Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor rationala economica si mentinerea echilibrului ecologic
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 În Republica Socialistã România, conservarea şi protejarea pãdurilor constituie o problema de interes naţional. Conservarea, protejarea pãdurilor şi mai buna gospodãrire a fondului forestier, parte integrantã a activitãţii generale de dezvoltare economico-socialã planificata a tarii, se realizeazã în concordanta cu principiile şi obiectivele fundamentale ale politicii partidului şi statului de faurire a societãţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism. ART. 2 Apãrarea şi îmbunãtãţirea mediului înconjurãtor, menţinerea echilibrului ecologic, prin conservarea şi protejarea pãdurilor, constituie o îndatorire de baza, permanenta a organelor şi organizaţiilor de stat, cooperatiste şi a celorlalte organe şi organizaţii obşteşti, a tuturor cetãţenilor. Conservarea şi dezvoltarea fondului forestier se realizeazã în principal prin: a) menţinerea integritãţii fondului forestier; b) limitarea taierilor de masa lemnoasã, astfel încît acestea sa se încadreze strict în posibilitatea de creştere normalã a pãdurilor, stabilitã prin amenajamentele silvice elaborate potrivit legii; c) creşterea ponderii pãdurilor în unele zone cu climat mai puţin favorabil; d) evitarea dezgolirii solului prin tãieri, pentru asigurarea permanentei pãdurilor şi a funcţiilor de protecţie şi producţie ale acestora; e) aplicarea de tehnologii de recoltare şi colectare a lemnului, care sa nu afecteze echilibrul ecologic; f) realizarea de arborete cu structuri corespunzãtoare sub raportul compoziţiei şi densitatii arborilor la hectarul de padure; g) prevenirea proceselor de degradare a pãdurilor şi solurilor forestiere, care pot conduce la uscarea prematura a arborilor pe picior; h) promovarea în cultura a speciilor autohtone valoroase, precum şi impadurirea tuturor suprafeţelor neregenerate din fondul forestier; i) readucerea în circuitul economic, prin impadurire, a terenurilor excesiv degradate sau în alunecare, inapte pentru folosinţe agricole; j) paza pãdurilor şi protecţia acestora în vederea prevenirii şi combaterii bolilor şi dãunãtorilor, incendiilor, distrugerilor şi degradãrilor; k) creşterea aportului cercetãrii ştiinţifice şi intensificarea valorificãrii rezultatelor acesteia în producţie; l) valorificarea mai intensa a fondului forestier şi economisirea masei lemnoase; m) ridicarea nivelului profesional al specialiştilor, cadrelor tehnice, al întregului personal muncitor, corespunzãtor necesitãţilor de gospodãrire intensiva a pãdurilor; n) educarea oamenilor muncii, şi în primul rind a tineretului, în sprijinul grijii, dragostei şi respectului fata de padure, popularizarea importantei sociale şi economice a pãdurii, formarea în rindul populaţiei a unei opinii favorabile dezvoltãrii, conservãrii şi protejãrii acesteia. ART. 3 Ministerul Silviculturii va lua mãsuri pentru menţinerea în stare corespunzãtoare a plantaţiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole, precum şi a perdelelor forestiere situate de-a lungul cãilor de comunicaţii, astfel încît acestea sa-şi poatã îndeplini rolul pentru care au fost create. ART. 4 În scopul ameliorãrii factorilor climatici şi îmbunãtãţirii condiţiilor de munca şi de viata ale populaţiei, se vor realiza, în condiţiile şi cu aprobãrile prevãzute de lege: a) zone verzi în jurul întreprinderilor, în vederea inlaturarii efectelor nocive ale activitãţii acestora, precum şi în jurul localitãţilor urbane; afectate de seceta şi vinturi puternice, conform planurilor anuale de dezvoltare economico-socialã a tarii. ART. 5 Organele şi organizaţiile de stat, cooperatiste, celelalte organizaţii obşteşti, care au în administrare, folosinta sau proprietate terenuri cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier, sînt obligate sa asigure conservarea acesteia în scopul protejãrii localitãţilor, obiectivelor industriale, terenurilor agricole, cãilor de comunicaţie, a cursurilor de apa, lucrãrilor hidrotehnice, lacurilor de acumulare şi ameliorarea factorilor climatici, în condiţiile legii. CAP. 2 Menţinerea integritãţii fondului forestier, conservarea, protejarea şi dezvoltarea pãdurilor, limitarea taierilor de masa lemnoasã ART. 6 Menţinerea suprafeţei fondului forestier, în conformitate cu planul de organizare a teritoriului şi de folosire a fondului funciar, constituie o obligaţie nationala. Se interzice reducerea din orice motiv a fondului forestier naţional şi a vegetatiei forestiere din afarã acestuia. ART. 7 Ministerul Silviculturii rãspunde de asigurarea integritãţii şi de buna gospodãrire a fondului forestier, indiferent de deţinãtori, de pãstrarea, cultivarea şi punerea în valoare a pãdurilor, de realizarea întocmai a prevederilor Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier. ART. 8 Pentru realizarea unei repartiţii teritoriale corespunzãtoare a pãdurilor, asigurarea potenţialului productiv şi pãstrarea echilibrului ecologic, se interzic pe o perioada de 10 ani taierile de produse principale în zonele prevãzute în anexa nr. 1. În zonele prevãzute la alin. 1 se vor executa tãieri numai în cadrul lucrãrilor de conservare şi îngrijire a pãdurilor, de igiena şi curãţire. ART. 9 În vederea conservãrii pãdurilor valoroase de stejar, gorun, girnita, cer, fag, tei, brad, molid, precum şi pentru obţinerea unor produse industriale de calitate superioarã, în special furnire estetice şi lemn de rezonanta, taierile în aceste pãduri se vor putea face numai la virstele prevãzute în anexa nr. 2. ART. 10 În arboretele care îndeplinesc funcţii speciale de protecţie, determinate ca atare prin amenajamentele silvice, precum şi în cele situate pe stîncãrii şi grohotisuri, se vor putea executa, dupã caz, numai lucrãri de conservare şi îngrijire, precum şi de igienizare şi curãţire. ART. 11 Volumul de masa lemnoasã ce se recolteaza anual, pe zone geografice şi destinaţii, se aproba prin decret al Consiliului de Stat. Masa lemnoasã ce se recolteaza anual se stabileşte în limita posibilitatii normale a pãdurii, potrivit amenajamentului silvic, asigurindu-se evitarea dezgolirii şi protejarea solului, consolidarea funcţiilor de protecţie ale arboretelor, stabilitatea ecosistemelor naturale, ameliorarea factorilor de clima, menţinerea unor debite constante de apa şi continuitatea producţiei de lemn. ART. 12 Unitãţile socialiste care au obţinut, potrivit legii, aprobarea prealabilã de amplasare a unor obiective de investiţii sau de producţie pe terenurile din fondul forestier, sînt obligate sa recupereze şi sa amenajeze anticipat, în vederea impaduririi, o suprafata echivalenta cu cea ocupatã definitiv. Pe terenurile ocupate definitiv sau folosite temporar, potrivit legii, pentru nevoile altor sectoare ale economiei naţionale, taierile de defrişare se fac eşalonat, pe mãsura inaintarii frontului de lucru. CAP. 3 Promovarea în cultura speciilor autohtone valoroase, regenerarea pãdurilor şi readucerea în circuitul economic, prin impadurire, a terenurilor excesiv degradate sau în alunecare, inapte pentru folosinţe agricole ART. 13 Ministerul Silviculturii rãspunde de impadurirea, potrivit planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi programelor speciale cu privire la dezvoltarea, conservarea şi gospodãrirea fondului forestier, a tuturor suprafeţelor din acest fond, precum şi de asigurarea densitatii corespunzãtoare a arborilor la hectar în toate pãdurile. Densitatea arborilor la hectarul de padure, pe specii forestiere, virste şi categorii de fertilitate a solului, este stabilitã în anexa nr. 3. ART. 14 Pentru realizarea unei structuri corespunzãtoare în cultura a speciilor autohtone valoroase, se va asigura: a) promovarea, prin regenerari naturale, lucrãri de impadurire şi completãri, a stejarului pedunculat, gorunului, fagului, teiului, ciresului, nucului, frasinului, salcimului, paltinului, girnitei, precum şi a altor specii de foioase valoroase din punct de vedere silvic şi ecologic; b) cultura în zone corespunzãtoare a molidului, bradului, laricelui, duglasului şi pinilor. Se interzice extinderea speciilor de rasinoase, salcimului şi plopilor în zone favorabile culturii stejarului şi gorunului. ART. 15 În scopul asigurãrii permanentei pãdurilor şi a funcţiilor lor de protecţie, precum şi pentru creşterea suprafeţelor ce se regenereaza pe cale naturala, se vor promova tratamente intensive cu regenerare sub adapostul arborilor, adoptindu-se tehnologii cu perioade lungi, precum şi cu perioade continue de regenerare, stabilite prin amenajamentele silvice. În fondul forestier şi în vegetatia forestierã din afarã acestuia se interzic taierile rase. Tãieri rase se pot face numai în condiţiile şi cu aprobãrile prevãzute de lege, pe suprafeţe mici, sau în benzi în arborete pure de molid, salcim, plopi euramericani, salcie selectionata, arborete puternic afectate de doborîturi de vînt, rupturi produse de zapada, cu fenomene de uscare prematura, precum şi în cazurile cînd se fac lucrãri de refacere-substituire în arborete slab productive care nu se pot reface sub adapostul arborilor, stabilite ca atare prin amenajamentele silvice. ART. 16 La recoltarea şi colectarea lemnului se vor folosi numai tehnologii prin care se evita degradarea solului, distrugerea semintisului şi vãtãmarea arborilor rãmaşi pe picior. Drumurile forestiere vor fi amplasate şi construite, potrivit legii, astfel încît sa nu afecteze stabilitatea versantilor şi regimul apelor. ART. 17 Ministerul Silviculturii asigura producerea, certificarea şi controlul genetic al întregului material sãditor. Îngrijirea, conducerea şi protecţia rezervaţiilor de seminţe şi a plantajelor se vor face astfel încît intreaga cantitate de seminţe sa provinã din rezervaţiile constituite din cele mai valoroase pãduri şi din plantaţii semincere. ART. 18 Terenurile înscrise în evidenta cadastrului funciar, excesiv degradate şi ca atare inapte pentru folosinţe agricole, stabilite prin programe, aprobate potrivit legii, vor fi împãdurite de cãtre proprietarii sau deţinãtorii acestora, dupã caz. CAP. 4 Intensificarea acţiunilor de igienizare şi curãţire a pãdurilor ART. 19 Ministerul Silviculturii indruma, controleazã şi rãspunde, potrivit legii, de organizarea tuturor acţiunilor de depistare, prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor pãdurilor şi vegetatiei forestiere din afarã fondului forestier. ART. 20 În vederea conservãrii şi dezvoltãrii fondului forestier, a asigurãrii stãrii fitosanitare corespunzãtoare a pãdurilor, unitãţile silvice şi ceilalţi deţinãtori de pãduri şi terenuri cu vegetaţie forestierã au obligaţia sa aplice întocmai mãsurile de depistare, prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor, precum şi a celor de paza, de prevenire şi stingere a incendiilor. Normele pentru asigurarea stãrii de igiena a pãdurilor, inclusiv a culturilor forestiere, obligatorii pentru toţi deţinãtorii de pãduri, sînt cele prevãzute în anexa nr. 4. ART. 21 Prevenirea şi combaterea dãunãtorilor şi bolilor pãdurilor şi culturilor forestiere se executa în mod unitar, potrivit programelor de acţiuni aprobate, pe baza lucrãrilor de depistare şi prognoza. În vederea asigurãrii eficientei corespunzãtoare a mãsurilor de protecţie, prin programele de acţiuni se va face, în mod obligatoriu, corelarea tratamentelor de combatere, ce se efectueazã în pãduri, cu acelea ce se aplica în culturi agricole, precum şi pe pãşuni şi fîneţe. Pentru aplicarea corespunzãtoare a tratamentelor de prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor, rãspunderea revine conducatorului fiecãrei unitãţi silvice sau, dupã caz, al fiecãrei unitãţi deţinãtoare de terenuri cu vegetaţie forestierã. ART. 22 În cadrul mãsurilor de protecţie a pãdurilor se vor realiza, în principal, acţiuni de combatere în zonele puternic atacate de daunatori şi se va asigura executarea tuturor lucrãrilor de igiena - înlãturarea arborilor uscati, în curs de uscare, doboriti sau care sînt atacati de boli şi daunatori, cojirea totalã a cioatelor şi arborilor taiati sau doboriti şi altele asemenea - atît în perimetrele silvice, cît şi în afarã fondului forestier. Mãsurile de prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor se aplica diferenţiat, în funcţie de natura şi intensitatea atacului şi de caracteristicile fiecãrei pãduri în parte. ART. 23 În scopul prevenirii pagubelor produse de daunatori şi boli, precum şi pentru înlãturarea pericolului permanentizarii şi extinderii unor focare ale acestora, inspectoratele silvice vor executa tratamentele de combatere necesare pe terenurile cu vegetaţie forestierã aparţinînd altor deţinãtori, în cazul cînd aceştia nu le efectueazã la timp şi în condiţii corespunzãtoare. Cheltuielile ocazionate de executarea lucrãrilor vor fi suportate integral de deţinãtorii terenurilor respective. ART. 24 Ministerele, celelalte organe centrale şi locale de stat şi cooperatiste, care au în subordine unitãţi a cãror activitãţi poate aduce, prin poluarea mediului înconjurãtor, prejudicii fondului forestier şi vegetatiei forestiere din afarã acestuia, sînt obligate sa ia mãsurile necesare pentru excluderea oricãror consecinţe negative ale acestor activitãţi. CAP. 5 Sporirea aportului cercetãrii ştiinţifice la mai buna conservare şi protejare a pãdurilor şi intensificarea valorificãrii rezultatelor acesteia în producţie ART. 25 Pentru creşterea aportului cercetãrii ştiinţifice la asigurarea şi menţinerea echilibrului ecologic, la conservarea şi protejarea pãdurilor, cercetarea ştiinţificã, dezvoltarea tehnologicã şi introducerea progresului tehnic în silvicultura vor avea, în principal, urmãtoarele obiective: a) cunoaşterea structurii şi a modului de funcţionare a ecosistemelor forestiere naturale; b) selecţia şi ameliorarea, regenerarea, îngrijirea şi extinderea în cultura a speciilor forestiere, în mod deosebit a celor autohtone valoroase; c) producerea de material sãditor genetic ameliorat pentru asigurarea necesitãţilor interne, precum şi pentru export; d) conservarea şi îngrijirea pãdurilor din zona de cîmpie, îndeosebi a celor cu baza de stejar, gorun, girnita, cer, tei şi salcim; e) stabilirea structurii optime a arboretelor sub raportul compoziţiei şi densitatii arborilor la hectar; f) elaborarea de tehnologii pentru regenerarea, refacerea şi conducerea arboretelor, precum şi pentru reconstructia ecologica a zonelor instabile din punctul de vedere al climei şi al altor factori de mediu; g) evaluarea funcţiilor de protecţie ale pãdurilor şi creşterea aportului silviculturii la dezvoltarea altor ramuri ale economiei naţionale şi la protecţia mediului înconjurãtor; h) crearea de material sãditor rezistent la boli şi daunatori şi la influentele nefavorabile ale factorilor de clima; i) dezvoltarea bazei de seminţe, astfel încît sa se asigure întregul necesar de seminţe şi material de impadurire genetic ameliorat, pentru necesitãţile interne, export, precum şi pentru efectuarea de schimburi de seminţe din specii valoroase, de mare productivitate, cu alte tari; j) elaborarea de tehnologii imbunatatite pentru amenajarea complexa a bazinelor hidrografice torentiale din zonele de munte şi coline înalte şi impadurirea terenurilor degradate; k) valorificarea superioarã a plantelor medicinale, fructelor, ciupercilor, cojii arborilor şi a altor asemenea produse ale pãdurii; chimizarea produselor, în vederea obţinerii de substanţe active, farmaceutice, cosmetice şi altele; l) perfecţionarea metodelor de prevenire şi combatere a dãunãtorilor şi bolilor pãdurii, prin înlocuirea pesticidelor toxice, reducerea dozelor folosite şi extinderea folosirii de biopreparate şi substanţe chimice biodegradabile cu remanenta redusã; m) perfecţionarea metodelor şi procedeelor de amenajare a pãdurilor cu funcţii multiple şi de estimare a masei lemnoase pentru producţia industriala; n) definirea şi instituirea unui sistem de control al factorilor de influenta negativa asupra dezvoltãrii fondului forestier şi factorilor de mediu; o) extinderea cooperãrii internaţionale în vederea conservãrii şi ocrotirii pãdurilor. CAP. 6 Participarea tuturor oamenilor muncii, a întregii populaţii la conservarea şi protejarea pãdurilor ART. 26 Pentru educarea oamenilor muncii, şi în primul rind a tineretului, în spiritul grijii, dragostei şi respectului fata de padure - una dintre cele mai importante bogatii naturale ale tarii -, popularizarea importantei sociale şi economice a pãdurii, formarea unei opinii de masa favorabile conservãrii şi apãrãrii acesteia, menţinerii echilibrului ecologic, în vederea îmbunãtãţirii climei şi a mediului înconjurãtor, anual se va organiza "Luna pãdurii", în perioada martie - aprilie, de cãtre Ministerul Silviculturii, cu concursul Ministerului Educaţiei şi Învãţãmîntului, Uniunii Tineretului Comunist şi al comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare. În cadrul acestei acţiuni se va asigura o larga participare a elevilor, tineretului şi a celorlalte categorii de cetãţeni la lucrãrile de împãduriri. De asemenea, se va asigura participarea populaţiei la lucrãri în pepiniere, de îngrijire, curãţire şi protecţie a pãdurilor impotriva bolilor, dãunãtorilor şi altor factori negativi. ART. 27 În şcolile de toate gradele se vor organiza acţiuni educative privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pãdurilor, factor important în asigurarea echilibrului ecologic. De asemenea, se vor organiza acţiuni permanente şi susţinute de informare a maselor largi - prin presa, radio şi televiziune - asupra rolului pãdurii şi necesitãţii de protejare a acesteia, despre activitãţile ce se desfãşoarã în gospodãrirea fondului forestier. CAP. 7 Raspunderi şi sancţiuni ART. 28 Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contravenţionalã sau penalã a persoanei vinovate. ART. 29 Ocuparea unor pãduri sau terenuri din fondul forestier fãrã aprobare legalã, ocuparea de suprafeţe mai mari din acest fond sau amplasarea pe alte terenuri din fondul forestier, folosite temporar, la data stabilitã prin actul de aprobare şi în stare de a fi împãdurite, sãvîrşite în mod repetat, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 1 an. ART. 30 Taierea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, de arbori, puieţi ori lastari, cu sau fãrã ridicarea acestora din pãduri sau de pe terenuri cu vegetaţie forestierã situate în afarã fondului forestier, aparţinînd unitãţilor socialiste, dacã valoarea pagubei, calculatã pe baza de tarif, este mai mare de 1000 lei sau dacã valoarea pagubei este sub 1000 lei, dar fapta a fost sãvîrşitã în mod repetat, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o luna la şase luni sau cu amenda de la 1000 lei la 5000 lei. Faptele prevãzute la alin. 1 se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 1 an dacã sînt sãvîrşite în una din urmãtoarele condiţii: a) în timpul nopţii; b) în pãdurile sau pe terenurile cu vegetaţie forestierã care îndeplinesc rol de protecţie; c) de doua sau mai multe persoane; d) în intervalul de 2 ani de la data condamnãrii definitive a fãptuitorului pentru o infracţiune silvicã. Tentativa se pedepseşte. ART. 31 Distrugerea sau vãtãmarea arborilor, puietilor sau lastarilor prin pasunare în zone sau pãduri în care pasunatul nu este permis, dacã valoarea pagubei, calculatã pe baza de tarif, este mai mare de 1000 lei, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 3000 lei la 10000 lei. Faptele prevãzute la alin. 1 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani dacã valoarea pagubei, calculatã pe baza de tarif, este mai mare de 10000 lei. ART. 32 Folosirea fãrã drept a ciocanului silvic se pedepseşte cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 3000 lei la 10000 lei. ART. 33 Pe lîngã organele de urmãrire penalã, sînt împuternicite sa constate infracţiunile prevãzute de art. 29-32 inginerii şi tehnicienii cu atribuţii în domeniul pazei pãdurilor din Ministerul Silviculturii, inspectoratele silvice, ocoalele silvice şi secţiile silvocinegetice. De asemenea, padurarii, brigadierii silvici şi şefii districtelor silvice sînt împuterniciţi sa constate infracţiunile silvice prevãzute în art. 30 şi 31. Agentul constatator, însoţit de un delegat al comitetului sau biroului executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal, dupã caz, este autorizat sa identifice, în locurile unde sînt situate, materialele lemnoase provenite din infracţiuni. ART. 34 Procesele-verbale de constatare a infracţiunilor se trimit, în vederea calculãrii valorii pagubelor, ocolului silvic în raza cãruia a fost sãvîrşitã infracţiunea. Dupã efectuarea calculului, şeful ocolului silvic trimite procesul-verbal, împreunã cu calculul fãcut, procurorului competent, incunostiintind despre aceasta şi organul care a încheiat procesul- verbal. ART. 35 Constituie contravenţii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: A. De la 2.000 lei la 20.000 lei, ocuparea unor pãduri sau terenuri din fondul forestier fãrã aprobare legalã, ocuparea unor suprafeţe mai mari din acest fond sau amplasarea lucrãrilor pe alte terenuri decît cele aprobate sau neredarea terenurilor din fondul forestier, folosite temporar, la termenul stabilit prin actul de aprobare şi în stare de a fi împãdurite. Sancţiunea poate fi aplicatã şi persoanelor juridice. B. De la 1.000 lei la 2.000 lei: a) transportul materialului lemnos cu mijloace auto sau hipo de la locul de depozitare sau tãiere, neînsoţit de acte tip de provenienta, sau refuzul conducatorului mijlocului de transport încãrcat cu asemenea material de a-l transporta la locul indicat de personalul silvic ori de a opri la semnalul fãcut de personalul silvic, sau de a prezenta, la cererea acestuia, actele de provenienta. Sancţiunea se aplica atît conducatorului mijlocului de transport, cît şi beneficiarului transportului; b) aducerea sau depozitarea, în pãduri sau pe terenuri cu vegetaţie forestierã din afarã fondului forestier, de piatra, moloz, gunoaie, cadavre de animale sau reziduuri; c) ştergerea marcilor sau a numelor de pe arbori ori cioate; d) taierea ori scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, a arborilor, puietilor ori lastarilor, cu sau fãrã ridicarea acestora din pãduri sau de pe terenuri cu vegetaţie forestierã aparţinînd unitãţilor socialiste; e) taierea ori însuşirea, fãrã drept, de arbori ornamentali - brad sau molid - din pãduri sau de pe terenuri cu vegetaţie forestierã aparţinînd unitãţilor socialiste, sau vînzarea ori transportul acestora, fãrã acte legale; f) sustragerea, din pãduri sau de pe terenuri cu vegetaţie forestierã aparţinînd unitãţilor socialiste, de arbori doboriti de fenomene naturale, sau de arbori, puieţi ori lastari care au fost taiati ori scoşi din rãdãcini, fãrã drept, de alte persoane; g) vãtãmarea arborilor, puietilor ori lastarilor prin pasunare în zone sau pãduri în care pasunatul este interzis; h) pasunatul fãrã autorizaţie ori contrar prevederilor autorizaţiei de pasunare, în cuprinsul pãdurilor sau terenurilor din fondul forestier; i) deteriorarea lucrãrilor de amenajare a torenţilor în perimetrele de ameliorare constituite în fondul forestier; j) efectuarea de sãpãturi în pãduri sau pe alte terenuri din fondul forestier, pentru a scoate piatra, pietriş, nisip, pãmînt, brazde de iarba sau alte asemenea, fãrã aprobarea prealabilã a unitãţii socialiste în a carei administrare sau folosinta se afla pãdurile sau terenurile; k) aruncarea de tigari, chibrituri sau alte obiecte aprinse, în pãduri sau pe alte terenuri aflate în cuprinsul acestora, ori aprinderea focului în pãduri, în alte locuri decît cele special amenajate şi marcate; l) exploatarea de parchete, cupoane sau loturi de arbori, înaintea termenului prevãzut în autorizaţia de exploatare ori dupã expirarea acestuia, sau în epocile în care exploatarea este interzisã prin norme legale, ori darea în producţie, în anul în curs, de masa lemnoasã din parchetele destinate, potrivit planului naţional unic, pentru anii urmãtori; m) taierea sau vãtãmarea arborilor nemarcati din parchetele aflate în curs de exploatare; nu constituie contravenţie vãtãmarea inerenta procesului tehnologic sau care nu a putut fi evitata datoritã aplicãrii normelor de protecţie a muncii, dacã în locul arborilor vãtãmaţi şi în imediata lor apropiere au fost lasati arbori corespunzatori din cei destinaţi exploatãrii, marcati ca atare de organele silvice; n) lãsarea în parchet la expirarea termenului prevãzut în autorizaţia de exploatare, de arbori netaiati din cei destinaţi exploatãrii, de arbori taiati şi material fasonat valorificabil, ori lãsarea de material lemnos pe vai sau de-a lungul instalaţiilor de scos şi transport; o) nestringerea sau necuratirea resturilor de exploatare în parchetele atribuite spre exploatare, în termenele şi condiţiile prevãzute de normele legale; p) neexecutarea obligaţiei ca, la exploatarea pãdurilor de rasinoase, sa se cojeasca cioatele la pin şi molid în întregime, iar la brad şi la celelalte rasinoase prin curelare, precum şi menţinerea în padure şi în depozite, în intervalul de la 1 aprilie la 1 octombrie, a lemnului de rasinoase necojit. C. De la 500 lei la 1.500 lei: a) distrugerea sau degradarea arborilor, puietilor, lastarilor ori a semintisurilor din culturi sau din regenerari naturale, ori de pe terenuri cu vegetaţie forestierã aparţinînd unitãţilor socialiste; b) deteriorarea amenajãrilor silvice, vinatoresti, piscicole, din apele de munte, a imprejmuirilor, barierelor sau altor lucrãri asemãnãtoare, aflate în pãduri sau pe terenuri din fondul forestier; c) deteriorarea, ştergerea sau ridicarea semnelor de hotar, geodezie sau topografie, a tablitelor de avertizare sau a indicatoarelor, aflate în pãduri sau pe alte terenuri din fondul forestier; d) taierea de cãtre deţinãtorii sau posesorii terenurilor cu vegetaţie forestierã, necuprinse în amenajamentele silvice, de arbori nemarcati de organele silvice; e) scoaterea din rãdãcini sau ridicarea din padure, fãrã aprobarea unitãţii socialiste în a carei administrare sau folosinta se afla padurea, de cioate ce nu sînt destinate regenerarii naturale a pãdurii, de craci sau resturi de exploatare; f) deteriorarea cioatelor destinate regenerarii naturale sau lãsarea, în parchetul ce se exploateazã, de cioate cu o înãlţime mai mare de o treime din diametru, masurata în partea din amonte; g) neîndeplinirea în termenul stabilit de organele silvice a obligaţiei de a igieniza şi curati vegetatia forestierã din afarã fondului forestier de arbori uscati, doboriti sau rupti de vînt, ori atacati de insecte; h) instalarea de stupi în pastoral în fondul forestier sau la liziera pãdurii, fãrã autorizaţia eliberata potrivit reglementãrilor în vigoare, sau amplasarea acestora în alte locuri decît cele prevãzute în autorizaţie; i) amplasarea în pãduri a unor construcţii, drumuri de scoatere sau instalaţii pasagere necesare exploatãrii parchetelor ori a bocselor de mangalizare, fãrã avizul organelor silvice sau în alte locuri decît cele prevãzute în avizul acestora; j) vînzarea, fãrã acte tip de provenienta, de material lemnos cumpãrat pentru trebuinţe proprii de la unitãţile silvice sau unitãţile forestiere de exploatare şi transport. D. De la 500 lei la 1.000 lei: a) culegerea sau recoltarea, fãrã aprobare legalã, din pãduri sau alte terenuri din fondul forestier, de frunze, ramuri, iarba, lucerna, ghinda, jir şi alte seminţe forestiere, rasina, cetina, muguri, plante medicinale şi alte produse accesorii ale pãdurii; b) parcarea de autovehicule în pãduri, grãdini dendrologice, parcuri forestiere, pepiniere silvice sau alte terenuri din fondul forestier, în alte locuri decît cele marcate, precum şi circulaţia vehiculelor sau trecerea cu animale în afarã drumurilor permise pentru circulaţie, precum şi prin vegetatia forestierã situata în afarã fondului forestier; c) instalarea în pãduri sau pe terenuri din fondul forestier de corturi, tonete mobile sau alte asemenea obiecte în alte locuri decît cele stabilite şi marcate de ocoalele silvice. E. De la 200 lei la 500 lei: a) circulaţia persoanelor în pãduri, prin locuri interzise stabilite prin marcaje instalate de unitãţile silvice, lãsarea animalelor nesupravegheate sa pasuneze în pãduri sau pasunatul acestora în pãduri în alte condiţii decît cele prevãzute de lege; b) aducerea şi menţinerea pe vetrele de stupina, atribuite în fondul forestier, de animale domestice şi pãsãri; c) aruncarea sau lãsarea în interiorul sau la liziera pãdurii de resturi menajere, ambalaje, reziduuri de la autovehicule sau alte asemenea. ART. 36 Contravenţiile prevãzute la art. 35 lit. A se constata de inginerii şi tehnicienii de la ocoalele silvice şi inspectoratele silvice, împuterniciţi în acest scop de cãtre inspectorii şefi ai inspectoratelor silvice, iar aplicarea amenzii şi stabilirea despãgubirilor, calculate pe baza de tarif, se fac prin rezoluţie pe procesele-verbale de constatare a acestor contravenţii de cãtre inspectorii şef ai inspectoratelor silvice. Celelalte contravenţii se constata de padurari, brigadierii silvici şi şefii districtelor silvice, de tehnicienii şi inginerii de la ocoalele şi inspectoratele silvice şi din Ministerul Silviculturii, împuterniciţi în acest scop, dupã caz, de cãtre inspectorul şef al inspectoratul silvic sau de ministrul silviculturii, precum şi de primari, de ofiţeri şi subofiteri de militie. Agentul constatator aplica şi sancţiunea. Agentul constatator, însoţit de un delegat al comitetului sau biroului executiv al consiliului popular municipal, al sectorului municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal, dupã caz, este autorizat sa identifice, la locurile unde sînt situate, materialele rezultate prin sãvîrşirea contravenţiei. ART. 37 Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere în termen de 15 zile de la data comunicãrii acestuia. Plîngerea se depune la organul din care face parte agentul constatator. ART. 38 În cazul contravenţiilor pentru care se prevãd amenzi mai mari de 1.000 lei sau dacã despãgubirea stabilitã pe baza de tarif ori valoarea lucrurilor confiscate depãşeşte 1.000 lei, plîngerea se soluţioneazã de judecãtoria în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia. În celelalte cazuri plîngerea se soluţioneazã dupã cum urmeazã: a) de conducãtorul organului din care face parte agentul constatator sau de cãtre persoana care ocupa funcţia ierarhic imediat superioarã agentului constatator, imputernicita de conducãtorul acestui organ, în cazul cînd contravenţiile au fost constatate de inginerii şi tehnicienii din Ministerul Silviculturii. Dacã contravenţia a fost constatatã de conducãtorul organului, plîngerea se soluţioneazã de conducãtorul organului ierarhic superior; b) de inspectorul şef al inspectoratului silvic în raza cãruia s-a savirsit contravenţia, în cazul cînd fapta a fost constatatã de agenţi împuterniciţi de acesta; c) de comitetul sau biroul executiv al consiliului popular, în cazul cînd contravenţia a fost constatatã de primar. ART. 39 Sînt supuse confiscãrii lucrurile produse prin contravenţie şi cele care au servit la sãvîrşirea acesteia, dacã sînt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobîndite prin sãvîrşirea contravenţiei, dacã nu sînt restituite persoanei vãtãmate. În mãsura în care prezenta lege nu dispune, contravenţiilor prevãzute la art. 35 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. ART. 40 Persoanele împuternicite sa constate infracţiuni şi contravenţii potrivit art. 33-36 sînt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autoritãţii de stat. CAP. 8 Dispoziţii finale ART. 41 Organele Ministerului de Interne, ale procuraturii şi justiţiei vor asigura, prin participare directa, sprijinul necesar unitãţilor socialiste, în activitatea de cunoaştere şi popularizare a legii şi vor urmãri respectarea stricta a prevederilor acesteia, luind mãsuri pentru prevenirea şi combaterea ferma a oricãror încãlcãri ale dispoziţiilor prezentei legi. ART. 42 Organele de conducere colectivã din unitãţile socialiste de stat şi obşteşti vor lua mãsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea stricta a prevederilor prezentei legi şi pentru încurajarea şi sprijinirea acţiunilor de conservare şi protejare a pãdurilor. ART. 43 Modul de evaluare a pagubelor cauzate avutului obştesc prin taierea, scoaterea din rãdãcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor şi lastarilor este cel stabilit în anexa nr. 5. ART. 44 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, actele normative prevãzute în anexa nr. 6 se abroga. ART. 45 Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial. ART. 46 Anexele nr. 1-6 fac parte integrantã din prezenta lege. -----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
