Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
LEGE nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Republicii Socialiste Romania
EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA PUBLICAT: Buletinul Oficial Nr. 17 DIN 17/2 /68
EXPUNERE DE MOTIVE
Legea alãturatã a fost adoptatã în baza directivelor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 cu privire la îmbunãtãţirea organizãrii administrativ-teritoriale a ţãrii.
La elaborarea ei s-a avut în vedere necesitatea punerii de acord a organizãrii administrativ-teritoriale cu schimbãrile calitative intervenite în dezvoltarea economiei pe întreg teritoriul ţãrii, precum şi cu modificãrile care au avut loc în structura populaţiei, profilul, întinderea şi condiţiile de viaţã ale oraşelor şi comunelor.
Legea prevede, la capitolul I, normele generale de organizare administrativã a teritoriului Republicii Socialiste România în judeţe, oraşe şi comune. Corespunzãtor directivelor partidului, s-au precizat în lege elementele caracteristice ale fiecãrei unitãţi administrativ-teritoriale.
Astfel, s-a prevãzut cã judeţul este unitatea administrativ-teritorialã complexã, alcãtuitã din oraşe şi comune - unitãţi de bazã ale organizãrii administrativ-teritoriale a ţãrii. Prin organizarea judeţelor se asigurã dezvoltarea armonioasã din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodãresc a oraşelor şi comunelor.
Municipiul Bucureşti, capitala Republicii Socialiste România, se prevede sã fie organizat, din punct de vedere administrativ, pe sectoare.
Oraşul, ca unitate administrativ-teritorialã de bazã, este caracterizat ca fiind centru de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodãresc. Ca unitate de bazã, oraşul are multiple legãturi cu zona înconjurãtoare, asupra cãreia exercitã o influenţã multilateralã.
Oraşele mai importante, care au un numãr mai mare de locuitori şi o însemnãtate deosebitã în viaţa economicã, politicã şi social-culturalã a ţãrii sau cele care au perspectiva dezvoltãrii în aceste direcţii, se organizeazã ca municipii.
Municipiului Bucureşti, celorlalte municipii şi oraşelor mai importante le pot aparţine, ca unitãţi distincte, alte oraşe şi comune situate în imediata lor apropiere şi care au strînse legãturi cu activitatea ce se desfãşoarã în aceste centre urbane. Comunele respective urmeazã sã fie denumite comune suburbane.
În sensul legii, comuna este unitatea administrativ-teritorialã de bazã care cuprinde populaţia ruralã unitã prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcãtuitã din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice.
Se prevede, de asemenea, cã unele oraşe şi comune, datoritã condiţiilor naturale în care se aflã, pot fi declarate staţiuni balneoclimaterice.
Capitolul II al legii cuprinde reglementãri cu privire la organizarea municipiului Bucureşti pe sectoare, numerotate, precum şi cu privire la stabilirea unui numãr de 39 judeţe, ţinîndu-se seama de condiţiile geografice, economice, social-politice, etnice şi de legãturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei, astfel ca fiecare judeţ sã constituie o unitate complexã din punct, de vedere economic şi social-cultural, care sã contribuie la ridicarea nivelului de civilizaţie a locuitorilor de pe teritoriul sãu.
În ce priveşte denumirea judeţelor, s-au avut în vedere tradiţiile istorice şi importanţa actualã a unor zone geografice sau oraşe.
La determinarea oraşelor de reşedinţã a judeţelor s-au avut în vedere gradul de dezvoltare industrialã, social-culturalã şi urbanã, perspectivele acestora, precum şi poziţia geograficã, cît mai centralã, care sã le înlesneascã legãturile cu toate localitãţile din cuprinsul judeţului.
De asemenea, legea prevede organizarea ca municipii, în afara municipiului Bucureşti, a altor 45 de oraşe, care au un numãr mai mare de locuitori, o deosebitã însemnãtate în viaţa economicã, social-politicã şi cultural-ştiinţificã a ţãrii sau care au posibilitãţi de dezvoltare în aceste direcţii.
Marea Adunare Naţionalã a Republicii Socialiste România adoptã prezenta lege.
CAP. I
Unitãţile administrativ-teritoriale
ART. 1
Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unitãţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna.
ART. 2
Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucureşti.
ART. 3
Judeţul este alcãtuit din oraşe şi comune - unitãţi de bazã ale organizãrii administrativ-teritoriale a ţãrii - în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de legãturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei.
ART. 4
Oraşul este centrul de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-gospodãresc.
Oraşele care au un numãr mai mare de locuitori, o însemnãtate deosebitã în viaţa economicã, social-politicã şi cultural-ştiinţificã a ţãrii sau care au condiţii de dezvoltare în aceste direcţii pot fi organizate ca municipii.
Oraşele în care îşi au sediul organele de conducere ale judeţului sînt oraşe-reşedinţã.
ART. 5
Comuna este unitatea administrativ-teritorialã care cuprinde populaţia ruralã unitã prin comunitate de interese şi tradiţii, fiind alcãtuitã din unu sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Prin organizarea comunei se asigurã dezvoltarea economicã, social-culturalã şi gospodãreascã a localitãţilor rurale.
Satele în care îşi au sediul organele de conducere ale comunei sînt sate-reşedinţã.
ART. 6
Oraşele şi comunele din imediata apropiere a municipiului Bucureşti, a celorlalte municipii şi a oraşelor mai importante pot aparţine de acestea ca unitãţi administrativ-teritoriale distincte.
Comunele ce aparţin de municipiul Bucureşti, de celelalte municipii şi oraşe sînt comune suburbane.
ART. 7
Oraşele şi comunele care, datoritã condiţiilor climaterice, hidrologice sau aşezãrii lor, prezintã importanţã pentru ocrotirea sãnãtãţii şi asigurarea odihnei cetãţenilor, sînt organizate ca staţiuni balneoclimaterice.
CAP. II
Municipiul Bucureşti, judeţele şi municipiile
ART. 8
Municipiul Bucureşti este organizat pe sectoare, numerotate.
ART. 9
Judeţele Republicii Socialiste România şi oraşele lor de reşedinţã sînt:
1. Judeţul Alba cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia
2. Judeţul Arad cu reşedinţa în municipiul Arad
3. Judeţul Argeş cu reşedinţa în municipiul Piteşti
4. Judeţul Bacãu cu reşedinţa în municipiul Bacãu
5. Judeţul Bihor cu reşedinţa în municipiul Oradea
6. Judeţul Bistriţa-Nãsãud cu reşedinţa în oraşul Bistriţa
7. Judeţul Botoşani cu reşedinţa în municipiul Botoşani
8. Judeţul Braşov cu reşedinţa în municipiul Braşov
9. Judeţul Brãila cu reşedinţa în municipiul Brãila
10. Judeţul Buzãu cu reşedinţa în municipiul Buzãu
11. Judeţul Caraş-Severin cu reşedinţa în municipiul Reşiţa
12. Judeţul Cluj cu reşedinţa în municipiul Cluj
13. Judeţul Constanţa cu reşedinţa în municipiul Constanţa
14. Judeţul Covasna cu reşedinţa în oraşul Sfîntu Gheorghe
15. Judeţul Dîmboviţa cu reşedinţa în municipiul Tîrgovişte
16. Judeţul Dolj cu reşedinţa în municipiul Craiova
17. Judeţul Galaţi cu reşedinţa în municipiul Galaţi
18. Judeţul Gorj cu reşedinţa în municipiul Tîrgu Jiu
19. Judeţul Harghita cu reşedinţa în oraşul Miercurea-Ciuc
20. Judeţul Hunedoara cu reşedinţa în municipiul Deva
21. Judeţul Ialomiţa cu reşedinţa în oraşul Slobozia
22. Judeţul Iaşi cu reşedinţa în municipiul Iaşi
23. Judeţul Ilfov cu reşedinţa în municipiul Bucureşti
24. Judeţul Maramureş cu reşedinţa în municipiul Baia Mare
25. Judeţul Mehedinţi cu reşedinţa în municipiul Turnu Severin
26. Judeţul Mureş cu reşedinţa în municipiul Tîrgu Mureş
27. Judeţul Neamţ cu reşedinţa în municipiul Piatra-Neamţ
28. Judeţul Olt cu reşedinţa în oraşul Slatina
29. Judeţul Prahova cu reşedinţa în municipiul Ploieşti
30. Judeţul Satu Mare cu reşedinţa în municipiul Satu Mare
31. Judeţul Sãlaj cu reşedinţa în oraşul Zalãu
32. Judeţul Sibiu cu reşedinţa în municipiul Sibiu
33. Judeţul Suceava cu reşedinţa în municipiul Suceava
34. Judeţul Teleorman cu reşedinţa în oraşul Alexandria
35. Judeţul Timiş cu reşedinţa în municipiul Timişoara
36. Judeţul Tulcea cu reşedinţa în municipiul Tulcea
37. Judeţul Vaslui cu reşedinţa în oraşul Vaslui
38. Judeţul Vîlcea cu reşedinţa în oraşul Rîmnicu Vîlcea
39. Judeţul Vrancea cu reşedinţa în municipiul Focşani
ART. 10
Se organizeazã ca municipii oraşele:
1. Alba Iulia
2. Arad
3. Bacãu
4. Baia Mare
5. Bîrlad
6. Botoşani
7. Braşov
8. Brãila
9. Buzãu
10. Cãlãraşi
11. Cluj
12. Constanţa
13. Craiova
14. Dej
15. Deva
16. Focşani
17. Galaţi
18. Gheorghe Gheorghiu-Dej
19. Giurgiu
20. Hunedoara
21. Iaşi
22. Lugoj
23. Mediaş
24. Odorheiul Secuieac
25. Oradea
26. Petroşani
27. Piatra-Neamţ
28. Piteşti
29. Ploieşti
30. Reşiţa
31. Roman
32. Satu Mare
33. Sibiu
34. Sighetul Marmaţiei
35. Sighişoara
36. Suceava
37. Tecuci
38. Timişoara
39. Tîrgovişte
40. Tîrgu Jiu
41. Tîrgu Mureş
42. Tulcea
43. Turda
44. Turnu Mãgurele
45. Turnu Severin
Aceastã lege a fost votatã de Marea Adunare Naţionalã la 16 februarie 1968, întrunind din cele 415 voturi exprimate, 414 voturi pentru şi 1 vot împotrivã.
Preşedintele Marii Adunãri Naţionale,
ŞTEFAN VOITEC
Bucureşti, 16 februarie 1968.
Nr. 2.
În conformitate cu dispoziţiile art. 57 din Constituţia Republicii Socialiste România, semnãm aceastã lege.
Preşedintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUŞESCU
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
