Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania
ART. 1 Prezenta lege reglementeazã modul de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România. ART. 2 (1) Au dreptul sã exercite profesia de psiholog: a) cetãţenii români; b) cetãţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ai celorlalte state din Spaţiul Economic European, prin stabilire în România sau în regim de servicii temporare; c) cetãţenii din alte ţãri cu care România are convenţii bilaterale în domeniu. (2) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã se face de cãtre persoanele prevãzute la alin. (1), care au absolvit o instituţie de învãţãmânt superior de specialitate, cu diplomã de licenţã în psihologie sau asimilatã, obţinutã într-o instituţie de învãţãmânt superior acreditatã, din România sau din strãinãtate, recunoscutã sau echivalatã, dupã caz, potrivit legii. ART. 3 Psihologul cu drept de liberã practicã se supune, în exercitarea profesiei, prevederilor legislaţiei naţionale, europene şi internaţionale, referitoare la drepturile fundamentale ale omului. ART. 4 (1) Psihologul cu drept de liberã practicã îşi desfãşoarã activitatea pe baza principiului independenţei profesionale, care îi conferã dreptul de iniţiativã şi decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea deplinã a rãspunderii pentru calitatea acestuia. (2) Confidenţialitatea actului psihologic este protejatã prin lege şi este o obligaţie a oricãrui psiholog. ART. 5 Psihologul cu drept de liberã practicã desfãşoarã urmãtoarele tipuri de activitãţi: a) studiul comportamentului uman şi al proceselor mentale; b) investigarea şi recomandarea cãilor de soluţionare a problemelor psihologice; c) elaborarea şi aplicarea de teste pentru mãsurarea inteligenţei, abilitãţilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici umane; d) testarea psihologicã, prevenirea şi psihoterapia tulburãrilor emoţionale şi de personalitate, precum şi a fenomenelor de inadaptare la mediul social şi profesional; e) interpretarea datelor obţinute şi elaborarea recomandãrilor pe care le considerã necesare. ART. 6 Exercitarea profesiei de psiholog se desfãşoarã: a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de liberã practicã, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale altor reglementãri şi acte normative în vigoare; b) în sectorul public, în care psihologii au, dupã caz, statutul de funcţionar public, cadru didactic şi alte funcţii, potrivit prevederilor legilor speciale şi regulamentelor sau statutelor instituţiei respective.
CAP. II Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã
SECŢIUNEA 1 Dobândirea şi exercitarea dreptului de liberã practicã
ART. 7 (1) Dreptul de liberã practicã implicã exercitarea activitãţilor prevãzute la art. 5 şi asumarea deplinã a rãspunderii pentru calitatea actului profesional în raport cu beneficiarii serviciilor psihologice, cu respectarea reglementãrilor specifice în domeniu. (2) Dreptul de liberã practicã se exercitã olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii. ART. 8 (1) Persoanele prevãzute la art. 2 alin. (1) dobândesc atestatul de liberã practicã în condiţiile prezentei legi. Dobândirea atestatului atrage înscrierea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România. (2) Persoanele prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. b), atestate ca psihologi de autoritãţile competente din statele membre ale Uniunii Europene şi ale celorlalte state din Spaţiul Economic European, dobândesc dreptul de liberã practicã în urma recunoaşterii profesionale, în conformitate cu dispoziţiile legii speciale şi ale normelor europene în domeniu. (3) Persoanele prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. b), care presteazã servicii temporare, au obligaţia de a face o declaraţie referitoare la serviciile prestate, care se depune la Colegiul Psihologilor din România, acestea fiind exceptate de la procedura atestãrii, precum şi de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România sau de la plata unei taxe administrative. În acest caz se aplicã o procedurã simplificatã, stabilitã prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 9 Atestatul de liberã practicã se elibereazã pe baza normelor metodologice de aplicare a prezentei legi şi a stãrii de sãnãtate certificate. ART. 10 În funcţie de competenţa şi experienţa profesionalã ale solicitantului, se poate acorda una dintre urmãtoarele forme de atestare: a) atestatul de liberã practicã pentru activitate în condiţii de supervizare, pentru psihologii fãrã experienţã în domeniul respectiv; b) atestatul de liberã practicã în regim de asociere, pentru psihologii care lucreazã în colective profesionale; c) atestatul de liberã practicã autonomã, pentru psihologii care întrunesc criteriile de competenţã şi experienţã profesionalã stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. ART. 11 Atestatele prevãzute la art. 10 lit. a) şi b) pot fi revizuite, la cerere, dupã minimum un an. ART. 12 Controlul şi supravegherea modului de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã se fac în conformitate cu prevederile prezentei legi.
SECŢIUNEA a 2-a Forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã
ART. 13 (1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de liberã practicã pot înfiinţa, la alegere, potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societãţi civile profesionale sau îşi pot desfãşura activitatea în temeiul unor contracte de muncã, potrivit legii. (2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, psihologii cu drept de liberã practicã pot angaja salariaţi, în condiţiile legii. ART. 14 (1) Cabinetele individuale de psihologie, constituite potrivit legii, se declarã la Colegiul Psihologilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc între psihologul cu drept de liberã practicã şi beneficiarul serviciilor oferite de acesta. (2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract şi se declarã la Colegiul Psihologilor din România. (3) Formele şi modalitãţile de exercitare a profesiei, declarate la Colegiul Psihologilor din România, sunt înregistrate în mod obligatoriu în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România. ART. 15 (1) Societãţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii, prin contract de societate civilã încheiat între 2 sau mai mulţi psihologi cu drept de liberã practicã, şi sunt declarate la Colegiul Psihologilor din România. (2) Raporturile contractuale se nasc între beneficiar şi societatea civilã profesionalã, indiferent care dintre psihologii cu drept de liberã practicã asociaţi îndeplineşte serviciul profesional. (3) În cadrul societãţilor civile profesionale patrimoniul este comun şi aparţine asociaţiilor în cotele-pãrţi stabilite prin contractul de societate civilã.
SECŢIUNEA a 3-a Drepturile şi obligaţiile psihologilor cu drept de liberã practicã
ART. 16 Psihologul cu drept de liberã practicã are urmãtoarele drepturi: a) sã desfãşoare activitãţile prevãzute la art. 5, în conformitate cu tipul de atestat deţinut; b) sã obţinã pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu negociat în mod liber cu beneficiarul. ART. 17 Psihologul cu drept de liberã practicã are urmãtoarele obligaţii: a) sã cunoascã şi sã respecte reglementãrile legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã; b) sã se conformeze şi sã respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã; c) sã exercite dreptul de liberã practicã în limitele stabilite prin tipul de atestat deţinut; d) sã se preocupe de perfecţionarea calificãrii profesionale; e) sã îşi asume întreaga responsabilitate profesionalã faţã de beneficiar, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesionalã; f) sã serveascã interesele beneficiarului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale.
SECŢIUNEA a 4-a Suspendarea şi încetarea dreptului de liberã practicã. Radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România
ART. 18 Dreptul de liberã practicã se suspendã: a) temporar, la cererea persoanei înscrise; b) dupã 6 luni de neplatã, fãrã justificare, a cotizaţiei anuale cãtre Colegiul Psihologilor din România, pânã la achitarea ei integralã; c) cu titlu de sancţiune disciplinarã, pe toatã durata sancţiunii; d) pe perioada suspendãrii dreptului de a profesa, dispusã prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã. ART. 19 (1) Dreptul de liberã practicã înceteazã: a) prin renunţarea în scris la exerciţiul dreptului de liberã practicã; b) dacã persoana înscrisã a fost condamnatã pentru o faptã prevãzutã de lege, în legãturã cu exercitarea dreptului de liberã practicã, sau dacã i s-a aplicat pedeapsa complementarã a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã. (2) Încetarea dreptului de liberã practicã atrage radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România.
SECŢIUNEA a 5-a Interdicţii şi incompatibilitãţi în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã
ART. 20 Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de liberã practicã: a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru sãvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanitãţii sau vieţii în împrejurãri legate de exercitarea profesiei de psiholog şi pentru care nu a intervenit reabilitarea; b) psihologul cãruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe durata stabilitã prin hotãrâre judecãtoreascã; c) psihologul cãruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sancţiune disciplinarã, pe durata suspendãrii. ART. 21 Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã este incompatibilã cu: a) desfãşurarea oricãrei activitãţi de naturã a aduce atingere demnitãţii profesionale sau bunelor moravuri; b) starea de sãnãtate necorespunzãtoare, certificatã de Comisia de expertizã medicalã şi recuperare a capacitãţii de muncã, potrivit legii; c) folosirea cu bunã ştiinţã a cunoştinţelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal. ART. 22 Persoanele prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) trebuie sã facã dovada cã nu se aflã într-o situaţie definitã la art. 20 şi 21, prin documente provenite de la autoritãţile competente din ţãrile respective.
CAP. III Colegiul Psihologilor din România
SECŢIUNEA 1 Organizare şi atribuţii
ART. 23 (1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizaţie profesionalã, cu personalitate juridicã, de drept privat, apoliticã, autonomã şi independentã, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta şi de a ocroti la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã. (2) Colegiul are sediul central în municipiul Bucureşti. (3) Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de liberã practicã din România. (4) Psihologii cu drept de liberã practicã au dreptul, fãrã nici o îngrãdire, sã adere la alte forme de asociere profesionalã. (5) Colegiul are obligaţia de a publica anual Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România. ART. 24 Atribuţiile Colegiului sunt urmãtoarele: a) asigurã respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã în condiţiile prezentei legi; b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice; c) instituie un cadru de promovare şi de dezvoltare a competenţei profesionale; d) instituie şi promoveazã norme deontologice în exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã; e) reprezintã interesele membrilor sãi în faţa autoritãţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale; f) atestã dreptul de liberã practicã al psihologilor şi gestioneazã Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România.
SECŢIUNEA a 2-a Forurile de conducere
ART. 25 (1) Forurile de conducere ale Colegiului sunt: a) Convenţia naţionalã; b) Consiliul Colegiului; c) Comitetul director; d) preşedintele Colegiului. (2) Alegerea forurilor de conducere ale Colegiului se face numai prin vot secret. (3) Persoanele alese în forurile de conducere exercitã un mandat de 4 ani şi nu mai mult de douã ori consecutiv. (4) Forurile de conducere colectivã iau hotãrâri prin vot deschis, dacã nu hotãrãsc altfel. ART. 26 (1) Convenţia naţionalã este constituitã din reprezentanţii membrilor Consiliului, pe baza unei norme de reprezentare, proporţional cu numãrul membrilor din fiecare filialã. (2) Convenţia se întruneşte, de regulã, o datã la 4 ani. Ea se poate întruni în sesiune extraordinarã la solicitarea majoritãţii simple a membrilor Consiliului Colegiului. (3) Convocarea Convenţiei naţionale se face prin mass-media, cu cel puţin 3 luni înainte de data fixatã. (4) Convenţia naţionalã este precedatã de convenţii teritoriale, care aprobã reprezentanţii în conformitate cu norma de reprezentare. (5) Convenţia naţionalã este legal constituitã în prezenţa a douã treimi din numãrul reprezentanţilor delegaţi. Dacã la prima convocare condiţia de cvorum nu este îndeplinitã, Comitetul director stabileşte o nouã datã, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. În aceastã situaţie, Convenţia naţionalã este legal constituitã în prezenţa majoritãţii membrilor delegaţi şi adoptã hotãrâri cu majoritatea membrilor prezenţi. ART. 27 Convenţia naţionalã are urmãtoarele atribuţii: a) aprobã Regulamentul de organizare şi funcţionare internã, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã, Codul de procedurã disciplinarã, Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţã psihologicã, precum şi modificãrile la acestea; b) alege şi revocã preşedintele Colegiului şi membrii Comitetului director; c) aprobã raportul de activitate al Consiliului Colegiului şi alte documente. ART. 28 Consiliul Colegiului este constituit din preşedintele Colegiului, care este şi preşedinte al Consiliului Colegiului, membrii Comitetului director şi preşedinţii filialelor teritoriale. ART. 29 (1) Consiliul Colegiului se întruneşte anual, la convocarea preşedintelui Colegiului. (2) Consiliul Colegiului se poate întruni şi în mod excepţional, la solicitarea majoritãţii simple a membrilor sãi. ART. 30 Atribuţiile Consiliului Colegiului sunt urmãtoarele: a) stabileşte liniile directoare în legãturã cu problemele fundamentale ale profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã şi ale activitãţii Colegiului; b) analizeazã şi aprobã raportul de activitate al Comitetului director; c) aprobã cotizaţia anualã şi nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare şi a altor servicii prestate; d) aprobã structurile administrative ale Comitetului director, înfiinţarea de noi comisii sau restructurarea celor existente; e) aprobã raportul de audit financiar, efectuat de o firmã independentã; f) aprobã bugetul de venituri şi cheltuieli al Colegiului, bilanţul Colegiului şi descarcã Comitetul director de gestiunea fondurilor. ART. 31 Comitetul director este constituit din preşedintele Colegiului, care deţine şi calitatea de preşedinte al Comitetului director, preşedinţii comisiilor prevãzute la art. 35 şi membrii acestora. ART. 32 Înlocuitorul de drept al preşedintelui Comitetului director, în caz de indisponibilitate, este preşedintele Comisiei de deontologie şi disciplinã sau alt preşedinte de comisie, desemnat de Comitetul director. ART. 33 Comitetul director are urmãtoarele atribuţii: a) elibereazã atestatul de psiholog cu drept de liberã practicã; b) elibereazã avizul pentru metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţã psihologicã, precum şi modul de utilizare a acestora; c) propune instituţiilor abilitate cursuri şi alte forme de educaţie permanentã în domeniul psihologiei, în conformitate cu prevederile legale; d) elaboreazã Regulamentul de organizare şi funcţionare internã; e) elaboreazã Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã; f) elaboreazã, împreunã cu Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii, normele metodologice de aplicare a prezentei legi; g) elaboreazã Codul de procedurã disciplinarã şi urmãreşte aplicarea acestuia; h) elaboreazã Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţã psihologicã; i) întocmeşte, reactualizeazã şi face public Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România; j) mediazã litigiile dintre psihologi cu drept de liberã practicã, dintre aceştia şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi dintre psihologi şi angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã; k) sesizeazã organele în drept în cazurile de exercitare ilicitã a profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã; l) propune nivelul taxelor pentru serviciile prestate, precum şi al cotizaţiei anuale. ART. 34 Comitetul director funcţioneazã prin şedinţe în plen şi pe comisii, ale cãror competenţe şi periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internã. ART. 35 (1) În cadrul Comitetului director funcţioneazã urmãtoarele comisii: a) comisii aplicative: Comisia de psihologie clinicã şi psihoterapie; Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor; Comisia de psihologie educaţionalã, consiliere şcolarã şi vocaţionalã; Comisia de psihologie pentru apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã; b) Comisia metodologicã; c) Comisia de deontologie şi disciplinã. (2) Comisiile prevãzute la alin. (1) sunt structuri organizatorice de specialitate ale cãror atribuţii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internã. (3) În funcţie de necesitãţi, se pot înfiinţa, desfiinţa sau restructura comisiile existente. ART. 36 Comisiile au urmãtoarele atribuţii: a) comisiile aplicative desfãşoarã procedurile prevãzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi propun Comitetului director eliberarea atestatului în domeniile de specializare corespunzãtoare; b) Comisia metodologicã avizeazã metodele şi tehnicile de asistenţã psihologicã în conformitate cu Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţã psihologicã; c) Comisia de deontologie şi disciplinã urmãreşte respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberã practicã, judecã abaterile de la prevederile acestuia şi aplicã sancţiuni, conform prezentei legi. ART. 37 Fiecare comisie este condusã de un birou constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi dispune de un secretariat tehnic. ART. 38 Comisiile elaboreazã norme şi proceduri de control şi supervizare profesionalã în domeniile proprii, aprobate de cãtre Consiliul Colegiului, asigurând pregãtirea persoanelor cu atribuţii de control. ART. 39 Membrii Comitetului director şi ai conducerii filialelor teritoriale au dreptul la indemnizaţii de şedinţã stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internã şi la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuţiilor specifice. ART. 40 Preşedintele Colegiului şi preşedinţii comisiilor prevãzute la art. 35 asigurã conducerea operativã a Colegiului. ART. 41 Preşedintele Colegiului are urmãtoarele atribuţii: a) reprezintã Colegiul în relaţiile cu alte organizaţii şi instituţii din ţarã şi din strãinãtate; b) încheie convenţii şi contracte în numele Colegiului, cu aprobarea Comitetului director; c) convoacã şi conduce şedinţele Comitetului director, Consiliului Colegiului şi Convenţiei naţionale; d) ordonanţeazã cheltuielile bugetare ale Comitetului director.
SECŢIUNEA a 3-a Filialele teritoriale ale Colegiului
ART. 42 (1) Colegiul are filiale teritoriale, la nivel de judeţ şi în municipiul Bucureşti. (2) Dacã într-un judeţ existã mai puţin de 50 de psihologi cu drept de liberã practicã, se vor putea înfiinţa filiale teritoriale prin asocierea psihologilor din judeţe limitrofe. ART. 43 Forurile de conducere ale filialelor teritoriale sunt: a) convenţia filialei; b) comitetul filialei; c) preşedintele filialei. ART. 44 Convenţia filialei reprezintã forul de dezbatere al membrilor Colegiului, cu domiciliul în zona respectivã, şi are urmãtoarele atribuţii: a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente; b) aprobã raportul anual de activitate al comitetului filialei; c) alege şi revocã preşedintele şi membrii comitetului filialei; d) alege reprezentanţii pentru Convenţia naţionalã; e) propune candidaţi la funcţia de preşedinte al Colegiului şi de membru al Comitetului director. ART. 45 Convenţia filialei se întruneşte anual la convocarea preşedintelui filialei sau la solicitarea majoritãţii membrilor filialei. ART. 46 (1) Comitetul filialei este structura de coordonare la nivel teritorial şi se aflã sub autoritatea Comitetului director. (2) Comitetul filialei este condus de un preşedinte şi este constituit dintr-un numãr impar de membri. (3) Atribuţiile comitetului filialei: a) elaboreazã raportul anual de activitate şi, dupã aprobarea acestuia de convenţia filialei, îl înainteazã Comitetului director; b) informeazã membrii cu privire la hotãrârile Colegiului; c) poate face propuneri de reprezentare la Convenţia naţionalã; d) poate face propuneri de candidaturi pentru preşedinte şi membrii Comitetului director; e) controleazã activitatea profesionalã a membrilor Colegiului din zona filialei respective, pe baza mandatului dat de Comitetul director, şi avizeazã dosarele psihologilor cu drept de liberã practicã propuşi pentru activitãţi de control; f) primeşte dosarele de atestare, verificã conformitatea lor şi le transmite Comitetului director. ART. 47 Înlocuitorul de drept al preşedintelui filialei este membrul din comitetul filialei cu vechimea profesionalã cea mai mare.
SECŢIUNEA a 4-a Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România
ART. 48 (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România cuprinde lista psihologilor cu drept de liberã practicã, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) Registrul este un document public, fiind pus la dispoziţia beneficiarilor serviciilor psihologice, cu scopul de a certifica dreptul de liberã practicã şi domeniile de competenţã ale membrilor Colegiului. (3) Comitetul director are obligaţia sã asigure publicitatea Registrului unic al psihologilor cu drept de liberã practicã din România, prin mijloace electronice şi prin editarea anualã a acestuia.
CAP. IV Finanţarea activitãţii Colegiului
ART. 49 Sursele de finanţare ale Colegiului sunt urmãtoarele: a) cotizaţii; b) taxe; c) donaţii şi sponsorizãri din partea unor persoane fizice şi juridice; d) alte surse, conform legilor în vigoare. ART. 50 Repartizarea bugetului pentru Comitetul director şi comitetele filialelor se aprobã de cãtre Consiliul Colegiului. ART. 51 Fondurile bãneşti se utilizeazã pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, investiţii şi dotãri, precum şi pentru alte scopuri aparţinând domeniului specific de activitate. ART. 52 Activitatea financiarã se supune controlului organelor în drept.
CAP. V Rãspunderea disciplinarã
ART. 53 Comiterul director al Colegiului judecã litigiile şi abaterile deontologice, disciplinare şi profesionale ale psihologilor, în conformitate cu Codul de procedurã disciplinarã. ART. 54 (1) Psihologii cu drept de liberã practicã care încalcã prevederile prezentei legi şi regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog sau nu respectã Codul deontologic rãspund disciplinar în funcţie de gravitatea abaterii, putând fi sancţionaţi cu: a) mustrare; b) avertisment; c) suspendarea temporarã, pe un interval de 6-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei; d) retragerea definitivã a atestatului. (2) Sancţiunile prevãzute la alin. (1) se comunicã în termen de 10 zile inspectoratului teritorial de muncã, precum şi instituţiei sau unitãţii cu care psihologul sancţionat a încheiat contractul de muncã. ART. 55 Sancţiunile prevãzute la art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) se aplicã de cãtre Comisia de deontologie şi disciplinã, la propunerea comisiilor de specialitate ale Comitetului director, iar cele menţionate la art. 54 alin. (1) lit. c) şi d), de cãtre Comitetul director, la propunerea Comisiei de deontologie şi disciplinã. ART. 56 Sancţiunile prevãzute la art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) pot fi contestate la Comitetul director, iar cele menţionate la art. 54 alin. (1) lit. c) şi d), la Consiliul Colegiului. ART. 57 Rãspunderea disciplinarã a psihologilor cu drept de liberã practicã atestaţi potrivit prezentei legi nu exclude rãspunderea penalã, contravenţionalã, civilã sau materialã, conform prevederilor legale. ART. 58 Practicarea profesiei de psiholog, în condiţii de liberã practicã, de cãtre o persoanã care nu are aceastã calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte conform Codului penal.
CAP. VI Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 59 Asociaţia Psihologilor din România desemneazã un comitet de iniţiativã care convoacã Adunarea de constituire a Colegiului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 60 Adunarea de constituire a Colegiului alege Comitetul director provizoriu, preşedintele interimar şi desemneazã comitete de iniţiativã teritoriale. ART. 61 Comitetul director ales de Adunarea de constituire a Colegiului elaboreazã în termen de 6 luni documentele prevãzute la art. 33 lit. d), e), g) şi h) şi, în acelaşi termen, convoacã Convenţia naţionalã a Colegiului. ART. 62 Cu 3 luni înaintea Convenţiei naţionale, comitetele filialelor teritoriale ale Colegiului organizeazã convenţiile filialelor, care aleg membrii comitetelor, desemneazã reprezentanţii la Convenţia naţionalã şi aprobã propunerile pentru funcţiile la nivelul Colegiului. ART. 63 Convenţia naţionalã aprobã documentele de organizare şi funcţionare prevãzute de prezenta lege, alege preşedintele şi membrii Comitetului director, pentru un mandat de 4 ani. ART. 64 Impunerea de cãtre Colegiu a unor restricţii privind amplasarea şi numãrul cabinetelor psihologice de liberã practicã este strict interzisã. ART. 65 Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la constituirea forurilor de conducere ale Colegiului. ART. 66 Prezenta lege intrã în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 17 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, GHEORGHE BUZATU
Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, CONSTANTIN NIŢĂ
Bucureşti, 27 mai 2004. Nr. 213.
_______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
