Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementeazã prevenirea şi sancţionarea activitãţilor de spalare a banilor.
ART. 2
În sensul acestei legi:
a) prin spalarea banilor se înţelege faptele prevãzute la art. 23, dacã au fost sãvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art. 8;
b) prin bunuri se înţelege orice categorii de valori, corporale sau necorporale, inclusiv bani, mobile sau imobile, precum şi actele juridice sau documentele care atesta proprietatea acestora.
CAP. 2
Proceduri de identificare a clienţilor şi de prelucrare a informaţiilor referitoare la spalarea banilor
ART. 3
(1) De îndatã ce angajatul unei persoane juridice sau persoana fizica dintre cele prevãzute la art. 8 are suspiciuni ca o operaţiune care urmeazã sa aibã loc are drept scop spalarea banilor va sesiza persoana sau persoanele desemnate conform art. 16, care, pe baza unor indicii temeinice, vor informa, la rândul lor, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spalarii Banilor, denumit în continuare oficiul. Acesta va certifica imediat primirea informatiei.
(2) Dacã oficiul considera necesar, el poate decide, în mod justificat, suspendarea efectuãrii tranzacţiei. Decizia va fi comunicatã imediat, în scris, persoanei juridice sau fizice cãreia i s-a cerut efectuarea tranzacţiei.
(3) Pentru operaţiunile de depunere sau de retragere de sume în numerar, în lei sau în valuta, sume ce depãşesc echivalentul în lei a 10.000 euro, personalul din structurile prevãzute la art. 8 va raporta oficiului în maximum 24 de ore de la data efectuãrii operaţiunii. La transferul acestor sume din conturi bancare vor fi aplicate prevederile alin. (1) şi (2).
(4) Dacã oficiul considera ca perioada de 24 de ore prevãzutã la alin. (3) este insuficienta, el poate formula în acest interval o cerere motivatã cãtre Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, pentru a se prelungi perioada necesarã cu maximum 3 zile lucrãtoare. Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie poate autoriza, o singura data, motivat, prelungirea solicitatã sau poate dispune încetarea suspendãrii efectuãrii tranzacţiei.
(5) Când cererea pentru prelungirea perioadei cu maximum 3 zile lucrãtoare se dovedeşte a fi neîntemeiatã, oficiul va rãspunde civil pierderea financiarã suportatã de persoana fizica sau juridicã în cauza.
(6) Dacã decizia de neefectuare a tranzacţiei nu este comunicatã persoanelor juridice prevãzute la art. 8 în perioada menţionatã la alin. (2) şi (3), acestea vor putea efectua tranzacţia.
ART. 4
Dacã o persoana dintre cele prevãzute la art. 8 are cunostinta ca o tranzacţie pentru care a primit instrucţiuni sa o efectueze are ca scop spalarea banilor şi acesteia îi este imposibil sa nu o efectueze sau, prin neefectuarea ei, este posibil sa zadarniceasca eforturile de a se urmãri beneficiarii operaţiunii suspecte de spalare a banilor, instituţia sau persoana în cauza va informa oficiul imediat dupã ce a efectuat tranzacţia. În asemenea cazuri se va preciza motivul pentru care nu s-a putut transmite informaţia despre tranzacţie, înainte ca aceasta sa se fi efectuat.
ART. 5
În cazul în care oficiul primeşte informaţii potrivit art. 3 sau 4, acesta poate cere oricãrei instituţii competente sa furnizeze datele necesare verificãrii lor.
ART. 6
Oficiul va proceda la examinarea informatiei care i-a fost furnizatã potrivit art. 3-5. În cazul în care aceasta examinare aduce date sau indicii temeinice referitoare la spalarea banilor, informaţiile vor fi transmise de îndatã Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie.
ART. 7
Furnizarea cu buna-credinţa de informaţii în conformitate cu prevederile art. 3-5, facuta de cãtre persoanele juridice prevãzute la art. 8 sau de cãtre angajaţii ori reprezentanţii lor mentionati la art. 16, nu poate atrage rãspunderea disciplinarã, civilã sau penalã a acestora.
ART. 8
Intra sub incidenta prezentei legi:
a) bãncile, sucursalele bãncilor strãine şi instituţiile de credit;
b) instituţiile financiare, cum ar fi: fonduri de investiţii, societãţi de investiţii, societãţi de administrare a investiţiilor, societãţi de depozitare, de custodie, societãţi de valori mobiliare, fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri, care îndeplinesc urmãtoarele operaţiuni: creditarea, incluzând, printre altele, creditul de consum, creditul ipotecar, factoringul, finanţarea tranzacţiilor comerciale, inclusiv forfetarea, leasingul financiar, operaţiuni de plati, emiterea şi administrarea unor mijloace de plata, cãrţi de credit, cecuri de cãlãtorie şi altele asemenea, acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente, tranzacţii pe cont propriu sau în contul clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare, cecuri, ordine de plata, certificate de depozite şi altele, schimb valutar, produse financiare derivate, instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor, valori mobiliare, participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni, consultanţa acordatã întreprinderilor în probleme de structura a capitalului, strategia industriala, consultanţa şi servicii în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor de întreprinderi, intermedierea pe pieţele interbancare, administrarea de portofolii şi consultanţa în acest domeniu, custodia şi administrarea valorilor mobiliare;
c) societãţile de asigurãri şi reasigurari;
d) agenţii economici care desfãşoarã activitãţi de jocuri de noroc ori de amanet;
e) persoanele fizice şi juridice care acorda asistenta de specialitate juridicã, notarialã, contabila, financiar-bancarã;
f) orice alta persoana fizica sau juridicã, prin acte şi fapte sãvârşite în afarã sistemului financiar-bancar.
ART. 9
(1) Persoanele juridice menţionate la art. 8 au obligaţia sa stabileascã identitatea clienţilor pentru orice tranzacţie a carei limita minima, în lei sau în valuta, reprezintã echivalentul a 10.000 euro, indiferent dacã tranzacţia are loc printr-o singura operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au legatura între ele.
(2) Când suma nu este cunoscutã în momentul acceptãrii tranzacţiei, persoana fizica sau juridicã, obligatã sa stabileascã identitatea clienţilor, va proceda la identificarea de îndatã a acestora, atunci când este informatã despre valoarea tranzacţiei şi când a stabilit ca a fost atinsa limita minima.
(3) De îndatã ce apare vreo informaţie ca prin tranzacţie se urmãreşte spalarea banilor, se va proceda la identificarea clienţilor, chiar dacã valoarea tranzacţiei este mai mica decât limita minima stabilitã de cãtre oficiu.
ART. 10
(1) Datele de identificare a clienţilor vor cuprinde:
a) în cazul persoanelor fizice: datele de stare civilã menţionate în documentele de identitate prevãzute de lege;
b) în cazul persoanelor juridice: datele menţionate în documentele de înmatriculare prevãzute de lege, precum şi dovada ca persoana fizica care conduce tranzacţia reprezintã legal persoana juridicã.
(2) În cazul persoanelor juridice strãine, la deschiderea de conturi bancare vor fi solicitate acele documente din care sa rezulte identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculãrii, împuternicirea specialã a celui care o reprezintã în tranzacţie, precum şi o traducere în limba romana a documentelor autentificate de un notar public.
ART. 11
În cazul în care exista informaţii, referitoare la clienţii prevãzuţi la art. 9 şi 10, ca tranzacţia nu se desfãşoarã în nume propriu, persoanele juridice menţionate la art. 8 vor lua mãsuri pentru a obţine date despre adevarata identitate a persoanei în interesul ori în numele cãreia acţioneazã aceşti clienţi, inclusiv de la oficiu.
ART. 12
(1) Cerinţele de identificare nu vor fi impuse societãţilor de asigurãri şi reasigurari menţionate la art. 8, în legatura cu poliţele de asigurare de viata, dacã prima de asigurare sau ratele de plata anuale sunt mai mici sau egale cu echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro ori prima unica de asigurare plãtitã este, în echivalent lei, pana la 2.500 euro. Dacã ratele de prima periodice sau sumele de plata anuale sunt ori urmeazã a fi mãrite în asa fel încât sa depãşeascã limita sumei de 1.000 euro, respectiv de 2.500 euro, în echivalent lei, se va cere identificarea clienţilor.
(2) Cerinţele de identificare nu sunt obligatorii în cazul subscrierii politelor de asigurare emise de fondurile de pensii, obţinute în virtutea unui contract de munca sau datoritã profesiei asiguratului, cu condiţia ca polita sa nu poatã fi rascumparata înainte de scadenta şi sa nu poatã fi folositã ca garanţie sau colateral pentru obţinerea unui împrumut.
(3) Cerinţele de identificare nu se impun, dacã nu s-a stabilit ca plata se va face prin debitarea unui cont deschis pe numele clientului la o banca sau la o instituţie pentru economii.
ART. 13
(1) În fiecare caz în care identitatea este solicitatã potrivit prevederilor prezentei legi, persoana juridicã sau persoana fizica prevãzutã la art. 8, care are obligaţia identificarii clientului, va pãstra o copie de pe document, ca dovada de identitate, sau referinte de identitate, pentru o perioada de 5 ani, începând cu data când se încheie relaţia cu clientul.
(2) Persoanele juridice şi fizice prevãzute la art. 8, cãrora li se aplica prevederile prezentei legi, vor pãstra, într-o forma care poate fi folositã ca mijloc de proba în justiţie, evidenta secundarã sau operativã şi înregistrãri ale tuturor tranzacţiilor financiare care fac obiectul prezentei legi, pentru o perioada de 5 ani de la executarea fiecãrei tranzacţii, dupã care vor fi predate oficiului, pentru arhiva.
ART. 14
(1) Persoanele juridice şi fizice prevãzute la art. 8 vor întocmi raport scris pentru fiecare tranzacţie care, în virtutea naturii ei sau a caracterului neobisnuit, raportat la contextul activitãţilor obişnuite ale clientului, poate fi legatã de spalarea banilor.
(2) Raportul, a cãrui forma va fi stabilitã de cãtre oficiu, va fi înaintat acestuia.
ART. 15
Oficiul va asigura, pe cheltuiala proprie, programe speciale de instruire a reprezentanţilor persoanelor prevãzute la art. 8. Persoanele juridice prevãzute la art. 8 vor stabili proceduri şi metode de control intern pentru a preveni şi a impiedica spalarea banilor şi vor asigura instruirea angajaţilor pentru recunoaşterea tranzacţiilor care pot fi legate de spalarea banilor şi asupra mãsurilor imediate ce trebuie luate în asemenea cazuri.
ART. 16
(1) Persoanele juridice prevãzute la art. 8 vor desemna una sau mai multe persoane care au responsabilitãţi în aplicarea prezentei legi, ale cãror nume vor fi comunicate oficiului, împreunã cu natura şi cu limitele responsabilitãţilor menţionate.
(2) Fiecare persoana desemnatã, conform alin. (1), de cãtre persoanele juridice specificate la art. 8 rãspunde de realizarea sarcinilor stabilite de acestea în aplicarea prezentei legi.
ART. 17
Autoritãţile cu drept de control financiar conform legii şi cele de supraveghere prudentiala a persoanelor juridice specificate la art. 8, care iau cunostinta de date ce indica acţiuni de spalare a banilor, vor informa despre acestea oficiul.
ART. 18
(1) Personalul oficiului are obligaţia de a nu divulga informaţiile primite în timpul activitãţii decât în cadrul unei proceduri judiciare, inclusiv dupã încetarea funcţiei, pe o durata de 5 ani.
(2) Este interzisã folosirea în scop personal de cãtre angajaţii oficiului a informaţiilor primite atât în timpul activitãţii, cat şi dupã încetarea acesteia.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplica comunicãrilor din cadrul colaborãrii mutuale fãcute în baza tratatelor internaţionale la care România este parte sau în baza reciprocitãţii, comunicãrilor fãcute instituţiilor strãine care au funcţiuni asemãnãtoare şi care au obligativitatea pãstrãrii secretului în condiţii similare oficiului, dacã asemenea comunicãri sunt fãcute în scopul îndeplinirii atribuţiilor care rezulta din obiectul de activitate.
CAP. 3
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spalarii Banilor
ART. 19
(1) Se înfiinţeazã Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spalarii Banilor, organ de specialitate cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spalarii banilor, scop în care primeşte, analizeazã, prelucreaza informaţii şi sesizeazã autoritãţile abilitate prin lege.
(3) În vederea exercitãrii atribuţiilor sale, oficiul îşi constituie aparat propriu, la nivel central şi teritorial, dupã caz.
(4) La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti se pot constitui structuri operative, denumite în continuare structuri, conduse de un director.
(5) Nomenclatorul de funcţii, condiţiile de studii şi de vechime pentru încadrarea şi promovarea personalului oficiului se propun de cãtre acesta şi se aproba prin hotãrâre a Guvernului, avându-se în vedere salarizarea personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti.
(6) Oficiul este format din câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, Bãncii Naţionale a României, Asociaţiei Romane a Bãncilor şi Curţii de Conturi, numiţi în funcţii, pe o perioada de 5 ani, prin hotãrâre a Guvernului.
(7) Oficiul este condus de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit de Guvern din rândul membrilor oficiului, care are şi calitatea de ordonator principal de credite.
(8) Membrii oficiului trebuie sa îndeplineascã, la data numirii, urmãtoarele condiţii:
a) sa fie licentiati şi sa aibã cel puţin 10 ani vechime într-o funcţie economicã sau juridicã;
b) sa aibã domiciliul în România;
c) sa aibã numai cetãţenia romana;
d) sa aibã exerciţiul drepturilor civile şi politice;
e) sa se bucure de o reputaţie profesionalã şi morala nestirbita.
(9) În caz de vacanta a unui post în cadrul oficiului, conducãtorul autoritãţii competente va propune Guvernului o noua persoana în termen de 30 de zile de la data vacantarii.
(10) Membrii oficiului au obligaţia sa comunice de îndatã, în scris, preşedintelui oficiului apariţia oricãrei situaţii de incompatibilitate cu condiţiile prevãzute la alin. (8).
(11) Funcţia de membru al oficiului este incompatibilã cu orice alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior.
(12) În perioada ocupãrii funcţiei, membrii oficiului vor fi detasati, respectiv contractul de munca al acestora va fi suspendat, urmând ca la încetarea mandatului sa revinã la funcţia de baza.
(13) Mandatul de membru al oficiului înceteazã în urmãtoarele situaţii:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit;
b) prin demisie;
c) prin deces;
d) prin imposibilitatea de exercitare a mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni;
e) la survenirea unei incompatibilitãţi;
f) prin revocare de cãtre autoritatea care l-a numit.
(14) Personalul angajat în cadrul oficiului ori în structurile acestuia nu poate ocupa nici un post şi nu va îndeplini vreo funcţie în nici una dintre instituţiile prevãzute la art. 8 simultan cu calitatea de salariat al oficiului sau al structurilor sale.
ART. 20
(1) Pentru funcţionarea oficiului şi a structurilor acestuia, Guvernul şi, dupã caz, autoritãţile administraţiei publice locale vor transmite în administrarea acestora imobilele necesare - terenuri şi clãdiri - din domeniul public sau privat, în termen de 60 de zile de la data înregistrãrii cererii.
(2) Oficiul îşi întocmeşte proiectul de buget propriu, pe care îl înainteazã Guvernului.
(3) Anual ori atunci când Guvernul hotãrãşte, oficiul prezintã rapoarte de activitate.
(4) În exercitarea atribuţiilor sale oficiul adopta decizii cu majoritate de voturi.
CAP. 4
Raspunderi şi sancţiuni
ART. 21
Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea civilã, disciplinarã, contravenţionalã sau penalã.
ART. 22
(1) Constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei nerespectarea obligaţiilor prevãzute la art. 3 alin. (1), art. 4, 6, 9 şi 11-16, dacã fapta nu este sãvârşitã în astfel de condiţii încât sa fie consideratã, potrivit legii penale, infracţiune.
(2) Sancţiunile prevãzute la alin. (1) se aplica şi persoanelor juridice.
(3) Contravenţiile se constata şi amenda se aplica de persoanele din cadrul oficiului anume desemnate în acest scop.
(4) Dispoziţiile prezentei legi se completeazã, în mod corespunzãtor, cu prevederile <>Legii nr. 32/1968 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25 şi 26.
ART. 23
(1) Constituie infracţiunea de spalare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:
a) schimbarea sau transferul de valori, cunoscând ca acestea provin din sãvârşirea unor infracţiuni: traficul de stupefiante; nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor în forma agravantã; nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive; nerespectarea regimului materiilor explozive; falsificarea de monede sau de alte valori; proxenetismul; contrabanda; şantajul; lipsirea de libertate în mod ilegal; înşelãciunea în domeniul bancar, financiar sau de asigurãri; bancruta frauduloasã; furtul şi tãinuirea de autovehicule; nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri; traficul de animale ocrotite în ţãrile lor; comerţul cu tesuturi şi organe umane; infracţiunile sãvârşite prin intermediul calculatoarelor; infracţiunile sãvârşite cu cãrţi de credit; infracţiunile sãvârşite de persoane care fac parte din asociaţii de infractori; nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi de reziduuri; nerespectarea dispoziţiilor privind jocurile de noroc; în scopul ascunderii sau disimularii originii ilicite a acestora, precum şi în scop de tainuire sau de favorizare a persoanelor implicate în astfel de activitãţi sau presupuse ca s-ar sustrage consecinţelor juridice ale faptelor lor;
b) ascunderea sau disimularea naturii reale a provenientei, apartenentei, dispoziţiei, miscarii proprietãţii bunurilor sau a dreptului asupra acestora, cunoscând ca aceste bunuri provin din sãvârşirea uneia dintre infracţiunile prevãzute la lit. a);
c) dobândirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscând ca acestea provin din sãvârşirea uneia dintre infracţiunile prevãzute la lit. a).
(2) Asocierea, iniţierea, aderarea sau sprijinirea sub orice forma, în scopul sãvârşirii infracţiunii de spalare a banilor, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani.
(3) Tentativa se pedepseşte.
ART. 24
Nerespectarea obligaţiilor prevãzute la art. 18 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
ART. 25
În cazul sãvârşirii infracţiunilor prevãzute la art. 23 şi 24 se va dispune, în condiţiile art. 118 din Codul penal, şi confiscarea bunurilor care fac obiectul infracţiunii, iar dacã acestea nu se gãsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
CAP. 4
Dispoziţii finale
ART. 26
Identificarea clienţilor potrivit art. 9 se va face de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
ART. 27
Limita minima a tranzacţiei, prevãzutã la art. 9 alin. (1), şi limitele maxime ale sumelor, prevãzute la art. 12 alin. (1), pot fi modificate de Guvern, la propunerea oficiului.
ART. 28
Prezenta lege intra în vigoare dupã 90 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, cu excepţia prevederilor art. 19, care intra în vigoare de la data publicãrii.
ART. 29
Cu 30 de zile înainte de data intrãrii în vigoare a prezentei legi oficiul va prezenta Guvernului spre aprobare regulamentul sau de organizare şi funcţionare, precum şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale structurilor sale.
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 17 decembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VASILE LUPU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
CRISTIAN DUMITRESCU
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
