Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 2 din 18 martie 1971 privind perfectionarea pregatirii profesionale a lucratorilor din unitatile socialiste
EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA PUBLICAT: Monitorul Oficial Nr. 34 DIN 18/03/71
CAP. 1
Sistemul naţional de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor din unitãţile socialiste
ART. 1
În Republica Socialistã România, perfecţionarea pregãtirii profesionale constituie o îndatorire primordialã a tuturor lucrãtorilor şi, în acelaşi timp, o obligaţie permanenta a organelor de conducere colectivã din unitãţile socialiste. Conducerile unitãţilor socialiste trebuie sa asigure condiţiile ca fiecare lucrator sa urmeze, periodic, forme de perfecţionare a pregãtirii profesionale, corespunzãtor sarcinilor de serviciu pe care le are de îndeplinit. În scopul desfãşurãrii sistematice a acestei activitãţi, începînd cu anul 1971, se organizeazã sistemul naţional de perfecţionare a pregãtirii profesionale a tuturor lucrãtorilor.
ART. 2
Prin perfecţionarea pregãtirii profesionale a lucrãtorilor se urmãreşte:
a) improspatarea şi imbogatirea sistematica a cunoştinţelor profesionale, aprofundarea unui anumit domeniu al specialitatii de baza, însuşirea noilor realizari ale ştiinţei, tehnicii şi culturii din specialitatea respectiva sau din cele înrudite (reciclarea);
b) obţinerea unei calificãri suplimentare pe lîngã profesia de baza (policalificarea);
c) schimbarea calificãrii, în cazurile în care profesia de baza nu mai corespunde cerinţelor tehnicii moderne şi structurii economiei, sau nu mai poate fi exercitatã din cauza unor modificãri ale capacitãţii de munca (recalificarea);
d) însuşirea unor metode şi procedee moderne în domeniul conducerii şi organizãrii ştiinţifice a producţiei şi muncii, precum şi a cunoştinţelor economice necesare executãrii sarcinilor de serviciu.
ART. 3
Perfecţionarea pregãtirii profesionale a lucrãtorilor se desfãşoarã în întreprinderi, unitãţi cu statut de centrala, ministere, alte organe centrale ale administraţiei de stat, centre de perfecţionare, institute de cercetãri şi proiectari, unitãţi de învãţãmînt, precum şi în alte instituţii şi se realizeazã prin urmãtoarele forme:
a) instruire la locul de munca, sub controlul şefului direct;
b) cursuri organizate în cadrul unitãţii, în alte unitãţi, precum şi în centre de perfecţionarea pregãtirii cadrelor;
c) programe personale de perfecţionare cu verificarea periodicã a cunoştinţelor asimilate;
d) stagii de practica şi specializare în unitatea proprie ori în alte unitãţi din ţara sau din strãinãtate;
e) absolvirea, dupã încadrarea în post, a unei instituţii de învãţãmînt, inclusiv învãţãmîntul postuniversitar;
f) doctorat.
În funcţie de necesitaţi se vor organiza şi alte forme. Perfecţionarea pregãtirii profesionale se bazeazã în primul rind pe studiul individual al lucrãtorilor.
ART. 4
Activitatea de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor se realizeazã pe baza de planuri anuale şi de perspectiva care fac parte din planurile proprii ale organizaţiilor socialiste.
ART. 5
Proiectele planurilor de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor se elaboreazã de cãtre fiecare organizaţie socialistã, de la unitãţile de baza pînã la ministere şi celelalte organe centrale.
Pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi ale comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, Ministerul Învãţãmîntului, Ministerul Muncii şi Comitetul de Stat al Planificarii elaboreazã proiectul planului centralizat de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor, care face parte integrantã din programul general de pregãtire a cadrelor.
ART. 6
Perfecţionarea pregãtirii profesionale a lucrãtorilor se organizeazã de cãtre ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi unitãţile subordonate pentru specialitatile şi profesiile din profilul lor de activitate, dupã cum urmeazã:
A. În industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mãrfurilor şi prestãri de servicii:
- de cãtre ministere pentru adjuncţi ai ministrilor, secretari generali, directori generali şi ceilalţi lucrãtori din aparatul ministerului, directori generali şi directori din unitãţile cu statut de centrala şi din principalele întreprinderi, precum şi pentru unele cadre de specialitate din domeniul respectiv;
- de cãtre unitãţile cu statut de centrala pentru şefi de serviciu şi personal de execuţie din aparatul propriu, directori din alte întreprinderi decît cele prevãzute la alineatul precedent, cadre de conducere, unele categorii de specialişti, de tehnicieni şi de maiştri din unitãţile subordonate;
- de cãtre întreprinderi şi alte unitãţi economice pentru muncitori, maiştri, tehnicieni şi ceilalţi lucrãtori care nu sînt cuprinşi în categoriile menţionate mai sus.
B. În domeniul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodãririi apelor:
- de cãtre Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor pentru adjuncţi ai ministrului, secretari generali, directori generali, directori şi ceilalţi lucrãtori din aparatul propriu, pentru directori din unitãţile cu statut de centrala, întreprinderi, direcţii generale judeţene ale agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor şi organizaţiilor teritoriale subordonate, precum şi pentru toţi specialiştii cu studii superioare care lucreazã în agricultura, silvicultura şi în domeniul gospodãririi apelor şi pentru unele cadre de specialitate din industria alimentara;
- de cãtre direcţiile generale judeţene ale agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor pentru tehnicieni, maiştri şi cadre cu pregãtire medie din unitãţile subordonate;
- de cãtre centrale, întreprinderi şi celelalte unitãţi pentru muncitori şi alte categorii de lucrãtori neprevãzute la alineatele precedente.
C. În activitatea organelor de sinteza economicã:
- de cãtre organele centrale respective pentru aparatul propriu şi cel al organizaţiilor subordonate.
D. În sistemul Ministerului Afacerilor Externe:
- de cãtre Ministerul Afacerilor Externe pentru adjuncţi ai ministrului, secretari generali, directori şi întregul personal diplomatic şi tehnico- administrativ care lucreazã în sistemul acestui minister.
E. În învãţãmînt:
- de cãtre Ministerul Învãţãmîntului pentru adjuncţi ai ministrului, secretari generali, directori generali, directori şi ceilalţi lucrãtori din aparatul propriu, rectori şi prorectori ai instituţiilor de învãţãmînt superior, directori ai institutelor şi centrelor de cercetare ale ministerului, inspectori generali şi inspectori şefi de la inspectoratele judeţene;
- de cãtre Ministerul Învãţãmîntului, prin unitãţile proprii de perfecţionare şi instituţiile de învãţãmînt superior pentru personalul didactic de predare, conducere şi îndrumare din învãţãmîntul de cultura generalã, profesional şi tehnic, potrivit Statului personalului didactic;
- de cãtre instituţiile de învãţãmînt superior pentru decani, prodecani, personalul didactic şi de cercetare din unitãţile respective. Perfecţionarea personalului didactic din învãţãmîntul superior se realizeazã în principal prin stagii de practica şi specializare în unitãţi de producţie, de cercetare şi proiectare;
- de cãtre unitãţile din învãţãmînt şi cercetare pentru ceilalţi lucrãtori din aparatul propriu care nu sînt prevãzuţi la alineatele precedente.
F. În domeniul cercetãrii ştiinţifice:
- pentru cadrele de cercetãtori ai institutelor academiilor de ştiinţe, de cãtre aceste academii;
- pentru cadrele de cercetãtori din institutele din subordinea ministerelor, de cãtre acele ministere.
Perfecţionarea pregãtirii cercetatorilor se face în colaborare cu Consiliul Naţional al Cercetãrii Ştiinţifice şi Ministerul Învãţãmîntului.
[CONTINUAREA ART. 6 ÎN CAP. 5]
Ministerul Sãnãtãţii pentru adjuncţi ai ministrului, secretari generali, directori generali, directori şi ceilalţi lucrãtori din aparatul propriu, cadre de conducere din institutele de cercetare medicalã, din unitãţile spitaliceşti şi policlinici, directori ai direcţiilor sanitare judeţene şi alte cadre de conducere din sectorul sanitar;
- de cãtre Ministerul Sãnãtãţii.
ART. 7
Activitatea de perfecţionare a pregãtirii cadrelor din profesiile comune mai multor ramuri se asigura de cãtre ministere, alte organe centrale ale administraţiei de stat şi unitãţile subordonate lor, precum şi de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în colaborare cu organele centrale de specialitate:
- pentru lucrãtorii din activitatea de planificare, împreunã cu Comitetul de Stat al Planificarii;
- pentru lucrãtorii din domeniul contabilitãţii, finanţelor şi controlului financiar, împreunã cu Ministerul Finanţelor;
- pentru lucrãtorii din domeniul comerţului exterior, împreunã cu Ministerul Comerţului Exterior;
- pentru lucrãtorii din domeniul salarizarii, organizãrii, normarii şi protecţiei muncii, împreunã cu Ministerul Muncii;
- pentru lucrãtorii din construcţii, împreunã cu Ministerul Construcţiilor Industriale;
- pentru lucrãtorii din domeniul preţurilor, împreunã cu Comitetul de Stat pentru Preţuri;
- pentru lucrãtorii din domeniul statisticii, împreunã cu Direcţia Centrala de Statistica;
- pentru lucrãtorii din activitatea de control tehnic de calitate şi metrologie, împreunã cu Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitãţii Produselor;
- pentru jurisconsulti, lucrãtori ai Arbitrajului de Stat şi ai arbitrajelor departamentale, împreunã cu Ministerul Justiţiei.
Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara organizeazã forme de pregãtire, specializare şi perfecţionare în sensul articolului 3, în domeniul nuclear, pentru nevoile proprii sau ale altor ministere şi organe centrale de stat.
Pentru alte profesii comune mai multor ramuri, Consiliul de Miniştri va stabili, de la caz la caz, organele de specialitate care vor colabora cu ministerele la perfecţionarea pregãtirii lucrãtorilor din acele profesii.
În activitatea de perfecţionare a pregãtirii lucrãtorilor prevãzuţi la alineatele precedente, organele centrale de specialitate colaboreazã cu ministerele şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti la stabilirea tematicii programelor, asigurarea materialului didactic şi personalului de instruire.
ART. 8
Ministerul Muncii, prin Institutul central de studii pentru problemele conducerii economiei, organizãrii muncii şi perfecţionãrii cadrelor, asigura perfecţionarea pregãtirii unor cadre de conducere şi de specialitate din ministere, alte organe centrale de stat, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, unitãţi cu statut de centrala şi principalele întreprinderi, în domeniul conducerii şi organizãrii ştiinţifice a producţiei şi muncii.
De asemenea, Ministerul Muncii exercita coordonarea şi îndrumarea metodologicã a activitãţii de perfecţionare a pregãtirii lucrãtorilor în probleme de conducere şi organizare, care se desfãşoarã în ministere, unitãţi cu statut de centrala, întreprinderi şi instituţii.
ART. 9
Perfecţionarea pregãtirii profesionale a lucrãtorilor prin învãţãmîntul postuniversitar şi doctorat se organizeazã de cãtre Ministerul Învãţãmîntului, conform prevederilor legale în vigoare; în acest scop, Ministerul Învãţãmîntului colaboreazã cu ministerele şi celelalte organe interesate.
Prin învãţãmîntul postuniversitar se realizeazã perfecţionarea specialiştilor cu pregãtire superioarã din diferite domenii ale ştiinţei, tehnicii şi culturii. Aceasta se organizeazã în secţii sau facultãţi de specialitate în cadrul instituţiilor de cercetare şi proiectare stabilite cu aprobarea Ministerului Învãţãmîntului.
ART. 10
Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, în funcţie de necesitaţi, înfiinţeazã centre speciale de perfecţionare.
ART. 11
Programele de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor, organizate în întreprinderi şi instituţii, se desfãşoarã, de regula, fãrã scoaterea de la locul de munca.
Organizarea acţiunilor de perfecţionare care necesita scoaterea de la locul de munca a participanţilor se face cu aprobarea ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru unitãţile ce le au în subordine.
ART. 12
Activitatea de perfecţionare se organizeazã în mod distinct pe nivele de pregãtire şi specialitãţi, ţinînd seama de nevoile unitãţilor, de calificarea de baza a lucrãtorilor, de cerinţele posturilor pe care aceştia le ocupa şi de perspectivele lor de promovare.
De asemenea, în funcţie de necesitaţi, se vor organiza programe de perfecţionare în limbile nationalitatilor conlocuitoare.
ART. 13
Absolvirea formelor de perfecţionare se face, dupã caz, pe baza de probe teoretice şi practice, lucrãri, examene, atestãri, în conformitate cu condiţiile stabilite de ministere şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, potrivit specificului formei de pregãtire şi activitãţii fiecãrei ramuri şi unitãţi socialiste.
Absolvirea se certifica prin documente eliberate de cãtre unitãţile socialiste sau centrele de perfecţionare în care s-au desfãşurat formele de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor.
CAP. 2
Drepturile şi obligaţiile unitãţilor socialiste şi ale lucrãtorilor din aceste unitãţi
ART. 14
Colegiile ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, consiliile de administraţie din unitãţile cu statut de centrala, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, comitetele de direcţie din întreprinderi şi instituţii şi celelalte organe de conducere colectivã ale unitãţilor socialiste rãspund de organizarea, urmãrirea şi buna desfãşurare a activitãţii de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor.
ART. 15
Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, stabilesc formele de perfecţionare, durata acestora şi frecventa reciclarii pe categorii de muncitori, maiştri, tehnicieni, funcţionari, personal de specialitate şi cadre de conducere.
ART. 16
În cadrul fiecãrei organizaţii socialiste se constituie colective de specialişti care acorda sprijin organelor de conducere din unitãţi în elaborarea planului anual şi de perspectiva pentru perfecţionarea pregãtirii profesionale a lucrãtorilor, în stabilirea formelor, tematicii şi metodologiei de desfãşurare a programelor organizate în acest scop. Componenta acestor colective se aproba de cãtre organul de conducere colectivã al fiecãrei unitãţi socialiste.
ART. 17
Ministerele, alte organe centrale de stat şi organele locale ale administraţiei de stat, precum şi unitãţile subordonate acestora, au obligaţia sa asigure mijloacele materiale necesare desfãşurãrii activitãţii de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor în cadrul fondurilor ce le sînt alocate prin plan.
La unitãţile economice, cheltuielile necesare functionarii sistemului de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor se includ, dupã caz, în preţul de cost al producţiei sau în fondurile de investiţii; la unitãţile bugetare, aceste cheltuieli se suporta de la buget.
Cheltuielile legate de funcţionarea învãţãmîntului postuniversitar se acoperã din contribuţiile unitãţilor care trimit cursanţii la aceasta forma de perfecţionare a pregãtirii profesionale.
ART. 18
Organele de conducere colectivã ale organizaţiilor socialiste sînt obligate sa asigure personalul de predare şi instruire necesar formelor de perfecţionare ce se organizeazã în unitãţile proprii.
Personalul de predare şi instruire se selectioneaza din rindul specialiştilor din întreprinderi, centrale, ministere, unitãţi de cercetare şi proiectare, instituţii de învãţãmînt, academii, societãţi ştiinţifice şi asociaţii profesionale.
Personalul de predare şi instruire, folosit în diferite forme de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor, presteazã aceasta activitate ca obligaţie de serviciu şi ca îndatorire cetateneasca, obsteasca.
ART. 19
În situaţia în care perfecţionarea pregãtirii profesionale se realizeazã prin programe sau stagii în strãinãtate, organele de conducere colectivã trebuie sa asigure:
- stabilirea obiectivelor concrete ale perfecţionãrii;
- selecţionarea participanţilor pe baza pregãtirii profesionale, a cunoaşterii limbilor strãine, precum şi în funcţie de capacitatea lor de a asimila noi cunoştinţe şi de a le aplica în activitatea concretã;
- urmãrirea modului în care lucrãtorii aplica în practica cunoştinţele însuşite.
ART. 20
Organele de conducere colectivã ale unitãţilor socialiste au obligaţia de a analiza periodic stadiul realizãrii planului de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor, modul de desfãşurare şi eficienta acestei activitãţi, stabilind mãsurile necesare de imbunatatire.
ART. 21
Perfecţionarea continua a pregãtirii profesionale constituie o obligaţie de serviciu a tuturor lucrãtorilor din unitãţile socialiste. În acest scop, lucrãtorilor le revin urmãtoarele îndatoriri principale:
a) sa se preocupe în permanenta de cunoaşterea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii din domeniul lor de specialitate;
b) sa participe la formele de perfecţionare în care au fost încadraţi şi sa-şi însuşeascã temeinic cunoştinţele predate;
c) sa foloseascã în practica cunoştinţele, metodele, tehnicile şi experienta înaintatã acumulatã şi sa aplice în activitatea lor principiile ştiinţei conducerii şi organizãrii producţiei şi a muncii.
ART. 22
Lucrãtorii care deţin posturi de conducere, inclusiv maistrii, sînt obligaţi sa se ocupe permanent de perfecţionarea pregãtirii profesionale a personalului în subordine prin:
- îndrumarea lor directa, la locul de munca;
- participarea la stabilirea şi realizarea planurilor de perfecţionare a pregãtirii lucrãtorilor;
- urmãrirea modului în care fiecare lucrator aplica în practica cunoştinţele obţinute prin diversele forme de perfecţionare a pregãtirii profesionale.
ART. 23
La promovarea sau menţinerea pe post, atribuirea gradatiilor şi treptelor de salarizare, acordarea gratificatiilor, se va tine seama atît de rezultatele obţinute în munca, cît şi de modul în care lucrãtorii îşi realizeazã sarcinile privind perfecţionarea pregãtirii profesionale.
ART. 24
În condiţiile în care formele de perfecţionare a pregãtirii se desfãşoarã cu scoaterea de la locul de munca pe o singura perioada sau esalonata pe mai multe perioade, cursanţii primesc în timpul studiilor, de la unitãţile socialiste la care sînt angajaţi, salariul tarifar de la locul de munca şi sporul de vechime. În cazul în care durata scoaterii de la locul de munca nu depãşeşte o luna, cadrele de conducere primesc şi indemnizaţia de conducere.
CAP. 3
Rolul unitãţilor de învãţãmînt, instituţiilor ştiinţifice, asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor obşteşti
ART. 25
Ministerul Învãţãmîntului are sarcina de a indruma şi coordona activitatea de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor. Unitãţile de învãţãmînt au obligaţia de a sprijini organizaţiile socialiste în elaborarea programelor de perfecţionare, în organizarea şi buna desfãşurare a acestei activitãţi. Baza materialã a şcolilor de cultura generalã, şcolilor tehnice şi profesionale, liceelor de specialitate şi instituţiilor de învãţãmînt superior va fi pusã, în timpul cînd nu se desfãşoarã activitãţi didactice, la dispoziţia ministerelor şi celorlalte organe centrale, organelor locale ale administraţiei de stat, centralelor, întreprinderilor şi altor unitãţi socialiste, în vederea realizãrii programelor de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor.
Cadrele didactice din reţeaua învãţãmîntului vor presta ore de predare şi instruire în cadrul formelor de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor din unitãţile socialiste; aceste ore vor fi incluse în norma didactica obligatorie.
ART. 26
În perfecţionarea pregãtirii muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor şi altor cadre cu pregãtire superioarã, se vor folosi baza materialã şi specialiştii din institute, centre şi laboratoare de cercetare, din unitãţi de proiectare, precum şi din cabinete teritoriale pentru organizarea producţiei şi a muncii.
ART. 27
Academia Republicii Socialiste România, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Academia de Ştiinţe Medicale, Consiliul naţional al inginerilor şi tehnicienilor, Uniunea arhitectilor, Asociaţia juristilor, Societatea de ştiinţe economice, precum şi celelalte instituţii ştiinţifice şi asociaţii profesionale au obligaţia de a participa, cu baza materialã şi specialiştii de care dispun, la elaborarea şi realizarea programelor de perfecţionare a pregãtirii muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor, inginerilor, medicilor, cadrelor didactice, celorlalţi specialişti din domeniul economiei, ştiinţei şi culturii.
ART. 28
Institutul central de documentare tehnica, institutele şi centrele de documentare tehnica, economicã şi ştiinţificã din ministere, organe centrale şi locale, unitãţi cu statut de centrala, întreprinderi şi alte organizaţii socialiste vor asigura materiale documentare şi informative privind noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, metodele şi formele moderne de conducere şi organizare a producţiei şi a muncii, necesare personalului de predare şi cursanţilor de la toate formele de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor.
ART. 29
Se recomanda Uniunii Generale a Sindicatelor din România de a participa la elaborarea şi înfãptuirea tuturor mãsurilor pentru ridicarea calificãrii lucrãtorilor, aducindu-şi contribuţia la întocmirea şi realizarea programelor de perfecţionare a pregãtirii profesionale, la organizarea acţiunilor de propaganda tehnica şi economicã, de popularizare a cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice în rindul maselor largi de oameni ai muncii.
ART. 30
Se recomanda Uniunii Tineretului Comunist de a acţiona sistematic pentru cuprinderea tinerilor din unitãţile economice, instituţiile social-culturale şi administrative în formele de perfecţionare a pregãtirii profesionale, pentru însuşirea temeinica de cãtre aceştia a cunoştinţelor teoretice şi practice şi valorificarea lor în activitatea concretã; cu sprijinul ministerelor, al conducerilor unitãţilor socialiste, organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist vor desfasura activitãţi destinate stimulãrii interesului tinerilor pentru stapinirea deplina a meseriei alese, pentru ridicarea nivelului lor cultural-ştiinţific.
ART. 31
Se recomanda ca presa centrala şi localã, radio-ul, televiziunea şi celelalte mijloace de informare de masa sa acţioneze în mod sistematic în sprijinul activitãţii de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor din unitãţile socialiste.
CAP. 4
Dispoziţii finale
ART. 32
Dispoziţiile prezentei legi se aplica, în mod corespunzãtor, în organizarea sistemelor proprii de perfecţionare a pregãtirii profesionale a lucrãtorilor din cadrul Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securitãţii Statului în conformitate cu normele ce vor fi stabilite de aceste organe.
ART. 33
Prevederile art. 21 din Legea nr. 1/1970 privind organizarea şi disciplina muncii în unitãţile socialiste de stat se aplica pentru lucrãtorii care urmeazã cursul de perfecţionare profesionalã cu scoaterea din producţie pe o durata minima de 3 luni, iar pentru cei care sînt trimişi la specializare în strãinãtate, indiferent de durata.
ART. 34
Se recomanda organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti ca, pornind de la obiectivele şi prevederile prezentei legi, sa stabileascã reglementãri corespunzãtoare cu privire la perfecţionarea pregãtirii profesionale a lucrãtorilor din unitãţile proprii.
ART. 35
Prin prezenta lege se abroga toate dispoziţiile ce contravin prevederilor sale.
CAP. 5
[CONTINUAREA ART.6 DIN CAPITOLUL 1]
ART. 36
G. În domeniul ocrotirii sãnãtãţii:
- de cãtre Ministerul Sãnãtãţii pentru adjuncţi ai ministrului, secretari generali, directori generali, directori şi ceilalţi lucrãtori din aparatul propriu, cadre de conducere din institutele de cercetare medicalã, din unitãţile spitaliceşti şi policlinici, directori ai direcţiilor sanitare judeţene şi alte cadre de conducere din sectorul sanitar;
- de cãtre Ministerul Sãnãtãţii pentru toţi medicii pe problemele specialitatilor medicale;
- de cãtre direcţiile sanitare judeţene şi oficiile farmaceutice pentru medici şefi de circumscripţii sanitare şi de dispensare, personalul mediu sanitar cu funcţii tehnice de conducere, diriginti de farmacie, personalul de conducere tehnico-administrativã din unitãţile tehnico-sanitare;
- de cãtre unitãţile sanitare pentru ceilalţi lucrãtori din aparatul propriu care nu sînt prevãzuţi la alineatele precedente.
H. În domeniul justiţiei:
- de cãtre Tribunalul Suprem, Procuratura Republicii Socialiste România şi Ministerul Justiţiei pentru vicepreşedinţi şi judecãtori ai Tribunalului Suprem, adjuncţi ai procurorului general şi procurori din cadrul Procuraturii Generale şi pentru adjuncţi ai ministrului, directori şi ceilalţi lucrãtori din aparatul propriu, presedinti ai tribunalelor judeţene, tribunalului municipiului Bucureşti şi ai judecãtoriilor, precum şi procurori şefi şi notari şefi;
- de cãtre tribunalele, procuraturile şi notariatele judeţene şi ale municipiului Bucureşti pentru judecãtori, procurori, notari şi alţi lucrãtori din domeniul justiţiei.
I. În domeniul culturii:
- de cãtre Comitetul de Stat pentru Cultura şi Arta pentru vicepreşedinţi, secretari generali, directori şi alţi lucrãtori din aparatul propriu, presedinti şi vicepreşedinţi ai comitetelor de cultura şi arta judeţene, directori generali şi directori ai centralelor economice subordonate comitetului, directori de la principalele instituţii de cultura şi arta;
- de cãtre centralele şi instituţiile de cultura pentru aparatul propriu al unitãţilor subordonate;
- de cãtre comitetele de cultura şi arta judeţene, pentru cadre de la cãmine culturale, case de cultura, biblioteci comunale şi municipale, muzee.
J. În administraţia localã:
- de cãtre Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã pentru vicepreşedinţi, secretari generali, directori şi ceilalţi lucrãtori din aparatul propriu, precum şi pentru secretari ai comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi directori în aparatul propriu al acestor comitete executive, pentru secretari ai comitetelor executive ale consiliilor populare municipale şi orãşeneşti, precum şi pentru vicepreşedinţi şi secretari ai comitetelor executive ale consiliilor populare comunale;
- de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, ale consiliilor populare municipale şi orãşeneşti, pentru lucrãtori din aparatul propriu, precum şi pentru cadre de conducere şi de specialitate din unitãţile subordonate;
- de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare ierarhic superioare, pentru lucrãtori ai comitetelor executive ale consiliilor populare comunale;
- de cãtre întreprinderi şi alte unitãţi subordonate pentru muncitori, maiştri, tehnicieni şi ceilalţi lucrãtori care nu sînt cuprinşi în categoriile menţionate la alineatele precedente.
Perfecţionarea pregãtirii profesionale a lucrãtorilor din unitãţile cu dubla subordonare se organizeazã de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în colaborare cu organele centrale de specialitate.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
