Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 2 din 1 aprilie 1982 privind organizarea producerii si folosirii rationale a resurselor de nutreturi

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 2 din 1 aprilie 1982 privind organizarea producerii si folosirii rationale a resurselor de nutreturi

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 37 din 7 aprilie 1982

Comenteaza legea

Îndeplinirea prevederilor Programului naţional de dezvoltare a zootehniei, a Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare, precum şi a Programului privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorialã, impune realizarea efectivelor de animale la toate speciile, asigurarea producţiei de furaje necesare pe specii şi categorii de animale, furajarea acestora în condiţii de maxima eficienta economicã, respectarea greutatilor prevãzute la taierea animalelor şi, pe aceasta baza, obţinerea productiilor animaliere planificate, asigurarea în bune condiţii a aprovizionarii populaţiei cu produse agricole animale şi satisfacerea altor nevoi ale economiei naţionale.
Dezvoltarea zootehniei în condiţii de eficienta economicã ridicatã face necesarã valorificarea superioarã şi integrala a tuturor resurselor de furaje existente în agricultura şi alte ramuri ale economiei naţionale.
În acest scop, unitãţile agricole socialiste trebuie sa prevadã în planurile de culturi suprafeţele corespunzãtoare obţinerii cantitãţilor necesare de furaje, în raport cu speciile şi categoriile de animale şi pãsãri pe care le deţin, sa ia mãsuri pentru executarea tuturor lucrãrilor agrotehnice la un nivel calitativ corespunzãtor şi în termene optime, astfel încât sa obţinã realizarea integrala şi depãşirea producţiei de furaje planificate.
Un rol important în furajarea animalelor îl au pãşunile şi fanetele naturale. Punerea în valoare, în totalitate, a resurselor de furaje de pe pãşuni şi fanete impune ca acestea sa fie cultivate ca orice cultura agricolã şi suprainsamantarea suprafeţelor în raport cu cerinţele unei furajari rationale.
Unitãţile economice socialiste care, în procesul de producţie, realizeazã subproduse sau deşeuri cu valoare nutritiva ce pot fi folosite în hrana animalelor, trebuie sa ia mãsuri pentru strângerea şi depozitarea corespunzãtoare a acestor produse, precum şi pentru folosirea lor în furajarea efectivelor proprii de animale sau livrarea cãtre unitãţile agricole care cresc animale şi pãsãri.
Hrana constituie factorul determinant în punerea în valoare a potenţialului genetic al animalelor, conţinutul acesteia infleuntind direct nivelul, calitatea şi eficienta întregii producţii zootehnice.
Este necesar ca în toate sectoarele zootehnice sa se asigure furajarea raţionalã, în condiţii de eficienta, a tuturor speciilor de animale, pe baza unor norme ştiinţific elaborate, care sa conducã la realizarea producţiei stabilite de carne, lapte, oua şi alte produse animale.
Introducerea unor tehnologii perfectionate de preparare şi administrare a furajelor în vederea creşterii gradului de consum şi a aportului nutritiv al resurselor furajere, folosirea pe scara larga a nutreturilor grosiere - în special pentru furajarea taurinelor şi ovinelor -, reducerea continua a consumurilor specifice de concentrate pe produs prin utilizarea lor raţionalã, sub forma de nutreturi combinate şi de amestecuri furajere corespunzãtor cerinţelor nutritionale pe specii şi categorii de animale, reprezintã o sarcina importanta a tuturor unitãţilor agricole socialiste deţinãtoare de animale, în vederea sporirii şi ieftinirii producţiei zootehnice.
În scopul perfecţionãrii cadrului juridic privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi.

Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Sunt considerate nutreturi, în sensul prezentei legi, toate produsele de origine vegetala, animala, minerala şi de sinteza, care, folosite în hrana animalelor, asigura desfãşurarea normalã a funcţiilor vitale şi punerea în valoare a potenţialului productiv al acestora.
Toate cantitãţile de nutreturi, fãrã deosebire de provenienta şi deţinãtor, constituie fond naţional de furaje.
ART. 2
În funcţie de caracteristicile nutritive şi de provenienta, nutreturile se clasifica astfel:
a) grupa nutreturilor fibroase;
b) grupa nutreturilor suculente;
c) grupa nutreturilor grosiere;
d) grupa nutreturilor concentrate;
e) grupa substanţelor energetice;
f) grupa substanţelor minerale;
g) grupa aditivilor furajeri;
h) grupa preparatelor furajere.
Încadrarea nutreturilor pe grupe este prevãzutã în anexa, care face parte integrantã din prezenta lege.
Furajele fibroase, provenite de pe fanetele naturale sau cultivate, furajele suculente obţinute de pe suprafeţele arabile destinate acestui scop, din produse ale industriei alimentare - borhoturi, taitei de sfecla şi altele -, din colete şi frunze de sfecla sau din amestecul unei plante verzi cu un produs secundar vegetal uscat (semisiloz), furajele grosiere rezultate din producţia vegetala paie de cereale, coceni, ciocalai de porumb, capitule de floarea-soarelui, vrejuri de orice fel - nu pot fi folosite, cu excepţia cantitãţilor repartizate prin plan pentru industrializare, decât în scopuri furajere.
Arderea, distrugerea sub orice alta forma ori degradarea oricãror produse vegetale care pot fi folosite în hrana animalelor, direct sau dupã o prealabilã preparare, sunt interzise şi se pedepsesc conform legii.
ART. 3
În conformitate cu principiile autoconducerii şi autoaprovizionarii teritoriale, unitãţile agricole socialiste, de stat şi cooperatiste, sunt obligate sa realizeze integral sarcinile de creştere a animalelor şi sa asigure acoperirea în totalitate, din resurse proprii, a nevoilor de nutreturi pentru întregul efectiv de animale pe care îl deţin.
ART. 4 - Pentru sporirea resurselor furajere potrivit condiţiilor pedoclimatice din diferite zone ale tarii, unitãţile agricole socialiste sunt obligate sa prevadã în planurile de cultura extinderea suprafeţelor de cereale furajere din soiuri şi hibrizi cu potenţial maxim de producţie şi sa adopte tehnologii de recoltare, depozitare, conservare şi insilozare a cerealelor furajere cu procent ridicat de umiditate.
În zonele favorabile se vor extinde suprafeţele cultivate cu cartofi, bostanoase, radacinoase şi altele, folosind soiurile de mare productivitate utilizabile cu randament ridicat în hrana animalelor.
ART. 5
Unitãţile agricole socialiste sunt obligate sa ia mãsuri pentru recoltarea, transportul şi depozitarea în bune condiţii, la locul de consum, a întregii producţii de furaje grosiere şi a celorlalte subproduse furajere vegetale, evitand orice pierdere sau degradare a acestora, sa asigure conservarea, prepararea şi folosirea acestor nutreturi cu pãstrarea integrala a valorii lor nutritive.
De asemenea, unitãţile agricole socialiste vor lua mãsuri pentru strângerea, depozitarea, conservarea şi folosirea integrala a subproduselor furajere şi a deşeurilor furajere şi a deşeurilor cu valoare nutritiva rezultate din activitatea de industrializare proprie sau obţinute de la alte unitãţi.
ART. 6
În vederea realizãrii producţiei de carne, lapte, oua, lana şi alte produse animale, la nivelul stabilit prin planurile de producţie, unitãţile agricole socialiste sunt obligate sa asigure furajarea raţionalã a fiecãrei specii şi categorii de animale, sa respecte normele şi tehnologiile de creştere şi îngrijire a animalelor, sa ia mãsuri ferme pentru eliminarea consumurilor nejustificate şi a risipei de nutreturi.
Totodatã, conducerile unitãţilor agricole socialiste vor lua mãsuri pentru folosirea raţionalã şi intensiva a spaţiilor din fermele zootehnice, precum şi pentru organizarea şi amenajarea ingrasatoriilor, crescatoriilor, grajdurilor şi saivanelor, în conformitate cu normele şi tehnologiile de furajare aprobate potrivit legii.
ART. 7
Pentru aplicarea stricta a normelor de îngrijire şi furajare raţionalã a animalelor, organele de conducere ale unitãţilor agricole socialiste vor repartiza, în sectoarele zootehnice, muncitorii şi cooperatorii cei mai bine pregatiti, vor asigura stabilitatea acestora, instruirea temeinica şi ridicarea permanenta a calificãrii lor profesionale.
Conducerile unitãţilor agricole socialiste sunt obligate sa ia mãsuri ferme pentru organizarea corespunzãtoare a muncii, întãrirea ordinii şi disciplinei, a rãspunderii în intreaga activitate a membrilor formatiilor de lucru din fermele zootehnice, pentru respectarea stricta a normelor şi tehnologiilor de creştere, îngrijire şi furajare a animalelor.
ART. 8
Membrii cooperativelor agricole de producţie şi ceilalţi locuitori din sate şi comune au, potrivit legii, datoria sa creascã animale şi pãsãri, sa valorifice la fondul de stat, prin contractari şi achiziţii, cantitãţi cat mai mari de produse agricole animale.
În scopul asigurãrii furajelor necesare pentru creşterea animalelor şi pasarilor, membrii cooperativelor agricole şi ceilalţi producãtori individuali sunt obligaţi sa cultive în mod raţional şi eficient toate suprafeţele pe care le deţin, sa ia mãsuri de strangere, conservare şi folosire a tuturor resurselor furajere de care dispun, sa aplice norme şi tehnologii de furajare raţionalã a animalelor şi pasarilor.
Cooperatorii şi ceilalţi oameni ai muncii care lucreazã în unitãţile agricole cooperatiste beneficiazã, potrivit legii, ca retributie a muncii şi sub forma participãrii la beneficii, de cereale, atât pentru nevoile de consum propriu, cat şi pentru furajarea animalelor din gospodãria personalã. Producãtorii care livreaza animale, pãsãri şi lapte, pe baza de contracte, la fondul de stat, beneficiazã, în raport cu cantitatea şi calitatea produselor livrate, de furaje concentrate, potrivit legii.
Membrii cooperativelor agricole de producţie care contracteazã livrarea de animale şi produse animale la fondul de stat mai beneficiazã, potrivit hotãrârii adunãrii generale a cooperativei, de acordarea cu prioritate a furajelor de volum şi a suprafeţelor de teren pentru producerea de furaje în cultura a doua, precum şi, în cazul celor care contracteazã animale ierbivore sau produse animale de la acestea, de atribuirea suprafeţelor de fanete pentru recoltare cu plata în natura.
ART. 9
Consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste vor lua mãsuri pentru repartizarea judicioasã a creşterii animalelor pe specii şi categorii în cadrul unitãţilor componente şi vor asigura, împreunã cu conducerile acestor unitãţi, realizarea efectivelor şi a producţiei animale planificate.
De asemenea, consiliul unic rãspunde de creşterea şi diversificarea producţiei de furaje, precum şi de dezvoltarea bazei furajere în unitãţile din compunerea sa, asigurând în întregime, din producţie proprie, necesarul de furaje pentru efectivele de animale ale ale acestora şi îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin pentru fondul de stat.
ART. 10
Birourile executive ale consiliilor populare comunale împreunã cu conducerile unitãţilor agricole socialiste vor întocmi balante furajere la nivelul fiecãrei comune, prin care sa se prevadã modul de asigurare a întregii cantitãţi de nutreturi necesare pentru efectivele de animale aparţinând unitãţilor agricole socialiste, cat şi membrilor cooperativelor agricole de producţie şi celorlalţi producãtori individuali.
ART. 11
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi institutele de cercetare de profil rãspund de elaborarea şi perfecţionarea continua a tehnologiilor de folosire în hrana animalelor a tuturor resurselor furajere din producţia agricolã şi industria prelucratoare, în vederea creşterii gradului de valorificare a resurselor furajere şi a aportului nutritiv al acestora şi în primul rând a nutreturilor de volum
De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice va lua mãsuri de imbunatatire a activitãţii Institutului de biologie şi nutritie animala, urmãrind creşterea eficientei cercetãrii aplicative şi de inginerie tehnologicã în domeniile de nutreturi grosiere şi suculente, nutreturi verzi, nutreturi combinate, biostimulatori şi premixuri vitamino-minerale.
ART. 12
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, precum şi comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orãşeneşti şi comunale, rãspund de realizarea sarcinilor de plan privind producţia de furajare, recoltarea transportul, depozitarea şi conservarea acestora, de respectarea ferma a normelor şi tehnologiilor de preparare, administrare şi folosire a întregii cantitãţi de nutreturi şi sunt obligate sa ia mãsuri pentru îndrumarea şi controlul unitãţilor agricole de producţie în aplicarea tuturor normelor de furajare a animalelor, respectarea stricta a regulilor sanitar-veterinare şi de zooigiena privind adãpostirea, hranirea, îngrijirea, reproductia şi exploatarea animalelor, precum şi pentru întãrirea ordinii şi disciplinei în toate unitãţile zootehnice.

CAP. 2
Organizarea producerii nutreturilor

ART. 13
Unitãţile agricole socialiste sunt obligate sa asigure realizarea producţiei de furaje din resurse proprii, la nivelul prevãzut prin plan, în concordanta cu structura pe specii, rase şi categorii de varsta a efectivelor de animale.
Fiecare unitate agricolã socialistã va stabili, prin planurile de cultura, suprafeţele destinate furajelor, care sa asigure acoperirea necesarului total de substanţe nutritive, inclusiv furajele concentrate şi o rezerva de nutreturi care sa permitã furajarea animalelor în condiţii normale în perioadele cu recolte mai slabe.
De asemenea, pe lângã fiecare unitate zootehnica vor fi prevãzute suprafeţele de teren necesare pentru culturile furajere şi pasunatul animalelor.
ART. 14
Pentru folosirea cu randament cat mai ridicat al tuturor suprafeţelor destinate producţiei de nutreturi şi obţinerea unei cantitãţi maxime de furaje la hectar, unitãţile agricole socialiste vor utiliza specii şi soiuri de inalta productivitate şi cu conţinut ridicat de substanţe nutritive şi vor extinde suprafeţele de leguminoase perene în cultura pura sau în amestec cu graminee perene, pana la minimum 60% din suprafata arabila prevãzutã pentru baza furajera.
Conducerile unitãţilor agricole socialiste rãspund de executarea tuturor lucrãrilor agrotehnice la un nivel calitativ corespunzãtor şi în termene optime, în funcţie de cerinţele specifice fiecãrei culturi furajere, de destinaţia acesteia şi de zona pedoclimatica.
ART. 15
În fiecare unitate agricolã de producţie vor fi extinse culturile succesive pe toate suprafeţele corespunzãtoare, iar în zonele irigate şi insamantarea, în cultura a doua, a porumbului pentru insilozarea separatã a stiuletilor şi a cocenilor.
Pentru creşterea resurselor de furaje suculente unitãţile agricole socialiste vor extinde culturile de sfecla furajera semizaharata, gulii, varza furajera şi rapita de toamna, în zonele care întrunesc condiţii de clima şi sol favorabile obţinerii unor producţii ridicate în aceste culturi.
Se va asigura, de asemenea, fertilizarea ştiinţificã, prin utilizarea cu prioritate a ingrasamintelor naturale, a tuturor suprafeţelor destinate plantelor de nutret cultivate şi vor fi extinse irigatiile pe aceste suprafeţe, în principal prin amenajãri care sa utilizeze resursele locale de apa.
ART. 16
Unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi deţinãtori de pajişti naturale sunt obligaţi sa cuprindã suprafeţele de pãşuni şi fanete în planul de cultura şi sa le introducã periodic în programele de rotaţie cu celelalte culturi în cadrul asolamentelor.
Suprafeţele de pãşuni şi fanete care nu intra în programele de rotaţie în cadrul asolamentelor vor fi incluse în planurile anuale de imbunatatire şi amenajare, asigurindu-se, în mod obligatoriu, curãţirea, fertilizarea şi suprainsamantarea sau reinsamantarea acestora.
În vederea asigurãrii pasunatului raţional şi a creşterii producţiei de masa verde, unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi deţinãtori de pajişti sunt obligaţi sa organizeze tarlalizarea acestora şi pasunarea lor prin rotaţie, în perioadele optime.
La lucrãrile de amenajare, curãţire, fertilizare şi alte acţiuni de imbunatatire a pajiştilor sunt obligaţi sa participe, potrivit legii şi programelor de lucru aprobate, membrii cooperativelor agricole de producţie, personalul muncitor din unitãţile agricole de stat, precum şi ceilalţi locuitori din sate şi comune.
ART. 17
Întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate vor realiza întregul necesar de nutreturi combinate, amestecuri de completare, suplimente proteino-vitamino-minerale şi zooforturi, cu respectarea stricta a structurilor prevãzute în recepturile de fabricaţie, în conformitate cu normele de calitate stabilite şi vor livra ritmic aceste produse unitãţilor agricole beneficiare, rãspunzând, împreunã cu acestea, de realizarea productiilor prevãzute în sectorul de creştere a animalelor.
De asemenea, întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate vor asigura, la unitãţile beneficiare, crearea unor stocuri de nutreturi, pe retete, corespunzãtoare consumului normat pe o perioada de minimum 5 zile.
Întreprinderile pentru producerea nutreturilor combinate sunt obligate sa ia mãsuri permanente pentru diminuarea pierderilor tehnologice, precum şi pentru reducerea continua a costurilor de producţie, în vederea creşterii eficientei economice a acestor activitãţi, iar unitãţile agricole de stat şi cooperatiste, beneficiare de nutreturi combinate, vor acţiona pentru sporirea producţiei în sectorul zootehnic, astfel încât reducerea preţurilor de livrare la furaje sa se regaseasca în creşterea rentabilitatii în acest sector.
ART. 18
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor lua, potrivit legii, mãsuri de repartizare a pajiştilor naturale aflate în administrarea acestora, cat şi a terenurilor pasunabile din fondul forestier, unitãţilor agricole socialiste, asociaţiilor crescatorilor de bovine şi ovine, precum şi celorlalţi producãtori care contracteazã livrarea de animale şi produse animale la fondul de stat.
ART. 19
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare rãspund de organizarea loturilor semincere necesare pentru producerea întregii cantitãţi de seminţe de plante furajere, inclusiv pentru pajistile naturale, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 13/1971 privind producerea, folosirea şi controlul calitãţii seminţelor şi materialului sãditor pentru producţia agricolã vegetala.
Suprafeţele loturilor semincere de plante furajere nu se vor include în cele destinate producerii de nutreturi.
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice rãspunde de organizarea producerii semintei elita, în cantitãţi corespunzãtoare pentru toate culturile furajere.
ART. 20
Pentru asigurarea producerii nutreturilor necesare tuturor efectivelor de animale din unitãţile agricole socialiste, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare rãspund de folosirea tuturor suprafeţelor de teren prevãzute pentru culturile furajere, inclusiv cele destinate culturilor succesive, precum şi a pajiştilor semanate şi naturale, numai în scopul obţinerii de nutreturi din culturi de cea mai mare eficienta. Productiile obţinute de pe aceste terenuri vor fi folosite în exclusivitate în hrana animalelor.
Suprafeţele de culturi furajere şi productiile de nutreturi, exprimate în cantitãţi şi valori nutritive, constituie indicatori ai planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã.
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va stabili, pe unitate vita mare, norme de suprafata pentru producerea nutreturilor de volum, diferenţiate dupã gradul de fertilitate al terenului, resursele de furaje grosiere şi pajistile naturale existente în fiecare judeţ.
ART. 21
Ministerul Industriei Chimice împreunã cu Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Sãnãtãţii vor asigura producerea întregului necesar de substanţe active de uz furajer, aminoacizi sintetici, produse enzimatice, biostimulatori chimici şi hormonali, antibiotice, antioxidanti, substanţe azotate sintetice neproteice şi alte substanţe aditive care sa asigure folosirea ştiinţificã şi eficienta a resurselor de furaje.

CAP. 3
Strângerea, depozitarea şi conservarea furajelor

ART. 22
Unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi deţinãtori de suprafeţe de pajişti naturale se semanate, de terenuri destinate pentru culturi furajere, inclusiv culturi succesive, precum şi de suprafeţe cerealiere, livezi, vii şi alte culturi agricole de la care se obţin produse ce pot fi folosite în hrana animalelor, au obligaţia sa asigure recoltarea, strângerea, transportul, depozitarea şi conservarea corespunzãtoare a întregii producţii de nutreturi, în vederea folosirii acestora cu randament economic ridicat în furajarea animalelor.
ART. 23
Unitãţile agricole socialiste sunt obligate sa recolteze intreaga cantitate de furaje grosiere - paie, coceni, vrejuri, capitule de floarea-soarelui, precum şi celelalte subproduse furajere din productiva vegetala -, frunze şi colete de sfecla, resturi din legumicultura şi altele, luând mãsuri pentru reglarea corespunzãtoare a dispozitivelor de tãiere şi a celorlalte mecanisme ale maşinilor de recoltat, astfel încât sa se asigure recoltarea complete şi eliminarea oricãror pierderi de produse furajere.
Strângerea subproduselor furajere din producţia vegetala se va efectua concomitent cu recoltarea produselor de baza, astfel ca, la terminarea recoltarii fiecãrei parcele, furajele rezultate sa fie transportate şi depozitate în totalitate la locurile de consum.
Tehnologiile adoptate de unitãţile agricole socialiste pentru recoltarea, transportul, depozitarea, conservarea şi prepararea furajelor grosiere şi a celorlalte subproduse furajere vegetale trebuie sa asigure pãstrarea integrala a valorii nutritive a acestora, astfel încât folosirea lor în hrana animalelor sa ducã la realizarea producţiei animale planificate.
Cantitãţile de paie, coceni, vrejuri, frunze şi colete de sfecla şi alte subproduse agricole vegetale ce trebuie strânse, depozitate şi conservate pentru folosirea lor în hrana animalelor constituie indicatori ai planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã.
Orice pierdere cantitativã sau degradare a calitãţii acestor sortimente de furaje atrage rãspunderea celor vinovaţi, potrivit legii.
ART. 24
Unitãţile agricole socialiste sunt obligate sa depoziteze şi sa conserve intreaga cantitate de furaje în condiţii corespunzãtoare, în silozuri şi depozite amplasate în imediata apropiere a grajdurilor, saivanelor adaposturilor şi a altor locuri de furajare a animalelor, astfel încât sa se evite transporturile inutile şi pierderile de furaje şi sa asigure hranirea animalelor în orice condiţii de timp.
ART. 25
Cantitãţile de nutreturi verzi ce depãşesc necesarul de consum curent în perioada de vegetaţie a plantelor, precum şi producţia de borhoturi, tescovina, resturile din grãdinile de legume şi de la fabricile de conserve, se vor insiloza în amestec cu nutreturile grosiere, asigurindu-se creşterea gradului de consum şi a aportului nutritiv al acestora.
Nutreturile grosiere care nu se insilozeaza şi rãmân sa fie utilizate ca atare vor fi depozitate şi conservate în mod corespunzãtor, evitindu-se orice forma de risipa. Aceste nutreturi vor fi pregãtite în cantitãţile necesare consumului zilnic sau pe perioade scurte, prin tocare şi tratare cu substanţe chimice, saramurare sau alte procedee tehnice, cu ajutorul cãrora sa se mãreascã valoarea nutritiva, gradul de consum şi digestibilitatea.
ART. 26
Unitãţile economice socialiste care, în procesul de producţie, realizeazã subproduse -sroturi, tarate, borhoturi, taitei de sfecla -, sau deşeuri cu valoare nutritiva ce pot fi folosite în hrana animalelor, sunt obligate sa ia mãsuri pentru strângerea şi depozitarea corespunzãtoare a acestor produse, evitand risipa şi orice pierdere prin degradare, precum şi pentru utilizarea cantitãţilor necesare pentru hranirea efectivelor proprii de animale sau pentru livrarea lor cãtre unitãţile cu profil zootehnic şi alte unitãţi economice, potrivit legii.
ART. 27
Pentru valorificarea resturilor menajere şi a altor resurse disponibile, unitãţile socialiste pe lângã care funcţioneazã cantine, unitãţile de alimentaţie publica, cabanele turistice şi alte asemenea unitãţi sunt obligate sa organizeze activitãţi anexe pentru creşterea animalelor şi pasarilor, activitãţi din care sa-şi acopere nevoile proprii de consum, în cadrul normelor stabilite, precum şi pentru livrarea unor cantitãţi de produse la fondul de stat.
ART. 28
Pentru mecanizarea lucrãrilor de producere, recoltare, conservare şi pregãtire a furajelor se vor organiza formaţii specializate, permanente, dotate corespunzãtor, la toate unitãţile şi fermele zootehnice mari, iar pentru celelalte unitãţi se va organiza câte o formatie specializatã pe întreg consiliul unic agroindustrial de stat şi cooperatist.
Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii vor asigura, prin centre specializate, menţinerea în stare de funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor de pregãtire a furajelor, prin întreţinerea şi repararea la timp şi în mod corespunzãtor a acestora.
ART. 29
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice împreunã cu institutele de profil rãspund de elaborarea şi generalizarea în producţie a tehnologiilor de strangere, depozitare şi conservare a nutreturilor fibroase, suculente şi grosiere, cu consumuri reduse de energie şi combustibili, precum şi de generalizarea sistemului de pregãtire a nutreturilor prin insilozare, în cantitãţi care sa acopere integral necesarul normat.
De asemenea, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice împreunã cu Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini vor asigura asimilarea şi producerea maşinilor şi instalaţiilor de recoltare, transport, preparare şi distribuţie a furajelor, pe baza studiilor tehnico-economice de fundamentare a asimilarii, elaborate de beneficiari; maşinile şi instalaţiile vor avea dimensiuni şi capacitãţi variate, astfel încât sa poatã fi folosite, în modul cel mai economic, în diferite zone ale tarii.
Pentru crescatorii de animale cu gospodãrii personale se vor produce maşini şi utilaje de capacitate mica, adaptate condiţiilor specifice de creştere şi exploatare a animalelor din diferite zone ale tarii.

CAP. 4
Folosirea raţionalã a furajelor

ART. 30
Unitãţile agricole socialiste şi ceilalţi deţinãtori de animale sunt obligaţi sa respecte cu stricteţe normele de furajare pentru fiecare specie şi categorie de animale şi pãsãri, sa utilizeze ratii furajere economice, sa asigure creşterea eficientei furajelor consumate şi, pe aceasta baza, valorificarea la maximum a potenţialului biologic al animalelor.
De asemenea, în vederea asimilarii complete a nutreturilor, a obţinerii unui randament corespunzãtor al acestora, unitãţile agricole vor asigura integral cantitãţile de apa potabilã stabilite potrivit tehnologiilor de furajare, cat şi rezerva necesarã, atât pentru adaparea animalelor, cat şi pentru prepararea hranei lor. În acest scop se vor realiza, prin folosirea resurselor şi posibilitãţilor locale, instalaţii simple, puţin costisitoare, uşor de întreţinut, de captare, transport şi de distribuire a apei în locuri accesibile în permanenta animalelor.
ART. 31
Normele de furajare pe specii, categorii de animale şi pãsãri şi pe unitate de produs, în raport cu valorile nutritive medii ale furajelor, precum şi, în cadrul acestor norme, cantitãţile maxime de furaje concentrate, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
Normele de furajare prevãzute la alin. 1 sunt obligatorii pentru toate unitãţile agricole de stat şi cooperatiste.
ART. 32
În furajarea animalelor se va avea în vedere creşterea ponderii furajelor de volum şi reducerea consumului de concentrate în structura ratiilor, pe baza aplicãrii unor metode şi procedee tehnologice moderne, care sa asigure valorificarea superioarã a acestora, prin creşterea gradului de consum şi a aportului lor nutritiv.
Nutreturile concentrate se vor folosi în hrana taurinelor, ovinelor şi porcinelor în limita normelor maxime stabilite, potrivit legii, asigurindu-se administrarea integrala a furajelor de volum normate.
ART. 33
În unitãţile de creştere şi ingrasare a porcilor, furajarea animalelor trebuie sa aibã la baza folosirea cantitãţilor normate de porumb şi orz cu umiditate ridicatã, insilozate, de cartofi, masa verde, radacinoase, dovleci, pepeni şi alte nutreturi suculente.
Pentru furajarea vacilor de lapte, a bovinelor adulte pentru carne, a tineretului bovin şi ovin pentru reproducţie, precum şi a ovinelor pentru lana, se va asigura consumarea directa, la locul de producere, a nutreturilor verzi şi a altor furaje de volum, prin pasunat.
În timpul verii, furajele de baza pentru toate categoriile de taurine şi ovine se constituie din masa verde, de pe pãşuni naturale, de pe pajistile semanate, de pe terenurile din fondul forestier pe care este permis pasunatul şi din culturile furajere, iar pe timpul iernii, din nutreturile suculente, fibroase şi grosiere.
ART. 34
În vederea aplicãrii tehnologiilor de pregãtire a furajelor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, vor lua toate mãsurile ca unitãţile agricole socialiste cu sprijinul direct al staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, sa extindã organizarea pe bucatarii furajere, sa asigure dotarea lor cu maşini, instalaţii şi utilaje pentru prepararea sortimentelor de nutreturi folosite în hrana animalelor şi sa urmãreascã respectarea stricta în activitatea acestora a normelor şi tehnologiilor de furajare a animalelor.
ART. 35
În scopul cunoaşterii permanente a calitãţii tuturor sortimentelor furajere sub raportul conţinutului nutritiv şi al stãrii de salubritate, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, împreunã cu comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, va lua mãsuri pentru îmbunãtãţirea activitãţii laboratoarelor specializate. Acestea vor efectua analize fizico-chimice, micologice şi bacteriologice ale furajelor, în baza cãrora vor calcula valorile nutritive ale tuturor furajelor şi vor asigura controlul şi îndrumarea unitãţilor agricole pentru conservarea, prepararea şi folosirea furajelor, acordindu-le sprijinul necesar la stabilirea structurii ratiilor furajere ce se vor folosi în condiţiile specifice fiecãrei unitãţi pentru realizarea sarcinilor de producţie.
În complexele şi fermele mari zootehnice se vor organiza laboratoare dotate cu strictul necesar de aparatura şi instrumentar, pentru determinarea operativã a calitãţii tuturor sortimentelor de furaje folosite în hrana animalelor.
În concordanta cu rezultatele analizelor laboratoarelor specializate, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare elaboreazã, dupã caz, standarde de stat - care se aproba potrivit legii - sau norme tehnice de ramura pentru fiecare nutret, precum şi recepturi, prin care se va stabili, corespunzãtor calitãţii nutreţului, producţia animaliera ce trebuie realizatã în mod obligatoriu.

CAP. 5
Raspunderi şi sancţiuni

ART. 36
Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, materialã, civilã sau penalã, dupã caz, a celor vinovaţi.
ART. 37
Nerespectarea, de cãtre personalul încadrat cu contract de munca în unitãţile agricole socialiste şi membrii cooperativelor agricole de producţie, a prevederilor art. 3, 5, 13, 14, 30 şi 32 alin. 2 din prezenta lege constituie contravenţie, dacã faptele nu sunt sãvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni.
Contravenţiile prevãzute la alin. 1 se sancţioneazã cu amenda de la 500 la 2.000 lei: La stabilirea sancţiunii se va tine seama şi de gravitatea contravenţiei privind influentele în producţia zootehnica.
ART. 38
Constatarea contravenţiilor prevãzute la art. 37 şi aplicarea sancţiunilor se fac prin proces-verbal încheiat de primari şi de specialişti anume împuterniciţi de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare sau, dupã caz, de direcţiile generale pentru agricultura şi industria alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Impotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia. Plângerea se depune la organul din care face parte agentul constatator.
Contravenţiilor prevãzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile <>Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

CAP. 6
Dispoziţii finale

ART. 39
În vederea aplicãrii imediate a prevederilor prezentei legi în toate unitãţile agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, consiliile unice agroindustriale de stat şi cooperatiste şi conducerile unitãţilor agricole sunt obligate sa asigure:
a) organizarea cunoaşterii temeinice a prevederilor legii de cãtre toţi specialiştii din agricultura, membrii cooperatori, mecanizatorii, întreg personalul care lucreazã în zootehnie;
b) dezbaterea, în adunãrile generale din unitãţile agricole de stat şi cooperatiste, în toate colectivele de oameni ai muncii din unitãţile cu sector zootehnic sau cu activitate în domeniul producţiei de furaje a prevederilor legii;
c) organizarea unor acţiuni de popularizare, prin afişarea la locul de munca şi alte mijloace de informare, a reglementãrilor privind producerea, strângerea, depozitarea, conservarea şi folosirea raţionalã a furajelor, rãspunderile ce revin organelor de stat şi cooperatiste, tuturor oamenilor muncii care lucreazã în unitãţi agricole socialiste şi în alte unitãţi cu sector zootehnic;
d) semnarea de luare la cunostinta a dispoziţiilor legii de cãtre întreg personalul care lucreazã în sectorul zootehnic sau în activitatea privind producerea şi folosirea nutreturilor.
Conducerile organelor şi unitãţilor prevãzute la alin. 1 vor controla modul în care a fost asigurata popularizarea şi cunoaşterea prevederilor prezentei legi şi rãspund nemijlocit de aplicarea întocmai a acesteia.
ART. 40
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga <>Legea nr. 22/1971 pentru organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi, Hotãrârea Consiliului de Miniştri nr. 566/1973 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale privind organizarea producerii şi folosirii rationale a resurselor de nutreturi, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Aceasta lege a fost adoptatã de Marea Adunare Nationala în şedinţa din 1 aprilie 1982.

Preşedintele
Marii Adunãri Naţionale
NICOLAE GIOSAN


     ANEXA 1

                             CLASIFICAREA NUTRETURILOR
 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.      Grupa nutreturilor                   Denumirea nutreturilor din grupa
crt.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Grupa nutreturilor fibroase                  a) fan;
                                                b) fãina şi granule de plante
                                                   verzi deshidratate;
                                                c) fãina de nutreturi fibroase
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Grupa nutreturilor suculente                 a) nutreturi insilozate;
                                                b) semisiloz;
                                                c) nutreturi verzi;
                                                d) borhoturi;
                                                e) radacinoase;
                                                f) tuberculi;
                                                g) bostanoase;
                                                h) resturi culinare.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Grupa nutreturilor grosiere                  a) paie de cereale;
                                                b) coceni de porumb;
                                                c) ciocalai;
                                                d) vrejuri;
                                                e) plevuri;
                                                f) gozuri II;
                                                g) dejectii de pasare.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Grupa nutreturilor concentrate               a) concentrate cultivate;
                                                b) concentrate industriale;
                                                c) fainuri  proteice de origine
                                                   vegetala;
                                                d) fainuri proteice de origine
                                                   animala;
                                                e) sparturi de cereale
                                                  (gozuri I)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
5. Grupa substanţelor energetice                a) grãsimi vegetale de uz 
                                                   furajer;
                                                b) grãsimi animale de uz
                                                   furajer;
                                                c) zahãr furajer;
                                                d) glucoza;
                                                e) amidon;
                                                f) melasa.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
6. Grupa  substanţelor minerale                 a) macroelemente;
                                                b) microelemente.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
7. Grupa aditivilor furajeri                    a) vitamine;
                                                b) aminoacizi;
                                                c) antibiotice furajere;
                                                d) substanţe enzimatice;
                                                e) coloranti;
                                                f) antioxidanti;
                                                g) substanţe azotate sintetice
                                                   neproteice.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
8. Grupa preparatelor furajere                  a) nutreturi combinate;
                                                b) nuclee;
                                                c) premixuri;
                                                d) substituenti.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


                       ─────────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Marea Adunare Nationala, LEGE nr. 2 din 1 aprilie 1982

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"