Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CAP. 1
Despre vagabondaj şi cerşetorie
ART. 1
Vagabondajul şi cerşetoria sunt interzise în tot cuprinsul tarii, fiind considerate ca delicte.
ART. 2
Vagabonzi - adicã oamenii fãrã capataiu - sunt aceia cari nu au un domiciliu statornic, nici mijloace de hrana şi nu exercita - în mod obişnuit - nici o profesiune sau mestesug, deşi ar avea mijloace şi putinta de a o face.
Sunt consideraţi tot ca vagabonzi, supuşi la mãsurile şi pasibili de pedepsele contra vagabondajului, toţi indivizii cari, fie ca au sau nu un domiciliu oarecare, îşi agonisesc hrana practicând sau inlesnind pe cale publica acţiuni ori jocuri imorale, meserii degradatoare sau, în fine, orice acte ilicite pentru cari nu li s-a aplicat vreo alta pedeapsa.
ART. 3
Se considera cersetori, pasibili de pedeapsa în sensul acestei legi, orice persoana apta pentru oarecare munca şi care, având mijloace de existenta, sau putându-şi-le procura, face apel - din obisnuinta - la caritatea publica, cu scopul de a realiza beneficii personale, în orice mod şi în orice loc.
ART. 4
Nimeni nu poate fi declarat vagabond sau cersetor dacã nu are varsta de cel puţin 10 ani împliniţi.
ART. 5
Domiciliul cersetorului este determinat de o resedinta continua într-o localitate timp de un an.
El se dobândeşte şi se pierde în modul prevãzut în regulament.
CAP. 2
Instituţiuni de asistenta şi reprimire. Birourile de asistenta
ART. 6
Pe lângã fiecare comuna resedinta de judeţ se va infiinta un birou de asistenta, care va îngriji în legatura cu biroul de plasare a gãsi locuri de munca potrivita indeletnicirilor celor ce cauta de lucru, ajutandu-i pana la plasare.
ART. 7
Comunele sunt obligate sa prevadã în bugetele lor un fond special pentru asistenta.
Din acest fond se va ajuta, cu preferinta, cersetorii gasiti inapti pentru orice fel de munca.
ART. 8
Asistenta socialã înfiinţeazã:
a) Ospicii pentru infirmi şi neputinciosi;
b) Şcoli de îndreptare şi ocrotire pentru minori;
c) Colonii de munca.
ART. 9
Ospiciile de infirmi sunt destinate a primi exclusiv pe cersetorii şi vagabonzii infirmi şi bãtrâni, inapti pentru orice fel de munca, pe cari justiţia îi pune la dispoziţia asistenţei sociale pentru internare. Zisele ospicii vor putea primi şi pe batranii, infirmii, nevoiasii cari vor cere şi vor merita ocrotirea asistenţei sociale.
Şcolile de îndreptare şi ocrotire vor primi pe indivizii mai mici de 18 ani împliniţi, pe cari justiţia îi pune la dispoziţia asistenţei pentru îndreptare şi îndrumare cãtre o meserie.
Coloniile de munca sunt instituţiuni de corectiune prin munca şi vor primi pe toţi aceia pe cari justiţia îi condamna a-şi executa pedeapsa în acest mod.
ART. 10
Orice persoana apta pentru o munca oarecare, internatã într-o colonie, este obligatã a exercita orice fel de munca i se da, potrivit aptitudinilor sale, asa cum se va arata în regulamentul de administraţiune al coloniei.
ART. 11
Regimul interior din colonie, disciplina, chestiunea referitoare la remunerarea muncii, retinerile din salariu, se vor determina printr-un regulament special.
CAP. 3
Constatarea vagabondajului şi cersetoriei. Triajul. Instanţele de judecata
ART. 12
Toţi agenţii forţei publice, atât în comunele urbane, cat şi în cele rurale, sunt obligaţi a aduce înaintea ofiţerului de poliţie din circumscriptiunea cea mai apropiatã de locul unde s-a comis infracţiunea pe toţi indivizii gasiti vagabondand şi cersind.
ART. 13
Ofiţerul de poliţie va instrumenta de îndatã cazul, pentru a stabili dacã se afla sau nu în fata unui delict de cerşetorie sau vagabondaj, ascultând şi martorii de fapt, de vor fi.
De cele constatate va redacta un proces-verbal, semnat de toţi cei cari au fost audiati, contrasemnat de agentul care a prins pe delicvent.
Procesul-verbal va arata şi instanta unde urmeazã a fi trimişi pentru judecata cei învinuiţi de vagabondaj sau cerşetorie, conform art. 17 din prezenta lege.
ART. 14
Individul împreunã cu actele adresate se va inainta în aceeaşi zi la biroul de asistenta prevãzut la art. 15.
Cel mai târziu a doua zi va fi supus unui examen medical amãnunţit. I se va stabili identitatea, starea fizica, starea mintalã, genul de viata pe care îl duce, dupã care medicul îşi va da avizul dacã este apt sau nu pentru o munca oarecare, sau urmeazã a fi trimis în îngrijirea unui spital sau ospiciu.
În localitãţile unde nu vor fi birouri de asistenta, medicul comunal respectiv are obligaţiunea de a examina şi tria pe cei învinuiţi de vagabondaj şi cerşetorie.
ART. 15
În oraşele resedinte de judeţ se va infiinta câte un birou de triaj al cersetorilor.
Biroul primind dela circumscripţiile poliţieneşti pe cei gasiti vagabondand, cersind, şi în genere pe orice persoana care nu poate justifica ca are vreo profesiune sau meserie, îi va supune la examenul unui medic însãrcinat special a face triajul lor.
ART. 16
La biroul de triaj se vor întocmi fişele respective conform dispoziţiunilor prevãzute în regulament.
ART. 17
Vagabonzii şi cersetorii astfel triati vor fi inaintati de îndatã la oricare judecãtorie din localitate, iar acei cari intra în cazurile prevãzute la capitolele V şi VI din lege se vor inainta direct tribunalului de judeţ.
Atât judecãtoria cat şi tribunalul vor judeca afacerea de urgenta.
Prin hotãrârea condamnatoare judecãtoria şi tribunalul sunt obligate a dispune şi arestarea inculpatului.
În cazul când inculpatul are martori de propus şi când aceasta proba e gasita utila de judecãtorie pentru desvinovatirea lui, afacerea va putea fi amânatã pentru a doua zi.
Cel invinuit se va menţine sub paza, iar martorii cari intra în competinţa directa a tribunalului se vor judeca de îndatã în camera de consiliu, în complet de 3 judecãtori, ascultandu-se şi concluziunile ministerului public.
Atât cãrţile de judecata cat şi sentinţele ce se vor pronunţa în baza prezentei legi sunt fãrã drept de apel şi recurs, iar în caz de condamnare ele vor prevedea arestarea inculpatului.
CAP. 4
Penalitãţi
ART. 18
Orice individ apt pentru munca, dovedit culpabil de vagabondaj sau cerşetorie în sensul acestei legi, va fi supus la pedeapsa colonizarii pentru munca dela 5 zile la o luna.
Pedeapsa va fi executatã la o colonie de munca ori în arestul poliţiei sau al primãriei comunei unde s-a sãvârşit infracţiunea.
În timpul pedepsei cel condamnat va fi scos zilnic la munca ce necesita maturatul, spalatul şi reparatul strazilor, maturatul şi întreţinerea gradinelor sau localurilor primãriei sau alte autoritãţi publice hotãrâte de primar sau în lucrãri de utilitate publica.
În tot acest timp primarul sau aceia în interesul cãrora se presteazã munca va îngriji de cele cuvenite condamnatului în raport cu munca depusa.
Ministerul public e în drept a supraveghea îndeplinirea acestei dispoziţiuni.
ART. 19
Este recidiva dacã în interval de un an dela executarea primei pedepse condamnatul va sãvârşi o noua infracţiune similarã.
În acest caz el e pasibil de pedeapsa dela o luna la 6 luni, fãrã aplicarea art. 60 din codul penal.
Executarea pedepsei se va putea face ca şi în articolul precedent.
ART. 20
În cazul când dupã expirarea acestei pedepse cel condamnat va sãvârşi înãuntrul unui termen de 5 ani dela executarea ei o noua infracţiune similarã, el va fi pedepsit cu colonizarea pentru munca dela 6 luni pana la 5 ani.
În acest scop instanta a carei hotãrâre a rãmas definitiva o va aduce la cunostinta directiunii generale a asistenţei sociale, care va îngriji pentru executarea stricta a acestei din urma mãsuri.
ART. 21
Vagabonzii şi cersetorii gasiti inapti pentru orice fel de munca, precum şi minorii mai mici de 18 ani împliniţi nu vor fi condamnaţi, ci vor fi puşi prin hotãrârea tribunalului la dispoziţiunea asistenţei sociale, care îi va putea reeduca, interna sau plasa.
ART. 22
Cei declaraţi vagabonzi sau cersetori, de naţionalitate strãinã, vor fi isgoniti din ţara, dupã executarea pedepsei, din ordinul guvernului.
CAP. 5
Despre vagabonzii şi cersetorii minori
ART. 23
Copiii mai mici de 18 ani cari se vor gãsi vagabondand, cersind sau exercitând meserii nepotrivite cu varsta şi aptitudinile lor, în scopul de a-i face folositori societãţii, pot fi ridicati de organele împuternicite de asistenta socialã şi internati, cu autorizaţia justiţiei, în şcolile de îndreptare pentru minori, unde vor fi ţinuţi pana la majoritate, cãsãtorie sau intrare în armata.
Asistenta socialã poate incredinta ocrotirea şi educarea lor unei instituţiuni de binefacere, subventionata sau autorizata a funcţiona de organele asistenţei sociale, dacã îşi ia obligaţiunea formala a ţinerii, îngrijirii şi supravegherii lor sub controlul organelor de asistenta socialã a ministerului muncii şi parchetului respectiv.
ART. 24
Minorul însuşi poate cere tribunalului a incuviinta sa fie încredinţat la una din institutiunile prevãzute de art. 23.
ART. 25
Pãrinţii şi tutorii vagabonzilor şi cersetorilor minori nu se vor putea opune la internarea lor decât dacã vor face dovada ca au o stare materialã şi morala suficienta pentru întreţinerea şi educarea lor sub controlul asistenţei sociale.
Aceasta interventiune se va face la tribunal, care, ascultând şi concluziile ministerului public, se va pronunţa odatã cu judecarea chestiunii pentru punerea minorului la dispoziţiunea asistenţei sociale.
ART. 26
În aceleaşi condiţiuni pot fi internati pentru îndreptare şi copiii la staruinta pãrinţilor sau tutorilor lor în cazurile prevãzute de art. 329 din codul civil.
ART. 27
Minorii nu vor putea fi scoşi de pãrinţii sau tutorii lor din institutiunile unde au fost internati pana la majoritate, cãsãtorie sau intrare în armata.
Tot timpul acesta însã asistenta îi poate incredinta la diferite ramuri de activitate, iar munca şi întreţinerea lor se va face sub controlul asistenţei sociale.
CAP. 6
Diferite infracţiuni sãvârşite de vagabonzi şi cersetori
ART. 28
Vagabondul sau cersetorul care se va gãsi imbracat cu port schimbat, sau cu arme, chiar dacã nu le va fi întrebuinţat, ori dacã se va gãsi la dânsul paşapoarte sau bilete de drum false, sau pe nume de alte persoane, ori având asupra-i orice unelte cari sa poatã fi folosite, fie pentru sãvârşire de furtisaguri sau alte delicte, fie spre a-i înlesni mijloacele de a intra prin case, va fi pedepsit cu munca în colonie dela 1 an la 2 ani, fãrã aplicarea art. 60 din codul penal.
ART. 29
Se va pedepsi cu munca în colonii dela 6 luni la 1 an:
Orice cersetor, chiar invalid, care va intra într-o locuinta sau într-un loc închis, fãrã învoirea proprietarului sau celor ce locuiesc acolo;
Orice cersetor invalid care va simula rani sau infirmitãţi pentru a provoca mila obsteasca.
ART. 30
Se va pedepsi la munca în colonie corecţionalã dela 6 luni pana la 2 ani:
Cersetorul care va cauta sa provoace mila obsteasca cersind cu copii mici în comunele unde sunt instituţiuni publice recunoscute de Stat pentru a-i primi.
Se va pedepsi cu aceeaşi pedeapsa:
Oricine va cersi intovarasit, afarã numai dacã nu sunt soţi şi sotie, tata sau mama, cu copii mici, în locul unde nu sunt instituţiuni publice, recunoscute de Stat, pentru a-i primi; orbul şi cel care îl conduce sau un infirm de ambele picioare şi cel care îl conduce;
Cu aceeaşi pedeapsa se va pedepsi atât cersetorul cat şi tovarasii sãi;
Orice cersetor sau vagabond asupra cãruia se va gãsi efecte de o valoare mai mare de 200 lei şi care nu va justifica provenienta lor.
ART. 31
Se va pedepsi cu pedeapsa muncii în colonie dela 1 an la 3 ani cersetorul sau vagabondul care întrebuinţeazã ameninţãri sau violenţe.
Dacã un asemenea cersetor sau vagabond s-ar gãsi imbracat cu port schimbat sau va purta arme, deşi nu le va fi întrebuinţat, sau va avea asupra-i uneltele prevãzute la art. 28, se va pedepsi cu maximum acestei pedepse.
ART. 32
În toate cazurile prevãzute de acest capitol, art. 60 din codul penal este inaplicabil.
CAP.7
Dispoziţiuni finale
ART. 33
Orice cersetor internat într-un ospiciu pentru infirmi şi neputinciosi, dupã o şedere de cel puţin un an, va putea cere asistenţei sociale a fi pus în libertate dacã va justifica ca a dobândit mijloace suficiente de existenta, sau ca altcineva îşi ia obligaţiunea formala a îngriji de dânsul spre a nu-l lasa sa mai cerseasca.
Cel pus astfel în libertate, de va fi prins din nou cersind, se va interna a doua oara şi nu va mai avea dreptul a cere punerea în libertate.
ART. 34
Asistenta socialã poate pune în libertate pe orice individ internat într-o şcoala de îndreptare sau ocrotire pentru minori, dacã va judeca ca internarea lui nu mai este necesarã.
ART. 35
Toţi cei prevãzuţi la art. 33 şi 34, dacã prin orice mijloace, altele decât cele indicate de aceste articole, vor reusi sa-şi recapete libertatea, vor fi urmãriţi şi internati din nou, fãrã a mai putea avea în viitor beneficiul liberãrii prevãzut la art. 33 şi 34.
ART. 36
Paza tuturor institutiunilor menţionate la art. 8 din prezenta lege cade în sarcina autoritãţilor militare.
Corpurile de trupa, la intervenirea direcţiei generale a asistenţei sociale, sunt obligate a da efectivele suficiente pentru a face oriunde paza cersetorilor şi vagabonzilor cari executa lucrãri de orice fel.
ART. 37
Data punerii în aplicare a prezentei legi se va determina de ministerul muncii printr-o deciziune ministerialã.
Deciziunea va arata dacã legea urmeazã a se aplica deodatã în intreaga ţara, sau treptat în diferitele judeţe.
ART. 38
Toate dispoziţiunile contrarii prezentei legi sunt şi rãmân abograte.
Aceasta lege s-a votat în Senat în şedinţa dela 14 Aprilie 1921 şi s-a adoptat cu majoritate de şase zeci şi noua voturi, contra cinci.
Preşedinte,
General C. Coanda
(L. S. S.)
Secretar,
I. Br. Hodosiu
Aceasta lege s-a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 18 Iunie anul 1921 şi s-a adoptat cu unanimitate de nouãzeci şi opt voturi.
Preşedinte,
Duiliu Zamfirescu
(L. S. A. D.)
Secretar,
Nicolae Manolescu
Promulgãm aceasta lege şi ordonãm ca ea sa fie investitã cu sigiliul Statului şi publicatã prin Monitorul Oficial.
FERDINAND
(L. S. St.)
Ministrul muncii şi ocrotirilor sociale,
Grigore L. Trancu-Iaşi
Ministrul justiţiei,
M. Antonescu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
