Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare
CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Etica în activitãţile de cercetare ştiinţificã, dezvoltare tehnologicã şi de inovare, denumite în continuare activitãţi de cercetare-dezvoltare, se bazeazã pe un ansamblu de principii morale şi de proceduri destinate respectãrii acestora. (2) Principiile morale şi procedurile destinate respectãrii acestora sunt cele reunite în Codul de eticã şi deontologie profesionalã al personalului de cercetare-dezvoltare, elaborat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. (3) Respectarea acestor principii morale determinã buna conduitã în activitatea de cercetare-dezvoltare. ART. 2 (1) Activitatea de cercetare-dezvoltare trebuie sã se desfãşoare în respect faţã de fiinţa şi demnitatea umanã, precum şi faţã de suferinţa animalelor, care trebuie prevenitã sau redusã la minimum. (2) Buna conduitã în cercetare-dezvoltare trebuie sã se desfãşoare cu ocrotirea şi refacerea mediului natural şi a echilibrului ecologic, asigurându-se protecţia acestora faţã de eventualele agresiuni produse de ştiinţã şi tehnologie. (3) Buna conduitã în cercetare-dezvoltare exclude: a) ascunderea sau înlãturarea rezultatelor nedorite; b) confecţionarea de rezultate; c) înlocuirea rezultatelor cu date fictive; d) interpretarea deliberat distorsionatã a rezultatelor şi deformarea concluziilor; e) plagierea rezultatelor sau a publicaţiilor altor autori; f) prezentarea deliberat deformatã a rezultatelor altor cercetãtori; g) neatribuirea corectã a paternitãţii unei lucrãri; h) introducerea de informaţii false în solicitãrile de granturi sau de finanţare; i) nedezvãluirea conflictelor de interese; j) deturnarea fondurilor de cercetare; k) neînregistrarea şi/sau nestocarea rezultatelor, precum şi înregistrarea şi/sau stocarea eronatã a rezultatelor; l) lipsa de informare a echipei de cercetare, înaintea începerii proiectului, cu privire la: drepturi salariale, rãspunderi, coautorat, drepturi asupra rezultatelor cercetãrilor, surse de finanţare şi asocieri; m) lipsa de obiectivitate în evaluãri şi nerespectarea condiţiilor de confidenţialitate; n) publicarea sau finanţarea repetatã a aceloraşi rezultate ca elemente de noutate ştiinţificã. (4) Personalul de cercetare-dezvoltare are responsabilitãţi conform legislaţiei în domeniu şi codurilor deontologice profesionale în cercetãrile pe subiecţi umani, în folosirea animalelor pentru experimente şi în protecţia mediului. (5) Buna conduitã în cercetare-dezvoltare se asigurã în conformitate cu reglementãrile internaţionale din domeniu, cu legislaţia Uniunii Europene şi cu regulile de eticã ale programelor de cercetare ştiinţificã ale acesteia. ART. 3 Datele contradictorii, diferenţele de concepţie experimentalã sau de practicã, diferenţele de interpretare a datelor, diferenţele de opinie sunt factori specifici cercetãrii-dezvoltãrii şi nu constituie abateri de la buna conduitã. ART. 4 În sensul prezentei legi, urmãtorii termeni sunt definiţi astfel: a) frauda în ştiinţã - acţiunea deliberatã de confecţionare, falsificare, plagiere sau înstrãinare ilicitã a rezultatelor cercetãrii ştiinţifice; b) confecţionarea de date - înregistrarea şi prezentarea unor date din imaginaţie, care nu sunt obţinute prin metodele de lucru folosite în cercetare; c) falsificare - mãsluirea materialelor de cercetare, a echipamentelor, proceselor sau rezultatelor; omiterea unor date sau rezultate de naturã a deforma rezultatele cercetãrii; d) plagiat - însuşirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie personalã; e) conflict de interese - situaţia de incompatibilitate în care se aflã o persoanã care are un interes personal ce influenţeazã imparţialitatea şi obiectivitatea activitãţilor sale în evaluarea, monitorizarea, realizarea şi raportarea activitãţilor de cercetare-dezvoltare; interesul personal include orice avantaj pentru persoana în cauzã, soţul/soţia, rude ori afini, pânã la gradul al patrulea inclusiv, sau pentru instituţia din care face parte.
CAP. II Consiliul Naţional de Eticã a Cercetãrii Ştiinţifice, Dezvoltãrii Tehnologice şi Inovãrii ART. 5 (1) În vederea coordonãrii şi monitorizãrii aplicãrii normelor de conduitã moralã şi profesionalã în activitãţile de cercetare-dezvoltare, se înfiinţeazã Consiliul Naţional de Eticã a Cercetãrii Ştiinţifice, Dezvoltãrii Tehnologice şi Inovãrii, denumit în continuare Consiliul Naţional de Eticã, organism consultativ, fãrã personalitate juridicã, pe lângã autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. (2) Componenţa şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Consiliului Naţional de Eticã se stabilesc prin ordin al conducãtorului autoritãţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (3) Membrii Consiliului Naţional de Eticã trebuie sã fie persoane cu activitate recunoscutã în domeniu: academicieni, profesori universitari, cercetãtori ştiinţifici gradul I, funcţionari publici, reprezentanţi ai autoritãţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi ai altor ordonatori principali de credite care au în subordine şi/sau în coordonare unitãţi de cercetare-dezvoltare. (4) Pentru activitatea desfãşuratã, membrii Consiliului Naţional de Eticã sunt remuneraţi de cãtre autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare, stabilit pentru unitãţile bugetare, în funcţie de orele efectiv lucrate. ART. 6 În sensul prezentei legi, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare este Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii. ART. 7 Consiliul Naţional de Eticã are urmãtoarele atribuţii: a) stabileşte principiile etice specifice domeniului de cercetare-dezvoltare; b) elaboreazã codurile de eticã pe domenii de activitate; c) stabileşte procedurile specifice de urmat în cazul apariţiei unei conduite necorespunzãtoare; d) urmãreşte aplicarea şi respectarea de cãtre unitãţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, precum şi de cãtre personalul de cercetare-dezvoltare a dispoziţiilor legale referitoare la normele de conduitã moralã şi profesionalã; e) formuleazã opinii şi recomandãri în legãturã cu problemele de naturã eticã ridicate de evoluţia ştiinţei şi a cunoaşterii; f) analizeazã cazurile sesizate referitoare la încãlcarea regulilor de bunã conduitã şi face recomandãri de soluţionare şi/sau de aplicare a sancţiunilor; g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. ART. 8 (1) Consiliul Naţional de Eticã îşi desfãşoarã activitatea în plen şi în comisii de eticã pe domenii de ştiinţã şi tehnologie, cu statut permanent sau temporar. (2) Consiliul Naţional de Eticã poate avea comisii de eticã, cu statut permanent, pentru: a) ştiinţe socioumaniste; b) ştiinţe legate de lumea viului; c) ştiinţe exacte şi tehnice. (3) Consiliul Naţional de Eticã are un aparat propriu de lucru şi, atunci când este cazul, poate apela la experţi.
CAP. III Comisiile de eticã ART. 9 (1) Unitãţile şi instituţiile care fac parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, unitãţile şi/sau instituţiile care conduc programe de cercetare-dezvoltare, precum şi unitãţile care asigurã valorificarea rezultatelor sunt responsabile pentru respectarea normelor şi a valorilor etice în cercetare-dezvoltare. (2) În cadrul unitãţilor şi al instituţiilor prevãzute la alin. (1) se înfiinţeazã comisii de eticã, pe lângã consiliile ştiinţifice sau, dupã caz, pe lângã consiliile de administraţie. (3) Componenţa comisiilor de eticã este propusã de consiliile ştiinţifice sau, dupã caz, de consiliile de administraţie şi se aprobã prin ordin al conducãtorului instituţiei sau al unitãţii prevãzute la alin. (1). ART. 10 Atribuţiile comisiilor de eticã sunt urmãtoarele: a) urmãresc în cadrul unitãţilor sau al instituţiilor respectarea codurilor de eticã specifice domeniului; b) cerceteazã cazurile de abateri de la etica profesionalã şi propun conducerii unitãţii sau instituţiei mãsurile necesare. ART. 11 (1) În cazul abaterilor de la buna conduitã, sesizate în scris, pe bazã de dovezi, de persoane sau instituţii cunoscute, procedura urmatã de comisiile de eticã cuprinde urmãtoarele etape: a) informarea în scris a persoanei/persoanelor incriminate cu privire la începerea anchetei, motivele şi dovezile existente; b) formularea de recomandãri cãtre conducãtorul instituţiei sau al unitãţii. (2) Termenul de rãspuns la sesizare este de maximum 30 de zile de la începerea anchetei. Persoana gãsitã vinovatã de cãtre comisia de eticã poate sã se adreseze Consiliului Naţional de Eticã, ce verificã contestaţia şi stabileşte în termen de 30 de zile verdictul, propunerile şi recomandãrile cãtre conducãtorul instituţiei sau al unitãţii. (3) Pentru analizarea contestaţiei, membrii Consiliului Naţional de Eticã au acces la acele documente ale instituţiei sau ale unitãţii care sunt legate de acuzaţiile ce urmeazã a fi verificate. ART. 12 Evaluarea din punct de vedere etic a proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare se realizeazã de cãtre comisiile de evaluare ale acestora şi va cuprinde în mod obligatoriu verificarea conformitãţii proiectelor respective cu: a) reglementãrile de eticã general aplicabile, referitoare la: 1. protecţia persoanei umane: - utilizarea embrionilor umani, precum şi a altor mostre biologice umane; - utilizarea datelor personale pentru bãnci biologice, inclusiv bãnci de gene; - utilizarea pentru teste clinice a persoanelor (indivizi sau populaţie) din urmãtoarele categorii: persoane care nu-şi pot da acordul, în special copii, femei gravide, voluntari sãnãtoşi; - protecţia datelor personale; 2. protecţia animalelor, inclusiv a animalelor transgenice şi a primatelor nonumane; 3. protecţia mediului; b) reglementãrile de eticã specifice, interne şi internaţionale, aplicabile pentru cercetarea respectivã şi care trebuie specificate explicit prin proiect. ART. 13 La elaborarea normelor referitoare la eticã, precum şi în derularea efectivã a activitãţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare se vor respecta reglementãrile internaţionale la care România este parte. ART. 14 (1) Pentru abaterile de la buna conduitã în cercetare-dezvoltare, constatate şi dovedite, Consiliul Naţional de Eticã propune aplicarea urmãtoarelor sancţiuni: a) îndepãrtarea persoanei/persoanelor din echipa de realizare a proiectului; b) schimbarea responsabilului de proiect; c) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrãrilor publicate prin încãlcarea regulilor de bunã conduitã; d) mustrare scrisã; e) retrogradarea din funcţie; f) suspendarea din funcţie; g) concedierea. (2) De asemenea, pentru abaterile de la buna conduitã în cercetare-dezvoltare se aplicã sancţiunile disciplinare prevãzute în Codul de eticã şi deontologie profesionalã al personalului de cercetare-dezvoltare, precum şi sancţiunile prevãzute în <>Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicatã, cu modificãrile ulterioare, în <>Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, republicatã, şi în <>Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
CAP. IV Dispoziţii finale ART. 15 Codurile etice pe domenii ale cercetãrii se elaboreazã de Consiliul Naţional de Eticã, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, şi se aprobã prin ordin al conducãtorului autoritãţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. ART. 16 Prezenta lege intrã în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 17 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, GHEORGHE BUZATU
Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, CONSTANTIN NIŢĂ
Bucureşti, 27 mai 2004. Nr. 206. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
