţiile legii, şi propune mãsuri de imbunatatire a activitãţii acestora;
r) acţioneazã pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurãtor, în scopul creşterii calitãţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectura, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii;
s) contribuie la realizarea mãsurilor de protecţie şi asistenta socialã; asigura protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţeazã şi asigura funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;
t) înfiinţeazã şi organizeazã târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distractie, baze sportive şi asigura buna funcţionare a acestora;
u) atribuie sau schimba, în condiţiile legii, denumiri de strãzi, de pieţe şi de obiective de interes public local;
v) conferã persoanelor fizice romane sau strãine, cu merite deosebite, titlul de cetãţean de onoare al comunei sau al oraşului;
x) hotãrãşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau strãine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţãrii şi realizãrii în comun a unor acţiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public local; hotãrãşte infratirea comunei sau oraşului cu unitãţi administrativ-teritoriale similare din alte tari;
y) hotãrãşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale din ţara sau din strãinãtate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autoritãţilor administraţiei publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune;
z) sprijinã, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
w) asigura libertatea comerţului şi încurajeazã libera initiativa, în condiţiile legii.
(3) Consiliul local exercita şi alte atribuţii stabilite prin lege.

SECŢIUNEA a 3-a
Funcţionarea consiliului local

ART. 39
(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau catastrofa.
(2) Consiliul local îşi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declarãrii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
ART. 40
(1) Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar, la convocarea primarului.
(2) Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numãrul membrilor consiliului.
(3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unitãţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţele extraordinare.
(4) În caz de forta majorã şi de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau ai oraşului convocarea consiliului local se poate face de îndatã.
(5) În invitaţia la şedinţa se vor preciza data, ora, locul desfãşurãrii şi ordinea de zi a acesteia.
(6) Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai oraşului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(7) În comunele sau oraşele în care cetãţenii aparţinând unei minoritãţi naţionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica şi în limba maternã a cetãţenilor aparţinând minoritãţii respective.
(8) În toate cazurile convocarea se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei.
ART. 41
(1) Şedinţele consiliului local sunt legal constituite dacã este prezenta majoritatea consilierilor în funcţie.
(2) Prezenta consilierilor la şedinţa este obligatorie. Cazurile în care se considera ca absenta este motivatã se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. În situaţia în care un consilier absenteazã de doua ori consecutiv, fãrã motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local.
ART. 42
Şedinţele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales în condiţiile prevãzute la art. 37.
ART. 43
(1) Şedinţele consiliului local sunt publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfãşoare cu uşile închise.
(2) Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localitãţilor şi amenajarea teritoriului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritãţi publice, organizaţii neguvernamentale, persoane juridice romane sau strãine se vor discuta întotdeauna în şedinţa publica. În legatura cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetãţenilor prin referendum, în condiţiile legii.
(3) Lucrãrile şedinţelor se desfãşoarã în limba romana, limba oficialã a statului. În consiliile locale în care consilierii aparţinând unei minoritãţi naţionale reprezintã cel puţin o treime din numãrul total, la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternã. În aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba romana. În toate cazurile documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba romana.
(4) Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce şedinţele de consiliu şi de secretarul unitãţii administrativ-teritoriale.
(5) Consilierul care conduce şedinţele de consiliu, împreunã cu secretarul unitãţii administrativ-teritoriale îşi asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor consemnate.
(6) Înaintea fiecãrei şedinţe secretarul pune la dispoziţie consilierilor, în timp util, procesul-verbal al şedinţei anterioare, pe care ulterior îl va supune spre aprobare consiliului local. Consilierii au dreptul ca în cadrul şedinţei sa conteste conţinutul procesului-verbal şi sa ceara menţionarea exactã a opiniilor exprimate în şedinţa anterioarã.
(7) Procesul-verbal şi documentele care au fost dezbãtute în şedinţa se depun într-un dosar special al şedinţei respective, care va fi numerotat, semnat şi sigilat de consilierul care conduce şedinţele de consiliu şi de secretar, dupã aprobarea procesului-verbal.
ART. 44
Ordinea de zi a şedinţelor se aproba de consiliul local, la propunerea celui care, în condiţiile art. 40, a cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente şi numai cu votul majoritãţii consilierilor prezenţi.
ART. 45
Problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbãtute dacã nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritãţii administraţiei publice locale, care va fi elaborat în termen de 30 de zile de la solicitarea iniţiatorului, precum şi de avizul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 40 alin. (2) şi (4).
ART. 46
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adopta hotãrâri, cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, în afarã de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o alta majoritate.
(2) Hotãrârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii, administrarea domeniului public şi privat al comunei sau al oraşului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea şi dezvoltarea urbanistica a localitãţilor şi amenajarea teritoriului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritãţi publice, cu organizaţii neguvernamentale, cu persoane juridice romane sau strãine se adopta cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul consilierilor în funcţie.
(3) Hotãrârile privind bugetul local, precum şi cele prin care se stabilesc impozite şi taxe locale se adopta cu votul majoritãţii consilierilor în funcţie. Dacã bugetul local nu poate fi adoptat dupã doua şedinţe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget local, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a legii bugetului de stat.
(4) Consiliul local poate stabili ca unele hotãrâri sa fie luate prin vot secret. Hotãrârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevãzute de lege.
(5) Proiectele de hotãrâre pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritãţii administraţiei publice locale.
ART. 47
(1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotãrârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusã dezbaterilor consiliului local.
(2) Hotãrârile adoptate de consiliul local cu încãlcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constata de cãtre instanta de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusã de orice persoana interesatã.
ART. 48
Hotãrârile consiliului local se semneazã de consilierul care conduce şedinţele de consiliu, ales în condiţiile prevãzute la art. 37, şi se contrasemneazã, pentru legalitate, de cãtre secretar. În cazul în care consilierul ales în condiţiile prevãzute la art. 37 lipseşte sau refuza sa semneze, hotãrârea consiliului local se semneazã de 3-5 consilieri.
ART. 49
(1) Secretarul nu va contrasemna hotãrârea în cazul în care considera ca aceasta este ilegala sau ca depãşeşte competentele ce revin, potrivit legii, consiliului local. În acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivatã, care va fi consemnatã în procesul-verbal al şedinţei.
(2) Secretarul va comunica hotãrârile consiliului local primarului şi prefectului, de îndatã, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptãrii.
(3) Comunicarea, însoţitã de eventualele obiecţii cu privire la legalitate, se face în scris de cãtre secretar şi va fi înregistratã într-un registru special destinat acestui scop.
ART. 50
(1) Hotãrârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicãrii.
(2) Aducerea la cunostinta publica a hotãrârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicãrii oficiale cãtre prefect.
ART. 51
În unitãţile administrativ-teritoriale în care cetãţenii aparţinând unei minoritãţi naţionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor hotãrârile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica şi în limba maternã a cetãţenilor aparţinînd minoritãţii respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, şi în limba maternã.
ART. 52
(1) În exercitarea mandatului consilierii sunt în serviciul colectivitãţii locale.
(2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului şi al aparatului propriu de specialitate, sa punã la dispoziţie consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 20 de zile, informaţiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.
(3) Consilierii sunt obligaţi ca în îndeplinirea mandatului sa organizeze periodic intalniri cu cetãţenii şi sa acorde audiente.
(4) Fiecare consilier, precum şi viceprimarul sunt obligaţi sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi fãcut public prin grija secretarului.
(5) Pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate consilierul primeşte o indemnizaţie stabilitã în condiţiile legii.
(6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueazã în îndeplinirea mandatului lor, în condiţiile legii.
(7) Consiliul local poate hotãrî diminuarea cuantumului indemnizaţiei prevãzute la alin. (5) şi a cotei în care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanta cu posibilitãţile de finanţare.
ART. 53
(1) Consilierii rãspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, dupã caz, în nume propriu, pentru activitatea desfasurata în exercitarea mandatului, precum şi pentru hotãrârile pe care le-au votat.
(2) În procesul-verbal al şedinţei consiliului local va fi consemnat, în mod obligatoriu, rezultatul votului.
(3) La cererea consilierilor votul lor va fi consemnat nominal în procesul-verbal al şedinţei.
ART. 54
La lucrãrile consiliului local pot asista şi lua cuvântul, fãrã drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unitãţile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate ale acestor servicii, precum şi persoanele interesate invitate de primar.
ART. 55
(1) Locuitorii satelor care nu au consilieri aleşi în consiliile locale vor fi reprezentaţi la şedinţele de consiliu de un delegat sãtesc.
(2) Delegatul sãtesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de cãtre o adunare sãteascã, constituitã din câte un reprezentant al fiecãrei familii, convocatã şi organizatã de primar şi desfasurata în prezenta primarului sau viceprimarului.
(3) La discutarea problemelor privind satele respective delegaţii sãteşti vor fi invitaţi în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
(4) Delegatului sãtesc îi sunt aplicabile, în mod corespunzãtor, prevederile art. 52 alin. (5) şi (6).
ART. 56
(1) Dupã constituire consiliul local îşi organizeazã comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu excepţia viceprimarului.
(3) Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar.
(4) Comisiile de specialitate analizeazã şi avizeazã proiectele de hotãrâre din domeniul lor de activitate.
(5) Comisiile de specialitate lucreazã în plen şi iau hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor lor.
(6) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.
(7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa primarului, dupã caz, comisii speciale de analiza şi verificare, pe perioada determinata. Componenta comisiei speciale de analiza şi verificare, obiectivele şi perioada de desfãşurare a activitãţilor acesteia se stabilesc prin hotãrâre a consiliului local. Membrii comisiei acţioneazã în limitele stabilite prin hotãrâre.

SECŢIUNEA a 4-a
Dizolvarea consiliului local

ART. 57
(1) Consiliul local poate fi dizolvat dacã a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puţin 3 hotãrâri care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva şi irevocabilã.
(2) Dizolvarea consiliului local se face prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea motivatã a prefectului, bazatã pe hotãrârile judecãtoreşti rãmase definitive şi irevocabile.
(3) Hotãrârea de dizolvare poate fi atacatã de oricare dintre consilieri la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la data publicãrii acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. În acest caz procedura prealabilã prevãzutã de lege nu se mai efectueazã, iar introducerea acţiunii suspenda executarea mãsurii de dizolvare.
(4) Data pentru organizarea alegerii noului consiliu local se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (3) sau, dupã caz, de la pronunţarea unei hotãrâri judecãtoreşti, rãmasã definitiva şi irevocabilã, prin care a fost respinsã acţiunea consilierilor.
(5) Pana la constituirea noului consiliu local primarul, viceprimarul sau, în absenta acestora, secretarul va rezolva problemele curente ale comunei sau ale oraşului, potrivit competentelor şi atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii.
ART. 58
(1) În cazul în care consiliul local nu se întruneşte timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o hotãrâre, precum şi în situaţia în care numãrul consilierilor se reduce sub jumãtate plus unul şi nu se poate completa prin supleanţi, acesta se considera dizolvat de drept.
(2) Situaţiile prevãzute la alin. (1) se comunica de primar, viceprimar sau, în absenta acestora, de secretar, prefectului care, prin ordin, ia act de situaţia de dizolvare a consiliului local şi propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
(3) Ordinul prefectului poate fi atacat de consilierii interesaţi la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare sau de la luarea la cunostinta.
(4) Instanta de contencios administrativ este obligatã sa se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar introducerea acţiunii suspenda executarea mãsurii de dizolvare. Hotãrârea instanţei este definitiva şi irevocabilã.
(5) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de cãtre Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (3) sau, dupã caz, de la rãmânerea definitiva şi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a respins acţiunea impotriva ordinului prefectului.

SECŢIUNEA a 5-a
Suspendarea şi încetarea mandatului de consilier

ART. 59
(1) Mandatul de consilier se suspenda de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Mãsura arestãrii preventive se comunica de îndatã de cãtre parchet sau de instanta de judecata, dupã caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.
(2) Suspendarea dureazã pana la soluţionarea definitiva a cauzei. Ordinul de suspendare se comunica de îndatã consilierului.
(3) În cazul în care consilierul suspendat a fost gãsit nevinovat acesta are dreptul la despãgubiri în condiţiile legii.
ART. 60
(1) Mandatul de consilier înceteazã de drept în urmãtoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorialã;
d) imposibilitatea exercitãrii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 59 alin. (1);
e) constatarea, dupã validarea mandatului, ca alegerea s-a fãcut prin frauda electoralã sau prin orice alta încãlcare a Legii privind alegerile locale;
f) condamnarea, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva, la o pedeapsa privativã de libertate;
g) punerea sub interdicţie judecãtoreascã;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) lipsa nemotivatã de la 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului local;
j) deces.
(2) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constata de consiliul local, prin hotãrâre, la initiativa primarului sau a oricãrui consilier.
(3) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. c), d) şi i) hotãrârea consiliului local poate fi atacatã de consilier la instanta de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanta este obligatã sa se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instanţe este definitiva şi irevocabilã.

CAP. 3
Primarul şi viceprimarul

ART. 61
(1) Comunele şi oraşele au câte un primar şi un viceprimar, iar oraşele resedinta de judeţ, câte 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii. Viceprimarii nu pot fi în acelaşi timp şi consilieri.
(2) Primarul participa la şedinţele consiliului local şi are dreptul sa îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
(3) Pe toatã durata exercitãrii mandatului de primar, respectiv de viceprimar, contractul de munca al acestora la instituţii publice, regii autonome, companii naţionale, societãţi naţionale, societãţi comerciale cu capital majoritar de stat sau la societãţile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau judeţene se suspenda de drept.
(4) Primarul şi viceprimarul primesc, pe toatã durata exercitãrii mandatului, o indemnizaţie stabilitã în condiţiile legii.
ART. 62
Calitatea de primar, respectiv de viceprimar, este incompatibilã cu:
a) funcţiile şi calitãţile prevãzute la art. 30 alin. (1), care se aplica în mod corespunzãtor;
b) orice funcţie de conducere din cadrul societãţilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorialã este acţionar majoritar ori din cadrul societãţilor naţionale, companiilor naţionale sau regiilor autonome;
c) orice alte activitãţi sau funcţii publice, cu excepţia funcţiilor didactice şi a funcţiilor din cadrul unor fundaţii ori organizaţii neguvernamentale.
ART. 63
(1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfãşurãrii alegerilor, în camera de consiliu a judecãtoriei în a carei raza teritorialã se afla comuna sau oraşul, de cãtre un judecãtor desemnat de preşedintele judecãtoriei.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevãzute la art. 32 alin. (4).
ART. 64
(1) Hotãrârea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacatã de cel interesat în termen de 5 zile de la pronunţare, la instanta de contencios administrativ.
(2) Instanta de judecata este obligatã sa se pronunţe în termen de 30 de zile.
(3) Rezultatul validãrii sau invalidãrii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului şi se prezintã în şedinţa de constituire a consiliului local sau, dupã caz, într-o şedinţa extraordinarã, de cãtre un judecãtor desemnat de preşedintele judecãtoriei.
(4) În caz de invalidare a alegerii primarului Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor în termen de cel mult 30 de zile de la data invalidãrii sau, dupã caz, de la data rãmânerii definitive şi irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti, în condiţiile legii.
ART. 65
(1) Primarul depune în fata consiliului local jurãmântul prevãzut la art. 34 alin. (1).
(2) Primarul care refuza sa depunã jurãmântul este considerat demisionat de drept.
ART. 66
(1) Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publica. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autoritãţilor administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controleazã.
(2) Primarul rãspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii.
ART. 67
(1) Primarul reprezintã comuna sau oraşul în relaţiile cu alte autoritãţi publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau strãine, precum şi în justiţie.
(2) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfa în culorile drapelului naţional al României.
(3) Eşarfa va fi purtata, în mod obligatoriu, la solemnitãţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea cãsãtoriilor.
(4) Modelul eşarfei se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 68
(1) Primarul îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
a) asigura respectarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotãrârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune mãsurile necesare şi acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale ministrilor şi ale celorlalţi conducatori ai autoritãţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotãrârilor consiliului judeţean;
b) asigura aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului local. În situaţia în care apreciazã ca o hotãrâre este ilegala, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizeazã pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotãrârii consiliului local ia mãsuri pentru organizarea acestei consultãri, în condiţiile legii;
d) prezintã consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informãri, privind starea economicã şi socialã a comunei sau a oraşului, în concordanta cu atribuţiile ce revin autoritãţilor administraţiei publice locale, precum şi informãri asupra modului de aducere la îndeplinire a hotãrârilor consiliului local;
e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;
f) exercita funcţia de ordonator principal de credite;
g) verifica, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local şi comunica de îndatã consiliului local cele constatate;
h) ia mãsuri pentru prevenirea şi limitarea urmãrilor calamitãţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreunã cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din comuna sau din oraş, acestea fiind obligate sa execute mãsurile stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre;
i) asigura ordinea publica şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unitãţilor de protecţie civilã, care au obligaţia sa rãspundã solicitãrilor sale, în condiţiile legii;
j) indruma şi supravegheazã activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;
k) ia mãsurile prevãzute de lege cu privire la desfãşurarea adunãrilor publice;
l) ia mãsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestãri publice care contravin ordinii de drept ori atenteazã la bunele moravuri, la ordinea şi liniştea publica;
m) controleazã igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia mãsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale, în condiţiile legii;
o) ia mãsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitãţii şi îl supune spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;
p) asigura repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotãrârii consiliului local;
q) asigura întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfãşurarea normalã a traficului rutier şi pietonal, în condiţiile legii;
r) exercita controlul asupra activitãţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţii şi ia mãsuri pentru buna funcţionare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigura funcţionarea serviciilor de stare civilã şi de autoritate tutelara; supravegheazã realizarea mãsurilor de asistenta şi ajutor social;
s) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilã;
t) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenta sa prin lege;
t) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numãrul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate;
u) numeşte şi elibereazã din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritãţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducãtorilor regiilor autonome, ai instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
v) rãspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului;
x) organizeazã evidenta lucrãrilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie autoritãţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
y) ia mãsuri pentru controlul depozitarii deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a oraşului, precum şi pentru decolmatarea vailor locale şi a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
(2) Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau de alte acte normative, precum şi însãrcinãrile date de consiliul local.
ART. 69
(1) În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelara şi de ofiţer de stare civilã, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensãmânt, la organizarea şi desfãşurarea alegerilor, la luarea mãsurilor de protecţie civilã, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege primarul acţioneazã şi ca reprezentant al statului în comuna sau în oraşul în care a fost ales.
(2) În aceasta calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, în condiţiile legii, concursul sefilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unitãţile administrativ-teritoriale, dacã sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.
ART. 70
(1) Primarul deleagã viceprimarului sau, dupã caz, viceprimarilor, prin dispoziţie emisã în cel mult 30 de zile de la validare, exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit art. 68 alin. (1) lit. j), m), p), r), v), x) şi y).
(2) Atribuţiile de ofiţer de stare civilã pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor funcţionari cu competente în acest domeniu, potrivit legii.
(3) Atribuţiile ce revin primarului, ca reprezentant al statului, potrivit art. 69, cu excepţia celor de ofiţer de stare civilã, precum şi cele prevãzute la art. 68 alin. (1) lit. a)-f), h), i), k), l) şi t) nu pot fi delegate.
ART. 71
(1) În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupã ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupã ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupã caz.
(2) Prevederile art. 49 şi ale art. 50 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 72
(1) Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercita pana la depunerea jurãmântului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau de catastrofa.
(2) Mandatul înceteazã de drept în unul dintre urmãtoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorialã;
d) imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 77 alin. (2);
e) când se constata, dupã validarea mandatului, ca alegerea s-a fãcut prin frauda electoralã sau prin orice alta încãlcare a Legii privind alegerile locale;
f) a fost condamnat, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva, la o pedeapsa privatã de libertate;
g) punerea sub interdicţie judecãtoreascã;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) când, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ într-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva şi irevocabilã;
j) deces;
(3) În cazurile prevãzute la alin. (2) prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
(4) În cazul prevãzut la alin. (2) lit. d) ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanta de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
(5) Instanta de contencios administrativ este obligatã se se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instanţe este definitiva şi irevocabilã.
(6) Data organizãrii alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de cãtre Guvern, la propunerea prefectului, în termen de 30 de zile sau dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (4).
ART. 73
(1) Mandatul primarului înceteazã, de asemenea, înainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat în condiţiile legii.
(2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizeazã ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei sau oraşului, ca urmare a nesocotirii de cãtre acesta a intereselor generale ale colectivitãţii locale sau neexercitarii atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.
(3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numãrul buletinului sau ale cãrţii de identitate şi semnatura olografã ale cetãţenilor care au solicitat organizarea referendumului.
(4) Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitatã, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat în fiecare dintre localitãţile componente ale comunei sau oraşului.
ART. 74
(1) Dupã primirea cererii prefectul va proceda la analizarea temeiniciei motivelor invocate, a îndeplinirii condiţiilor prevãzute la art. 73, precum şi la verificarea veridicitatii şi autenticitatii semnaturilor, în termen de 30 de zile.
(2) Dupã verificare prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul Administraţiei Publice, o propunere motivatã de organizare a referendumului.
(3) Pe baza propunerii motivate a prefectului, avizatã de Ministerul Administraţiei Publice, Guvernul se va pronunţa, prin hotãrâre, în termen de 60 de zile de la solicitarea prefectului. Hotãrârea Guvernului va stabili data organizãrii referendumului şi va fi adusã la cunostinta locuitorilor comunei sau ai oraşului prin grija prefectului.
(4) Cheltuielile necesare în vederea desfãşurãrii referendumului se suporta din bugetul local.
ART. 75
(1) Referendumul local se organizeazã, în condiţiile legii, prin grija prefectului, cu sprijinul secretarului şi al aparatului propriu de specialitate al consiliului local respectiv.
(2) În acest caz procedurile prevãzute de lege privind campania pentru referendum nu se mai aplica.
ART. 76
(1) Referendumul este valabil dacã s-au prezentat la urne cel puţin jumãtate plus unul din numãrul total al locuitorilor cu drept de vot.
(2) Mandatul primarului înceteazã înainte de termen dacã s-a pronunţat în acest sens cel puţin jumãtate plus unul din numãrul total al cetãţenilor cu drept de vot.
(3) În situaţia prevãzutã la alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor prevederile art. 72 alin. (6).
ART. 77
(1) În exercitarea funcţiei primarul este ocrotit de lege.
(2) Mandatul primarului se suspenda de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Mãsura arestãrii preventive se comunica de îndatã de cãtre parchet sau de instanta de judecata, dupã caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.
(3) Ordinul de suspendare se comunica de îndatã primarului.
(4) Suspendarea dureazã pana la încetarea situaţiei prevãzute la alin. (2).
(5) Dacã primarul suspendat din funcţie a fost gãsit nevinovat, acesta are dreptul la despãgubiri, în condiţiile legii.
(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplica şi în cazul viceprimarului.
ART. 78
(1) Consiliul local alege din rândul membrilor sãi viceprimarul, respectiv viceprimarii, cu votul secret al majoritãţii consilierilor în funcţie. Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local.
(2) Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, la propunerea motivatã a unei treimi din numãrul consilierilor sau a primarului, prin hotãrâre adoptatã cu votul a doua treimi din numãrul consilierilor în funcţie.
ART. 79
Viceprimarul exercita atribuţiile ce îi sunt delegate de cãtre primar, în condiţiile prevãzute la art. 70.
ART. 80
Mandatul viceprimarului înceteazã de drept în condiţiile prevãzute la art. 72, care se aplica în mod corespunzãtor. În acest caz consiliul local ia act de încetarea mandatului şi alege un nou viceprimar.
ART. 81
Viceprimarul poate fi suspendat din funcţie în condiţiile prevãzute la art. 77, care se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 82
(1) În caz de vacanta a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupã caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritãţii consilierilor în funcţie.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1) consiliul local poate delega prin hotãrâre, din rândul membrilor sãi, un consilier care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului.
(3) În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cat şi viceprimarul, consiliul local deleagã un consilier care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cat şi pe cele ale viceprimarului, pana la încetarea suspendãrii.
(4) Dacã devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cat şi cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) şi (2) aplicându-se pana la alegerea unui nou primar. Prevederile art. 72 alin. (6) se aplica în mod corespunzãtor.

CAP. 4
Secretarul, serviciile publice locale şi aparatul propriu de specialitate

SECŢIUNEA 1
Secretarul
ART. 83
(1) Fiecare comuna, oraş sau subdiviziune administrativ-teritorialã a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, oraşului şi al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. În mod excepţional în funcţia de secretar al comunei poate fi numita şi o persoana cu alte studii superioare sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.
(2) Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie.
(3) Secretarul nu poate fi soţ, sotie sau ruda de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul.
ART. 84
(1) Funcţia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen, dupã caz, iar numirea se face de cãtre prefect.
(2) Concursul sau examenul se organizeazã de primar, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor face parte în mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judeţului şi 2 reprezentanţi desemnaţi de consiliul local respectiv. Ordinul de numire se emite de prefect, în termen de cel mult 10 zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunica de cãtre primar în termen de cel mult 3 zile de la rãmânerea definitiva a rezultatului concursului sau al examenului.
(3) Secretarul se bucura de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.
ART. 85
(1) Secretarul îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii principale:
a) participa în mod obligatoriu la şedinţele consiliului local;
b) coordoneazã compartimentele şi activitãţile cu caracter juridic, de stare civilã, autoritate tutelara şi asistenta socialã din cadrul aparatului propriu de specialitate al consiliului local;
c) avizeazã proiectele de hotãrâre ale consiliului local, asumându-şi rãspunderea pentru legalitatea acestora, contrasemnand hotãrârile pe care le considera legale;
d) avizeazã pentru legalitate dispoziţiile primarului;
e) urmãreşte rezolvarea corespondentei în termenul legal;
f) asigura îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrãrilor de secretariat;
g) pregãteşte lucrãrile supuse dezbaterii consiliului local;
h) asigura comunicarea cãtre autoritãţile, instituţiile şi persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, dacã legea nu prevede altfel;
i) asigura aducerea la cunostinta publica a hotãrârilor şi dispoziţiilor cu caracter normativ;
j) elibereazã extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afarã celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;
k) legalizeazã semnãturi de pe înscrisurile prezentate de pãrţi şi confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, în condiţiile legii.
(2) Secretarul poate coordona şi alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al autoritãţilor administraţiei publice locale, stabilite de primar.
(3) Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau însãrcinãri date de consiliul local ori de primar.
ART. 86
Eliberarea din funcţie, precum şi sancţionarea disciplinarã a secretarului se fac de cãtre prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptatã cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul consilierilor în funcţie, ca urmare a iniţiativei primarului sau a unei treimi din numãrul consilierilor, pe baza concluziilor reieşite din desfãşurarea unei cercetãri administrative.

SECŢIUNEA a 2-a
Serviciile publice ale comunei, oraşului şi aparatul propriu de specialitate al autoritãţilor administraţiei publice locale
ART. 87
Serviciile publice ale comunei sau oraşului se înfiinţeazã şi se organizeazã de consiliul local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispune.
ART. 88
(1) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din serviciile publice ale comunei sau oraşului se fac de conducãtorii acestora, în condiţiile legii.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac de cãtre primar, în condiţiile legii.
(3) Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din funcţie a conducãtorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.
ART. 89
Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau oraşului şi din aparatul propriu de specialitate al autoritãţilor administraţiei publice locale se bucura de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.
ART. 90
(1) În raporturile dintre cetãţeni şi autoritãţile administraţiei publice locale se foloseşte limba romana.
(2) În unitãţile administrativ-teritoriale în care cetãţenii aparţinând unei minoritãţi naţionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritãţile administraţiei publice locale şi cu aparatul propriu de specialitate aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternã şi vor primi rãspunsul atât în limba romana, cat şi în limba maternã.
(3) În condiţiile prevãzute la alin. (2), în posturile care au atribuţii privind relaţii cu publicul vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba maternã a cetãţenilor aparţinând minoritãţii respective.
(4) Autoritãţile administraţiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitãţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternã a cetãţenilor aparţinând minoritãţii respective, în condiţiile prevãzute la alin. (2).
(5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba romana.
ART. 91
Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al oraşului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, împreunã cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structura funcţionalã cu activitate permanenta, denumita primãria comunei sau oraşului, care aduce la îndeplinire hotãrârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitãţii locale.

CAP. 5
Administraţia publica a municipiului Bucureşti
ART. 92
Municipiul Bucureşti este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.
ART. 93
(1) Sectoarele municipiului Bucureşti au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiul Bucureşti are un primar general şi 2 viceprimari.
(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucureşti se face de preşedintele Tribunalului Bucureşti, în condiţiile prezentei legi.
ART. 94
Autoritãţile administraţiei publice locale din municipiul Bucureşti sunt Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritãţi deliberative, precum şi primarul general al municipiului Bucureşti şi primãrii sectoarelor, ca autoritãţi executive, alese în condiţiile Legii privind alegerile locale.
ART. 95
(1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti se constituie, funcţioneazã şi pot fi dizolvate în condiţiile prevãzute de dispoziţiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica în mod corespunzãtor.
(2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercita, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce şedinţele consiliului, precum şi un viceprimar; aceştia îşi pãstreazã calitatea de consilier;
b) aproba regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului;
c) avizeazã studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socialã, de organizare şi amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regionala şi zonala, în condiţiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
d) aproba bugetul local, împrumuturile, virãrile de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabilesc impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numãrul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului propriu de specialitate şi ale serviciilor publice de interes local;
f) administreazã, în condiţiile legii, bunurile proprietate publica sau privatã a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotãrârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
g) hotãrãsc cu privire la concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, în condiţiile legii;
h) înfiinţeazã instituţii, societãţi comerciale şi servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice, precum şi pentru societãţile comerciale pe care le înfiinţeazã sau care se afla sub autoritatea lor; numesc şi elibereazã din funcţie, în condiţiile legii, conducãtorii instituţiilor publice şi ai serviciilor publice de interes local;
i) aproba, în condiţiile legii, planurile urbanistice zonale şi de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunica Consiliului General al Municipiului Bucureşti; aproba, în limitele competentelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii de interes local şi asigura condiţiile necesare pentru realizarea lor, în concordanta cu prevederile planului urbanistic general al municipiului Bucureşti şi ale regulamentului aferent;
j) asigura, potrivit competentelor sale, condiţiile necesare bunei funcţionari a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sãnãtate, cultura, tineret şi sport, apãrarea ordinii publice, de interes local; urmãreşte şi controleazã activitatea acestora;
k) contribuie la organizarea activitãţilor ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;
l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeazã activitatea gardienilor publici şi propune mãsuri de imbunatatire a acesteia;
m) acţioneazã pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurãtor, în scopul creşterii calitãţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectura, a parcurilor şi a rezervaţiilor naturale;
n) contribuie la realizarea mãsurilor de protecţie şi asistenta socialã, asigura protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţeazã şi asigura funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;
o) înfiinţeazã şi organizeazã târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distractie, baze sportive şi asigura buna funcţionare a acestora;
p) hotãrãsc, în condiţiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cooperarea sau asocierea cu autoritãţi ale administraţiei publice locale din ţara sau din strãinãtate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autoritãţilor administraţiei publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune;
q) hotãrãsc, în condiţiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau strãine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţãrii şi realizãrii în comun a unor acţiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public local;
r) asigura libertatea comerţului şi încurajeazã libera initiativa, în condiţiile legii;
s) sprijinã, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase.
(3) Atribuţiile prevãzute la alin. (2) lit. c)-h), p) şi q) pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotãrâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(4) Consiliile locale ale sectoarelor exercita şi alte atribuţii stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
ART. 96
Consiliul General al Municipiului Bucureşti se constituie, funcţioneazã şi îndeplineşte atribuţiile prevãzute de dispoziţiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 97
(1) Primãrii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti funcţioneazã în condiţiile prevãzute de dispoziţiile prezentei legi pentru primãrii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor şi îndeplinesc atribuţiile stabilite de lege pentru aceştia, cu excepţia celor prevãzute la art. 68 alin. (1) lit. c) şi k), care se exercita numai de primarul general al municipiului Bucureşti.
(2) Primarilor şi viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucureşti li se aplica în mod corespunzãtor dispoziţiile prezentei legi cu privire la suspendare şi demitere.
(3) Primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti funcţioneazã şi îndeplinesc atribuţiile prevãzute de dispoziţiile prezentei legi pentru primãrii şi viceprimarii comunelor şi oraşelor, care se aplica în mod corespunzãtor.
(4) Primarului general şi viceprimarilor municipiului Bucureşti li se aplica în mod corespunzãtor dispoziţiile prezentei legi cu privire la suspendare şi demitere.
ART. 98
Secretarilor sectoarelor municipiului Bucureşti le sunt aplicabile în mod corespunzãtor prevederile art. 83-86, iar secretarului general al municipiului Bucureşti, prevederile art. 120.
ART. 99
Hotãrârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii şi pentru autoritãţile administraţiei publice locale organizate în sectoarele municipiului Bucureşti.
ART. 100
(1) Primarul general al municipiului Bucureşti împreunã cu primãrii sectoarelor municipiului Bucureşti se întrunesc cel puţin o data pe luna, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel puţin 3 primari de sectoare. La şedinţe se analizeazã modul în care sunt aduse la îndeplinire hotãrârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi dispoziţiile cu caracter normativ ale primarului general şi se prezintã informãri reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avându-se în vedere corelarea unor activitãţi necesare în vederea bunei funcţionari a administraţiei municipiului Bucureşti. La şedinţe participa de drept şi prefectul municipiului Bucureşti.
(2) Primãrii sectoarelor participa de drept la şedinţele Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi pot avea intervenţii la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.
(3) La şedinţele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti pot participa preşedinţii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector.
(4) Preşedinţii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul sa intervinã la discuţii fãrã a avea drept de vot.

CAP. 6
Consiliul judeţean

SECŢIUNEA 1
Constituirea şi componenta consiliului judeţean
ART. 101
(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituitã la nivel judeţean, pentru coordonarea activitãţii consiliilor comunale şi orãşeneşti, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean.
(2) Consiliul judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
ART. 102
Numãrul membrilor fiecãrui consiliu judeţean se stabileşte de prefect, în funcţie de populaţia judeţului, raportatã de Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, dupã cum urmeazã:


───────────────────────────────────────────────────────────────
     Numãrul locuitorilor judeţului               Numãrul
                                                consilierilor
───────────────────────────────────────────────────────────────
    - pana la            350.000                    31
    - între    350.001 - 500.000                    33
    - între    500.001 - 650.000                    35
    - peste              650.000                    37
───────────────────────────────────────────────────────────────


ART. 103
(1) La constituirea consiliului judeţean se aplica în mod corespunzãtor dispoziţiile art. 31-37.
(2) În situaţiile prevãzute la art. 60 preşedintele consiliului judeţean are obligaţia sa propunã acestuia adoptarea unei hotãrâri prin care sa se ia act de încetarea mandatului de consilier.

SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile consiliului judeţean
ART. 104
(1) Consiliul judeţean, ca autoritate deliberativa a administraţiei publice locale constituitã la nivel judeţean, îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
a) alege din rândul consilierilor un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi;
b) aproba, la propunerea preşedintelui, regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, numãrul de personal în limitele normelor legale, organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, a instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi a regiilor autonome de interes judeţean;
c) adopta strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socialã a judeţului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aproba şi urmãreşte, în cooperare cu autoritãţile administraţiei publice locale comunale şi orãşeneşti interesate, mãsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
d) coordoneazã activitatea consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean;
e) aproba bugetul propriu al judeţului, împrumuturile, virãrile de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii; hotãrãşte repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, în condiţiile legii;
f) administreazã domeniul public şi domeniul privat al judeţului;
g) hotãrãşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica a judeţului sau, dupã caz, a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii; hotãrãşte cu privire la vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor proprietate privatã a judeţului, în condiţiile legii;
h) hotãrãşte înfiinţarea de instituţii publice şi de servicii publice de interes judeţean, în condiţiile legii; numeşte şi elibereazã din funcţie, în condiţiile legii, conducãtorii instituţiilor şi serviciilor publice pe care le-a înfiinţat şi le aplica, dacã este cazul, sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii;
i) hotãrãşte asupra reorganizãrii regiilor autonome de interes judeţean; exercita în numele unitãţii administrativ-teritoriale toate drepturile acţionarului la societãţile comerciale pe care le-a înfiinţat; hotãrãşte asupra privatizãrii acestor societãţi comerciale;
j) stabileşte, pe baza consultãrii autoritãţilor administraţiei publice locale comunale şi orãşeneşti, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistica generalã a judeţului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale componente; urmãreşte modul de realizare a acestora în cooperare cu autoritãţile administraţiei publice locale comunale şi orãşeneşti implicate;
k) aproba construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând cãilor de comunicaţii de interes judeţean; acorda sprijin şi asistenta tehnica de specialitate autoritãţilor administraţiei publice locale comunale şi orãşeneşti pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor comunale şi orãşeneşti; în acest sens consiliul judeţean poate infiinta servicii publice specializate;
l) aproba documentaţiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii;
m) asigura, potrivit competentelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare în vederea bunei funcţionari a instituţiilor de cultura, a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, ocrotire socialã şi asistenta socialã, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum şi a altor activitãţi, în condiţiile legii;
n) asigura sprijin financiar pentru acţiuni culturale sau desfãşurate de cultele religioase, precum şi pentru activitãţi educativ-ştiinţifice şi sportive;
o) înfiinţeazã instituţii sociale şi culturale, precum şi pentru protecţia drepturilor copilului şi asigura buna lor funcţionare, prin alocarea fondurilor necesare;
p) analizeazã propunerile fãcute de autoritãţile administraţiei publice locale comunale şi orãşeneşti, în vederea elaborãrii de prognoze şi programe de dezvoltare economico-socialã sau pentru refacerea şi protecţia mediului înconjurãtor;
q) atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean;
r) hotãrãşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale din ţara sau din strãinãtate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale a autoritãţilor administraţiei publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune;
s) hotãrãşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau strãine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţãrii şi realizãrii în comun a unor acţiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
t) hotãrãşte, în condiţiile legii, asocierea cu consiliile locale, pentru realizarea unor obiective de interes comun, scop în care poate infiinta împreunã cu acestea instituţii publice, societãţi comerciale şi servicii publice;
u) coordoneazã activitãţile Corpului gardienilor publici, în condiţiile legii.
(2) Consiliul judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege.

SECŢIUNEA a 3-a
Funcţionarea consiliului judeţean
ART. 105
(1) Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau de catastrofa.
(2) Consiliul judeţean îşi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declarãrii ca legal constituit a consiliului nou-ales.
ART. 106
(1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare o data la doua luni, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean.
(2) Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numãrul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresatã preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale care necesita adoptarea de mãsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlãturarea urmãrilor calamitãţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apãrarea ordinii şi liniştii publice.
(3) Convocarea consiliului judeţean se face în scris, prin intermediul secretarului general al judeţului, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
(4) În caz de forta majorã şi de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea consiliului judeţean se face de îndatã.
(5) În invitaţia la şedinţa se vor preciza data, ora, locul desfãşurãrii şi ordinea de zi a acesteia.
(6) În situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se afla în imposibilitatea de a convoca consiliul în şedinţa ordinarã, aceasta se va face de cãtre vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 118.
(7) Ordinea de zi a şedinţei consiliului judeţean se aduce la cunostinta locuitorilor judeţului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(8) În judeţele în care cetãţenii aparţinând unei minoritãţi naţionale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica şi în limba maternã a cetãţenilor aparţinând minoritãţii respective.
(9) În toate cazurile convocarea se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei.
ART. 107
(1) Şedinţele consiliului judeţean sunt legal constituite dacã este prezenta majoritatea consilierilor în funcţie.
(2) Prezenta consilierilor la şedinţa este obligatorie. Cazurile în care se considera ca absenta este motivatã se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean. În situaţia în care un consilier absenteazã de doua ori consecutiv fãrã motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean.
ART. 108
(1) Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 118.
(2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipseşte şi vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 118, şedinţa va fi condusã de celãlalt vicepreşedinte sau de un consilier ales cu votul majoritãţii consilierilor prezenţi.
ART. 109
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul judeţean adopta hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, în afarã de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o alta majoritate.
(2) Hotãrârile se semneazã de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemneazã pentru legalitate de secretarul general al judeţului.
ART. 110
Dispoziţiile art. 43, art. 45-54 şi art. 56 se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 111
(1) În cazul în care consiliul judeţean nu se întruneşte timp de 6 luni consecutive sau nu a adoptat, în 3 şedinţe ordinare consecutive, nici o hotãrâre, precum şi în situaţia în care numãrul consilierilor se reduce sub doua treimi şi nu se poate completa prin supleanţi, acesta se dizolva de drept.
(2) Situaţiile prevãzute la alin. (1) se comunica de secretar prefectului care, prin ordin, ia act de dizolvarea de drept a consiliului şi propune Guvernului organizarea de noi alegeri.
(3) Prevederile art. 58 alin. (3)-(5) se aplica în mod corespunzãtor.
(4) Stabilirea datei alegerilor se va putea face numai dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (3) sau dupã rãmânerea definitiva şi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a respins acţiunea introdusã impotriva ordinului prefectului.
(5) Pe perioada în care consiliul judeţean este dizolvat sau în care nu s-a putut constitui potrivit legii, problemele curente ale administraţiei judeţului vor fi rezolvate de secretarul general al judeţului în baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administraţiei Publice.
ART. 112
Mandatul de consilier înceteazã de drept în condiţiile art. 60, care se aplica în mod corespunzãtor.

SECŢIUNEA a 4-a
Preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general al judeţului
ART. 113
(1) Consiliul judeţean alege dintre membrii sãi, pe toatã durata exercitãrii mandatului, un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majoritãţii consilierilor în funcţie. Eliberarea din funcţie a preşedintelui consiliului judeţean se face prin votul secret a cel puţin doua treimi din numãrul consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numãrul acestora, dacã a emis, în decurs de 3 luni, cel puţin 3 dispoziţii care au fost anulate irevocabil de instanta de judecata întrucât au contravenit intereselor generale ale statului ori ale judeţului sau au încãlcat Constituţia şi legile tarii. Vicepreşedinţii pot fi eliberaţi din funcţie, în aceleaşi condiţii, numai dacã s-a constatat prin hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã ca aceştia au contravenit, în exercitarea sarcinilor ce le-au revenit, intereselor generale ale statului sau ale judeţului ori au încãlcat Constituţia şi legile tarii.
(3) Pe toatã durata exercitãrii mandatului contractul de munca al preşedintelui şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean la instituţiile publice, regiile autonome, companiile naţionale, societãţile naţionale, societãţile comerciale cu capital majoritar de stat se suspenda de drept.
(4) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc pe toatã durata exercitãrii mandatului o indemnizaţie stabilitã în condiţiile legii.
ART. 114
(1) Preşedintele consiliului judeţean reprezintã judeţul în relaţiile cu celelalte autoritãţi publice, cu persoanele fizice şi juridice romane şi strãine, precum şi în justiţie.
(2) Preşedintele rãspunde în fata consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.
(3) Aparatul propriu al consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia. Functionarii din aparatul propriu de specialitate se bucura de stabilitate în funcţie, conform legii.
ART. 115
Preşedintele consiliului judeţean rãspunde de buna funcţionare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce şi îl controleazã. Coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate va fi delegatã vicepreşedinţilor sau secretarului general al judeţului, prin dispoziţie.
ART. 116
(1) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii principale:
a) asigura respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotãrârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotãrârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative;
b) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului judeţean;
c) dispune mãsurile necesare pentru pregãtirea şi desfãşurarea în bune condiţii a lucrãrilor consiliului judeţean;
d) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia;
e) asigura aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului judeţean şi analizeazã periodic stadiul îndeplinirii acestora;
f) conduce şedinţele consiliului judeţean;
g) coordoneazã şi controleazã activitatea instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judeţean;
h) exercita funcţia de ordonator principal de credite;
i) întocmeşte proiectul bugetului propriu al judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevãzute de lege;
j) urmãreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea mãsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
k) propune consiliului judeţean spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numãrul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, a instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
l) prezintã consiliului judeţean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii şi a hotãrârilor consiliului;
m) propune consiliului judeţean numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducãtorilor instituţiilor publice şi serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
n) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenta sa prin lege;
o) indruma metodologic, urmãreşte şi controleazã activitãţile de stare civilã şi autoritate tutelara, desfãşurate în comune şi oraşe;
p) acorda, prin aparatul propriu şi serviciile de specialitate ale consiliului judeţean, sprijin şi consultanţa tehnica şi juridicã pentru autoritãţile administraţiei publice locale, comunale şi orãşeneşti, la solicitarea acestora;
q) coordoneazã, controleazã şi rãspunde de activitatea privind protecţia drepturilor copilului.
(2) Preşedintele consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile prevãzute la alin. (1) lit. g) şi p).
(3) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.
ART. 117
(1) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupã ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupã ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupã caz.
(2) Prevederile art. 49 şi ale art. 50 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 118
(1) În cazul suspendãrii preşedintelui atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean prin votul secret al majoritãţii consilierilor în funcţie.
(2) În celelalte cazuri de absenta a preşedintelui atribuţiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie.
ART. 119
(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi pãstreazã calitatea de consilier. Durata mandatului preşedintelui şi al vicepreşedinţilor este egala cu cea a mandatului consiliului judeţean.
(2) Prevederile art. 62, 72 şi 77 se aplica în mod corespunzãtor şi preşedintelui consiliului judeţean.
(3) În cazul încetãrii înainte de termen a mandatului preşedintelui consiliului judeţean prefectul ia act prin ordin şi înştiinţeazã consiliul judeţean în vederea alegerii unui nou preşedinte.
ART. 120
(1) Fiecare judeţ are un secretar general salarizat din bugetul acestuia. Secretarul general este funcţionar public de conducere şi are studii superioare juridice sau administrative. Secretarul general se bucura de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii. El nu poate fi membru al vreunui partid politic sau al vreunei formaţiuni politice, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie.
(2) Numirea secretarului general al judeţului se face de Ministerul Administraţiei Publice, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, potrivit legii.
(3) Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, dupã caz. Concursul va fi organizat, în condiţiile legii, de preşedintele consiliului judeţean în termen de 45 de zile de la data la care postul a devenit vacant. Din comisia de examinare vor face parte preşedintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţii consiliului judeţean, un reprezentant al Ministerului Administraţiei Publice, secretarul general al prefecturii şi 2 reprezentanţi ai consiliului judeţean.
(4) Emiterea dispoziţiei de numire se face în termen de cel mult 10 zile de la primirea propunerii.
(5) Eliberarea din funcţie, precum şi sancţionarea disciplinarã a secretarului general se fac de Ministerul Administraţiei Publice numai la propunerea consiliului judeţean, aprobatã cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul consilierilor în funcţie, ca urmare a iniţiativei preşedintelui acestuia, sau a unei treimi din numãrul consilierilor, pe baza concluziilor reieşite din desfãşurarea unei cercetãri administrative.
(6) Secretarului general al judeţului îi sunt aplicabile, în mod corespunzãtor, prevederile art. 85.
(7) Secretarul general al judeţului coordoneazã compartimentele de stare civilã şi autoritate tutelara din aparatul propriu de specialitate al consiliului judeţean. Secretarul general al judeţului îndeplineşte în mod corespunzãtor atribuţiile stabilite de lege pentru secretarul general al ministerului.

CAP. 7
Bunuri şi lucrãri publice

SECŢIUNEA 1
Administrarea bunurilor

ART. 121
Constituie patrimoniu al unitãţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al unitãţii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.
ART. 122
(1) Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public naţional.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.
ART. 123
(1) Domeniul privat al unitãţilor administrativ-teritoriale este acatuit din bunuri mobile şi imobile, altele decât cele prevãzute la art. 122 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin modalitãţile prevãzute de lege.
(2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun, dacã prin lege nu se prevede altfel.
(3) Donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupã caz, a consiliului judeţean, cu votul a doua treimi din numãrul membrilor acestuia.
ART. 124
Toate bunurile aparţinând unitãţilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale şi judeţene li se prezintã anual de cãtre primar, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, un raport asupra situaţiei gestionãrii bunurilor.
ART. 125
(1) Consiliile locale şi consiliile judeţene hotãrãsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, dupã caz, sa fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie închiriate. Acestea hotãrãsc cu privire la cumpãrarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.
(2) Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publica, organizatã în condiţiile legii.
ART. 126
Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publica sau privatã localã ori judeteana, dupã caz, persoanelor juridice fãrã scop lucrativ, care desfãşoarã activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

SECŢIUNEA a 2-a
Lucrãrile publice

ART. 127
Consiliile locale sau consiliile judeţene pot contracta prin licitaţie efectuarea de lucrãri şi servicii de utilitate publica, în limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv judeţean.
ART. 128
Lucrãrile de construcţii şi reparaţii de interes public, finanţate din bugetele comunelor, oraşelor sau judeţelor, se executa numai pe baza unor documentaţii tehnico-economice avizate sau aprobate, dupã caz, de consiliul local sau de consiliul judeţean şi numai în baza unei licitaţii publice, în limitele şi în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 129
Documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului privind comuna, oraşul şi judeţul se elaboreazã, se aproba şi se finanţeazã în conformitate cu prevederile legii.

CAP. 8
Prefectul

SECŢIUNEA 1
Prefectul judeţului şi al municipiului Bucureşti

ART. 130
(1) Guvernul numeşte câte un prefect, ca reprezentant al sau, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul este ajutat de un subprefect. La municipiul Bucureşti prefectul este ajutat de 2 subprefecţi.
(3) Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor se fac prin hotãrâre a Guvernului. Pentru a fi numit în funcţie prefectul trebuie sa aibã studii superioare de lungã durata.
(4) Numirea şi eliberarea din funcţie a subprefecţilor se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului şi a Ministerului Administraţiei Publice. Pentru a fi numit în funcţie subprefectul trebuie sa aibã studii superioare.
(5) Pe toatã durata îndeplinirii funcţiei de prefect sau de subprefect contractul de munca al acestuia la instituţiile publice, regiile autonome, companiile naţionale, societãţile naţionale şi societãţile comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat se suspenda.
ART. 131
Prefectul şi subprefectul nu pot fi deputaţi sau senatori, primari, consilieri locali sau consilieri judeţeni şi nu pot îndeplini o funcţie de reprezentare profesionalã, o alta funcţie publica sau o funcţie ori o activitate profesionalã remuneratã în cadrul regiilor autonome, precum şi al societãţilor comerciale cu capital de stat sau privat.
ART. 132
(1) În calitate de reprezentant al Guvernului prefectul vegheazã ca activitatea consiliilor locale şi a primarilor, a consiliilor judeţene şi a preşedinţilor consiliilor judeţene sa se desfãşoare în conformitate cu prevederile legii.
(2) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii consiliilor judeţene, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
ART. 133
(1) Prefectul conduce activitatea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unitãţilor administrativ-teritoriale.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a conducãtorilor serviciilor publice descentralizate ale ministerelor se fac cu avizul consultativ al prefectului, în condiţiile legii. În situaţii bine motivate prefectul îşi poate retrage avizul acordat, propunand, în condiţiile legii, eliberarea din funcţie a conducãtorilor acestora.
ART. 134
(1) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
a) asigura realizarea intereselor naţionale, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a hotãrârilor şi ordonanţelor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;
b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autoritãţile administraţiei publice locale şi judeţene, precum şi ale presedintelului consiliului judeţean, cu excepţia actelor de gestiune curenta;
c) dispune mãsurile corespunzãtoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apãrarea drepturilor cetãţenilor, prin organele legal abilitate;
d) asigura, împreunã cu autoritãţile şi organele abilitate, pregãtirea şi aducerea la îndeplinire, în condiţiile stabilite prin lege, a mãsurilor de apãrare care nu au caracter militar, precum şi a celor de protecţie civilã; autoritãţile militare şi organele locale ale Ministerului de Interne au obligaţia sa informeze şi sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricãrei probleme de interes naţional sau judeţean, în condiţiile legii;
e) prezintã anual Guvernului un raport asupra stadiului realizãrii sarcinilor ce îi revin potrivit programului de guvernare, precum şi în legatura cu controlul exercitat asupra legalitãţii actelor autoritãţilor administraţiei publice locale.
(2) Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege şi de celelalte acte normative, precum şi însãrcinãrile date de Guvern.
ART. 135
(1) Ca urmare a exercitãrii controlului asupra legalitãţii actelor adoptate sau emise de autoritãţile administraţiei publice locale ori judeţene, precum şi de preşedintele consiliului judeţean, prefectul poate ataca în fata instanţei de contencios administrativ aceste acte în termen de 30 de zile de la comunicare, dacã le considera ilegale, dupã îndeplinirea procedurii prevãzute la art. 50 alin. (2), cu excepţia celor de gestiune curenta. Acţiunea prin care prefectul sesizeazã instanta de judecata este scutitã de taxa de timbru. Actul atacat este suspendat de drept.
(2) Prefectul va solicita autoritãţilor administraţiei publice locale şi judeţene, în termenul prevãzut la art. 50 alin. (2), cu motivarea necesarã, sa reanalizeze actul pe care îl apreciazã ca ilegal, în vederea modificãrii sau, dupã caz, a revocãrii acestuia.
ART. 136
Prefectul poate solicita primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, dupã caz, convocarea unei şedinţe extraordinare în situaţiile prevãzute la art. 40 alin. (2) şi la art. 106 alin. (2).
ART. 137
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în condiţiile legii.
(2) Ordinele care stabilesc mãsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupã consultarea serviciilor descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unitãţile administrativ-teritoriale şi sunt contrasemnate de conducãtorii acestora.
(3) Prefectul poate propune ministerelor şi celorlalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale de specialitate mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii serviciilor publice descentralizate, organizate la nivelul judeţului.
ART. 138
(1) Ordinul prefectului care conţine dispoziţii normative devine executoriu numai dupã ce a fost adus la cunostinta publica sau de la data comunicãrii, în celelalte cazuri.
(2) Ordinele cu caracter normativ se comunica de îndatã Ministerului Administraţiei Publice.
(3) Ministerul Administraţiei Publice poate propune Guvernului, în exercitarea controlului ierarhic al acestuia, anularea ordinelor emise de prefect, dacã le considera ilegale sau inoportune.
ART. 139
(1) Prefectii sunt obligaţi sa comunice ordinele emise potrivit art. 137 alin. (2) ministerelor de resort. Ministerele pot propune Guvernului mãsuri de anulare a ordinelor emise de prefect, dacã le considera ilegale sau inoportune.
(2) Ministerele şi celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale de specialitate au obligaţia sa comunice prefecţilor, imediat dupã emitere, ordinele şi celelalte dispoziţii cu caracter normativ pe care le transmit serviciilor publice descentralizate.
ART. 140
(1) Subprefectul îndeplineşte atribuţiile ce îi sunt date prin acte normative, precum şi sarcinile ce îi sunt delegate de cãtre prefect prin ordin.
(2) În lipsa prefectului subprefectul îndeplineşte, în numele prefectului, atribuţiile ce revin acestuia.
ART. 141
(1) Pentru exercitarea atribuţiilor ce îi revin prefectul are un aparat propriu de specialitate, ale cãrui structura şi atribuţii se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice.
(2) Aparatul propriu de specialitate al prefectului are un secretar general, funcţionar public de conducere.
(3) Secretarul general are studii superioare, de regula juridice sau administrative, şi se bucura de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.
(4) Numirea şi eliberarea din funcţie a secretarului general se fac de cãtre Ministerul Administraţiei Publice, la propunerea prefectului, în condiţiile legii. Numirea se face pe baza de concurs sau de examen, organizat de Ministerul Administraţiei Publice, cu participarea prefectului sau a subprefectului. Eliberarea din funcţie se poate face, în condiţiile legii, şi la initiativa Ministerului Administraţiei Publice, în baza concluziilor unei anchete administrative.
ART. 142
(1) În judeţele cu o suprafata întinsã, cu localitãţi amplasate la mari distanţe de resedinta judeţului sau în mari aglomerari urbane, prefectul poate organiza, cu aprobarea Ministerului Administraţiei Publice, oficii prefecturale.
(2) Oficiile prefecturale sunt componente ale structurii aparatului propriu al prefectului, în subordinea directa a acestuia, şi sunt conduse de un director, ale cãrui numire şi eliberare din funcţie se fac de prefect. Oficiile prefecturale se organizeazã în limita numãrului de posturi legal aprobate.
ART. 143
Prefectul, subprefectul, secretarul general şi aparatul propriu de specialitate al prefectului îşi desfãşoarã activitatea în prefectura.
ART. 144
Functionarii publici din aparatul propriu de specialitate al prefectului beneficiazã de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 2-a
Comisia judeteana consultativa

ART. 145
(1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se organizeazã o comisie consultativa.
(2) Comisia consultativa este formatã din: prefect şi preşedintele consiliului judeţean; subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţean; secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţului; primarul municipiului resedinta de judeţ, respectiv primarul general, viceprimarii şi secretarul general al municipiului Bucureşti; primãrii oraşelor şi comunelor din judeţ, respectiv primãrii sectoarelor municipiului Bucureşti; şefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti; şefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti; conducãtorii regiilor autonome de interes judeţean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes naţional şi ai societãţilor naţionale din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti, precum şi conducãtorii altor structuri organizate în judeţ sau în municipiul Bucureşti.
(3) La lucrãrile comisiei consultative pot fi invitate şi alte persoane a cãror prezenta este consideratã necesarã.
ART. 146
(1) Comisia consultativa se convoacã de prefect şi de preşedintele consiliului judeţean, respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti, o data la doua luni sau ori de câte ori este necesar.
(2) Lucrãrile comisiei consultative sunt conduse prin rotaţie de prefect şi de preşedintele consiliului judeţean.
(3) Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2 funcţionari din aparatul propriu al prefectului şi de 2 funcţionari din aparatul propriu al consiliului judeţean.
ART. 147
(1) Comisia consultativa dezbate şi îşi însuşeşte prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economicã şi socialã al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament.
(2) Programul orientativ de dezvoltare economicã şi socialã al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, se comunica serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, filialelor din judeţ ale regiilor autonome sau ale societãţilor naţionale, regiilor autonome de interes local şi societãţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local interesate, precum şi autoritãţilor administraţiei publice locale şi judeţene.
(3) În cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite şi alte acţiuni ce urmeazã sa fie întreprinse de prefect şi de serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale altor autoritãţi ale administraţiei publice centrale de specialitate organizate în judeţ, pe de o parte, şi de consiliul judeţean şi serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de alta parte, în scopul armonizarii mãsurilor prevãzute în Programul de guvernare cu activitãţile desfãşurate de autoritãţile administraţiei publice locale şi judeţene, în conformitate cu atribuţiile şi cu responsabilitãţile ce le revin, potrivit legii.
ART. 148
(1) Pentru dezbaterea şi elaborarea unor soluţii operative, precum şi pentru informarea reciprocã cu privire la principalele acţiuni ce urmeazã sa se desfãşoare pe teritoriul judeţului se constituie în fiecare judeţ un comitet operativ-consultativ, format din prefect şi preşedintele consiliului judeţean, subprefect şi vicepreşedinţii consiliului judeţean, secretarul general al prefecturii, secretarul general al judeţului şi primarul municipiului resedinta de judeţ.
(2) În municipiul Bucureşti comitetul operativ-consultativ este format din prefect şi primarul general al Capitalei, subprefectii şi viceprimarii municipiului Bucureşti, secretarul general al prefecturii şi secretarul general al municipiului Bucureşti, precum şi din primãrii sectoarelor municipiului Bucureşti,
(3) Comitetul operativ-consultativ se întruneşte sãptãmânal, de regula în ziua de luni, iar şedinţele acestuia sunt conduse prin rotaţie de prefect, preşedintele consiliului judeţean şi, respectiv, de primarul general al municipiului Bucureşti.
(4) În cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili iniţierea, de comun acord, a unor proiecte de hotãrâre a Guvernului sau, potrivit competentelor decizionale specifice fiecãrei instituţii şi autoritãţi, emiterea de ordine ale prefectului, dispoziţii ale preşedintelui consiliului judeţean ori iniţierea de hotãrâri ale consiliului judeţean, care sa concretizeze mãsurile stabilite de comun acord.

SECŢIUNEA a 3-a
Alte dispoziţii

ART. 149
Divergenţele dintre serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale organizate în judeţe sau în municipiul Bucureşti şi autoritãţile administraţiei publice locale şi judeţene se mediazã de cãtre Guvern.
ART. 150
Ministerele şi celelalte organe centrale au obligaţia sa comunice şi prefecţilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene, respectiv primarului general al municipiului Bucureşti, ordinele şi celelalte dispoziţii şi îndrumãri pe care le transmit serviciilor publice descentralizate.
ART. 151
Aducerea la îndeplinire a atribuţiilor ce revin Guvernului cu privire la administraţia publica localã, inclusiv controlul asupra modului de exercitare de cãtre primari a atribuţiilor delegate prin lege, se realizeazã de cãtre Ministerul Administraţiei Publice, care propune Guvernului luarea mãsurilor corespunzãtoare.
ART. 152
Pana la organizarea viitoarelor alegeri locale consiliile locale şi consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, vor funcţiona cu numãrul de consilieri stabilit potrivit legii pentru alegerile locale din anul 2000, iar consilierii în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi îşi vor exercita mandatul pana la urmãtoarele alegeri locale.

CAP. 9
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 153
(1) Pana la constituirea noilor autoritãţi ale administraţiei publice locale, ca urmare a noilor alegeri generale pentru autoritãţile administraţiei publice locale, în cadrul consiliilor judeţene este aleasã şi funcţioneazã delegaţia permanenta.
(2) Delegaţia permanenta a consiliului judeţean îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
a) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului judeţean;
b) analizeazã proiectele de hotãrâre care vor fi supuse consiliului judeţean spre dezbatere şi adoptare şi asigura fundamentarea acestora;
c) pregãteşte desfãşurarea în bune condiţii a lucrãrilor şedinţelor consiliului judeţean, asigurând întocmirea în mod corespunzãtor a tuturor documentelor supuse dezbaterii;
d) propune preşedintelui convocarea şedinţelor extraordinare;
e) supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de funcţionare a acestuia;
f) stabileşte mãsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a hotãrârilor consiliului judeţean şi analizeazã periodic stadiul îndeplinirii acestora.
(3) Delegaţia permanenta îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau prin regulamentul de funcţionare a consiliului judeţean, elaborat şi aprobat cu respectarea normelor legale.
(4) Modul de organizare şi funcţionare a delegaţiei permanente se stabileşte prin regulamentul de funcţionare a consiliului judeţean.
(5) Secretarul general al judeţului este şi secretarul delegaţiei permanente.
(6) Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte ori, în absenta acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte.
(7) În cazul în care, din motive întemeiate, atât preşedintele, cat şi vicepreşedinţii lipsesc, şedinţa consiliului judeţean va fi condusã de un consilier ales cu votul majoritãţii consilierilor prezenţi.
ART. 154
(1) Consilierii, primãrii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, secretarii şi personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritãţilor administraţiei publice locale şi, respectiv, al consiliilor judeţene rãspund, dupã caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele sãvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi prefecţilor, subprefecţilor, secretarilor generali, precum şi personalului din aparatul propriu de specialitate al prefectului.
ART. 155
Judeţul Ilfov are resedinta în municipiul Bucureşti.
ART. 156
În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi viceprimarii vor opta fie pentru calitatea de consilier, fie pentru funcţia de viceprimar.
ART. 157
(1) Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe aceeaşi data se abroga <>Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 8 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 martie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

--------



Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016