Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ART. I
<>Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se completeazã astfel:
- Dupã capitolul VII "Casa de Asigurãri a Avocaţilor" se introduce un capitol nou, capitolul VII^1, cu urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL VII^1
Exercitarea în România a profesiei de cãtre avocaţii care au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 80^1. - Dispoziţiile prezentului capitol se aplicã avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, care îşi exercitã profesia pe teritoriul României:
a) în mod independent sau în asociere;
b) ca avocaţi salariaţi în România;
c) prin prestarea de servicii.
Art. 80^2. - În sensul prezentului capitol:
a) avocat reprezintã orice persoanã provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care este autorizatã sã-şi desfãşoare activitãţile profesionale sub titlul profesional corespunzãtor obţinut într-un stat membru;
b) stat membru de origine reprezintã statul membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, în care un avocat a obţinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevãzute la lit. a), înainte de a practica profesia de avocat în România;
c) titlu profesional din statul membru de origine reprezintã titlul profesional utilizat în statul membru unde un avocat a obţinut dreptul de a folosi acest titlu, înainte de a practica profesia de avocat în România;
d) grupare reprezintã orice entitate, cu sau fãrã personalitate juridicã, organizatã potrivit legislaţiei unui stat membru, în cadrul cãreia avocaţii îşi desfãşoarã activitãţile profesionale împreunã, sub nume comun;
e) titlu profesional din România reprezintã titlul profesional sub care un avocat este înscris în Tabloul avocaţilor din România;
f) autoritatea românã competentã este structura din cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, desemnatã potrivit statutului.
Art. 80^3. - Avocaţii care profeseazã în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot desfãşura aceleaşi activitãţi profesionale ca şi avocaţii care profeseazã sub titlul profesional obţinut în România, pot acorda asistenţã juridicã şi pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice în faţa instanţelor române, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul internaţional, precum şi dreptul românesc, cu respectarea regulilor de procedurã aplicabile în faţa instanţelor române.
Art. 80^4. - (1) Avocaţii care profeseazã în România sub titlul profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea sub care îşi desfãşoarã profesia în statul membru de origine, exprimatã în limba oficialã sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.
(2) Pe lângã denumirea prevãzutã la alin. (1), în denumire se va menţiona, alãturi de forma juridicã de exercitare a profesiei în România, şi forma juridicã a grupãrii din statul membru de origine.
(3) Autoritatea românã competentã poate cere unui avocat care profeseazã sub titlul profesional obţinut în statul membru de origine sã indice gruparea profesionalã din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciarã în cadrul cãreia este admis sã-şi exercite profesia, potrivit legii din statul membru de origine.
(4) Avocatul care obţine admiterea în profesia de avocat în România în condiţiile art. 80^5 sau 80^14 are dreptul sã foloseascã titlul profesional din statul membru de origine, exprimat în limba oficialã sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alãturi de titlul profesional corespunzãtor profesiei de avocat din România.
Art. 80^5. - (1) Indiferent de forma de exercitare a activitãţii pe teritoriul României, avocaţii care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricând recunoaşterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de avocat şi a practicãrii acesteia sub titlul profesional din România.
(2) În vederea recunoaşterii diplomelor în România, solicitantul va trebui sã susţinã, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau sã efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc.
(3) Uniunea Naţionalã a Barourilor din România va stabili componenţa comisiei de evaluare, precum şi conţinutul şi modul de desfãşurare a examenului sau a stagiului, dupã caz.
(4) La depunerea cererii de recunoaştere a diplomei, în vederea determinãrii conţinutului şi modului de desfãşurare a examenului sau a perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica în prealabil dacã experienţa profesionalã dobânditã de solicitant este de naturã sã acopere în tot sau în parte diferenţele existente între dreptul românesc şi cel al statului membru de origine în care a fost obţinutã diploma, în vederea exceptãrii parţiale sau totale de la îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (2).
(5) Prevederile prezentului articol se completeazã cu dispoziţiile legislaţiei-cadru privind recunoaşterea reciprocã a calificãrilor profesionale.
Art. 80^6. - (1) Autoritatea competentã românã şi autoritãţile competente din statele membre de origine colaboreazã în vederea aplicãrii corespunzãtoare a dispoziţiilor prezentei legi, informaţiile care se obţin în cadrul acestor colaborãri fiind confidenţiale.
(2) Autoritatea competentã din statul membru de origine poate formula observaţii în cadrul procedurilor disciplinare care se desfãşoarã împotriva unui avocat care profeseazã sub titlul profesional din acel stat.
SECŢIUNEA a 2-a
Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de cãtre avocaţii care au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European
Art. 80^7. - (1) În condiţiile prezentei secţiuni, oricare dintre avocaţii prevãzuţi la art. 80^2 lit. a) poate desfãşura pe teritoriul României, cu caracter permanent şi sub titlul profesional din statul membru de origine, activitãţile prevãzute la art. 80^3.
(2) Avocaţii care îşi exercitã în mod permanent activitatea pe teritoriul României pot dobândi titlul profesional din România fie în condiţiile prevãzute la art. 80^5, fie potrivit art. 80^14.
Art. 80^8. - (1) Avocatul care doreşte sã profeseze în România sub titlul profesional din statul membru în care şi-a obţinut calificarea profesionalã se înscrie în tabloul special ţinut de barourile române, în condiţiile prezentului articol, ale art. 12 alin. (6) şi ale statutului profesiei.
(2) Autoritatea românã competentã înscrie avocatul solicitant pe baza prezentãrii unui certificat care atestã înregistrarea lui la autoritatea competentã din statul membru de origine. Autoritatea românã competentã informeazã autoritatea competentã din statul membru de origine despre înscriere.
(3) Certificatul prevãzut la alin. (2) trebuie sã fie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de formularea cererii de înscriere în Tabloul avocaţilor din România.
(4) La publicarea numelor avocaţilor înscrişi în România, autoritatea românã competentã va publica şi numele avocaţilor înscrişi potrivit prezentei secţiuni.
Art. 80^9. - (1) Avocaţilor care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine li se asigurã reprezentarea corespunzãtoare în asociaţiile profesionale ale avocaţilor din România, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale statutului profesiei; ei au cel puţin dreptul de a participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociaţii.
(2) Avocaţii care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine sunt obligaţi fie sã se asigure pentru rãspundere profesionalã, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei, fie sã devinã membri ai Casei de Asigurãri a Avocaţilor, în condiţiile prevãzute la cap. VII.
(3) Avocaţii pot fi scutiţi de obligaţiile prevãzute la alin. (2), dacã fac dovada unei asigurãri plãtite sau a unei alte garanţii date în condiţiile legii statului membru de origine, în mãsura în care asigurarea sau garanţia este echivalentã din punctul de vedere al condiţiilor şi al acoperirii. Dacã acoperirea este doar parţialã, avocaţii trebuie sã încheie o asigurare suplimentarã pentru a acoperi aspectele care nu se regãsesc în asigurarea sau în garanţia datã potrivit reglementãrilor din statul membru de origine.
Art. 80^10. - Avocaţii înscrişi în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot profesa ca salariaţi în oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocaţii care profeseazã sub titlul profesional obţinut în România.
Art. 80^11. - Avocaţii care profeseazã în România sub titlul profesional din statul membru de origine se supun aceloraşi reguli de conduitã profesionalã prevãzute în prezenta lege şi în statutul profesiei ca şi avocaţii care profeseazã sub titlul profesional obţinut în România, pentru activitãţile desfãşurate pe teritoriul ţãrii.
Art. 80^12. - (1) Avocaţii prevãzuţi în prezentul capitol rãspund disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI.
(2) Înainte de iniţierea procedurilor disciplinare împotriva unui avocat care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea românã competentã informeazã în cel mai scurt timp autoritatea competentã din statul membru de origine, furnizând orice informaţii utile în cauzã.
(3) Autoritatea românã competentã coopereazã cu autoritatea competentã din statul membru de origine pe tot parcursul desfãşurãrii procedurilor disciplinare.
(4) Retragerea permanentã sau temporarã de cãtre autoritatea competentã din statul membru de origine a autorizaţiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu interdicţia temporarã sau permanentã ca avocatul în cauzã sã profeseze în România sub titlul profesional din statul membru de origine.
Art. 80^13. - (1) Unul sau mai mulţi avocaţi din aceeaşi grupare ori din acelaşi stat membru, care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa în România prin înfiinţarea unui sediu secundar al grupãrii respective, organizat în orice formã de exercitare a profesiei de avocat prevãzutã de legea românã.
(2) Profesia de avocat se poate exercita şi în cadrul formelor asociate prevãzute de legea românã, astfel:
a) mai mulţi avocaţi din diferite state membre, care profeseazã sub titlurile profesionale din statele membre de origine;
b) unul sau mai mulţi avocaţi dintre cei prevãzuţi la lit. a) şi unul sau mai mulţi avocaţi din România.
(3) Avocatul care intenţioneazã sã profeseze sub titlul profesional din statul membru de origine informeazã autoritatea românã competentã despre faptul cã este membru al unei forme de exercitare a profesiei în statul membru de origine şi furnizeazã toate detaliile relevante despre acea grupare.
Art. 80^14. - (1) Avocaţii care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine şi care îşi desfãşoarã activitatea efectiv şi cu regularitate, pe o perioadã de cel puţin 3 ani în România, în domeniul dreptului românesc sau al dreptului comunitar sunt admişi în profesia de avocat în România, fãrã a fi necesarã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 80^5, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate.
(2) În faţa autoritãţii române competente solicitanţii trebuie sã facã dovada desfãşurãrii cu regularitate a activitãţii în România pe o perioadã de cel puţin 3 ani în domeniul dreptului românesc sau comunitar. În acest scop:
a) avocaţii trebuie sã prezinte toate informaţiile şi documentele relevante cu privire la numãrul de cauze în care au acordat asistenţã juridicã, precum şi cu privire la natura acestora;
b) autoritatea românã competentã poate sã verifice caracterul efectiv şi regularitatea activitãţii desfãşurate şi poate cere avocatului, dacã este necesar, sã ofere clarificãri, în scris sau verbal, cu privire la informaţiile şi documentele prevãzute la lit. a).
(3) Avocaţii care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine în România pot oricând sã cearã ca diplomele sã le fie recunoscute, potrivit dispoziţiilor art. 80^5, în vederea obţinerii admiterii în profesia de avocat în România şi a exercitãrii acesteia sub titlul profesional astfel obţinut.
(4) Avocaţii care profeseazã sub titlul profesional din statul membru de origine şi care au desfãşurat în mod efectiv şi cu regularitate o activitate profesionalã în România pe o perioadã de cel puţin 3 ani, dar pe o perioadã mai scurtã în domeniul dreptului românesc, pot obţine admiterea în profesia de avocat şi dreptul de a o practica sub titlul profesional din România, fãrã a fi necesarã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 80^5, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate, dupã urmãtoarea procedurã:
a) autoritatea românã competentã ia în considerare desfãşurarea efectivã şi cu regularitate a activitãţii în perioada de cel puţin 3 ani, cunoştinţele şi experienţa profesionalã dobândite în România, precum şi orice participare la prelegeri şi seminarii despre dreptul românesc sau deontologia profesiei de avocat;
b) solicitantul pune la dispoziţia baroului român orice informaţie şi documentaţie relevantã, în special despre cauzele în care a acordat asistenţã juridicã.
(5) Decizia autoritãţii române competente de a nu acorda înscrierea automatã în cazul în care nu s-a prezentat dovada cã cerinţele prevãzute la alin. (1) sau (4) au fost îndeplinite va fi motivatã, comunicatã solicitantului şi baroului şi supusã cãilor de atac prevãzute de statutul profesiei.
(6) Desfãşurarea efectivã şi cu regularitate a activitãţii avocatului în România şi capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu susţinut cu comisia de evaluare prevãzutã la art. 80^5.
(7) Autoritatea românã competentã poate, printr-o decizie motivatã şi supusã cãilor de atac prevãzute de statutul profesiei, sã refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat în România, dacã se considerã cã aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor plângeri şi incidente de orice fel.
(8) Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România sunt obligaţi sã pãstreze confidenţialitatea informaţiilor primite cu ocazia examinãrii cererii de acordare a titlului profesional în România.
SECŢIUNEA a 3-a
Exercitarea în România, prin prestarea de servicii, a profesiei de cãtre avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European
Art. 80^15. - (1) În condiţiile prezentei secţiuni, avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European pot desfãşura în România activitãţi profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestãrii de servicii.
(2) Activitatea de prestare de servicii prevãzutã la alin. (1) se exercitã în România prin reprezentarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice în justiţie sau în faţa autoritãţilor publice, în condiţiile prevãzute pentru avocaţii stabiliţi în acest stat, fãrã a fi necesarã înscrierea în barou.
(3) Pentru exercitarea altor activitãţi decât cele menţionate la alin. (2), avocatul respectã condiţiile şi regulile de conduitã profesionalã ale statului membru de origine, precum şi legislaţia românã privind profesia, în special cu privire la incompatibilitãţi, la secretul profesional, la relaţiile dintre avocaţi, la interdicţia ca acelaşi avocat sã reprezinte douã pãrţi având interese contrarii, precum şi la publicitate. Un avocat care nu este stabilit în România este ţinut de respectarea acestor reguli numai în mãsura în care respectarea lor este justificatã obiectiv pentru asigurarea exercitãrii corecte a activitãţilor de avocat, a demnitãţii profesiei şi a respectãrii regulilor privind incompatibilitatea.
Art. 80^16. - (1) Autoritatea românã competentã cere avocatului care presteazã servicii dovedirea calitãţii sale de avocat.
(2) În cazul nerespectãrii obligaţiilor prevãzute la art. 80^15, autoritatea românã competentã stabileşte prin statut consecinţele acestei nerespectãri.
(3) La verificarea cazului de nerespectare a obligaţiilor prevãzute la art. 80^15, autoritatea românã competentã poate solicita orice informaţii profesionale utile cu privire la persoana care presteazã servicii.
(4) Autoritatea românã competentã va informa autoritatea competentã din statul membru de origine despre orice decizie luatã. Comunicãrile prevãzute de prezentul alineat au caracter confidenţial."
ART. II
(1) Prezenta lege intrã în vigoare la data aderãrii României la Uniunea Europeanã.
(2) Dispoziţiile aranjamentului provizoriu propus de Uniunea Europeanã, referitoare la restricţionarea pentru o perioadã de maximum 7 ani a libertãţii de circulaţie a avocaţilor, se aplicã pe bazã de reciprocitate.
Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 1 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Bucureşti, 25 mai 2004.
Nr. 201.
_______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
