Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 19 din 16 decembrie 1971 cu privire la regimul preturilor si tarifelor
În cadrul vastului program, trasat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Roman, cu privire la perfecţionarea organizãrii şi conducerii planificate a economiei, sistemul de preţuri contribuie la repartizarea planificata a muncii sociale pe ramuri, subramuri şi produse, constituie un instrument de mãsurare a aportului fiecãrei întreprinderi şi ramuri la crearea venitului naţional, precum şi de fundamentare a optiunilor şi deciziilor în vederea realizãrii eficientei maxime a întregii activitãţi economice. Sistemul de preţuri are un rol important în realizarea obiectivelor politicii economice de industrializare socialistã şi de dezvoltare intensiva a agriculturii, în lãrgirea schimbului intern şi extern de mãrfuri, asigurarea stabilitatii monetare şi creşterea nivelului de trai al populaţiei. Preţurile au un rol însemnat în aprecierea corespunzãtoare a eforturilor şi rezultatelor activitãţii întreprinderilor, în întãrirea gestiunii lor economice, în cointeresarea acestora la realizarea sarcinilor cantitative şi calitative de plan, la introducerea tehnicii noi şi ridicarea calitãţii produselor, la sporirea şi diversificarea producţiei şi serviciilor. Reducerea continua a preţului de cost, folosirea raţionalã a resurselor materiale şi de munca în toate ramurile economiei naţionale, ca urmare a ridicãrii productivitatii muncii sociale, asigura sporirea fondurilor necesare reproductiei socialiste largite şi constituie, în acelaşi timp, un factor esenţial pentru creşterea veniturilor reale ale populaţiei în ritmurile şi proportiile prevãzute prin plan. Reducerea cheltuielilor de producţie şi circulaţie constituie, totodatã, calea principala pentru apropierea preţurilor din ţara noastrã de nivelul şi corelatiile de preţuri existente în ţãrile dezvoltate din punct de vedere economic. La baza stabilirii preţurilor - în conformitate cu legile economice obiective - trebuie sa stea cheltuielile sociale de producţie, tinindu-se seama totodatã de nivelul de dezvoltare a bazei tehnico-materiale şi posibilitãţile de satisfacere a cerinţelor pieţei socialiste, organizate. La stabilirea preţurilor trebuie sa se aibã în vedere realizarea unor corelatii fundamentale între preţurile diferitelor produse sau grupe de produse, care sa contribuie la asigurarea tuturor sortimentelor necesare consumului productiv, investiţiilor, consumului populaţiei şi exportului, precum şi la o circulaţie normalã a mãrfurilor în economie. Stabilirea preţurilor se înfãptuieşte în mod organizat în conformitate cu politica unitarã şi coordonata a partidului şi statului. Existenta unor preţuri stabile ce nu pot oscila în funcţie de schimbarea condiţiilor individuale de producţie şi desfacere constituie o premisa de baza pentru fundamentarea şi înfãptuirea planurilor economice, pentru creşterea sistematica a nivelului de trai al populaţiei. Totodatã, trebuie asigurata menţinerea concordanţei preţurilor cu cheltuielile sociale prin modificarea preţurilor în raport cu schimbãrile ce intervin în factorii care au stat la baza stabilirii lor. La produsele şi serviciile importante pentru economia nationala şi consumul populaţiei se stabilesc preţuri unice pe ţara, indiferent de producãtor şi de costurile individuale de producţie. Pentru înfãptuirea obiectivelor prevãzute în plan, şi în primul rind a acelora legate de nivelul de trai al populaţiei şi de acumulare, precum şi pentru întãrirea continua a monedei naţionale este necesarã o disciplina riguroasã în ce priveşte respectarea regulilor, criteriilor şi normelor de stabilire şi aplicare a preţurilor. În vederea perfecţionãrii şi statornicirii unor reguli şi criterii de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor în economie, precum şi a cadrului organizat în care se desfãşoarã intreaga activitate din acest domeniu,
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 În Republica Socialistã România preţurile şi tarifele trebuie sa reflecte cheltuielile sociale de producţie, sa ţinã seama de valoarea de întrebuinţare a produselor şi sa contribuie la înfãptuirea politicii partidului şi statului de dezvoltare în ritm înalt a economiei naţionale şi de creştere continua a productivitatii muncii, la reducerea sistematica a preţului de cost, valorificarea raţionalã a resurselor materiale şi de munca, promovarea progresului tehnic, îmbunãtãţirea calitãţii produselor şi creşterea nivelului de trai al întregului popor. Statul stabileşte politica preţurilor, organizeazã şi urmãreşte aplicarea acesteia şi asigura controlul respectãrii legalitãţii şi întãrirea disciplinei preţurilor. ART. 2 Sistemul de preţuri din economia nationala cuprinde urmãtoarele categorii de preţuri: a) preţuri ale producãtorilor, care revin unitãţilor industriale, de lucrãri de construcţii-montaj, agricole, precum şi altor producãtori; b) preţuri de livrare, la care circula produsele între unitãţile socialiste ; în cazul mijloacelor de producţie, preţurile de livrare sînt egale cu cele ale producãtorilor, cu excepţiile prevãzute în dispoziţiile legale; c) preţuri cu amãnuntul, pentru desfacerea produselor şi executarea lucrãrilor de construcţii cãtre populaţie; d) tarife pentru serviciile prestate unitãţilor socialiste şi populaţiei. Conţinutul fiecãrei categorii de preţ, modul de stabilire şi modificare, regimul de aplicare a preţurilor şi tarifelor, precum şi atribuţiile organelor centrale, organelor locale, ale unitãţilor de stat, cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti sînt cele prevãzute în prezenta lege. Asimilarea categoriilor de preţuri în vigoare cu cele prevãzute în prezentul articol se face potrivit anexei. ART. 3 În conformitate cu cerinţele politicii economice şi sociale, precum şi în funcţie de condiţiile de producţie şi desfacere, preţurile şi tarifele prevãzute în art. 2 pot fi: - fixe, care se aplica la nivelul la care au fost stabilite; - limita, care reprezintã un nivel maxim ce nu poate fi depãşit şi în cadrul cãruia se vor putea stabili sau practica preţuri mai mici; în anumite cazuri se vor putea stabili şi limite minime de preţ. Preţurile şi tarifele fixe sau limita pot fi unice sau diferenţiate. Preţurile şi tarifele unice se aplica pe întreg teritoriul tarii, de toate organele şi unitãţile socialiste producãtoare şi de desfacere pentru principalele produse şi pentru serviciile de mare importanta pentru economia nationala şi nivelul de trai al populaţiei. Preţurile şi tarifele diferenţiate se stabilesc la un nivel diferit în funcţie de zone, judeţe, bazine de producţie sau localitãţi. Preţurile şi tarifele fixe sau limita pot fi diferenţiate şi pe sezoane, pe producãtori, pe destinaţii sau categorii de beneficiari. Preţurile şi tarifele prevãzute în art. 2 pot fi stabilite pentru o perioada limitatã de timp, dupã care îşi înceteazã valabilitatea. ART. 4 Categoriile de preţuri şi tarifele prevãzute în art. 2 din prezenta lege se stabilesc avîndu-se în vedere urmãtoarele: - preţul de cost antecalculat, care cuprinde totalitatea cheltuielilor normate necesare executãrii produsului sau prestãrii serviciului; - beneficiul, care contribuie la asigurarea reproductiei largite, precum şi la cointeresarea unitãţilor economice şi a colectivelor de oameni ai muncii pentru îndeplinirea şi depãşirea tuturor indicatorilor de plan. La elementele de mai sus se adauga, dupã caz: - impozitul pe circulaţia mãrfurilor sau alte prelevãri la bugetul de stat, în funcţie de politica economicã şi financiarã a statului; - rabatul (adaosul) comercial, destinat acoperirii cheltuielilor pentru desfacerea mãrfurilor şi asigurarea unui beneficiu organizaţiilor comerciale. CAP. 2 Preţul de cost - baza de stabilire a preţurilor ART. 5 La baza stabilirii oricãrei categorii de preţuri trebuie sa stea preţul de cost care cuprinde urmãtoarele elemente de cheltuieli: a) materii prime şi materiale; b) combustibil, energie, apa; c) salarii şi contribuţii asupra salariilor; d) amortizarea fondurilor fixe; e) taxa asupra fondurilor de producţie; f) taxa asupra terenurilor; g) cheltuieli pentru introducerea tehnicii noi; h) dobinzi şi alte cheltuieli bãneşti. Aceste elemente ale preţului de cost se adapteaza specificului fiecãrei ramuri. În scopul calculãrii, analizei şi controlului preţului de cost pe produse, cheltuielile de producţie şi desfacere prevãzute la lit. a-h de mai sus se planifica, se evidenţiazã şi se raporteazã pe articole de calculatie şi se grupeazã în cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte (de regie). La stabilirea preţurilor, calcularea acestor cheltuieli se face pe baza normelor de consum pentru materii prime, materiale, combustibil şi energie, a normelor de munca, a normelor de amortizare pentru fondurile fixe, precum şi a normelor financiare. În vederea micsorarii continue a cheltuielilor de producţie, ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unitãţile socialiste producãtoare sînt obligate sa ia mãsuri pentru reducerea normelor de consum, în funcţie de perfecţionarea tehnologiei, a organizãrii producţiei şi a muncii şi a modernizãrii producţiei. Aceste norme vor fi revizuite odatã cu întocmirea planului şi ori de cîte ori este necesar pe parcursul îndeplinirii lui. Materiile prime şi materiale, combustibilul şi energia - provenite din mai multe surse de aprovizionare şi pentru care preţurile sînt diferenţiate în funcţie de furnizori - se iau în calcul la preţul mediu ponderat. Unitãţile producãtoare sînt obligate sa urmãreascã ca aprovizionarea sa se facã de la cel mai apropiat furnizor. La stabilirea preţului de cost antecalculat este interzisã luarea în considerare a cheltuielilor determinate de rebuturi, amenzi, penalizãri şi alte cheltuieli neproductive. Pierderile din rebuturi vor putea fi avute în vedere în preţul de cost antecalculat numai în cazuri excepţionale, cînd acestea sînt inevitabile din punct de vedere tehnologic - în limitele prevãzute în licentele de fabricaţie sau în documentaţiile şi normele legale aprobate - iar scazamintele de materii prime, materiale şi produse finite, în limita cotelor normate de pierderi tehnologice, de transport şi de depozitare. Fondul pentru introducerea tehnicii noi se determina prin aplicarea asupra preţului de cost planificat a cotelor procentuale stabilite potrivit legii. Ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale vor controla sistematic formarea şi folosirea fondului pentru introducerea tehnicii noi, urmãrindu-se utilizarea cît mai raţionalã şi eficienta a acestuia. Taxa asupra fondurilor de producţie, precum şi cea asupra terenurilor sînt menite sa stimuleze utilizarea cît mai raţionalã a acestora. Fondurile de producţie şi categoriile de terenuri asupra cãrora se aplica aceste taxe se stabilesc potrivit legii. De asemenea, prin lege se stabilesc nivelul taxelor asupra fondurilor de producţie şi asupra terenurilor, modul de aplicare, reducerile, precum şi scutirile temporare de la plata acestor taxe. ART. 6 La baza stabilirii preţurilor unice sta preţul de cost mediu la nivel de ramura, antecalculat, care se determina prin luarea în calcul a cheltuielilor de producţie ale tuturor unitãţilor care produc aceleaşi produse. Pentru produsele la care nu se stabilesc preţuri unice, acestea se determina pe baza preţului de cost antecalculat al unitãţilor producãtoare subordonate organului sau organizaţiei care stabileşte preţurile. Stabilirea preţurilor va fi precedatã în toate cazurile de analiza critica a costurilor pe fiecare unitate producãtoare - urmãrindu-se optimizarea producţiei, valorificarea maxima a rezervelor interne şi oglindirea cheltuielilor realmente necesare, justificate din punct de vedere economic, pentru fabricarea diferitelor produse - precum şi de verificarea documentaţiilor privind calitatea produselor. ART. 7 Costurile mai mari, determinate de repartizarea nerationala între unitãţi a fabricãrii unui produs, precum şi orice alte cheltuieli nejustificate rezultate din organizarea defectuoasã a producţiei şi a muncii, nu vor fi luate în considerare la stabilirea preţurilor. Preţul de cost al produselor fabricate în unitãţile producãtoare sau secţiile nou înfiinţate se va lua în calcul - pînã la atingerea parametrilor proiectati - la nivelul prevãzut în documentaţiile tehnico-economice aprobate. ART. 8 Este interzisã crearea de rezerve - sub orice forma - în preţul de cost antecalculat. De asemenea, este interzisã luarea în calcul a cheltuielilor suplimentare determinate de folosirea unor materii prime şi materiale de calitate mai ridicatã şi a unor forte de munca cu calificare superioarã celor care sînt necesare pentru executarea normalã a produsului, precum şi a cheltuielilor efectuate pentru înlãturarea defectelor de fabricaţie, cu excepţia cheltuielilor pentru executarea obligaţiilor de garanţie, în limita normelor aprobate. Abaterile de la aceste prevederi se sancţioneazã potrivit legii. CAP. 3 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor la mijloacele de producţie industriale ART. 9 Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unitãţile producãtoare sînt obligate sa ia mãsuri pentru scãderea continua a preţului de cost, astfel ca treptat sa se poatã reduce preţurile de livrare ale mijloacelor de producţie industriale, contribuind la scãderea sistematica a cheltuielilor de producţie în toate ramurile economiei naţionale, la reducerea costului investiţiilor şi la creşterea eficientei exportului. ART. 10 Pentru mijloacele de producţie industriale se stabilesc: a) preţuri de producţie, care asigura unitãţilor producãtoare ce lucreazã în condiţii normale de dotare, organizare şi gospodãrire, recuperarea preţului de cost şi un beneficiu; b) preţuri de livrare, care se situeaza de regula la nivelul preţurilor de producţie; în cazurile prevãzute de lege preţurile de livrare cuprind, în afarã preţurilor de producţie, impozitul pe circulaţia mãrfurilor şi alte prelevãri la bugetul de stat. Mijloacele de producţie desfãcute prin reţeaua comerţului cu amãnuntul se vînd la preţuri stabilite în conformitate cu prevederile cap. V privind "Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor la bunurile de consum". ART. 11 Preţurile mijloacelor de producţie se stabilesc pe baza preţului de cost determinat potrivit prevederilor cap. II din prezenta lege. Secţiunea I Determinarea beneficiului ART. 12 Nivelul beneficiului normat pe ramuri şi subramuri se calculeazã în raport cu fondurile de producţie - fixe şi circulante - ale acestora. Beneficiul astfel determinat împreunã cu taxa asupra fondurilor de producţie constituie o sursa principala pentru reproductia largita în concordanta cu politica de dezvoltare a economiei naţionale. La diferentierea nivelului beneficiului normat pe ramuri şi subramuri, în raport cu fondurile de producţie, se va avea în vedere : a) dezvoltarea cu prioritate a ramurilor de baza care asigura punerea în valoare a resurselor naturale, inzestrarea tehnica a diferitelor sectoare ale economiei sau care contribuie în proporţie importanta la lãrgirea exportului şi la creşterea eficientei acestuia; b) asigurarea pe produse a unei rentabilitati corespunzãtoare fata de preţul de cost atît la nivelul ramurilor, cît şi în unitãţile producãtoare care lucreazã în condiţii normale de dotare, organizare şi gospodãrire; c) asigurarea unui beneficiu mai ridicat pentru ramurile care necesita cheltuieli suplimentare de cercetare şi experimentare, diversificare şi reinnoire, precum şi pentru cele care sînt supuse unei uzuri morale mai rapide. ART. 13 Beneficiul determinat potrivit prevederilor art. 12 se raporteazã la preţul de cost total al ramurii sau subramurii respective, obtinindu-se astfel rata rentabilitatii medii, care se stabileşte potrivit legii. În cazul ramurilor şi subramurilor la care cheltuielile pentru materii prime şi materiale au o pondere ridicatã în preţul de cost, beneficiul poate fi stabilit în raport cu cheltuielile de prelucrare. Odatã cu ratele rentabilitatii medii pe ramuri şi subramuri se stabilesc şi limitele maxime ale acestora. ART. 14 Rata rentabilitatii pe produse poate fi diferenţiatã în funcţie de cerinţele politicii economice şi de necesitãţile de corelare, asigurindu-se pe totalul fiecãrei ramuri şi subramuri rata medie a rentabilitatii. ART. 15 Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unitãţile producãtoare sînt obligate sa examineze sistematic nivelul preţului de cost şi sa ia mãsuri de reducere continua a acestuia, asigurind astfel creşterea rentabilitatii şi ieftinirea producţiei. În situaţiile în care, ca urmare a reducerii cheltuielilor de producţie, rentabilitatea medie pe ramuri şi subramuri depãşeşte limita maxima stabilitã, preţurile de producţie se reexamineaza, putindu-se reduce, stabili preţuri de livrare - cuprinzînd impozit pe circulaţia mãrfurilor sau alte prelevãri la bugetul de stat - sau menţine, dupã caz, în funcţie de cerinţele politicii economice. Secţiunea a II-a Preţurile mijloacelor de producţie industriale ART. 16 La determinarea nivelului preţurilor de producţie şi de livrare ale mijloacelor de producţie industriale se va tine seama de corelatiile necesare între preţurile diferitelor produse care sa exprime raporturile dintre valorile de întrebuinţare ale acestora, concretizate în caracteristicile tehnice-functionale, de durabilitate, estetice, de confort şi alte asemenea caracteristici, avîndu-se în vedere costurile de producţie, beneficiul şi, dupã caz, impozitul pe circulaţia mãrfurilor. ART. 17 Preţurile ce se stabilesc potrivit prevederilor art. 16 vor trebui sa asigure urmãtoarele cerinţe ale politicii economice: a) stimularea introducerii în fabricaţie a produselor noi, de un înalt nivel tehnic şi cu o eficienta sporitã, în care scop se poate lua în calcul o rentabilitate mai mare decît cea a produselor care satisfac necesitaţi asemãnãtoare. Odatã cu stabilirea preţurilor la principalele produse din aceasta categorie se precizeazã termenele la care se vor face propuneri de reducere a preţurilor de producţie, precum şi cuantumul orientativ al acestor reduceri. La stabilirea acestor termene se va tine seama, în principal, de durata normata de serviciu a fondurilor fixe, de prevederile planului tehnic, precum şi de mãrimea perioadei în care tipurile sau categoriile de produse similare se uzeaza moral pe plan mondial. În acelaşi scop, rentabilitatea produselor invechite va fi redusã, astfel încît unitãţile producãtoare sa fie cointeresate sa le înlocuiascã cu altele moderne şi cu eficienta sporitã; b) stimularea valorificãrii resurselor naturale, necesare dezvoltãrii economiei naţionale chiar în situaţiile în care exploatarea şi folosirea acestora se fac în condiţii mai grele, asigurindu-se, totodatã, un minim de eficienta necesar; c) stimularea producţiei şi consumului mijloacelor de producţie fabricate în ţara; d) folosirea cît mai raţionalã a materiilor prime şi materialelor, precum şi a combustibililor ce pot fi destinaţi unei valorificari superioare, stabilindu-se preţuri care sa ducã la economisirea acestora şi la stimularea folosirii de inlocuitori. Pentru stimularea utilizãrii de materiale inlocuitoare şi de deşeuri se vor stabili pentru acestea preţuri mai mici în condiţii de eficienta egala pentru beneficiari. În cazuri excepţionale, preţurile se vor putea situa cel mult la nivelul celor deficitare înlocuite; e) stimularea cooperãrii şi specializãrii în producţie, prin stabilirea şi reducerea periodicã a preţurilor pieselor, subansamblelor şi ansamblelor livrate în cadrul cooperãrii, astfel ca scãderea preţului de cost la produsele fabricate de unitãţile specializate sa se reflecte şi în preţurile produselor finite, asigurindu-se unitãţilor furnizoare o rentabilitate stimulativa; f) orientarea unitãţilor producãtoare spre creşterea calitãţii producţiei prin diferentierea preţurilor pe calitãţi şi asigurarea unor beneficii mai mari pentru produsele de calitate superioarã; g) cointeresarea unitãţilor producãtoare locale, de stat şi cooperatiste, pentru valorificarea resurselor locale de materii prime şi materiale; h) stimularea producţiei pieselor de schimb în cantitãţi corespunzãtoare necesitãţilor economiei naţionale, precum şi utilizarea acestora în mod raţional, în care scop preţurile pieselor de schimb se determina astfel încît unitãţilor producãtoare sa li se asigure un beneficiu care sa le cointereseze în fabricarea produselor respective; suma preţurilor pieselor componente va trebui sa fie mai mare decît preţul utilajului sau masinii. ART. 18 Pentru extinderea fabricãrii de mijloace de producţie destinate autoutilarii, în mãsura în care acestea nu pot fi procurate de la alţi furnizori interni în condiţii mai economice, preţurile se vor stabili pe baza preţului de cost realizat şi a unui beneficiu corespunzãtor. În situaţiile în care pentru produsele destinate autoutilarii sînt stabilite preţuri - pentru producţie interna sau pentru import - mai mari decît cele rezultate potrivit prevederilor alineatului precedent, se pot aplica preţurile în vigoare. ART. 19 În cazurile în care la unele produse criteriile prevãzute în art. 17 conduc la necesitatea stabilirii unor preţuri care includ o rentabilitate sensibil mai mare fata de media pe ramura sau subramura, se vor stabili şi preţuri de livrare, prin includerea impozitului pe circulaţia mãrfurilor sau altor prelevãri la bugetul de stat. ART. 20 Noile produse şi sortimente care urmeazã a fi executate şi puse în circulaţie trebuie sa prezinte îmbunãtãţiri substanţiale, sa constituie o imbogatire realã a gamei de produse existente, corespunzãtor cerinţelor economiei naţionale şi sa asigure o eficienta sporitã. La aprecierea eficientei se va tine seama, în principal, ca preţul rezultat din corelare sa asigure beneficiarilor - la efect util egal - cheltuieli mai mici sau cel mult la acelaşi nivel cu cele determinate de folosirea produselor similare existente, iar unitãţilor producãtoare realizarea unui beneficiu stimulativ şi - dupã caz - a impozitelor, conform normelor legale. În cazul în care produsul nou nu asigura eficienta prevãzutã la alineatul precedent se interzice fabricarea produsului şi stabilirea preţului respectiv. În mod excepţional, Consiliul de Stat poate aproba fabricarea unor produse din aceasta categorie şi stabilirea preţurilor în cazul în care producerea lor este justificatã de necesitaţi majore ale economiei naţionale. ART. 21 Stabilirea preţurilor se face pe baza regulilor din prezenta lege, cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) pentru produsele noi, care au valori de întrebuinţare egale sau superioare celor existente, destinate înlocuirii acestora, preţurile se stabilesc în limita preţurilor produselor înlocuite; b) pentru produsele noi destinate largirii sortimentelor, preţurile se stabilesc corelat cu preţurile în vigoare pentru produsele din grupa sau subgrupa din care face parte noul produs, fãrã a putea depãşi preţul cel mai mare al grupei sau subgrupei respective, considerat ca limita. În cazurile în care este necesarã fabricarea de produse noi cu valori de întrebuinţare mult superioare fata de cele existente şi care justifica un preţ care sa depãşeascã limitele determinate potrivit prevederilor lit. a şi b, preţurile respective se vor stabili de organele competente potrivit prezentei legi. Prevederile prezentului articol nu se aplica în cazul produselor ce se livreaza la export. ART. 22 Pentru valorificarea la maximum a resurselor naturale şi a capacitãţilor de producţie, precum şi pentru rationalizarea importurilor, în situaţiile în care anumite produse - datoritã condiţiilor naturale, de exploatare sau de fabricaţie - se produc de unele unitãţi la preţuri de cost mai ridicate, Consiliul de Miniştri poate aproba stabilirea şi aplicarea de preţuri care sa asigure un beneficiu pentru fiecare unitate, în baza cãrora se vor efectua decontãrile cu organul tutelar. Preţul mediu ponderat rezultat potrivit alineatului precedent trebuie sa se situeze la nivelul preţului de producţie unic stabilit, la care se efectueazã livrãrile. ART. 23 Pentru mijloacele de producţie fabricate în serie mica sau executate pe baza de comanda ocazionala, preţurile se pot stabili la un nivel superior celor pentru produsele de serie mare sau de masa, tinindu-se seama de cheltuielile suplimentare necesare producţiei şi desfacerii acestor produse. În cazul în care fabricarea unor produse avînd caracter de serie mica se transforma în producţie de serie mare sau de masa, preţurile se vor reduce corespunzãtor, pe mãsura trecerii la o asemenea producţie. ART. 24 Preţurile de producţie şi cele de livrare pentru comenzile ocazionale destinate investiţiilor, reparaţiilor capitale sau producţiei, care depãşesc limitele valorice pe comanda ce se vor stabili potrivit prezentei legi, se vor recalcula pe baza de postcalculatie. În cazul în care preţul efectiv realizat va fi mai mic sau mai mare decît cel stabilit pe baza de antecalculatie, preţul va fi modificat, iar diferenţa se va regulariza cu beneficiarul în termen de cel mult 30 de zile de la data postcalculului. ART. 25 În cazuri excepţionale în care datoritã tehnologiilor noi de producţie nu se pot determina cu anticipatie cheltuielile de producţie sau la care stabilirea preţurilor nu se poate face prin comparare cu alte produse, se pot stabili preţuri, cu acordul beneficiarului, pe baza de postcalculatie. ART. 26 Odatã cu stabilirea preţurilor se precizeazã şi condiţiile de livrare. Pentru producţia interna condiţia de livrare este "franco producãtor", "franco depozit furnizor", "franco vagon statia de încãrcare" sau alte condiţii de franco similare. Furnizorii şi beneficiarii pot conveni, prin contract, ca livrarea mãrfurilor sa se facã şi în alte condiţii de franco, cu decontarea cheltuielilor legale fata de condiţia de franco prevãzutã în actul normativ de stabilire a preţului. În cazul în care este necesar ca mijloacele de producţie sa se livreze prin organizaţiile de aprovizionare şi desfacere la preţurile stabilite se va aplica cota legalã de adaos. ART. 27 Ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale ale administraţiei de stat, centralele industriale şi alte unitãţi cu statut de centrala, precum şi organele centrale şi organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti vor elabora, edita şi difuza cataloage, care sa cuprindã denumirea produselor, caracteristicile tehnice, preţurile şi condiţia de livrare. Aceste cataloage vor fi completate cel puţin o data pe an şi adaptate periodic în funcţie de diversificarea şi modernizarea producţiei sau de modificarea preţurilor aprobate conform legii. CAP. 4 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor la produsele agricole ART. 28 Preţurile producãtorilor de produse agricole sînt: a) preţuri de producţie, pentru livrãrile efectuate de unitãţile agricole de stat la fondul central; b) preţuri de contractare, care se aplica la produsele vîndute statului pe baza contractelor încheiate între organizaţiile de stat sau cooperatiste achizitoare şi cooperativele agricole de producţie, membrii acestora sau producãtorii individuali. În scopul stimulãrii creşterii producţiei agricole, al îmbunãtãţirii calitãţii acesteia şi al valorificãrii unor cantitãţi sporite pe baza de contracte, se pot acorda, în afarã acestui preţ, sporuri de preţ şi alte avantaje contractuale, potrivit dispoziţiilor legale ; c) preţuri de achiziţie, care se aplica pentru cantitãţile vîndute în afarã contractelor de cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producãtorii individuali dacã, potrivit clauzelor contractuale, pentru cantitãţile respective nu se aplica preţuri de contractare; preţurile de achiziţie se aplica şi la produsele pentru care nu sînt stabilite preţuri conform lit. b de mai sus. Organizaţiile de stat şi cele cooperatiste, achizitoare, vînd produsele agricole la preţuri de livrare. ART. 29 Preţul de cost al produselor agricole vegetale şi animale obţinute de unitãţile agricole de stat se determina potrivit prevederilor cap. II din prezenta lege, tinindu-se seama de cheltuielile specifice acestei ramuri cum sînt cele pentru seminţe, îngrãşãminte şi furaje, pentru efectuarea lucrãrilor de mecanizare, plata tarifelor pentru irigaţii, precum şi alte cheltuieli specifice, efectuate în condiţii normale de organizare, dotare şi de producţie. ART. 30 Evidenta preţului de cost al produselor agricole se va extinde treptat la toate organizaţiile agricole cooperatiste, tinindu-se seama de prevederile articolului precedent, precum şi de elementele specifice sectorului cooperatist. ART. 31 Preţurile produselor agricole se stabilesc avîndu-se în vedere: a) creşterea producţiei, în special a acelor produse care intereseazã în mod deosebit economia nationala, consumul populaţiei şi exportul; b) îmbunãtãţirea calitãţii şi sortarea produselor; c) posibilitãţile de desfacere în funcţie de cerere; d) realizarea fondului centralizat în condiţiile şi cantitãţile prevãzute de plan; e) cheltuielile suportate de cãtre stat pentru finanţarea directa şi indirecta a agriculturii; f) asigurarea corelatiilor corespunzãtoare între preţurile produselor vegetale şi animale, între preţurile produselor din cadrul acestor grupe şi în mod deosebit între preţurile produselor vegetale care se cultiva în aceleaşi zone de producţie; g) valorificarea optima a fondului funciar; h) specializarea şi dezvoltarea producţiei agricole în zonele favorabile; i) corelatiile cu preţurile produselor industriale destinate aprovizionarii tehnico-materiale a agriculturii, precum şi consumul ţãrãnimii; j) nivelul preţurilor cu amãnuntul pentru bunurile de consum rezultate din prelucrarea materiilor prime agricole. ART. 32 Odatã cu stabilirea preţurilor de producţie, de contractare, de achiziţie sau de livrare ale produselor agricole, se precizeazã condiţiile de livrare la care se referã preţul. Pentru preluarea produselor agricole la fondul centralizat al statului condiţia de livrare este "franco destinaţie", "franco producãtor" sau alte condiţii similare. Prin contracte se pot prevedea şi alte condiţii de franco decît cele pentru care s-au stabilit preţurile, cu decontarea cheltuielilor aferente. În cazul în care produsele agricole se livreaza în alte condiţii de calitate decît cele stabilite, preţul se recalculeazã în funcţie de calitatea efectivã a acestora, potrivit legii. Secţiunea I Preţurile produselor livrate de unitãţile agricole de stat ART. 33 Preţurile de producţie ale produselor agricole vegetale şi animale livrate de unitãţile agricole de stat la fondul central cuprind - pe lîngã preţul de cost mediu pe ţara sau pe zone - şi un beneficiu determinat în condiţiile prevãzute la cap. III secţiunea I din prezenta lege. Pentru alte destinaţii la preţurile astfel stabilite se adauga, potrivit legii, impozitul pe circulaţia mãrfurilor. ART. 34 În cazul produselor vegetale, de importanta deosebita pentru consumul populaţiei sau pentru export, care se cultiva pe suprafeţe mari cu fertilitati mult diferenţiate, la care unele unitãţi agricole de stat realizeazã preţuri de cost mai ridicate, decontarea produselor respective cu organul tutelar se poate face la preţurile de cost planificate ale unitãţilor şi un beneficiu minim. Preţul mediu ponderat rezultat potrivit alineatului precedent trebuie sa se situeze la nivelul preţului de producţie unic stabilit, la care se efectueazã livrãrile. ART. 35 Pentru a se stimula şi evidenţia aportul fiecãrei unitãţi agricole de stat şi al subunitatilor acestora la reducerea cheltuielilor de producţie, produsele agricole se livreaza între unitãţile şi subunitatile agricole de stat la preţurile de producţie legal stabilite. Secţiunea a II-a Preţurile produselor livrate de organizaţiile cooperatiste, membrii acestora şi producãtorii individuali ART. 36 Preţurile de contractare şi de achiziţie ale organizaţiilor cooperatiste agricole, membrilor acestora şi producãtorilor individuali se stabilesc unice pe ţara sau diferenţiate pe zone, pe baza cheltuielilor de producţie necesare în condiţii normale de producţie, astfel încît sa se asigure recuperarea acestora şi realizarea unui anumit beneficiu. În unele situaţii, diferentierea preţurilor se poate face prin acordarea de sporuri pe zone la preţul unic pe ţara stabilit. La fundamentarea preţurilor produselor agricole se vor avea în vedere productiile normale realizate, cele planificate pentru perioadele urmãtoare, precum şi scãderea preţului de cost fata de realizarile din ultimii ani, corespunzãtor creşterii producţiei în concordanta cu dezvoltarea bazei tehnico-materiale. ART. 37 Cumpãrarea produselor agricole de cãtre organizaţiile de stat şi cooperatiste de la cooperativele agricole de producţie, membrii acestora şi producãtorii individuali se face pe principii economice - prin acordul pãrţilor - la preţurile înscrise în contract sau în documente de achiziţie. Organizaţiile de stat şi cooperatiste achizitoare au obligaţia sa se încadreze în preţurile stabilite conform dispoziţiilor legale. Secţiunea a III-a Preţurile produselor livrate de organizaţiile achizitoare de stat şi cooperatiste ART. 38 Preţurile de livrare pentru produsele agricole vîndute de organizaţiile de stat sau cooperatiste achizitoare se stabilesc pe baza preţurilor de producţie, a celor de contractare şi achiziţie, a cheltuielilor normate de achiziţie, condiţionare, pãstrare, insilozare şi desfacere, a beneficiului planificat şi - dupã caz - a impozitului pe circulaţia mãrfurilor sau a altor prelevãri la bugetul statului. ART. 39 Preţurile de livrare ale produselor agricole preluate de unitãţile prestatoare de servicii cu plata în natura se stabilesc la un nivel echivalent cu preţul de cost normat al prestãrilor şi un beneficiu care sa asigure rentabilitatea unitãţilor prestatoare ce lucreazã în condiţii normale de organizare a producţiei şi a muncii. CAP. 5 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor la bunurile de consum ART. 40 Pentru bunurile de consum, alimentare şi nealimentare, se stabilesc preţuri de producţie şi preţuri cu amãnuntul. Preţurile de livrare se stabilesc sau se deduc din cele cu amãnuntul, dupã caz. ART. 41 Bunurile de consum şi alte produse destinate aprovizionarii populaţiei se vînd la preţurile cu amãnuntul. Aceleaşi preţuri se aplica şi la vinzarile prin reţeaua comerţului cu amãnuntul cãtre unitãţile de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti. ART. 42 Preţurile de producţie pentru bunurile de consum industriale se determina pe baza preţului de cost şi a beneficiului potrivit prevederilor cap. II şi III secţiunea I din prezenta lege. ART. 43 Preţurile cu amãnuntul cuprind: - preţul de producţie; - impozitul pe circulaţia mãrfurilor sau alte prelevãri la buget; - rabatul (adaosul) comercial. Preţurile cu amãnuntul la produsele agricole care nu sînt supuse industrializarii se stabilesc sau se formeazã pe baza preţurilor de livrare ale organizaţiilor achizitoare, la care se adauga, dupã caz, impozitul pe circulaţia mãrfurilor şi rabatul (adaosul) comercial. În cazurile în care unitãţile de stat şi ale cooperaţiei meşteşugãreşti şi de consum, producãtoare, sînt autorizate sa vinda produsele direct populaţiei, prin unitãţi de desfacere pe care le organizeazã, acestea vor putea practica preţuri mai mici, în limita preţurilor cu amãnuntul stabilite pentru produsele respective, cu condiţia ca aceasta sa nu afecteze realizarea indicatorilor economico-financiari pe unitatea respectiva. Pentru produsele care au preţuri cu amãnuntul unice, unitãţile producãtoare vor aplica aceste preţuri. Rabatul (adaosul) comercial încasat de unitãţile producãtoare se utilizeazã potrivit dispoziţiilor legale. ART. 44 La determinarea preţurilor cu amãnuntul se va urmãri asigurarea corelatiilor necesare între preţurile diferitelor produse care sa exprime raporturile dintre valorile de întrebuinţare, concretizate în caracteristicile lor tehnice-functionale, de durabilitate, estetice, de confort şi alte asemenea caracteristici, tinindu-se totodatã seama şi de urmãtoarele criterii: a) la produsele de larg consum preţurile cu amãnuntul vor cuprinde un beneficiu şi - dupã caz - un impozit pe circulaţia mãrfurilor, care sa permitã aplicarea unor preţuri accesibile pentru categoriile de consumatori. Pentru produsele destinate exclusiv copiilor, preţurile cu amãnuntul vor putea include impozit pe circulaţia mãrfurilor mai mic decît cel cuprins în preţurile produselor similare destinate adulţilor, sau chiar vor putea fi scutite de impozit; b) la produsele de serie mica, cu caracter de noutate, comanda individualã şi la cele de lux se vor stabili preţuri corespunzãtoare materiilor prime, materialelor, manoperei şi prezentãrii superioare a produselor şi se vor include beneficii şi impozit pe circulaţia mãrfurilor mai mari, în concordanta cu posibilitãţile de producţie şi de desfacere. Pe mãsura ce producţia acestor bunuri de consum se transforma în producţie de serie mare sau de masa, preţurile se vor reduce corespunzãtor; c) la produsele din categoriile prevãzute la lit. a şi b de mai sus, la care standardele sau normele interne prevãd mai multe calitãţi, preţurile se diferentiaza astfel încît unitãţile producãtoare sa fie stimulate în realizarea producţiei de calitate superioarã. În cazurile în care, temporar, preţurile cu amãnuntul nu pot fi diferenţiate pe calitãţile prevãzute în standarde sau norme interne, unitãţile producãtoare vor acorda organizaţiilor beneficiare bonificatii de preţ sau se vor vãrsa la buget penalizãri pentru calitãţile inferioare, potrivit normelor Comitetului de Stat pentru Preţuri; d) în cadrul sarcinii de largire a gamei de produse preambalate se va urmãri apropierea preţurilor cu amãnuntul la produsele preambalate de preţurile aceloraşi produse desfãcute în vrac; în acest scop, pentru ambalaje se vor folosi materialele cele mai indicate din punct de vedere comercial, în funcţie de categoria din care face parte produsul preambalat şi se vor reduce cheltuielile de preambalare; rabaturile comerciale pentru produsele preambalate vor fi stabilite, de regula, la un nivel mai mic decît produsele în vrac, diferenţa revenind unitãţilor producãtoare pentru acoperirea cheltuielilor de preambalare şi realizarea unui beneficiu corespunzãtor. ART. 45 În vederea asigurãrii unor proporţii corespunzãtoare între categoriile de produse prevãzute în art. 44 şi pentru îndeplinirea sarcinilor de diversificare şi modernizare a bunurilor de consum în limita nivelului planificat al preţurilor: a) prin planurile de stat anuale se vor nominaliza principalele mãrfuri de larg consum pe grupe de produse, produse sau sortimente, dupã caz, în proporţie corespunzãtoare necesitãţilor populaţiei cu venituri mai mici. Unitãţile producãtoare şi organizaţiile comerciale sînt obligate sa producã, sa livreze şi respectiv sa preia cu prioritate aceste mãrfuri; b) pe baza studierii cererii de consum a populaţiei, la elaborarea şi realizarea planului se va asigura o structura pe sortimente a producţiei şi desfacerii bunurilor de consum în concordanta cu evoluţia puterii de cumpãrare a tuturor categoriilor de consumatori. În acest scop, odatã cu planurile anuale se vor aproba preţurile medii pentru grupele şi subgrupele de produse cu pondere importanta în consumul populaţiei. ART. 46 Unitãţile producãtoare au obligaţia sa ridice calitatea bunurilor de consum existente în cadrul preţurilor în vigoare. Scoaterea din producţie a produselor şi sortimentelor existente sau diminuarea cantitãţilor acestora în conformitate cu cerinţele şi necesitãţile pieţei, cu excepţia celor nominalizate în planul de stat, se poate face numai cu acordul principalelor organizaţii beneficiare. Noile produse şi sortimente care urmeazã a fi executate şi puse în circulaţie trebuie sa constituie o diversificare şi reinnoire a gamei de produse existente în circuitul economic în conformitate cu cerinţele populaţiei. Este interzis sa se stabileascã preţuri mai mari pentru produsele şi sortimentele noi care se deosebesc de cele existente numai prin schimbãri minime, care nu sporesc valoarea de întrebuinţare pentru consumatori. ART. 47 Stabilirea preţurilor cu amãnuntul pentru sortimentele noi de bunuri de consum destinate largirii gamei de sortimente aflate în circuitul comercial sau înlocuirii unor sortimente în condiţiile prevãzute la articolul precedent se va face în limita preţurilor cu amãnuntul determinate potrivit regulilor prevãzute în art. 21 din prezenta lege. ART. 48 Odatã cu stabilirea preţurilor se precizeazã şi condiţiile de livrare, care se aplica la livrarea bunurilor de consum cãtre organizaţiile comerciale. Livrarea produselor de la producãtori cãtre organizaţiile comerciale se face în condiţia de "franco producãtor". În cazurile în care natura produselor o impune, şi în special la produsele alimentare perisabile, condiţia de livrare poate fi "franco destinaţie". Furnizorii şi beneficiarii pot conveni, prin contract, ca livrarea bunurilor de consum sa se facã şi în alte condiţii de franco, cu decontarea cheltuielilor legale fata de condiţia de franco prevãzutã în actul normativ de stabilire a preţului. ART. 49 La desfacerea produselor prin unitãţile de alimentaţie publica se aplica preţuri cu amãnuntul stabilite ca atare sau formate pe baza de adaosuri, care trebuie sa asigure: a) acoperirea cheltuielilor de aprovizionare cu produsele ce se folosesc ca materie prima, pentru prepararea produselor finite, deservirea consumatorilor, precum şi a cheltuielilor de regie; b) realizarea beneficiului şi a impozitului legal stabilit. ART. 50 Preţurile cu amãnuntul ce se aplica în alimentaţia publica se determina în funcţie de categoria de confort a unitãţilor, precum şi în raport cu gradul de preparare a produselor ce se desfac prin unitãţile de alimentaţie publica. Pentru unitãţile din categoriile superioare, la preţurile cu amãnuntul determinate potrivit art. 43 se adauga remiza şi, dupã caz, taxa de serviciu, potrivit dispoziţiilor legale. Ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale care au în subordine unitãţi de alimentaţie publica sînt obligate sa asigure o proporţie pe categorii a acestor unitãţi, corespunzãtoare structurii veniturilor consumatorilor. Încadrarea unitãţilor de alimentaţie publica pe categorii se face cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, dupã caz. ART. 51 Pentru meniurile fixe, preparatele şi alte produse servite în cadrul cantinelor-restaurant care funcţioneazã pe lîngã unitãţile de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, preţurile se stabilesc potrivit legii. ART. 52 Modificarea preţurilor cu amãnuntul se poate face numai cu respectarea prevederilor de plan privind veniturile reale ale populaţiei. Preţurile cu amãnuntul se pot reduce definitiv sau pe timp limitat, la unele mãrfuri sezoniere aflate în stoc în reţeaua comercialã, în perspectiva de a deveni mãrfuri demodate sau depasite, precum şi la alte mãrfuri care nu mai pot fi desfãcute la preţurile iniţial stabilite, în vederea soldarii acestor produse. ART. 53 Unitãţile producãtoare şi organizaţiile comerciale care preambaleaza bunuri de consum sînt obligate sa asigure stantarea, imprimarea sau etichetarea preţului cu amãnuntul legal şi, dupã caz, a termenului de garanţie. Unitãţile comerciale au îndatorirea sa afiseze vizibil la locul de vînzare preţurile pe fiecare produs, iar cînd nu este posibil, afişarea se va face prin liste de preţuri. CAP. 6 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea rabaturilor (adaosurilor) comerciale ART. 54 Rabatul (adaosul) comercial este destinat acoperirii cheltuielilor normate de desfacere a mãrfurilor şi asigurãrii unui beneficiu organizaţiilor comerciale cu ridicatã şi cu amãnuntul. El se stabileşte de Consiliul de Stat pe produse şi grupe de produse, dupã caz, fiind cuprins în preţul cu amãnuntul al acestora. ART. 55 În cazul produselor care se livreaza prin organizaţiile de aprovizionare şi desfacere, la preţurile de producţie sau de livrare a acestora, se va aplica o cota de adaos care sa asigure acoperirea cheltuielilor normate ale acestor organizaţii şi un beneficiu corespunzãtor. ART. 56 Rabaturile (adaosurile) comerciale, adaosurile pentru alimentaţia publica, precum şi cele ale organizaţiilor de aprovizionare şi desfacere, se stabilesc ca limite maxime, în cadrul cãrora se pot practica cote mai mici fãrã afectarea indicatorilor economico-financiari planificati pe organizaţie. ART. 57 Organizaţiile comerciale sînt obligate ca, în condiţiile îmbunãtãţirii permanente a deservirii populaţiei şi a unitãţilor economice, sa ia mãsuri de reducere continua a nivelului cheltuielilor de circulaţie pe baza perfecţionãrii activitãţii comerciale, a creşterii eficientei în folosirea mijloacelor materiale, de munca şi bãneşti de care dispun şi a valorificãrii rezervelor interne existente în sfera circulaţiei mãrfurilor. CAP. 7 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea tarifelor la servicii ART. 58 Tarifele reprezintã categoria de preţuri care se stabileşte şi se aplica în domeniul prestãrilor de servicii efectuate atît între unitãţile economice cît şi între acestea şi populaţie. Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale şi unitãţile economice sînt obligate sa stabileascã tarife bazate pe cheltuielile normate necesare efectuãrii serviciilor, astfel încît acestea sa stimuleze lãrgirea reţelei de unitãţi de servire, dezvoltarea şi diversificarea gamei de servicii pentru toate categoriile de beneficiari şi în primul rind pentru populaţie, precum şi îmbunãtãţirea calitãţii şi creşterea operativitatii în efectuarea serviciilor. ART. 59 Tarifele în bani şi în natura pentru serviciile efectuate de cãtre unitãţile de stat şi cooperatiste se stabilesc pe baza urmãtoarelor elemente determinate potrivit prevederilor prezentei legi: a) preţul de cost, exclusiv valoarea materialelor care sînt supuse prelucrãrii şi a pieselor de schimb ce se monteaza; în cazul cînd beneficiarul aduce materialele auxiliare, contravaloarea acestora cuprinsã în tarif se scade; b) beneficiul şi, dupã caz, c) impozitul pe circulaţia mãrfurilor sau alte prelevãri la bugetul de stat. Materialele care sînt supuse prelucrãrii, precum şi piesele de schimb ce se monteaza, se vor deconta separat, la preţuri de producţie sau de livrare, dupã caz - pentru serviciile executate unitãţilor socialiste - şi la preţuri cu amãnuntul pentru cele executate populaţiei. Pentru materialele decontate populaţiei la preţurile cu amãnuntul, rabatul comercial încasat de unitatea prestatoare se utilizeazã potrivit dispoziţiilor legale. ART. 60 La stabilirea tarifelor se va tine seama şi de urmãtoarele: a) stabilirea, la serviciile de uz general, care au un rol deosebit pentru economia nationala sau ocupa un loc important în cheltuielile populaţiei a unui beneficiu şi, dupã caz, a unui impozit care sa permitã aplicarea unor tarife accesibile pentru toate categoriile de beneficiari; b) asigurarea unor corelatii corespunzãtoare între tarifele serviciilor asemãnãtoare sau care se pot înlocui reciproc; c) asigurarea unui raport corespunzãtor între nivelul tarifelor în bani sau în natura şi efectele economice obţinute de cãtre beneficiarii prestãrilor de servicii; d) includerea la serviciile pentru populaţie din categoria celor de lux a unor beneficii şi impozite mai mari; e) nivelul de execuţie, confort, complexitatea lucrãrilor; f) frecventa prestãrilor şi influenta acesteia asupra preţului de cost; g) cheltuielile ocazionate de prestarea serviciilor la sediul (domiciliul) beneficiarilor, în regim de urgenta sau alte condiţii speciale. În aceste cazuri se pot stabili tarife la un nivel superior sau adaosuri la tarifele în vigoare. ART. 61 Stabilirea tarifelor pentru servicii noi se va face cu respectarea regulilor prevãzute în art. 21 din prezenta lege. ART. 62 Ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale care au în subordine unitãţi prestatoare de servicii încadrate pe categorii sînt obligate sa asigure o proporţie între acestea, corespunzãtoare structurii veniturilor populaţiei. Încadrarea unitãţilor prestatoare pe categorii se face cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, dupã caz. ART. 63 Pentru serviciile prestate organizaţiilor socialiste prin unitãţile de servire a populaţiei se aplica tarifele stabilite pentru populaţie. ART. 64 Pentru serviciile noi introduse la care nu se poate determina cu anticipatie preţul de cost se pot stabili tarife temporare. În mod excepţional, pentru serviciile noi executate unitãţilor socialiste, la care nu este posibila determinarea cu anticipatie a costurilor, tarifele se pot stabili, cu acordul beneficiarului, pe baza de postcalcul. ART. 65 Odatã cu stabilirea tarifelor se precizeazã condiţiile în care se executa serviciul, operaţiile şi materialele auxiliare incluse în tarifele respective. ART. 66 Organizaţiile prestatoare sînt obligate sa asigure afişarea tarifelor la locuri vizibile în toate unitãţile în care se executa prestãri. În cazul în care afişarea tarifelor nu este posibila, se vor asigura liste de tarife sau alte forme de aducere la cunostinta a tarifelor practicate. Supraevaluarea cheltuielilor prin luarea în calcul a unor norme exagerate, includerea unor materiale cu preţuri mai mari decît cele reale sau efectuarea serviciilor prin folosirea unor materiale de calitate inferioarã celor avute în vedere la stabilirea tarifelor, includerea unor lucrãri care nu se executa şi încadrarea lucrãrilor sau unitãţilor în categorii superioare celor reale se sancţioneazã potrivit legii. CAP. 8 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor la produsele exportate şi la cele importate ART. 67 La stabilirea preţurilor pentru produsele destinate exportului sau importate, organele centrale, organele locale, precum şi unitãţile economice, sînt obligate sa ţinã seama ca aceste preţuri sa contribuie la sporirea competitivitatii mãrfurilor româneşti pe piata externa şi realizarea unui aport valutar ridicat, la rationalizarea importurilor şi la asigurarea unei înalte eficiente economice a întregii activitãţi de comerţ exterior. Secţiunea I Preţurile produselor exportate ART. 68 La stabilirea preţurilor pentru produsele destinate în principal exportului, se vor avea în vedere - pe lîngã prevederile art. 16 şi 17 din prezenta lege - şi corelatiile de preţuri existente pe piata externa. ART. 69 Pentru produsele care se livreaza la export în condiţiile de calitate şi ambalare prevãzute în standarde sau norme interne se aplica preţurile de producţie ale produselor industriale sau de livrare a produselor agricole în vigoare, cu excepţiile prevãzute de lege. Pentru stimularea producţiei şi creşterii exportului la produsele sau grupele de produse pentru care economia nationala este interesatã în mod deosebit se pot acorda prime de export peste preţurile prevãzute la alineatul precedent. ART. 70 Pentru mijloacele de producţie şi bunurile de consum destinate exportului, cu caracteristici calitative sau forme de prezentare diferite fata de cele pentru care exista preţuri stabilite şi care necesita cheltuieli de producţie suplimentare, se vor stabili preţuri de producţie corespunzãtoare acestor condiţii de calitate şi forme de prezentare. La produsele destinate exportului la care, fata de condiţiile prevãzute în standarde sau norme interne, se efectueazã unele operaţiuni pentru finisari, conditionari speciale, îmbunãtãţiri constructive de mica valoare şi alte asemenea operaţiuni care nu schimba caracteristicile de baza tehnice sau calitative ale produsului, se stabilesc cheltuieli speciale de export. ART. 71 Stabilirea de preţuri de producţie şi acordarea de cheltuieli speciale de export, în condiţiile arãtate în art. 70, se va face numai dacã cheltuielile suplimentare efectuate se recupereazã prin preţurile externe obţinute, astfel încît sa se asigure cel puţin eficienta economicã ce se realizeazã la exportul aceloraşi produse, pentru care nu se efectueazã asemenea cheltuieli. Aceste preţuri nu pot fi practicate la intern decît cu respectarea prevederilor art. 21 din prezenta lege. Secţiunea a II-a Preţurile produselor importate ART. 72 Preţurile de livrare a produselor din import se stabilesc în funcţie de nivelul preţurilor de pe pieţele externe, tinindu-se seama de necesitatea recuperãrii costului valutei cheltuite pentru efectuarea importului, precum şi de natura produselor, de importanta lor pentru economia nationala şi populaţie, de gradul de acoperire a necesitãţilor din resurse interne, de nivelul preţurilor produselor din ţara. ART. 73 Pentru materiile prime şi materialele care provin în exclusivitate din import, preţurile se vor stabili prin corelare cu preţurile de producţie sau de livrare ale produselor de fabricaţie interna din aceeaşi grupa, ţinînd seama şi de corelatiile existente pe piata mondialã. În cazuri de necesitate, la unele produse din aceasta categorie preţurile se vor putea stabili prin transformarea în lei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale. ART. 74 Preţurile materiilor prime şi materialelor care se importa în vederea completãrii resurselor interne şi care au corespondent identic sau similar în producţia interna se stabilesc prin corelare cu preţurile acestora din urma. În cazul materiilor prime şi materialelor pentru care exista condiţii de largire a producţiei pe baza folosirii mai intense a resurselor interne şi a capacitãţilor de producţie existente sau care se pot dezvolta, preţurile se vor stabili astfel încît sa stimuleze producţia interna şi rationalizarea importului. ART. 75 Maşinile, utilajele şi instalaţiile din import destinate investiţiilor, precum şi piesele de schimb necesare acestora vor fi decontate la preţuri de import rezultate din transformarea în lei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale. ART. 76 Preţurile ansamblelor, subansamblelor şi pieselor de schimb din import destinate producţiei şi întreţinerii se vor stabili - cu ocazia primului import - prin transformarea în lei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale. Preţurile astfel determinate se vor aplica produselor identice importate ulterior, iar pentru produsele asemãnãtoare, preţurile se vor stabili prin corelare. Aceste preţuri se vor revizui periodic în funcţie de modificarea preţurilor externe. ART. 77 Pentru bunurile de consum importate, preţurile cu amãnuntul se stabilesc în funcţie de categoria mãrfurilor importate, astfel: a) pentru produsele de larg consum preţurile cu amãnuntul se stabilesc prin corelare cu preţurile în vigoare pentru produsele similare din producţia interna; b) pentru produsele de consum restrîns şi cele de lux preţurile cu amãnuntul se vor stabili prin transformarea în lei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale. Lista acestor produse se stabileşte de Ministerul Comerţului Interior sau de celelalte organe coordonatoare ale desfacerii, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale producãtoare, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri. ART. 78 Stabilirea preţurilor produselor din import se face cu respectarea limitelor de preţ determinate potrivit regulilor prevãzute în art. 21 din prezenta lege. Fac excepţie preţurile ce se stabilesc prin transformarea în ei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale. ART. 79 În cazurile în care sînt stabilite potrivit legii taxe vamale, acestea se adauga la preţurile de import sau se includ în preţurile cu amãnuntul, dupã caz. CAP. 9 Reguli de baza pentru stabilirea şi aplicarea preţurilor în construcţii ART. 80 Preţurile producãtorilor pentru lucrãrile de construcţii-montaj sînt: a) preţuri pe obiecte de construcţii; b) preţuri pe pãrţi de obiecte, pe unitãţi fizice şi de folosinta; c) preţuri de deviz. ART. 81 În vederea ieftinirii lucrãrilor de construcţii-montaj şi de reparaţii la construcţii, unitãţile de proiectare şi cele de construcţii-montaj, ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale vor lua mãsuri pentru adoptarea de soluţii constructive economice, scurtarea termenelor de execuţie, revizuirea normelor de consum de munca şi de folosire a utilajelor pe baza perfecţionãrii tehnologiei, a introducerii de noi materiale de construcţii şi instalaţii, a organizãrii superioare a muncii pe santiere. ART. 82 În activitatea de construcţii-montaj se vor introduce treptat preţuri pe obiecte, pãrţi de obiecte, pe unitãţi fizice şi de folosinta, diferenţiate pe tipuri. Aceste preţuri sînt preţuri limita, în cadrul cãrora beneficiarii de investiţii, unitãţile de proiectare şi cele de construcţii, de comun acord, pot aplica preţuri mai reduse. ART. 83 Propunerile de preţuri limita se elaboreazã de Ministerul Construcţiilor Industriale şi de Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã, pentru lucrãrile de construcţii-montaj care intra în competenta lor, împreunã cu ministerele, celelalte organe centrale şi organele locale interesate. Aceste preţuri se determina pe baza analizei critice a cheltuielilor materiale, de manopera, de folosire a utilajelor şi a altor cheltuieli directe şi indirecte rezultate din cercetarea unui numãr de lucrãri reprezentative, precum şi a reducerii acestor cheltuieli prin mobilizarea tuturor rezervelor existente. La costurile astfel determinate se vor adauga cheltuielile normate pentru introducerea tehnicii noi, taxa asupra fondurilor de producţie, precum şi beneficiul unitãţilor de construcţii, potrivit prezentei legi. ART. 84 Pentru obiecte de construcţie unicate şi lucrãri de complexitate deosebita sau cu un specific aparte pentru care nu se pot stabili preţuri limita, precum şi pentru lucrãrile de reparaţii la construcţii se pot stabili preţuri de deviz pe articole de lucrãri. Acestea pot fi unice cînd sînt determinate pe baza normelor de deviz republicane sau diferenţiate în funcţie de normele de deviz specifice, locale. Preţurile de deviz pe articole de lucrãri se stabilesc pe baza normelor de consum de materiale, de munca şi de folosire a utilajelor, precum şi a preţurilor şi tarifelor stabilite potrivit legii. Preţuri de deviz pe articole de lucrãri se pot folosi şi pentru alte lucrãri de construcţii-montaj, în mod tranzitoriu, pînã la stabilirea preţurilor limita. ART. 85 Preţurile limita şi preţurile de deviz pe articole de lucrãri pot fi modificate periodic, tinindu-se seama de progresul tehnic şi organizatoric din ramura construcţii-montaj, precum şi de modificãrile intervenite la elementele luate în calcul. ART. 86 Ministerul Construcţiilor Industriale, celelalte organe centrale şi organele locale care coordoneazã unitãţi de construcţii vor elabora, edita şi difuza cataloagele de preţuri limita şi de deviz. Aceste cataloage vor fi completate şi adaptate periodic în funcţie de diversificarea şi modernizarea producţiei de construcţii-montaj. CAP. 10 Atribuţii în domeniul stabilirii şi modificãrii preţurilor şi tarifelor ART. 87 În vederea asigurãrii unei politici unitare în domeniul preţurilor şi tarifelor, atribuţiile de stabilire şi modificare a acestora se delimiteaza prin lege, potrivit competentelor fiecãrui organ central, local sau unitãţi economice, precum şi în raport cu importanta produselor şi serviciilor pentru economia nationala şi nivelul de trai al populaţiei. Atribuţiile se delimiteaza prin prezenta lege. A. Consiliul de Stat ART. 88 Consiliul de Stat: a) hotãrãşte asupra nivelului general al preţurilor şi tarifelor; b) stabileşte limite maxime de preţuri şi tarife la principalele grupe şi subgrupe de produse şi servicii, precum şi la obiectele de construcţii; c) stabileşte preţuri şi tarife la produsele şi serviciile importante pentru economia nationala şi nivelul de trai al populaţiei; de asemenea, poate modifica preţurile şi tarifele pe care le-a stabilit; d) aproba modificãrile de preţuri şi tarife care sînt unice pe ţara; de asemenea, aproba majorãrile de preţuri cu amãnuntul - cu excepţia celor pentru legume şi fructe - şi de tarife pentru serviciile prestate populaţiei, din competenta Consiliului de Miniştri, ministerelor şi celorlalte organe prevãzute în art. 91, 96 şi 106. Consiliul de Stat va stabili prin decret grupele, subgrupele, produsele, obiectele de construcţii şi serviciile care constituie nomenclatura sa. De asemenea, Consiliul de Stat va preciza în nomenclatura sa grupele şi subgrupele de produse şi servicii pentru care Consiliul de Miniştri şi organele prevãzute în art. 91, 96 şi 106 vor stabili preţuri şi tarife pe sortimente şi servicii în cadrul limitelor fixate potrivit dispoziţiilor lit. b. B. Consiliul de Miniştri ART. 89 Consiliul de Miniştri are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã aplicarea în intreaga economie a politicii de preţuri şi tarife; b) stabileşte preţuri şi tarife pentru sortimentele care fac parte din grupele şi subgrupele de produse şi servicii cuprinse în nomenclatura Consiliului de Stat şi pe care acesta i le-a dat în competenta; c) stabileşte limite maxime de preţuri ale producãtorilor, de livrare şi cu amãnuntul, precum şi limite maxime de tarife pentru grupele şi subgrupele de produse şi servicii care constituie nomenclatura ministerelor, celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti; d) aproba preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile din competenta ministerelor şi celorlalte organe centrale şi comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti - cu excepţia celor prevãzute în art. 88 şi 94 - dacã aceste preţuri şi tarife depãşesc limitele determinate potrivit regulilor prevãzute în art. 21 din prezenta lege; e) aproba modul de stabilire, modificare şi aplicare a preţurilor - potrivit prezentei legi - pentru situaţii specifice, precum şi regimul preţurilor şi tarifelor pentru produsele şi serviciile cu plata în valuta strãinã; f) aproba reducerile de preţuri şi tarife, care nu sînt unice, pentru produsele şi serviciile din competenta ministerelor sau altor organe centrale ale administraţiei de stat, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sau centralelor industriale şi altor unitãţi socialiste de stat cu statut de centrala, dacã prin reducerile respective se afecteazã indicatorii economici şi financiari din planul şi bugetul de stat; g) aproba majorãrile de preţuri şi tarife la toate produsele şi serviciile, precum şi ale preţurilor de deviz din competenta organelor şi unitãţilor prevãzute la lit. f, cu excepţia celor prevãzute în art. 88 lit. d. C. Ministerele şi alte organe centrale ale administraţiei de stat ART. 90 Comitetul de Stat pentru Preţuri are urmãtoarele atribuţii principale: a) controleazã şi urmãreşte permanent la ministere, celelalte organe centrale, la organe locale şi la unitãţi economice modul în care se aplica politica de preţuri şi informeazã periodic şi ori de cîte ori este nevoie Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri; b) prezintã Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri propuneri cu privire la stabilirea şi modificarea preţurilor şi tarifelor şi avizeazã asemenea propuneri întocmite de ministere, celelalte organe centrale sau de comitetele executive ale consiliilor populare, la produsele şi serviciile ale cãror preţuri şi tarife se aproba de Consiliul de Stat sau de Consiliul de Miniştri; c) da acordul la stabilirea preţurilor şi tarifelor pentru sortimentele care fac parte din grupele şi subgrupele de produse şi servicii din nomenclatura Consiliului de Stat şi ale cãror preţuri şi tarife se stabilesc de ministere, celelalte organe centrale şi organele locale; de asemenea, da acordul asupra preţurilor şi tarifelor pentru produsele şi serviciile din competenta ministerelor, celorlalte organe centrale şi organelor locale, dacã produsele şi serviciile devin importante pentru economia nationala şi nivelul de trai al populaţiei, precum şi pentru corectarea de cãtre aceste organe a unor preţuri şi tarife eronat stabilite, dispunind, dupã caz, vãrsarea la buget a sumelor încasate pe nedrept, ca urmare a acestor erori; d) da acordul asupra preţurilor produselor noi prevãzute în studiile tehnico-economice ale investiţiilor care se aproba de Consiliul de Miniştri; e) elaboreazã, pe baza şi în vederea executãrii legii, norme în domeniul preţurilor şi tarifelor, precum şi bareme şi normative de calcul; da acordul asupra baremelor şi normativelor de calcul elaborate de ministere, celelalte organe centrale şi organele locale; f) analizeazã, împreunã cu ministerele, celelalte organe centrale şi cele locale, influenta preţurilor şi tarifelor asupra dinamicii şi diversificãrii producţiei, circulaţiei normale a mãrfurilor, consumului, creşterii eficientei activitãţii economice şi nivelului de trai al populaţiei, luind sau propunind - potrivit atribuţiilor lor legale - mãsurile corespunzãtoare; g) colaboreazã cu Direcţia Centrala de Statistica şi celelalte organe centrale la determinarea indicilor de preţuri; h) întocmeşte împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi cu organele locale studii şi propuneri cu privire la perfecţionarea sistemului, nivelului şi corelatiilor de preţuri şi tarife şi elaboreazã în colaborare cu aceste organe proiectul de plan, precum şi prognoze pe termen lung cu privire la dinamica preţurilor şi tarifelor; i) colaboreazã cu celelalte organe centrale la întocmirea planului preţului de cost, la determinarea normelor de consum şi a indicatorilor privind nivelul de trai; de asemenea, colaboreazã cu Ministerul Finanţelor în problemele de preţuri care sînt legate de realizarea veniturilor bugetului de stat. ART. 91 Organele de conducere colectivã ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat stabilesc, pentru produsele şi serviciile cuprinse în nomenclatura Consiliului de Stat şi pe care acesta le-a dat în competenta lor, precum şi pentru cele necuprinse în nomenclatura Consiliului de Stat: a) preţuri ale producãtorilor şi preţuri de livrare pentru produsele fabricate, achiziţionate sau importate, precum şi tarife pentru serviciile prestate de cãtre unitãţile subordonate; b) preţuri cu amãnuntul pentru produsele fabricate sau importate de unitãţile de interes republican, ce se desfac prin organizaţiile comerciale din sectoarele pe care le coordoneazã sau care se desfac în exclusivitate prin organizaţiile economice din subordine; de asemenea, organele centrale coordonatoare ale desfacerii mãrfurilor stabilesc preţuri cu amãnuntul şi la unele produse cu pondere mai mare în consumul populaţiei, fabricate de unitãţile de interes local, precum şi de unitãţile cooperaţiei meşteşugãreşti şi de consum, potrivit nomenclaturii elaborate de aceste organe cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri; c) preţuri pentru produsele achiziţionate de unitãţile subordonate de la unitãţile agricole de stat, organizaţiile cooperatiste agricole, membrii acestora, meseriasi sau alţi producãtori individuali; pentru produsele agricole, stabilirea preţurilor se face cu acordul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor *); d) tarife plafon, în limita cãrora unitãţile subordonate au dreptul sa convinã asupra tarifelor efective, cu organizaţiile cooperatiste agricole, membrii acestora sau cu meseriaşii particulari care presteazã serviciile respective. *) Denumirea "Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor" a fost înlocuitã cu "Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor", în conformitate cu dispoziţiile art. III din Decretul nr. 19/1972, publicat în B. Of. nr. 6 din 24 ianuarie 1972. ART. 92 Preţurile de deviz pe articole de lucrãri, care au la baza norme de deviz republicane, se stabilesc de cãtre organele de conducere colectivã ale Ministerului Construcţiilor Industriale sau Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã (dupã caz) la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale şi celor locale, cu activitate în ramura de construcţii-montaj. Preţurile de deviz pe articole de lucrãri, determinate pe baza normelor de deviz locale, se stabilesc de comun acord de cãtre unitãţile de proiectare, de prestare, de construcţii-montaj şi beneficiari. ART. 93 Pentru produsele şi serviciile mai importante, precizate cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, preţurile şi tarifele stabilite de ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat principal producãtoare, importatoare, prestatoare sau achizitoare sînt unice şi se aplica de toate organele, unitãţile de stat, ale cooperaţiei meşteşugãreşti şi de consum, precum şi de alte organizaţii obşteşti, cu excepţiile prevãzute de lege. Preţurile cu amãnuntul ce se stabilesc de Ministerul Comerţului Interior sau de celelalte organe centrale ale administraţiei de stat coordonatoare ale desfacerii mãrfurilor sînt unice, cu excepţiile prevãzute de lege. ART. 94 Organele de conducere colectivã ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat pot delega centralelor industriale, unitãţilor cu statut de centrala şi altor unitãţi direct subordonate, precum şi organizaţiilor comerciale coordonate, competenta de a stabili preţuri şi tarife la unele produse şi servicii, stabilind totodatã limite maxime de preţuri şi tarife pe grupe şi subgrupe de produse. Precizarea acestor produse şi servicii se face cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri. Organele de conducere prevãzute la alineatul precedent aproba preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile lãsate în competenta unitãţilor şi organizaţiilor prevãzute mai sus, dacã aceste preţuri şi tarife depãşesc limitele determinate potrivit regulilor prevãzute în art. 21 din prezenta lege. ART. 95 Organele de conducere colectivã ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat pot modifica preţurile şi tarifele din competenta lor - cu excepţia celor prevãzute în art. 88 lit. d şi 89 lit. f şi g - şi pot corecta pe cele pe care le-au stabilit în mod eronat. D. Organele locale ale administraţiei de stat ART. 96 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti stabilesc, pentru produsele şi serviciile cuprinse în nomenclatura Consiliului de Stat şi pe care acesta le-a dat în competenta lor, precum şi pentru alte produse şi servicii care nu sînt prevãzute în art. 93: a) preţuri ale producãtorilor şi preţuri de livrare pentru mãrfurile produse, achiziţionate sau importate şi tarife pentru serviciile prestate - de unitãţile subordonate; b) preţuri cu amãnuntul pentru mãrfurile produse sau importate de unitãţile de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, de interes local, care se vînd prin organizaţiile comerţului de stat; c) preţuri ale producãtorilor pentru produsele achiziţionate de la unitãţile agricole de stat, organizaţiile cooperatiste agricole, membrii acestora, meseriasi şi alţi producãtori individuali - de cãtre unitãţile subordonate; d) preţuri la legume şi fructe, potrivit reglementãrilor legale; e) tarife plafon în limita cãrora unitãţile subordonate pot conveni asupra tarifelor efective, cu organizaţiile cooperatiste agricole, membrii acestora sau cu meseriaşii particulari care presteazã serviciile respective; f) preţuri pentru produsele executate, achiziţionate sau desfãcute de unitãţile subordonate organelor centrale, la solicitarea acestor organe. Aceasta reglementare se aplica şi pentru tarifele prevãzute în art. 91 lit. d. ART. 97 În vederea prevenirii tendinţelor speculative, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili preţuri maximale de mercurial, în limita cãrora producãtorii desfac produsele pe piata taraneasca, precum şi tarife maximale pentru serviciile prestate populaţiei de cãtre meseriasi sau alţi prestatori particulari; preţurile şi tarifele maximale vor fi modificate operativ, ori de cîte ori este nevoie, comitetele executive ale consiliilor populare avînd obligaţia aducerii lor la cunostinta producãtorilor şi consumatorilor şi de a urmãri stricta respectare a acestora. ART. 98 Preţurile cu amãnuntul stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti se aplica de toate organele şi unitãţile de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, cu excepţiile prevãzute de lege. Aceste preţuri pot fi aplicate şi de organizaţiile comerciale din alte judeţe care desfac aceste produse. De asemenea, organizaţiile comerciale din municipiul Bucureşti pot aplica preţurile cu amãnuntul stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene. ART. 99 Comitetele executive ale consiliilor populare stabilesc preţuri şi tarife pentru produsele şi serviciile executate de unitãţile subordonate şi care fac obiectul activitãţilor economice de producţie şi prestãri de servicii din comune. Stabilirea acestor preţuri şi tarife se face prin învoiala cu beneficiarii, potrivit legii. ART. 100 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot delega competenta de stabilire a preţurilor şi tarifelor unitãţilor subordonate, pentru produse şi servicii de mai mica importanta executate de acestea. Comitetele executive ale consiliilor populare aproba preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile lãsate în competenta unitãţilor subordonate, dacã aceste preţuri şi tarife depãşesc limitele determinate potrivit regulilor prevãzute în art. 21 din prezenta lege. ART. 101 Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti pot modifica preţurile şi tarifele din competenta lor - cu excepţia celor prevãzute în art. 88 lit. d şi art. 89 lit. f şi g - şi pot corecta pe cele pe care le-au stabilit în mod eronat. E. Centralele industriale, întreprinderile şi alte unitãţi socialiste de stat ART. 102 Organele de conducere colectivã ale centralelor industriale, celorlalte unitãţi cu statut de centrala, unitãţilor subordonate direct ministerelor, celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat şi comitetelor executive ale consiliilor populare, precum şi cele ale organizaţiilor comerciale stabilesc preţuri şi tarife, potrivit delegarii fãcute de organele care le coordoneazã. ART. 103 Organele de conducere colectivã ale unitãţilor prevãzute în art. 102 pot delega unitãţilor subordonate competenta de a stabili preţuri şi tarife pentru unele produse şi servicii, precizate cu acordul organului ierarhic superior, stabilind totodatã limite maxime de preţuri şi tarife pe grupe şi subgrupe de produse. Organele de conducere colectivã prevãzute la alineatul precedent aproba preţurile şi tarifele pentru produsele şi serviciile lãsate în competenta unitãţilor subordonate, dacã aceste preţuri şi tarife depãşesc limitele determinate potrivit regulilor prevãzute în art. 21 din prezenta lege. ART. 104 Organele de conducere colectivã ale centralelor industriale, altor unitãţi cu statut de centrala, unitãţilor subordonate, precum şi organele de conducere colectivã ale organizaţiilor comerciale stabilesc preţuri şi tarife pentru produsele şi serviciile date în competenta lor de cãtre organele şi unitãţile ierarhic superioare, pe baza acordului cu beneficiarii. Se excepteazã de la aceste dispoziţii preţurile produselor importate care se stabilesc prin transformarea în lei a preţurilor externe, conform dispoziţiilor legale. ART. 105 Organele de conducere colectivã prevãzute la art. 104 pot modifica preţurile şi tarifele din competenta lor - cu excepţia celor prevãzute în art. 89 lit. f şi g - pe baza acordului cu beneficiarii şi potrivit normelor Comitetului de Stat pentru Preţuri; de asemenea, pot corecta pe cele pe care le-au stabilit în mod eronat. F. Organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti ART. 106 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum stabilesc preţuri şi tarife pentru produse şi servicii - cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri - dupã cum urmeazã: a) preţuri cu amãnuntul pentru produsele executate, cumpãrate, importate şi desfãcute exclusiv prin unitãţile cooperatiste din sistemul propriu şi care nu au preţuri unice; b) preţuri ale producãtorilor şi preţuri de livrare pentru produsele executate, achiziţionate sau importate, precum şi tarife pentru serviciile prestate, de cãtre unitãţile cooperatiste din sistemul propriu şi care nu sînt cuprinse în nomenclatura Consiliului de Stat sau în competenta Consiliului de Miniştri. Excepţiile de la prevederile lit. a şi b din prezentul articol sînt cele prevãzute de lege. ART. 107 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum pot reduce preţurile şi tarifele care sînt în competenta lor pentru produsele desfãcute şi serviciile prestate de unitãţile din sistemul propriu, cu condiţia de a nu se diminua vãrsãmintele datorate bugetului de stat. Majorarea preţurilor şi tarifelor a cãror stabilire este în competenta organelor centrale cooperatiste, precum şi corectarea preţurilor şi tarifelor eronat stabilite se pot face cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri, cu excepţiile prevãzute de lege. Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum pot stabili şi modifica preţurile mijloacelor de producţie şi tarifele pentru prestãrile de servicii, executate de unitãţile din sistemul propriu şi care fac obiectul livrãrii sau prestãrii în cadrul aceluiaşi sistem cooperatist, chiar dacã produsele şi serviciile au preţuri sau tarife stabilite de cãtre organele sau unitãţile de stat care au atribuţii în acest domeniu. ART. 108 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum pot delega uniunilor şi întreprinderilor judeţene competenta de a stabili şi modifica preţuri şi tarife potrivit dispoziţiilor legale. Stabilirea şi modificarea preţurilor şi tarifelor de cãtre acestea se fac cu acordul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti, dupã caz. De asemenea, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum pot delega centralelor industriale, altor unitãţi cu statut de centrala, întreprinderilor şi organizaţiilor comerciale, cooperativelor şi unitãţilor de deservire a populaţiei, din sistemul propriu, competenta de a stabili şi modifica - cu acordul beneficiarilor - preţuri şi tarife, potrivit dispoziţiilor legale. Organele şi organizaţiile prevãzute la alineatul precedent vor stabili limite maxime de preţuri şi tarife pentru grupele sau subgrupele de produse şi servicii din competenta organizaţiilor pe care le indruma sau coordoneazã în mod direct şi vor putea aproba - cu respectarea condiţiilor prevãzute în art. 21 - preţuri şi tarife care depãşesc limitele pe care le-au stabilit. Precizarea produselor şi serviciilor ale cãror preţuri şi tarife urmeazã sa fie stabilite de unitãţile din sistemul propriu al Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum se face cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri. ART. 109 Preţurile cu amãnuntul stabilite de organele şi organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti sau ale cooperaţiei de consum pentru produsele de artizanat şi arta populara executate de unitãţile cooperatiste pot fi aplicate şi de alte organizaţii care desfac aceste produse. ART. 110 Celelalte organizaţii obşteşti îndeplinesc atribuţiile în domeniul stabilirii şi modificãrii preţurilor şi tarifelor prevãzute în art. 106-108 din prezenta lege. CAP. 11 Atribuţii în domeniul controlului preţurilor şi tarifelor ART. 111 Politica partidului şi statului în domeniul preţurilor şi tarifelor se înfãptuieşte sub controlul Marii Adunãri Naţionale şi Consiliului de Stat. Consiliul de Miniştri controleazã aplicarea dispoziţiilor legale privind regimul preţurilor şi tarifelor în economia nationala şi ia mãsuri pentru respectarea stricta a acestora. ART. 112 Comitetul de Stat pentru Preţuri are urmãtoarele atribuţii principale în domeniul controlului preţurilor şi tarifelor: a) coordoneazã din punct de vedere metodologic intreaga activitate de control exercitatã de ministere, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi de unitãţile economice; b) exercita control asupra modului de stabilire, modificare şi aplicare a preţurilor şi tarifelor; c) verifica existenta şi aplicarea întocmai a normelor de consum şi de folosire a utilajelor, în scopul determinãrii stricte a cheltuielilor materiale şi de manopera care stau la baza stabilirii preţurilor şi tarifelor; d) verifica la ministere, alte organe centrale şi la cele locale, precum şi la unitãţile economice, realizarea preţului de cost al produselor şi serviciilor, în scopul determinãrii organelor în drept sa introducã cele mai eficiente mãsuri care sa conducã la reducerea acestuia; e) urmãreşte modul cum se aduc la îndeplinire normele legale în domeniul preţurilor la produsele destinate consumului intern, pentru export, la cele provenite din import, precum şi la tarifele pentru serviciile prestate; cere ministerelor, celorlalte organe centrale şi organelor locale - de stat, cooperatiste şi altor organizaţii obşteşti - precum şi unitãţilor din subordinea acestora sa ia mãsuri pentru înlãturarea deficienţelor şi abaterilor constatate şi pentru sancţionarea celor vinovaţi, informind Consiliul de Miniştri, în situaţiile în care deficientele sau abaterile nu au fost eliminate; f) controleazã şi indruma uniunile centrale ale cooperativelor meşteşugãreşti şi de consum sa modifice sau sa dispunã organizaţiilor cooperatiste din sistemul lor sa modifice preţurile şi tarifele stabilite de acestea şi sa sanctioneze pe cei vinovaţi, dacã se constata ca stabilirea lor s-a fãcut fãrã respectarea normelor legale sau în cazurile cînd se constata ca cheltuielile de producţie avute în vedere au fost supraevaluate. ART. 113 Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute în art. 112, în cadrul Comitetului de Stat pentru Preţuri se înfiinţeazã Inspecţia de stat pentru controlul preţurilor, care va avea în subordine organe de control al preţurilor şi tarifelor în cadrul fiecãrui judeţ, precum şi în municipiul Bucureşti. Inspecţia de stat pentru controlul preţurilor colaboreazã cu Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitãţii Produselor, Inspectoratul comercial de stat şi alte organe care au sarcini de control în domeniul preţurilor şi tarifelor. ART. 114 Ministerul Finanţelor, în exercitarea controlului asupra activitãţii economice şi financiare a unitãţilor socialiste, verifica prin aparatul central şi organele sale teritoriale de control şi revizie modul în care se aplica normele în vigoare în domeniul preţurilor şi tarifelor, urmãrind respectarea legalitãţii în ceea ce priveşte stabilirea, modificarea şi aplicarea acestora şi ia, potrivit legii, mãsuri pentru intrarea în legalitate şi stabilirea raspunderilor. ART. 115 Banca Nationala a Republicii Socialiste România şi bãncile specializate controleazã, la unitãţile pe care le deservesc, aplicarea preţurilor şi tarifelor legale şi iau mãsuri, potrivit atribuţiilor ce le revin, pentru respectarea legalitãţii preţurilor. ART. 116 Ministerul Construcţiilor Industriale şi Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Localã controleazã stabilirea şi aplicarea preţurilor pentru lucrãrile de construcţii-montaj care intra în competenta lor şi iau mãsuri pentru respectarea legalitãţii în acest domeniu. ART. 117 Ministerul Comerţului Interior controleazã respectarea preţurilor cu amãnuntul şi a tarifelor în relaţiile cu populaţia, precum şi concordanta dintre calitatea produselor vîndute şi serviciilor prestate şi preţurile şi tarifele aplicate de cãtre unitãţile socialiste de stat, cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti, precum şi de persoane fizice. De asemenea, controleazã modul de stabilire a preţurilor şi tarifelor de cãtre organizaţiile şi unitãţile pe care le indruma sau coordoneazã, luind mãsuri pentru înlãturarea deficienţelor şi abaterilor şi sancţionarea celor vinovaţi. ART. 118 Ministerul Comerţului Exterior controleazã modul de aplicare a normelor privind condiţiile de tratare a preţurilor şi tarifelor în valuta strãinã pentru produsele şi serviciile care fac obiectul tranzacţiilor de import-export cu partenerii strãini, precum şi eficienta acestora, luind mãsuri de aplicare stricta a normelor stabilite. ART. 119 Organele de control ale militiei controleazã respectarea normelor legale privind aplicarea preţurilor şi tarifelor şi iau mãsuri potrivit atribuţiilor care le revin. ART. 120 Celelalte ministere şi organe centrale ale administraţiei de stat, comitetele executive ale consiliilor populare, centralele industriale şi celelalte unitãţi cu statut de centrala, uniunile centrale ale cooperativelor meşteşugãreşti şi ale cooperativelor de consum, organizaţiile centrale obşteşti, uniunile de cooperative, precum şi întreprinderile, cooperativele şi alte unitãţi economice controleazã şi rãspund de modul de stabilire şi aplicare a preţurilor şi tarifelor, precum şi de concordanta dintre calitatea produselor şi preţurile stabilite, la unitãţile şi subunitatile pe care le conduc, indruma sau coordoneazã, potrivit legii, luind mãsuri operative de eliminare a deficienţelor şi abaterilor constatate şi de sancţionare a celor vinovaţi. Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti controleazã modul de aplicare a preţurilor şi tarifelor în cuprinsul unitãţilor administrativ-teritoriale respective, indiferent de organul sau unitatea care a stabilit preţurile sau tarifele. ART. 121 Organele de control obştesc vor urmãri, potrivit legii, îndeplinirea obligaţiilor ce revin unitãţilor producãtoare, organizaţiilor şi unitãţilor comerciale, precum şi producãtorilor, meseriasilor şi altor prestatori individuali în legatura cu aplicarea preţurilor şi tarifelor şi concordanta dintre calitatea produselor sau prestãrii serviciilor şi preţurile sau tarifele stabilite. ART. 122 Uniunea Centrala a Cooperativelor Meşteşugãreşti şi Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, precum şi uniunile de cooperative meşteşugãreşti şi de consum vor indruma şi controla organizaţiile din sistemul lor şi vor lua mãsuri pentru înlãturarea abaterilor în domeniul preţurilor şi tarifelor şi sancţionarea celor vinovaţi. ART. 123 Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unitãţile care stabilesc sau aplica preţuri şi tarife sînt obligate ca, la sesizãrile fãcute de organele de control, sa ia mãsurile necesare pentru înlãturarea deficienţelor şi abaterilor şi respectarea normelor legale în domeniul preţurilor şi tarifelor. ART. 124 Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unitãţile economice vor analiza periodic, în colectivele lor de conducere, desfãşurarea activitãţii de preţuri şi vor lua mãsuri pentru perfecţionarea acesteia. CAP. 12 Dispoziţii speciale ART. 125 Modificarea preţurilor şi tarifelor se poate efectua numai cînd intervin schimbãri mai importante în condiţiile din economie avute în vedere la stabilirea lor, precum şi în nivelul şi corelatiile de preţuri pe piata externa. Modificarea preţurilor de producţie şi de livrare pe ramuri sau subramuri, pe produse şi grupe de produse, potrivit prevederilor prezentei legi, se va face, de regula, pînã la data de 1 iulie a fiecãrui an, cu aplicare de la începutul anului urmãtor, pentru a putea fi avutã în vedere la încheierea contractelor economice şi la definitivarea planurilor de cãtre unitãţi. Modificarea preţurilor şi tarifelor în vigoare la data aplicãrii prezentei legi se va putea face de organele şi unitãţile în competenta cãrora sînt prevãzute produsele şi serviciile, potrivit legii de fata. ART. 126 Produsele ce se vor executa de unitãţile nou înfiinţate şi care nu au preţuri stabilite se vor lua în calcul la elaborarea studiilor tehnico-economice la preţuri provizorii, determinate de unitãţile care întocmesc aceste studii, prin comparare cu preţurile produselor similare aflate în circuitul economic şi cu acordul organului central al principalului beneficiar. Stabilirea preţurilor de cãtre ministere, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi de cãtre unitãţi la produsele respective la un nivel diferit de cel provizoriu se poate face numai pe baza acordului organelor care au aprobat indicatorii tehnico-economici. ART. 127 Comitetul de Stat pentru Preţuri şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie vor lua mãsuri pentru asigurarea concordanţei dintre prevederile standardelor de stat sau normelor interne şi nivelul preţurilor. În cazul în care modificarea sau derogarea de la standardele de stat sau normele interne nu determina modificarea calitãţii sau a condiţiilor de prezentare a produselor, situaţie confirmatã de principalele organe beneficiare, se vor menţine preţurile în vigoare. ART. 128 Preţurile şi tarifele intra în vigoare de la data stabilirii lor sau la o data ulterioara prevãzutã în actul de aprobare a preţurilor şi tarifelor. Este interzisã introducerea în fabricaţie a produselor şi prestarea serviciilor cu caracter de serie sau de masa înainte de a se fi stabilit preţurile şi tarifele legale. Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, organele de conducere ale ministerelor, celorlalte organe centrale şi organelor locale, centralelor industriale şi celorlalte unitãţi cu statut de centrala vor putea dispune: - punerea în executare a unor produse şi servicii noi, urmînd ca stabilirea preţurilor şi tarifelor sa se facã pînã cel mai tirziu la prima livrare (prestare), sau - fixarea, cu acordul beneficiarului, de preţuri de producţie, de livrare sau tarife cu caracter retroactiv, în situaţiile prevãzute în art. 25. Eventualele pagube produse prin aplicarea necorespunzãtoare a prevederilor de mai sus vor fi imputate celor vinovaţi. Este interzisã stabilirea cu efect retroactiv a preţurilor cu amãnuntul şi a tarifelor pentru serviciile prestate populaţiei. ART. 129 Consiliul de Miniştri va stabili pentru ministere, celelalte organe centrale şi pentru organele locale - pe categorii de lucrãri şi pe verigi - termenele maxime de stabilire şi avizare a preţurilor şi tarifelor la produsele şi serviciile noi, astfel încît durata totalã sa nu depãşeascã 30 zile de la data propunerii de preţ sau tarif a unitãţii. ART. 130 Organele de conducere colectivã ale ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale, precum şi ale organizaţiilor şi unitãţilor - prevãzute în art. 91, 96, 102 şi 103 - pot delega organelor de conducere operativã dreptul de a stabili preţuri şi tarife la unele produse şi servicii. Organele de conducere operativã vor raporta periodic asupra îndeplinirii acestei sarcini. ART. 131 Preţurile şi tarifele se stabilesc prin actele emise de cãtre organele şi organizaţiile cu competenta legalã. Unitãţile socialiste de stat prevãzute în art. 104 din prezenta lege şi care stabilesc preţuri şi tarife pe baza acordului cu beneficiarii înscriu aceste preţuri sau tarife în contracte. ART. 132 Aplicarea unor preţuri şi tarife care se determina prin însumarea elementelor componente ale preţurilor şi tarifelor se face numai pe baza normelor emise de Comitetul de Stat pentru Preţuri. ART. 133 Ministerele, celelalte organe centrale, organele locale, precum şi unitãţile socialiste de stat, ale cooperaţiei meşteşugãreşti sau de consum şi alte organizaţii obşteşti sînt obligate sa reexamineze preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor noi, executate în serie, pe care le-au stabilit pe baza de antecalculatie, în cel mult 12 luni de la prima livrare sau prestare, luind mãsurile care se impun. Reexaminarea preţurilor şi tarifelor se face pe baza postcalculatiei, potrivit normelor Comitetului de Stat pentru Preţuri. ART. 134 Organizaţiile cooperatiste agricole, membrii cooperativelor agricole de producţie, meseriaşii, producãtorii individuali şi alte persoane fizice autorizate vînd produsele şi presteazã serviciile la preţuri şi tarife de învoiala. Preţurile şi tarifele de învoiala practicate de organizaţiile cooperatiste agricole, pentru produsele rezultate din prelucrari industriale, construcţii, prestãri de servicii şi alte activitãţi neagricole, se determina pe baza normativelor date de Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole de Producţie, cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri. În toate cazurile în care - potrivit dispoziţiilor legale - se stabilesc preţuri şi tarife maximale, de mercurial, pentru vinzarile cãtre populaţie, preţurile şi tarifele de învoiala se vor practica în limita acestora. CAP. 13 Rãspunderile şi sancţiunile pentru încãlcarea normelor privind regimul preţurilor şi tarifelor ART. 135 Încãlcarea îndatoririlor prevãzute în prezenta lege atrage rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, materialã, civilã sau penalã, dupã caz. Secţiunea I Abateri disciplinare ART. 136 Sancţiunile disciplinare ce se aplica personalului cu atribuţii şi responsabilitãţi ce decurg din prezenta lege pentru încãlcarea cu vinovãţie a obligaţiilor de munca sînt cele prevãzute în legislaţia muncii sau alte dispoziţii legale. Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor se fac în condiţiile şi cu procedura prevãzute în regulamentele de ordine interioarã ale unitãţilor respective. Sancţiunile disciplinare ce se aplica membrilor cooperativelor agricole de producţie, meşteşugãreşti şi de consum, precum şi ai celorlalte organizaţii obşteşti pentru încãlcarea cu vinovãţie a obligaţiilor ce le revin sînt cele prevãzute de reglementãrile legale. Stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se fac în condiţiile şi cu procedura prevãzute în statute şi în regulamentele de ordine interioarã. Secţiunea a II-a Contravenţii ART. 137 Constituie contravenţie la normele privind regimul preţurilor şi tarifelor, dacã nu sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît potrivit legii penale sa fie considerate infracţiuni, şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: 1. Cu amenda de la 100 la 1000 lei: a) vînzarea de mãrfuri sau prestarea de servicii cu preţuri sau tarife nelegale, din culpa, de cãtre personalul unitãţilor socialiste sau de membri ai cooperativelor şi ai altor organizaţii obşteşti, în cadrul însãrcinãrilor de serviciu; b) vînzarea de cãtre producãtori a produselor cu depãşirea preţurilor stabilite prin mercurial; c) clasificarea şi marcarea produselor în alte clase de calitãţi decît cele pentru care li s-au stabilit preţurile sau a serviciilor în alte categorii decît cele pentru care li s-au stabilit tarifele; d) neafisarea în unitãţile şi locurile de desfacere sau de deservire a preţurilor sau a tarifelor legale, lipsa listelor de meniu, afişarea preţurilor sau a tarifelor în condiţii necorespunzãtoare de vizibilitate, claritate sau de identificare a mãrfii sau a serviciilor şi neafisarea categoriei de calitate a produselor sau a serviciilor şi a categoriei localului, în cazurile în care preţurile sau tarifele se aplica în funcţie de aceste elemente, precum şi neasigurarea, de cãtre organizaţiile prestatoare de servicii, a listelor de tarife sau a altor forme de aducere la cunostinta a tarifelor practicate; e) neefectuarea reducerii preţurilor cu amãnuntul la legume şi fructe de cãtre angajaţii organizaţiilor comerţului socialist, împuternicit sa aplice reduceri de preţuri, în asa fel încît unitãţile comerţului socialist care desfac legume şi fructe în pieţe sa practice preţuri efective cu amãnuntul cel mult la nivelul preţurilor practicate frecvent de producãtori la produsele de aceeaşi calitate şi în aceleaşi condiţii de prezentare. 2. Cu amenda de la 200 la 1200 lei: a) vînzarea de cãtre personalul unitãţilor socialiste sau de membri ai cooperativelor şi ai altor organizaţii obşteşti, în cadrul însãrcinãrilor de serviciu, a legumelor şi fructelor nesortate pe soiuri şi calitati, la acele produse la care preţurile sînt stabilite pe soiuri şi calitãţi; b) expunerea sau desfacerea mãrfurilor cu preţ redus - cu excepţia soldarilor sezoniere - fãrã ca acestea sa poarte semnul distinctiv al soldarii şi fãrã a avea etichetat vechiul şi noul preţ; c) neaplicarea modificãrilor de preţuri şi tarife în termenul stabilit; d) refuzul de a comunica, la cererea organelor de control, datele şi informaţiile cu privire la respectarea normelor legale privind stabilirea, aplicarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor sau comunicarea din culpa a unor date şi informaţii eronate; e) introducerea în fabricaţie a produselor şi prestarea serviciilor cu caracter de serie sau de masa înainte de a se fi stabilit preţurile şi tarifele legale, cu excepţia cazurilor prevãzute în art. 128 din prezenta lege. 3. Cu amenda de la 500 la 2000 lei: a) punerea în fabricaţie sau vînzare a unor produse, precum şi prestarea unor servicii de alta calitate decît cea prevãzutã de standarde, norme interne, retete de fabricaţie sau orice acte normative şi care a fost avutã în vedere la stabilirea preţului sau a tarifului; b) vînzarea unor produse sau prestarea unor servicii pentru care s-a aprobat modificarea calitãţii prevãzutã în standarde, norme interne, retete de fabricaţie sau orice acte normative, fãrã ca preţul sau tariful sa fi fost modificat sau menţionat conform art. 127, dacã prin aceasta se aduc prejudicii unitãţilor producãtoare sau beneficiarilor; c) aplicarea remizei în unitãţile de alimentaţie publica, fãrã aprobare sau în alte condiţii decît cele aprobate de organele în drept; d) vînzarea produselor sau prestarea serviciilor de cãtre meseriaşii particulari cu depãşirea preţurilor şi tarifelor - dacã sînt stabilite preţuri şi tarife pentru activitatea lor; e) supraevaluarea preţului de cost sau includerea în calculatiile de preţ a unor elemente mai mari decît cele legale, dacã prin aceasta s-a determinat stabilirea unor preţuri sau tarife care cauzeazã prejudicii persoanelor fizice sau juridice; f) stabilirea sau modificarea fãrã aprobare legalã a unor preţuri sau tarife care depãşesc limitele determinate potrivit legii, precum şi stabilirea sau modificarea fãrã competenta legalã a unor preţuri sau tarife de cãtre unitãţile economice de stat, cooperatiste sau alte organizaţii obşteşti, producãtorilor de mãrfuri, prestatoare de servicii sau comerciale; g) nerespectarea de cãtre angajaţii unitãţilor de stat la stabilirea preţurilor cu amãnuntul pentru legume şi fructe a preţurilor plafon stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti. Secţiunea a III-a Infracţiuni ART. 138 Sãvîrşirea de cãtre personalul unitãţilor socialiste sau de membri ai cooperativelor şi ai altor organizaţii obşteşti, în cadrul însãrcinãrilor de serviciu, a urmãtoarelor fapte: a) vînzarea de mãrfuri şi prestarea de servicii, cu depãşirea preţurilor sau a tarifelor legale; b) încadrarea şi plata la categorii de calitate inferioarã celor reale, cu rea-credinţa, a produselor cumpãrate de la producãtorii agricoli, constituie infracţiune de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevãzutã în art. 246 din Codul penal, şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Tentativa se pedepseşte. ART. 139 Falsificarea ori substituirea de mãrfuri, precum şi expunerea spre vînzare sau vînzarea de asemenea bunuri, cunoscind ca sînt falsificate ori substituite de cãtre cei prevãzuţi în art. 138, constituie infracţiune de înşelãciune cu privire la calitatea mãrfurilor, prevãzutã în art. 297 din Codul penal, şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacã mãrfurile au devenit prin falsificare sau substituire vãtãmãtoare sãnãtãţii, sînt aplicabile dispoziţiile art. 313 din Codul penal. Tentativa se pedepseşte. Secţiunea a IV-a Aplicarea sancţiunilor şi a altor mãsuri prevãzute în prezenta lege ART. 140 Persoanele care comit infracţiunile prevãzute în prezenta lege vor fi judecate, în cazuri deosebite apreciate ca atare de instanta, în fata colectivelor de munca din care fac parte, sau a colectivitãţilor care au avut de suferit în urma acţiunilor lor ilicite. În aceleaşi condiţii vor fi judecati şi instigatorii, complicii, tainuitorii şi favorizatorii infracţiunilor prevãzute în prezenta lege. ART. 141 În cazul condamnãrii pentru infracţiunile prevãzute în prezenta lege, preşedintele instanţei, dacã este cazul, va înştiinţa organele financiare de la domiciliul condamnatului, care, dupã examinarea situaţiei, în mãsura în care constata ca sînt temeiuri suficiente, vor sesiza comisia de cercetare prevãzutã în Legea nr. 18/1968 privind controlul provenientei unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobîndite în mod licit. ART. 142 Persoanele condamnate pentru infracţiunile prevãzute în prezenta lege nu pot fi gestionari, aplicindu-se în mod corespunzãtor dispoziţiile art. 4 şi 5 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi rãspunderea în legatura cu gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste. De asemenea, aceste persoane nu pot ocupa funcţii de organe de control financiar. În cazul infracţiunilor sãvîrşite de cãtre personalul unitãţilor socialiste ori de membrii cooperativelor sau ai altor organizaţii obşteşti în cadrul însãrcinãrilor de serviciu, cei condamnaţi nu vor putea îndeplini timp de 3 ani de la executarea pedepsei, în aceeaşi unitate sau în alte unitãţi, funcţia în care erau încadraţi la data sãvîrşirii infracţiunii, în mãsura în care nu li se aplica prevederile alineatului precedent. ART. 143 Hotãrîrea definitiva de condamnare va fi comunicatã de instanta de executare spre a fi afişatã timp de doua luni, prin grija organului de conducere, la locul de munca din unitatea la care cel condamnat funcţiona în momentul sãvîrşirii infracţiunii. ART. 144 Contravenţiile privind încãlcarea normelor referitoare la preţuri şi tarife se constata şi se sancţioneazã de inspectori şi alţi lucrãtori ai Comitetului de Stat pentru Preţuri, împuterniciţi în acest scop, persoanele cu atribuţii de control tehnic de calitate, economic şi financiar din cadrul organelor centrale şi celor locale ale administraţiei de stat şi ale unitãţilor ce le sînt subordonate, precum şi din cadrul organizaţiilor cooperatiste şi al altor organizaţii obşteşti, în sectoarele de activitate şi unitãţile în care exercita controlul potrivit atribuţiilor lor de serviciu: inspectorii comerciali de stat, în sectoarele de activitate unde exercita controlul conform dispoziţiilor normative care reglementeazã activitatea inspecţiei comerciale de stat; angajaţii oficiilor de preţuri şi tarife din aparatul propriu al comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, împuterniciţi în acest scop de comitetele executive; primãrii, ofiţerii şi subofiterii de militie. ART. 145 Dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se aplica şi în ce priveşte contravenţiile prevãzute în art. 137. În cazul contravenţiilor prevãzute în art. 137 plîngerea se soluţioneazã de conducãtorul organului din care face parte agentul constatator sau de cãtre un alt angajat ierarhic superior agentului constatator, împuternicit de conducãtorul acestui organ. Dacã contravenţia a fost constatatã de conducãtorul organului, plîngerea se soluţioneazã de conducãtorul organului ierarhic superior, iar dacã a fost constatatã de primar, plîngerea se soluţioneazã de comitetul executiv al consiliului popular. În cazul contravenţiilor prevãzute în art. 137 pct. 2 şi 3, plîngerea se soluţioneazã de judecãtoria în a carei raza teritorialã a fost sãvîrşitã contravenţia. ART. 146 În cazul în care echipele de control obştesc, în exercitarea atribuţiilor lor, apreciazã ca faptele constatate constituie contravenţie sau infracţiune, vor sesiza organele competente sa aplice sancţiunile contravenţionale sau organele de urmãrire penalã; dacã se considera ca faptele constatate constituie abateri disciplinare sau sînt de competenta comisiei de judecata, sesizeazã conducerea unitãţii socialiste pentru a lua mãsuri corespunzãtoare. ART. 147 În situaţiile în care din controalele efectuate sau din postcalculatiile produselor noi se constata o creştere nejustificatã a rentabilitatii, ca urmare a includerii în calculatiile de preţ sau tarif a unor cheltuieli de producţie supraevaluate, a altor elemente de preţ mai mari decît cele legale sau din cauza abaterii de la normele de calitate şi retetele de fabricaţie prevãzute în standardele de stat, normele interne sau caietele de sarcini, unitãţile de stat vor vãrsa la buget beneficiul suplimentar astfel realizat în anul curent, ca fiind necuvenit. Organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti sau de consum şi celelalte organizaţii obşteşti vor vãrsa la buget beneficiile suplimentare astfel obţinute numai pentru livrãrile de produse şi prestãrile de servicii efectuate unitãţilor din afarã sistemului propriu. Totodatã, organele şi unitãţile prevãzute la alineatul precedent vor reduce corespunzãtor preţurile şi tarifele pe care le-au stabilit greşit, recalculindu-se pentru anul în curs realizarea sarcinilor de plan economic şi financiar. ART. 148 Unitãţile de stat, cele cooperatiste, precum şi celelalte organizaţii obşteşti sînt obligate sa restituie celor în drept, în condiţiile legii, sumele încasate pe nedrept ca urmare a aplicãrii unor preţuri sau tarife mai mari decît cele stabilite şi sa plãteascã sumele neachitate ca urmare a aplicãrii unor preţuri mai mici decît cele legale la cumpãrarea produselor agricole. Organele de control au obligaţia sa aducã la cunostinta organelor tutelare sau care coordoneazã şi indruma unitãţile interesate cazurile constatate potrivit alineatului precedent. Sumele provenite din surse pentru care nu este posibila identificarea celor îndreptãţiţi sa le pretindã vor fi vãrsate la buget, de îndatã ce existenta acestor sume a fost stabilitã. În cazul în care s-a aplicat o sancţiune penalã sau contravenţionalã, sumele se vãrsa la buget de îndatã ce sancţiunea a rãmas definitiva. Organele care au constatat existenta sumelor încasate pe nedrept vor sesiza unitatea bancarã pentru a face decontarea la buget. CAP. 14 Dispoziţii finale ART. 149 Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, organele centrale ale cooperaţiei meşteşugãreşti şi cooperaţiei de consum, precum şi ale altor organizaţii obşteşti vor emite - cu acordul Comitetului de Stat pentru Preţuri - bareme şi normative de calcul, norme de stabilire, corelare şi formare a preţurilor şi tarifelor potrivit specificului ramurii, subramurii, grupelor sau produselor şi serviciilor din competenta lor, precum şi pentru produsele şi serviciile la care competenta de aprobare a preţurilor şi tarifelor a fost lãsatã unitãţilor în subordine sau celor din sistemul propriu. ART. 150 Comitetul de Stat pentru Preţuri, împreunã cu Direcţia Centrala de Statistica, Ministerul Finanţelor, Comitetul de Stat al Planificarii şi alte organe centrale interesate vor urmãri evoluţia preţurilor şi tarifelor potrivit unui sistem informaţional imbunatatit, care va fi elaborat şi supus aprobãrii Consiliului de Miniştri în termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentei legi. ART. 151 Prevederile prezentei legi se aplica în mod corespunzãtor şi preţurilor pentru reparaţii. ART. 152 Atribuţiile şi normele de stabilire şi modificare a preţurilor la produsele de tehnica militarã destinate exclusiv sectorului de apãrare se vor aproba prin decret al Consiliului de Stat. ART. 153 Prezenta lege intra în vigoare în termen de 90 de zile de la publicare, cu excepţia prevederilor art. 5 privind taxa asupra fondurilor şi terenurilor, art. 12-15 referitoare la determinarea beneficiului şi art. 26 privind condiţiile de franco, care se aplica odatã cu reasezarile de preţuri. Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 172 din 18 aprilie 1953 pentru reorganizarea regimului de stabilire a preţurilor; art. 2 lit. h şi i, precum şi art. 3 lit. b din Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2503 din 31 decembrie 1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regulile generale de comerţ şi orice alte prevederi contrare prezentei legi.
ANEXA 1
Asimilarea categoriilor de preţuri în vigoare cu cele prevãzute în lege ----------------------------------------------------------------------------- Categoriile de preţuri în vigoare Categoriile de preţuri prevãzute în asimilate noilor denumiri lege ----------------------------------------------------------------------------- I. Preţuri ale producãtorilor
a) pentru produsele industriale :
- preţuri cu ridicatã ale întreprinderii - preţuri de producţie
b) pentru produsele agricole livrate de unitãţile agricole de stat :
- preţuri de livrare - preţuri de producţie
c) pentru produsele agricole cumpãrate la fondul de stat de la C.A.P., membrii acestora şi producãtorii individuali :
- preţuri de contractare - preţuri de contractare - preţuri de achiziţie - preţuri de achiziţie
d) pentru lucrãri de construcţii-montaj :
- preţuri de obiecte de construcţii - preţuri pe pãrţi de obiecte, pe unitãţi fizice şi de folosinta - preţuri de deviz - preţuri de deviz
e) pentru produsele meşteşugãreşti sau de artizanat cumpãrate de la C.A.P., membrii acestora şi alţi producãtori individuali :
- preţuri de achiziţie - preţuri de achiziţie *)
II. Preţuri de livrare
a) pentru produsele industriale :
- preţuri cu ridicatã ale industriei - preţuri de livrare
b) pentru produsele agricole livrate de organizaţiile achizitoare :
- preţuri de livrare - preţuri de livrare
III. Preţuri cu amãnuntul
IV. Tarife
- tarife pentru serviciile prestate - tarife pentru serviciile prestate unitãţilor socialiste unitãţilor socialiste - tarife pentru serviciile prestate - tarife pentru serviciile prestate populaţiei populaţiei -------------------------------------------------------------------------------
*) Se aplica şi la cumpãrarea deşeurilor.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
