Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 21 din 17 decembrie 1971  viei si vinului    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 21 din 17 decembrie 1971 viei si vinului

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: Monitorul oficial nr. 156 DIN 17/12/71
CAP. 1
Producţia viticolã
ART. 1
În Republica Socialistã România viticultura se dezvolta potrivit obiectivelor stabilite prin planul de stat.
Aceasta dezvoltare se face în condiţiile asigurãrii unei producţii ridicate şi de buna calitate, îndeosebi în zona colinarã, precum şi a valorificãrii cît mai eficiente a terenurilor improprii pentru alte culturi.
ART. 2
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu consultarea organelor centrale interesate şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, organizeazã efectuarea delimitãrii teritoriale a culturii viţei de vie şi a arealelor de producere a principalelor categorii de vinuri, pe podgorii şi centre viticole, cu precizarea direcţiilor de dezvoltare a producţiei, a soiurilor şi sortimentelor de soiuri, precum şi a sistemelor de cultura pentru fiecare podgorie şi centru viticol, conform traditiei şi rezultatelor cercetãrilor de specialitate.
Fac obiectul delimitãrii teritoriale prevãzute la acest articol:
a) terenurile ocupate cu plantaţii de vii roditoare şi pepiniere viticole;
b) terenurile din podgorii, rezultate în urma defrişãrii viilor, aflate în perioada de pregãtire pentru plantari noi, acele care fac trup comun, completeazã sau unesc masivele viticole existente.
De asemenea, pot fi destinate pentru înfiinţarea de noi plantaţii terenurile în panta, cele nisipoase, precum şi alte terenuri care, ca urmare a condiţiilor naturale, nu pot fi valorificate corespunzãtor decît prin cultura viţei de vie.
ART. 3
Plantaţiile de vii situate în afarã perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sînt considerate "vii rãzleţe".
ART. 4
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu consultarea organelor centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene interesate, stabileşte podgoriile şi centrele viticole, în cadrul cãrora se produc vinuri cu denumiri de origine, eliberind producãtorilor certificate de atestare a acestui drept.
ART. 5
Rezultatele lucrãrilor privind delimitarea teritorialã a culturii viţei de vie şi de atribuire a denumirii de origine sînt aduse la cunostinta celor interesaţi, dupã caz, prin comunicare scrisã unitãţilor socialiste sau prin afişarea la sediul consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal, celorlalţi posesori de vii.
În termen de 30 de zile de la comunicare sau afişare, cei interesaţi pot face intimpinare la comitetul executiv al consiliului popular judeţean privind delimitarea şi atribuirea denumirii de origine.
Intimpinarea va fi rezolvatã de cãtre organele de specialitate de pe lîngã consiliul popular judeţean, în termen de 30 de zile de la depunere. Cei nemultumiti se pot adresa, în termen de 15 zile de la comunicare, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, care, prin organele sale de specialitate, va rezolva plîngerea în termen de cel mult 60 de zile de la depunere.
Lucrãrile de delimitare teritorialã şi atribuire a denumirii de origine devin obligatorii dacã intimpinarea nu a fost introdusã în termen sau dacã ea nu a fost rezolvatã în favoarea solicitantului.
ART. 6
Lucrãrile definitive de delimitare teritorialã a podgoriilor şi centrelor viticole, precum şi cele privind atestarea dreptului la denumire de origine se evidenţiazã distinct în cadastrul financiar.
ART. 7
Pentru aplicarea mãsurilor privind folosirea raţionalã a fondului funciar viticol, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor organizeazã introducerea registrului viticol, obligatoriu pentru toţi deţinãtorii de vii, în care vor fi trecute suprafeţele cultivate pe categorii de vii, sortimente şi soiuri.
ART. 8
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetãri pentru viticultura şi vinificaţie şi staţiunile experimentale, precum şi catedrele de specialitate din învãţãmîntul superior agricol rãspund de crearea de noi soiuri şi selectii clonale valoroase de struguri pentru masa şi vin, mai productive şi cu însuşiri calitative şi tehnologice superioare.
ART. 9
Se considera material sãditor viticol în sensul prezentei legi:
- coardele de vita nobila destinate altoirii sau inradacinarii;
- butasii de vita portaltoi destinaţi altoirii şi inradacinarii;
- vitele altoite;
- vitele nobile pe rãdãcini proprii;
- butasii portaltoi inradacinati.
ART. 10
Producerea materialului sãditor viticol se realizeazã pe baza planului stabilit de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, numai în pepinierele unitãţilor agricole socialiste, autorizate în acest scop.
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetãri pentru viticultura şi vinificaţie şi staţiunile experimentale, va produce vite altoite din categoria elita pentru înfiinţarea plantaţiilor mama, precum şi material sãditor selecţionat pentru plantaţiile de producţie. De asemenea, va elabora tehnologii imbunatatite de producere a butasilor portaltoi, vitelor altoite şi pe rãdãcini proprii şi va asigura îndrumarea tehnica a unitãţilor pepinieristice.
Unitãţile agricole de stat vor produce material sãditor selecţionat şi autentic, atît pentru nevoile proprii cît şi pentru unitãţile cooperatiste şi export.
Cooperativele agricole de producţie vor produce vite altoite autentice şi selecţionate şi coarde-altoi autentice, în structura de soiuri prevãzutã şi în cantitãţile solicitate de beneficiari.
ART. 11
Autorizaţia de înfiinţare şi funcţionare a pepinierei se elibereazã de cãtre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor numai acelor unitãţi care îndeplinesc condiţiile prevãzute în normele tehnice, elaborate de cãtre acesta.
Unitãţile producãtoare garanteazã şi rãspund de categoria şi puritatea biologica a soiurilor, de calitatea şi starea de sãnãtate a materialului sãditor viticol produs.
În cazul în care se constata ca unele unitãţi de producere a materialului sãditor viticol nu-şi realizeazã sarcinile calitative şi de structura a soiurilor prevãzute prin plan, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va aplica sancţiuni celor vinovaţi şi le va retrage autorizaţia de funcţionare.
ART. 12
Controlul categoriei şi puritatii biologice se efectueazã şi se certifica anual de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
Materialul sãditor viticol care nu îndeplineşte condiţiile de sãnãtate prevãzute în standardele de stat sau normele interne, este distrus de cãtre unitãţile producãtoare, în prezenta organelor de control ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
ART. 13
Comercializarea materialului sãditor viticol se efectueazã prin unitãţile de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, pe baza planului stabilit de cãtre acesta.
Livrarea şi transportul de material sãditor viticol se fac pe baza certificatului de garantare a categoriei şi a puritatii biologice, precum şi a buletinului de libera circulaţie fitosanitara, eliberate de cãtre organele de specialitate.
ART. 14
Importul şi exportul de vite altoite, coarde-altoi şi butaşi portaltoi se vor face numai de cãtre întreprinderile de comerţ exterior din subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
ART. 15
În vederea satisfacerii cererii de consum a populaţiei şi a pieţei externe cu struguri şi vin, soiurile folosite la înfiinţarea plantaţiilor vor trebui sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) pentru strugurii de masa:
- sa alcatuiasca un sortiment bogat cu coacerea esalonata în timp;
- sa fie de calitate superioarã, cu însuşiri gustative deosebite, boabe uniforme ca mãrime, într-o gama variata de culori şi forme şi, pe cît posibil, fãrã seminţe;
- sa asigure un procent ridicat de struguri-marfa şi sa fie rezistente la transport şi pãstrare îndelungatã în depozite.
b) pentru strugurii de vin:
- sa corespundã direcţiilor de producţie stabilite pentru fiecare podgorie şi centru viticol;
- sa contribuie la creşterea ponderii sortimentului pentru vinuri uşoare, de consum curent;
- sa favorizeze extinderea sortimentului pentru vinuri de calitate superioarã, albe, roşii şi aromate;
- sa asigure sortimentele necesare pentru producerea de vinuri spumante, vinuri aromatizate şi distilate.
ART. 16
Plantaţiile de vii şi de portaltoi vor putea fi înfiinţate numai pe baza autorizaţiei de plantare, eliberata de cãtre direcţia generalã judeteana pentru agricultura, industrie alimentara, silvicultura şi ape. Înfiinţarea se face pe baza de proiect cu respectarea lucrãrilor de prevenire şi combatere a eroziunii solului, a normelor tehnice de plantare şi a asigurãrii condiţiilor de mecanizare, a soiurilor şi sortimentelor stabilite prin programul de dezvoltare a viticulturii.
ART. 17
Înfiinţarea plantaţiilor de hibrizi direct producãtori, precum şi folosirea materialului sãditor provenit din vite de hibrizi direct producãtori la completarea golurilor din plantaţiile de vii altoite şi indigene, sînt interzise.
ART. 18
Defrişarea oricãror suprafeţe de vii roditoare sau de portaltoi se poate face numai pe baza de autorizaţie eliberata de direcţia generalã judeteana pentru agricultura, industrie alimentara, silvicultura şi ape, potrivit planului şi normelor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
ART. 19
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetãri pentru viticultura şi vinificaţie şi staţiunile experimentale, precum şi catedrele de specialitate din învãţãmîntul superior agricol, pe baza rezultatelor obţinute în cercetare şi producţie, vor elabora tehnologii diferenţiate de cultura pentru strugurii de masa şi vin, în funcţie de direcţiile de producţie, de potenţialul plantaţiilor, de particularitãţile biologice ale soiurilor şi condiţiile naturale ale fiecãrei podgorii. De asemenea, pentru aplicarea în practica a rezultatelor ştiinţifice obţinute, vor acorda asistenta tehnica tuturor unitãţilor producãtoare, din raza lor de activitate.
ART. 20
Unitãţile socialiste deţinãtoare de vii, plantaţii portaltoi sau şcoli de vita şi persoanele care poseda vii roditoare sînt obligate sa execute lucrãrile de întreţinere pentru a asigura creşterea normalã a viţei de vie şi obţinerea de producţii corespunzãtoare potenţialului cantitativ şi calitativ al soiurilor şi podgoriei, cu respectarea tehnologiilor de cultura.
Se va acorda o grija deosebita asigurãrii densitatii plantaţiilor, prin completarea golurilor din viile ţinere cît şi din cele aflate în producţie.
CAP. 2
Producţia vinicolã
ART. 21
Vinurile, în funcţie de calitatea şi însuşirile lor tehnologice, pot fi: de consum curent, de calitate superioarã şi speciale.
a) Vinurile de consum curent sînt acelea care se obţin din soiuri sau sortimente de soiuri de mare producţie, în podgorii sau centre viticole specializate în aceasta direcţie de producţie. Din aceasta categorie fac parte şi vinurile ce se obţin din viile rãzleţe.
Tãria alcoolicã minima a vinurilor de consum curent este de 8% în volume.
b) Vinurile de calitate superioarã sînt cele care se obţin din soiuri sau sortimente de soiuri cu însuşiri tehnologice deosebite, în podgorii sau centre viticole specializate în aceasta direcţie de producţie şi dupã o tehnologie anume stabilitã.
Tãria alcoolicã a acestor vinuri este de cel puţin 10,5% în volume.
Unele din aceste vinuri, care se disting prin originalitatea însuşirilor şi caracteristicilor, imprimate de locul de producere delimitat, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultura, de nivelul producţiei şi de tehnologia consacratã, se vor numi vinuri de calitate superioarã cu denumiri de origine.
Punerea în consum a vinurilor de calitate superioarã se face cu indicarea podgoriei sau a centrului viticol, a soiului sau sortimentului de soiuri, iar la vinurile de calitate superioarã cu denumire de origine se va indica şi locul de producere delimitat în acest scop, precum şi anul de recolta.
Vinurile produse în podgorii şi centre viticole, dar care nu îndeplinesc condiţiile pentru vinuri de calitate superioarã, vor fi trecute în categoria vinurilor de consum curent şi valorificate ca atare.
c) Vinurile speciale sînt cele obţinute din musturi sau vinuri supuse unor tratamente autorizate, în cursul prelucrãrii sau dupã aceea şi ale cãror caracteristici sînt determinate de însuşirile tehnologice ale materiei prime şi de tehnologia aplicatã la prelucrare.
Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile cu adaos de zahãr, de must concentrat, de mistel sau alcool alimentar, cu caracteristicile tehnologice prevãzute în normele tehnice de calitate.
ART. 22
Vinul de hibrizi se obţine din strugurii de hibrizi direct producãtori şi este destinat, în principal, pentru obţinerea alcoolului de vin şi oţetului.
Vinul de hibrizi poate fi pus în consum ca atare, cu condiţia sa fie valorificat sub denumirea de "vin de hibrizi".
Amestecul de struguri sau de vin provenit de la vitele altoite şi indigene, cu cel de hibrizi direct producãtori, în scopul valorificãrii este interzis. În cazul în care se produce un asemenea amestec, vinul rezultat este considerat "vin de hibrizi" şi va fi valorificat în condiţiile prevãzute la alineatul precedent.
ART. 23
Vinurile proprii consumului sînt cele care au fost realizate prin practici şi tratamente autorizate şi se încadreazã sub raportul însuşirilor organoleptice şi al compoziţiei chimice în limitele stabilite prin normele tehnice.
ART. 24
Vinurile care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 23 sînt improprii consumului. Ele sînt destinate industrializarii pentru fabricarea alcoolului din vin sau oţetului, fie direct, fie dupã o prelucrare corespunzãtoare.
ART. 25
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu consultarea organelor centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene interesate, stabileşte pentru fiecare podgorie şi centru viticol tipurile de vin şi de produse pe baza de must sau vin, precum şi tehnologia de producere a acestora.
ART. 26
Vinurile de calitate superioarã cu denumire de origine, în funcţie de perioada de recoltare a strugurilor, se vor putea încadra în urmãtoarele trepte de calitate: cules la maturitate deplina, la supramaturare şi la stafidire.
Denumirea de origine va putea fi purtata şi de unele vinuri speciale, de produsele obţinute din distilate de vin invechite, precum şi de alte produse vinicole care vor îndeplini condiţiile prevãzute la art. 21 lit. b alin. 3.
ART. 27
Obţinerea, maturarea, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor de calitate superioarã, a vinurilor speciale, a distilatelor de vin invechite, precum şi a altor produse vinicole, care poarta denumire de origine, se vor efectua în arealul de producere delimitat şi în condiţiile stabilite prin normele tehnice.
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va autoriza, în cazuri cu totul excepţionale şi sub control special, ca maturarea, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor şi a produselor pe baza de vin, care poarta denumire de origine, sa se efectueze în întreprinderi specializate din afarã arealului de provenienta. În acest caz, pe eticheta va figura, în mod obligatoriu, şi denumirea întreprinderii care efectueazã îmbutelierea.
ART. 28
Pentru satisfacerea cerinţelor şi exigenţelor consumatorilor, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetãri pentru viticultura şi vinificaţie şi staţiunile experimentale, precum şi catedrele de specialitate din învãţãmîntul superior agricol vor stabili mãsuri tehnice şi organizatorice menite sa asigure îmbunãtãţirea tehnologiilor de obţinere a vinurilor şi diversificarea gamei de produse pe baza de must şi vin, potrivit potenţialului natural al podgoriilor din ţara noastrã.
ART. 29
Producerea vinurilor se face în interiorul podgoriei sau centrului viticol, de cãtre întreprinderile şi organizaţiile socialiste care au sarcini de plan, iar de ceilalţi cultivatori numai pentru strugurii din producţia proprie.
ART. 30
Producerea vinurilor speciale, cum sînt cele spumante, spumoase, aromatizate sau alcoolizate, a distilatelor de vin şi a altor bãuturi pe baza de struguri, de must sau de vin, se face numai în întreprinderi sau unitãţi autorizate de cãtre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
ART. 31
Tratamentele aplicate strugurilor la prelucrare, mustului şi produselor pe baza de must şi vin, permise în practica de vinificare şi conservare, sînt cele stabilite prin normele tehnice, emise de cãtre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu avizul Ministerului Sãnãtãţii.
ART. 32
Sînt interzise urmãtoarele practici în producerea vinurilor:
a) adaugirea în must sau vin a alcoolului, distilatelor alcoolice de orice fel, mustului concentrat, zahãrului şi produselor aromatizante sau colorante alimentare;
b) adaugirea în must sau vin a apei, substanţelor indulcitoare şi a altor produse care modifica compozitia şi însuşirile organoleptice;
c) cupajarea vinurilor din podgorii diferite şi de categorii diferite, în afarã celor admise în baza normelor tehnice;
d) amestecarea vinurilor sanatoase cu cele improprii consumului;
e) tratarea mustului şi vinului cu produse şi materiale neautorizate;
f) alte practici, în afarã celor stabilite prin normele tehnice.
Sînt exceptate de la prevederile acestui articol lit. a vinurile speciale de la art. 21 alin. 1 lit. c.
În anii cu condiţii nefavorabile pentru acumularea zahãrului în struguri, în mod excepţional, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, la propunerea organelor de specialitate, va putea autoriza, dupã caz, adaugirea a cel mult 30g zahãr la litrul de must, cu condiţia ca vinul obţinut sa nu conţinã zahãr nefermentat. Aceste vinuri nu vor putea purta denumire de origine.
ART. 33
Obţinerea bãuturilor fermentate din stafide sau din alte materii prime decît struguri ca: mere, coacaze, agrise sau alte fructe, în scopul comercializãrii, este permisã numai cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Aceste bãuturi nu pot fi denumite vinuri.
ART. 34
Unitãţile producãtoare de vin de consum curent şi de calitate superioarã, precum şi cele care depoziteaza, conditioneaza ori imbuteliaza aceste vinuri, nu au dreptul sa ţinã în acelaşi local musturi concentrate, misteluri, distilate şi alcool de orice fel, zahãr şi soluţii zaharoase, bãuturi şi sucuri care nu provin din struguri sau derivate ale acestora, substanţe colorante şi aromatizante.
ART. 35
Comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole constituie monopol de stat şi se realizeazã prin organizaţii economice de specialitate.
Exportul vinului şi al produselor pe baza de must şi vin se va face prin unitãţile specializate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
Cooperativele agricole de producţie pot valorifica, în condiţiile legii, cantitãţile rãmase disponibile dupã achitarea obligaţiilor cãtre stat. Membrii cooperatori şi producãtorii individuali pot valorifica cantitãţile destinate consumului propriu dacã achitã taxele legale şi le vînd direct din gospodãrie consumatorilor.
ART. 36
Transportul vinurilor şi al celorlalte bãuturi obţinute pe baza de struguri şi vin, de la unitãţile în care s-au produs cãtre unitãţile de depozitare, maturare, condiţionare, imbuteliere sau comercializare, precum şi cãtre cele de industrializare, va fi însoţit de buletinul de analiza şi de buletinul de atestare a denumirii de origine pentru produsele îndreptãţite a purta aceasta denumire.
ART. 37
Vinurile şi celelalte bãuturi pe baza de vin, cu denumire de origine, destinate consumului intern, vor fi comercializate, în mod obligatoriu, numai imbuteliate.
ART. 38
Calitatea vinurilor şi a celorlalte bãuturi provenite din must şi vin, importate, trebuie sa fie doveditã prin certificate eliberate de laboratoare recunoscute în ţara de origine. Certificatul va conţine, în mãsura în care convenţia dintre state nu prevede altfel, indicaţii asupra provenientei, compoziţiei chimice şi confirmarea ca acestea corespund prevederilor legii din ţara de origine.
ART. 39
Vinurile şi celelalte bãuturi provenite din must şi din vin, importate fãrã a fi imbuteliate, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate; cele care se imbuteliaza în ţara vor purta pe eticheta menţiunea "îmbuteliat în România".
CAP. 3
Organele de îndrumare şi control
ART. 40
În cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va funcţiona Oficiul naţional al viei şi vinului, avînd urmãtoarele atribuţii:
- ia parte la principalele acţiuni privind dezvoltarea viticulturii şi la aplicarea prevederilor din prezenta lege;
- avizeazã propunerile de delimitare a plantaţiilor viticole în care se produc vinuri şi produse pe baza de vin cu dreptul de a purta denumire de origine;
- propune organizarea de manifestãri naţionale şi internaţionale cu caracter viticol şi vinicol.
Componenta Oficiului naţional al viei şi vinului se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor.
ART. 41
Pentru exercitarea controlului cu privire la îndeplinirea prevederilor legii viei şi vinului, în cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, va funcţiona Inspecţia de stat viti-vinicolã, care va urmãri:
- respectarea legislaţiei privind înfiinţarea plantaţiilor de vii, de portaltoi şi pepinierelor viticole;
- aplicarea mãsurilor agrotehnice, diferenţiat pe podgorii, centre viticole şi direcţii de producţie, precum şi a schemelor tehnologice pentru fiecare tip de vin şi produse pe baza de must şi vin;
- pãstrarea, transportul, circulaţia şi desfacerea produselor viticole şi vinicole potrivit normelor în vigoare.
CAP. 4
Dispoziţii finale
ART. 42
Definiţiile privind categoriile biologice de material sãditor, strugurii, produsele obţinute din struguri şi din vin, precum şi bãuturile alcoolice casnice sînt cele precizate în anexa, care face parte integrantã din prezenta lege.
ART. 43
Condiţiile de delimitare teritorialã a culturii viţei de vie; modul şi condiţiile de eliberare a autorizaţiei de înfiinţare a plantaţiilor de vii şi a pepinierelor, amplasarea şi funcţionarea acestora; condiţiile pe care trebuie sa le îndeplineascã localurile şi vinurile proprii consumului; condiţiile de atribuire a denumirii de origine şi condiţiile de obţinere, maturare, condiţionare a acestor vinuri; tratamentele ce se aplica mustului şi vinului; clasarea vinurilor; modalitãţile de exercitare a controlului şi constatãrii abaterilor, precum şi alte mãsuri de aplicare a prezentei legi se stabilesc prin normele tehnice emise de cãtre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
ART. 44
Încãlcarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, materialã, civilã sau penalã.
Nerespectarea prevederilor art. 13 alin. 1 şi art. 35 alin. 1 se pedepseşte potrivit art. 295 lit. a din Codul penal; nerespectarea cu ştiinţa sau din neglijenţa a prevederilor art. 22 alin. 2 şi 3, precum şi punerea în consum a vinurilor improprii se pedepseşte, dupã caz, potrivit art. 248 şi 249 din Codul penal; nerespectarea cu ştiinţa a prevederilor art. 32 alin. 1 se pedepseşte potrivit art. 297 din Codul penal.
Încãlcarea prevederilor art. 7, 10 alin. 1, art. 11, 13 alin. 2, art. 14, 16, 17, 18, 20, 21 lit. a şi b, art. 27, 29, 30, 33, 34, 36, 37, 38 şi 39 din prezenta lege, precum şi sãvîrşirea de alte fapte ce vor fi stabilite şi sancţionate prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, constituie contravenţie.
Dispoziţiile Legii nr. 2/1970 privind asigurarea şi controlul calitãţii produselor sînt aplicabile în activitatea viticolã şi vinicolã, în mãsura în care prezenta lege nu prevede altfel.
Constatarea infracţiunilor sãvîrşite la prezenta lege se face de cãtre organele de urmãrire penalã şi de specialişti anume împuterniciţi de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.
ART. 45
În vederea orientarii de viitor a viticulturii tarii şi a stabilirii sar- sarcinilor de plan de perspectiva, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimenta- re, Silviculturii şi Apelor va organiza periodic recensamintul patrimoniului viticol.
ART. 46
Prezenta lege intra în vigoare la 3 luni de la data publicãrii ei.


ANEXA 1

Cuprinzînd definiţii privind categoriile biologice de material sãditor viticol, strugurii, producţia obţinutã din struguri, must şi vin, precum şi bãuturile alcoolice casnice

1. Material sãditor elita este cel rezultat din plantaţiile de soiuri noi şi de cloni omologati, obţinuţi în urma unui proces de ameliorare.
2. Material sãditor selecţionat este cel obţinut din plantaţiile-mama de coarde-altoi şi butaşi portaltoi înfiinţate cu material elita, precum şi cel rezultat în urma aplicãrii selecţiei în masa timp de minimum 3 ani în plantaţiile furnizoare de coarde-altoi şi de butaşi portaltoi.
3. Material sãditor autentic este acela care întruneşte, în totalitate, caracterele şi însuşirile morfologice şi biologice proprii soiului respectiv.
4. Strugurii de vin sînt acei care datoritã caracteristicilor lor tehnologice se folosesc, în principal, la vinificare cu mijloace obişnuite şi genereazã în mod spontan o fermentaţie alcoolicã.
5. Strugurii de masa sînt acei care datoritã caracteristicilor lor sînt destinaţi, în principal, consumului în stare proaspãta şi se obţin din soiuri de vita specializate în aceasta direcţie de producţie.
6. Stafidele sînt boabe de struguri - cu sau fãrã seminţe - obţinute din soiurile cultivate în acest scop, deshidratate şi care nu pot fi zdrobite cu utilajele obişnuite de vinificaţie şi nu fermenteaza în mod spontan.
7. Mustuiala de struguri este produsul rezultat din zdrobirea strugurilor proaspeţi, cu sau fãrã ciorchini.
8. Mustul este produsul lichid rezultat exclusiv din zdrobirea strugurilor, scurgerea ravacului, presarea mustuielii sau din presarea strugurilor proaspeţi.
Mustul poate fi: proaspãt, tãiat şi concentrat.
9. Mustul tãiat este mustul oprit din fermentaţie alcoolicã prin unul dintre procedeele tehnologice autorizate şi al cãrui conţinut în alcool nu depãşeşte 1% în volume.
10. Mustul concentrat este produsul obţinut prin eliminarea unei pãrţi a apei din mustul proaspãt sau tãiat şi al cãrui conţinut în zaharuri este de cel puţin 650g/l.
Concentrarea mustului se poate face la presiune normalã sau sub vacuum.
11. Sucul de struguri este produsul obţinut direct din mustul de struguri proaspeţi, cãruia i s-au aplicat tratamente de stabilizare admise prin normele tehnice. De asemenea, sucul poate fi obţinut din sucul sau mustul concentrat cu adaos de apa pînã la concentratia de zahãr normalã pentru sucul de struguri. Se admite cel mult 1% alcool în volume.
12. Mistelul este produsul obţinut prin alcoolizarea mustului sau mustuielii de struguri, neintrate în fermentaţie. Mistelul este destinat, în principal, ca materie prima pentru prepararea unor vinuri speciale.
13. Tescovina este produsul rezultat dupã scurgerea mustului sau vinului, prin presarea boştinei sau mustuielii.
14. Vinul este bãutura obţinutã exclusiv prin fermentatia alcoolicã, completa sau parţialã, a strugurilor proaspeţi zdrobiţi sau supuşi unor prelucrari autorizate, ori a mustului de struguri proaspeţi.
15. Vinul spumant este cel care are un conţinut de bioxid de carbon de origine endogenã, obţinut prin fermentarea naturala în sticle sau rezervoare şi care la temperatura de 20 grade C dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat o presiune de minimum 3,5 atmosfere.
16. Vinul spumos este cel care are un conţinut de bioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, dezvoltind la temperatura de 20 grade C o presiune de minimum 2,5 atmosfere.
17. Vinul aromatizat este cel care se obţine din vin, din must proaspãt sau concentrat, peste care s-au adãugat substanţe aromatizante obţinute din plante admise de legislaţia sanitarã, distilat de vin sau din alte alcooluri alimentare, precum şi alte vinuri speciale.
Proporţia mustului, a vinului natural sau special, folosite la prepararea vinului aromatizat trebuie sa fie de cel puţin 70% din produsul finit.
18. Vinul alcoolizat este cel obţinut din mustuiala de struguri sau din must, parţial fermentate, ori din vin. Vinul alcoolizat are o concentraţie de 16-24% alcool în volume. La prepararea lui este admis adaosul de distilat de vin sau alte alcooluri alimentare.
19. Distilatul de vin este produsul obţinut prin distilarea vinului cu caracteristici specifice acestui scop şi care are o tãrie alcoolicã cuprinsã între 60-70% în volume.
20. Distilatul de tescovina şi distilatul de drojdie de vin sînt produse provenite din distilarea tescovinei fermentate a lichidului rezultat din difuzia tescovinei, a drojdiei de vin şi lichidului obţinut din presarea drojdiei.
Punerea în consum a produselor obţinute din aceste distilate se face cu arãtarea, în mod obligatoriu, a materiei prime din care au rezultat.
[CONTINUAREA ANEXEI 1 ÎN ANEXA 2]

ANEXA 2
[CONTINUAREA ANEXEI 1]

21. Oţetul alimentar este produsul obţinut prin transformarea alcoolului etilic în acid acetic şi poate fi produs numai din vin, sau din amestec de vin cu alcool etilic alimentar.
22. Bãuturi alcoolice casnice sînt bãuturile obţinute din subproduse şi reziduuri de la vinificare sau distilare, din fructe proaspete, uscate sau industrializate, ori din alte asemenea produse, supuse fermentãrii cu sau fãrã adaos de apa, zahãr sau alte produse indulcitoare.
Bãuturile alcoolice casnice nu pot fi comercializate sub nici o forma, ele fiind destinate, în exclusivitate, consumului propriu.

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016