Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 188 din 1 octombrie 2000 privind executorii judecatoresti
ART. 1 (1) Executarea silitã a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectueazã de cãtre executorii judecãtoreşti, dacã legea nu prevede altfel. (2) Executorii judecãtoreşti îndeplinesc şi alte atribuţii date prin lege în competenta lor. ART. 2 (1) Executorii judecãtoreşti sunt investiti sa îndeplineascã un serviciu de interes public. (2) Actul îndeplinit de executorul judecãtoresc, în limitele competentelor legale, purtând ştampila şi semnatura acestuia, precum şi numãrul de înregistrare şi data, este act de autoritate publica şi are forta probanta prevãzutã de lege. ART. 3 (1) La cererea executorului judecãtoresc cei care datoreazã sume de bani debitorului urmãrit ori deţin alte bunuri ale acestuia, supuse urmãririi potrivit legii, au obligaţia sa dea informaţiile necesare pentru efectuarea executãrii silite. (2) Executorul judecãtoresc este obligat sa pãstreze secretul informaţiilor primite, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. ART. 4 Coordonarea şi controlul activitãţii executorilor judecãtoreşti se exercita de cãtre Ministerul Justiţiei. ART. 5 Activitatea executorilor judecãtoreşti se înfãptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale pãrţilor şi ale altor persoane interesate, fãrã deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnicã, de limba, de religie, de sex, de apartenenţa politica, de avere sau de origine socialã. ART. 6 Executorii judecãtoreşti nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competenta lor decât în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
CAP. 2 Competenta executorilor judecãtoreşti
ART. 7 Executorul judecãtoresc are urmãtoarele atribuţii: a) punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii; b) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare; c) comunicarea actelor de procedura; d) recuperarea pe cale amiabila a oricãrei creanţe; e) aplicarea mãsurilor asiguratorii dispuse de instanta judecãtoreascã; f) constatarea unor stãri de fapt în condiţiile prevãzute de Codul de procedura civilã; g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de cãtre debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã; h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin şi a cecurilor, dupã caz; i) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenta lui. ART. 8 (1) Executorii judecãtoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia judecãtoriei pe lângã care funcţioneazã, dacã prin lege nu se dispune altfel. (2) Competenta teritorialã a birourilor de executori judecãtoreşti cu sediul în municipiul Bucureşti se întinde pe tot cuprinsul municipiului. (3) În cazul în care în circumscripţia unei judecãtorii nu exista nici un executor judecãtoresc sau exista doar unul, Camera executorilor judecãtoreşti poate delega executori judecãtoreşti din circumscripţia altei judecãtorii, situata în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, pentru a îndeplini atribuţiile prevãzute la art. 7. ART. 9 (1) În cazul prevãzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecãtoresc din circumscripţia judecãtoriei în a carei raza teritorialã urmeazã sa se facã executarea. (2) În cazul urmãririi silite a bunurilor este competent executorul judecãtoresc din circumscripţia judecãtoriei în a carei raza teritorialã sunt situate sau se afla acestea. Dacã bunurile urmaribile se afla în circumscripţiile mai multor judecãtorii, competenta aparţine oricãruia dintre executorii judecãtoreşti care funcţioneazã pe lângã acestea. (3) În cazul prevãzut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecãtoresc din circumscripţia instanţei judecãtoreşti care a încuviinţat mãsura de asigurare. (4) În cazul prevãzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecãtoresc din circumscripţia judecãtoriei în a carei raza teritorialã se va face constatarea. (5) În celelalte cazuri prevãzute la art. 7 este competent orice executor judecãtoresc investit de partea interesatã. ART. 10 (1) Executorii judecãtoreşti pot fi recuzati în cazul în care se afla în una dintre situaţiile prevãzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6*), 8 şi 9 din Codul de procedura civilã. (2) Executorul judecãtoresc pentru care este cerutã recuzarea poate declara ca se abţine. (3) Partea interesatã poate cere instanţei de executare recuzarea executorului judecãtoresc imediat ce a aflat despre una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1), dar numai pana la încheierea executãrii silite. Încheierea instanţei prin care s-a respins abţinerea, precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea nu sunt supuse nici unei cai de atac. (4) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. (5) Încheierea prin care s-a hotãrât recuzarea va arata în ce mãsura actele îndeplinite de executorul judecãtoresc recuzat vor fi pãstrate.
---------------- *) Punctul 6 al art. 27 din Codul de procedura civilã a fost modificat prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 .
ART. 11 (1) Conflictele de competenta între birourile executorilor judecãtoreşti situate în aceeaşi circumscripţie a unei judecãtorii se soluţioneazã de acea judecãtorie, la sesizarea partii interesate. (2) Când conflictul intervine între birouri de executori judecãtoreşti situate în circumscripţii diferite, competenta aparţine judecãtoriei în a carei circumscripţie se afla biroul executorului judecãtoresc cel dintâi sesizat. (3) Conflictele de competenta se soluţioneazã de urgenta şi cu precãdere. (4) Instanta se pronunţa în toate cazurile, motivat, prin încheiere irevocabilã.
SECŢIUNEA 1 Organizarea şi funcţionarea birourilor executorilor judecãtoreşti
ART. 12 (1) Activitatea executorilor judecãtoreşti se desfãşoarã în cadrul unui birou în care pot funcţiona unul sau mai mulţi executori judecãtoreşti asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzãtor. (2) Prin asocierea în cadrul unei societãţi civile profesionale executorul judecãtoresc nu îşi pierde dreptul la biroul individual. (3) Executorul judecãtoresc sau executorii judecãtoreşti asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja executori judecãtoreşti stagiari, alt personal de specialitate, precum şi personal auxiliar corespunzãtor, necesar pentru desfãşurarea activitãţii biroului. ART. 13 (1) Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, întocmeşte evidenta birourilor de executori judecãtoreşti şi lucrãrile privind numirea şi încetarea funcţiei de executor judecãtoresc. (2) Numãrul executorilor judecãtoreşti se stabileşte şi se actualizeazã anual de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, avându-se în vedere şi numãrul executorilor judecãtoreşti stagiari care au promovat examenul de capacitate. ART. 14 În circumscripţia unei judecãtorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori judecãtoreşti, a cãror competenta teritorialã se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripţii. ART. 15 Executor judecãtoresc poate fi persoana care îndeplineşte urmãtoarele condiţii: a) are numai cetãţenia romana şi domiciliul în România; b) are capacitatea deplina de exerciţiu; c) este licentiata în drept; d) nu are antecedente penale şi se bucura de o buna reputaţie; e) cunoaşte limba romana; f) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; g) a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de executor judecãtoresc stagiar şi a promovat examenul de capacitate sau, dupã caz, a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridicã şi a promovat examenul de admitere în profesie. ART. 16 (1) Executorul judecãtoresc este numit de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, în baza cererii celui interesat şi dupã verificarea îndeplinirii condiţiilor prevãzute la art. 15. (2) Tabloul executorilor judecãtoreşti se întocmeşte şi se actualizeazã anual de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. Tabloul executorilor judecãtoreşti se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite instanţelor judecãtoreşti. ART. 17 (1) În termen de 90 de zile de la numirea sa în funcţie executorul judecãtoresc este obligat sa îşi înregistreze biroul la curtea de apel în a carei circumscripţie îşi are sediul biroul sau. Pentru înregistrarea biroului executorul judecãtoresc va prezenta ştampila şi specimenul de semnatura. (2) Ministrul justiţiei poate, în cazuri temeinic justificate, sa prelungeascã acest termen. (3) Neîndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1) atrage de drept revocarea din funcţie a executorului judecãtoresc. ART. 18 (1) Dupã numirea în funcţie executorul judecãtoresc va depune jurãmântul în fata ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti sau a reprezentanţilor acestora. (2) Jurãmântul are urmãtorul conţinut: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa-mi îndeplinesc cu onoare şi probitate, cu constiinta şi fãrã partinire atribuţiile ce-mi revin şi sa pãstrez secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" (3) Referirea la divinitate din formula jurãmântului se schimba potrivit credinţei religioase a executorului judecãtoresc. Executorul judecãtoresc fãrã confesiune va depune jurãmântul fãrã formula religioasã, pe constiinta şi onoare. (4) La depunerea jurãmântului se încheie un proces-verbal în doua exemplare, semnate de persoanele menţionate la alin. (1) şi de cel interesat. Un exemplar al procesului-verbal se pãstreazã la grefa curţii de apel şi celãlalt exemplar se înmâneazã executorului judecãtoresc respectiv. (5) Executorii judecãtoreşti intra în exerciţiul funcţiunii numai dupã depunerea jurãmântului. ART. 19 Poate fi executor judecãtoresc stagiar cel care: a) îndeplineşte condiţiile cerute la art. 15 lit. a)-f); b) a promovat examenul de admitere în profesia de executor judecãtoresc, organizat de Uniunea Nationala a Executorilor Judecãtoreşti şi de Ministerul Justiţiei; c) se afla în perioada de stagiu, pana la promovarea examenului de capacitate; d) este angajat într-un birou de executor judecãtoresc. ART. 20 (1) Examenul de admitere în profesia de executor judecãtoresc şi examenul de capacitate se vor desfasura în fata unei comisii din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, ai Ministerului Justiţiei şi cadre didactice din învãţãmântul superior de specialitate. (2) Condiţiile de desfãşurare a acestor examene se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. ART. 21 (1) Executorul judecãtoresc este obligat sa încheie contract individual de munca cu executorul judecãtoresc stagiar şi sa asigure formarea profesionalã a acestuia. (2) Executorul judecãtoresc poate delega executorul judecãtoresc stagiar sa îndeplineascã atribuţiile prevãzute la art. 7 lit. a)-e). (3) Verificarea formãrii profesionale şi a condiţiilor de încheiere a contractului individual de munca al executorului judecãtoresc stagiar este în sarcina Camerei executorilor judecãtoreşti şi se stabileşte prin Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. ART. 22 (1) Calitatea de executor judecãtoresc înceteazã: a) la cerere; b) prin pensionare sau în cazul constatãrii incapacitãţii de munca, în condiţiile legii; c) prin desfiinţarea biroului executorului judecãtoresc, urmatã de neexercitarea fãrã justificare de cãtre titularul acestuia a profesiei, în condiţiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni; d) prin excluderea din profesie, dispusã ca sancţiune disciplinarã, în condiţiile prezentei legi; e) în cazul condamnãrii definitive la o pedeapsa privativã de libertate pentru sãvârşirea unei infracţiuni; f) în cazul constatãrii vaditei sale incapacitãţi profesionale; g) în cazul în care executorul judecãtoresc nu mai îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 15 lit. a), b), d), e) şi f). (2) Încetarea calitãţii de executor judecãtoresc se constata sau se dispune, dupã caz, de ministrul justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti sau din oficiu. ART. 23 Exerciţiul funcţiei de executor judecãtoresc se suspenda: a) în situaţiile prevãzute la art. 46 lit. d) şi la art. 47 alin. (1); b) în cazurile de incompatibilitate prevãzute la art. 40, precum şi în cazul interdictiilor prevãzute de lege; c) în caz de neplata a contribuţiilor bãneşti profesionale, timp de 3 luni de la scadenta acestora, pana la achitarea lor integrala; d) în caz de incapacitate temporarã de munca; e) la cererea executorului judecãtoresc, pentru motive întemeiate. ART. 24 (1) În cazurile prevãzute la art. 23 lit. a), b) şi c) suspendarea se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la cererea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (2) În cazul prevãzut la art. 23 lit. d) executorul judecãtoresc are obligaţia de a informa de îndatã Camera executorilor judecãtoreşti din care face parte, care va solicita ministrului justiţiei sa ia act de aceasta împrejurare. (3) În cazul prevãzut la art. 23 lit. e) suspendarea se aproba de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (4) Suspendarea înceteazã dacã au dispãrut împrejurãrile care au determinat-o, dispoziţiile privind luarea mãsurii fiind aplicabile în mod corespunzãtor.
SECŢIUNEA a 2-a Camera executorilor judecãtoreşti
ART. 25 (1) În circumscripţia fiecãrei curţi de apel funcţioneazã câte o Camera a executorilor judecãtoreşti, cu personalitate juridicã. (2) Din Camera executorilor judecãtoreşti fac parte toţi executorii judecãtoreşti din circumscripţia curţii de apel respective. ART. 26 (1) Camera executorilor judecãtoreşti este condusã de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri. (2) Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generalã a executorilor judecãtoreşti, pentru o perioada de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor judecãtoreşti. (3) Preşedintele colegiului director reprezintã Camera executorilor judecãtoreşti în raporturile acesteia cu terţii. El primeşte pentru activitatea depusa o indemnizaţie al carei cuantum este stabilit de adunarea generalã. (4) Colegiul director are un secretar salarizat şi personal auxiliar, în numãrul şi structura stabilite de adunarea generalã. ART. 27 Colegiul director al Camerei executorilor judedecatoresti are urmãtoarele atribuţii principale: a) rezolva plângerile pãrţilor impotriva executorilor judecãtoreşti şi executorilor judecãtoreşti stagiari, luând mãsurile corespunzãtoare, pe care le aduce la cunostinta Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti; b) deleagã, în cazuri excepţionale, pentru o perioada determinata de cel mult 6 luni, un executor judecãtoresc, pentru a asigura funcţionarea unui alt birou de executor judecãtoresc, cu încunoştinţarea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti şi a preşedintelui judecãtoriei în a carei circumscripţie urmeazã sa îşi exercite atribuţiile; delegarea nu poate fi repetatã decât dupã un an, în afarã cazului în care executorul judecãtoresc delegat îşi da acordul; c) informeazã Uniunea Nationala a Executorilor Judecãtoreşti în legatura cu activitatea birourilor executorilor judecãtoreşti, asupra necesarului de executori judecãtoreşti şi executori judecãtoreşti stagiari şi face recomandãri cu privire la persoanele care urmeazã sa fie propuse de Uniunea Nationala a Executorilor Judecãtoreşti pentru numirea lor în funcţia de executor judecãtoresc de cãtre ministrul justiţiei; d) întocmeşte documentarea juridicã şi asigura consultarea şi informarea curenta a executorilor judecãtoreşti; e) tine evidenta veniturilor şi cheltuielilor Camerei executorilor judecãtoreşti şi a contribuţiei membrilor sãi; f) procura datele şi lucrãrile necesare pentru Buletinul executorilor judecãtoreşti şi asigura difuzarea acestuia; g) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia şi de Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti.
SECŢIUNEA a 3-a Uniunea Nationala a Executorilor Judecãtoreşti
ART. 28 (1) Executorii judecãtoreşti din România se constituie în Uniunea Nationala a Executorilor Judecãtoreşti, organizaţie profesionalã cu personalitate juridicã, formatã din toţi executorii judecãtoreşti numiţi potrivit art. 16. (2) Organele de conducere ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti sunt: congresul, consiliul şi preşedintele. (3) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti este constituit din delegaţi ai fiecãrei Camere a executorilor judecãtoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, preşedinţii Camerelor executorilor judecãtoreşti şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (4) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti se întruneşte anual la convocarea consiliului acesteia. ART. 29 (1) Convocarea Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti se face în termen de 7 zile de la data hotãrârii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti şi se va tine în termen de cel puţin o luna şi de cel mult doua luni de la data convocãrii. Camerele executorilor judecãtoreşti vor fi înştiinţate în scris şi prin publicarea într-un ziar central. Camerele executorilor judecãtoreşti sunt obligate sa afiseze data convocãrii şi ordinea de zi la sediul lor şi la instanţele judecãtoreşti din circumscripţia în care funcţioneazã. (2) Camerele executorilor judecãtoreşti sunt obligate sa îşi aleagã delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (3) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti este legal constituit în prezenta a doua treimi din numãrul membrilor şi adopta hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. (4) În cazul în care nu se realizeazã cvorumul cerut la alin. (3) se face o noua convocare a Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti în aceleaşi condiţii, peste cel mult o luna. La aceasta convocare Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti este legal constituit prin prezenta majoritãţii delegaţilor. Dacã nici atunci nu se realizeazã cvorumul legal, Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti se amana din nou şi va fi reconvocat de fiecare data pana la realizarea cvorumului prevãzut în prezentul alineat. ART. 30 (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numãrul membrilor Camerelor executorilor judecãtoreşti sau la cererea majoritãţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecãtoreşti. (2) Convocarea congresului extraordinar se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condiţiilor prevãzute la art. 29 alin. (4). (3) Congresul extraordinar se va tine în cel mult 30 de zile de la data convocãrii. ART. 31 (1) Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti are urmãtoarele atribuţii: a) adopta Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti şi pe cel al Casei de asigurãri; b) alege preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, precum şi alte organe stabilite prin statut; c) alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere ale Casei de asigurãri; d) alege şi revoca membrii Comisiei superioare de disciplina, fiecare Camera a executorilor judecãtoreşti având dreptul la câte un reprezentant; e) analizeazã şi aproba raportul anual al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti; f) aproba bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti şi al Casei de asigurãri; g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut. (2) Hotãrârile Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti sunt obligatorii pentru toţi membrii acesteia. ART. 32 (1) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti este constituit din reprezentanţi ai fiecãrei Camere a executorilor judecãtoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care sunt aleşi de cãtre Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti preşedintele şi 2 vicepreşedinţi. (2) Preşedintele reprezintã Uniunea Nationala a Executorilor Judecãtoreşti în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional. ART. 33 Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) solicita ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor judecãtoresc; b) propune ministrului justiţiei numãrul necesar de birouri de executori judecãtoreşti şi condiţiile de desfãşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecãtoresc şi a examenului de capacitate; c) stabileşte, cu aprobarea ministrului justiţiei, onorariile minimale pentru serviciile prestate de executorii judecãtoreşti; d) aproba cotele de contribuţie ale birourilor executorilor judecãtoreşti la Camera executorilor judecãtoreşti, precum şi cele ale Camerelor executorilor judecãtoreşti la Uniunea Nationala a Executorilor Judecãtoreşti, potrivit statutului acesteia; e) propune ministrului justiţiei condiţiile de desfãşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecãtoresc şi a examenului de capacitate; f) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut. ART. 34 În cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti se va organiza şi va funcţiona o casa de asigurãri pentru asigurarea de rãspundere civilã a executorilor judecãtoreşti, cu personalitate juridicã, în condiţiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti.
CAP. 4 Drepturile şi îndatoririle executorului judecãtoresc
SECŢIUNEA 1 Drepturile executorilor judecãtoreşti
ART. 35 Executorii judecãtoreşti îşi exercita personal atribuţiile şi se bucura de stabilitate în funcţie, neputând fi transferati în alta localitate, fãrã acordul lor, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. ART. 36 Executorii judecãtoreşti nu pot fi cercetati, perchezitionati, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecata penalã fãrã avizul ministrului justiţiei pentru faptele sãvârşite în legatura cu exerciţiul activitãţii lor profesionale, cu excepţia infracţiunilor flagrante. ART. 37 Executorii judecãtoreşti au dreptul la onorarii pentru serviciul prestat, stabilite în conformitate cu art. 33 lit. c). ART. 38 Executorul judecãtoresc are dreptul la concediu de odihna, în condiţiile stabilite prin statut. ART. 39 Executorii judecãtoreşti beneficiazã de drepturi de asigurãri sociale, pe baza contribuţiilor la sistemele de asigurãri sociale, în condiţiile legii. ART. 40 Exercitarea funcţiei de executor judecãtoresc este incompatibilã cu: a) activitatea salarizata în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didactica universitarã, activitatea artisticã, literarã şi publicistica; b) calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata mandatului; c) desfãşurarea unor activitãţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; d) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comandidat în societãţile în comanditã simpla sau pe acţiuni, administrator al unei societãţi cu rãspundere limitatã, preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societãţi pe acţiuni, administrator al unei societãţi civile.
SECŢIUNEA a 2-a Îndatoririle şi rãspunderea executorilor judecãtoreşti
ART. 41 Executorii judecãtoreşti şi personalul birourilor de executori judecãtoreşti au obligaţia sa pãstreze secretul profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunostinta în cadrul activitãţii lor, chiar şi dupã încetarea funcţiei, cu excepţia cazurilor în care legea sau pãrţile interesate îi elibereazã de aceasta obligaţie. ART. 42 (1) Rãspunderea civilã a executorului judecãtoresc poate fi angajata, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încãlcarea obligaţiilor sale profesionale. (2) Asigurarea de rãspundere profesionalã a executorului judecãtoresc se realizeazã prin Casa de asigurãri constituitã în acest scop, potrivit art. 34. ART. 43 Este interzis executorilor judecãtoreşti sa dobândeascã direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au fãcut obiectul activitãţii de executare silitã. ART. 44 Rãspunderea disciplinarã a executorului judecãtoresc intervine pentru urmãtoarele abateri: a) nerespectarea secretului profesional; b) încãlcarea incompatibilitãţilor şi interdictiilor prevãzute de lege; c) sãvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor moravuri; d) neîndeplinirea obligaţiilor privind formarea profesionalã a executorilor judecãtoreşti stagiari, angajaţi pe baza de contract; e) întârzierea sistematica şi neglijenţa în efectuarea lucrãrilor; f) absenta nejustificatã de la birou. ART. 45 (1) Acţiunea disciplinarã se exercita de ministrul justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecãtoreşti şi se judeca de Consiliul de disciplina al acesteia, format din 3 membri aleşi de adunarea generalã a Camerei executorilor judecãtoreşti, pe o perioada de 3 ani. (2) Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilã, care se efectueazã de inspectori generali din cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecãtoreşti. (3) Audierea celui în cauza este obligatorie, acesta fiind îndreptãţit sa ia cunostinta de conţinutul dosarului şi sa-şi formuleze apãrarea. (4) Consiliul de disciplina al Camerei executorilor judecãtoreşti citeaza pãrţile şi pronunţa o hotãrâre motivatã care se comunica acestora. (5) Impotriva hotãrârii Consiliului de disciplina al Camerei executorilor judecãtoreşti pãrţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioarã de disciplina a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, care judeca în complet de 5 membri. Hotãrârea Comisiei superioare de disciplina este definitiva şi poate fi atacatã cu recurs la curtea de apel în a carei raza teritorialã se afla sediul profesional. (6) Procedura judecãrii abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 46 Sancţiunile disciplinare se aplica în raport cu gravitatea faptelor şi constau în: a) mustrare; b) avertisment; c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecãtoreşti în a carei raza teritorialã este situat biroul executorului judecãtoresc respectiv. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a hotãrârii prin care s-a stabilit sancţiunea disciplinarã atrage suspendarea de drept din funcţie a executorului judecãtoresc pana la achitarea sumei. Hotãrârea definitiva constituie titlu executoriu; d) suspendarea din funcţie pe o durata de la o luna la 6 luni; e) excluderea din profesie. ART. 47 (1) În cazul în care impotriva executorului judecãtoresc s-a luat mãsura reţinerii, arestãrii preventive sau trimiterii în judecata penalã, ministrul justiţiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, va lua mãsura suspendãrii din funcţie a acestuia pana la soluţionarea procesului penal, potrivit legii. (2) Ministrul justiţiei dispune excluderea din profesie a executorului judecãtoresc condamnat în condiţiile prevãzute la art. 22 alin. (1) lit. e), începând cu data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare. ART. 48 În caz de suspendare sau excludere din profesie ştampila, legitimatia, registrele şi lucrãrile executorului judecãtoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, în termen de 5 zile, sub luare de semnatura, la Camera executorilor judecãtoreşti în a carei raza teritorialã este situat biroul acestuia. Camera executorilor judecãtoreşti are obligaţia de a asigura continuarea lucrãrilor neexecutate.
ART. 49 (1) Executarea silitã şi celelalte acte care sunt de competenta executorului judecãtoresc se îndeplinesc la cerere, dacã legea nu dispune altfel. (2) Toate actele efectuate de executorul judecãtoresc se redacteazã în limba romana. (3) Persoanele interesate care nu vorbesc sau nu înţeleg limba romana au dreptul sa ia cunostinta de cuprinsul actului prin intermediul unui interpret sau traducãtor. ART. 50 (1) În îndeplinirea atribuţiilor lor executorii judecãtoreşti întocmesc procese-verbale, dacã prin lege nu se dispune altfel. (2) Un exemplar al proceselor-verbale întocmite rãmâne la executor, iar celelalte exemplare se comunica instanţei de executare şi celor interesaţi, dupã caz. (3) La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuţiilor sale oricãrei persoane care justifica un interes. ART. 51 Executorul judecãtoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum şi ale Codului de procedura civilã şi ale altor legi aplicabile în materie. ART. 52 (1) Actele privind executarea silitã se îndeplinesc la sediul biroului executorului judecãtoresc, în timpul programului de lucru afişat în mod corespunzãtor sau la locul efectuãrii executãrii. (2) În cazul în care întocmirea unui act nu suferã amânare din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit şi în afarã programului de lucru. ART. 53 (1) Refuzul executorului judecãtoresc de a îndeplini un act sau de a efectua o executare silitã se motiveaza, dacã pãrţile stãruie în cererea de îndeplinire a actului, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului. (2) În cazul refuzului nejustificat de întocmire a unui act partea interesatã poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunostinta de acest refuz la judecãtoria în a carei raza teritorialã îşi are sediul biroul executorului judecãtoresc. (3) Judecarea plângerii se face cu citarea pãrţilor. În cazul admiterii plângerii instanta indica în hotãrâre modul în care trebuie întocmit actul. (4) Hotãrârea judecãtoriei este supusã recursului. (5) Executorul judecãtoresc este obligat sa se conformeze hotãrârii judecãtoreşti rãmase irevocabile. ART. 54 Actele îndeplinite de executorii judecãtoreşti, care prezintã erori materiale sau omisiuni vadite, vor fi îndreptate sau completate de cãtre aceştia, la cerere sau din oficiu, cu citarea pãrţilor, dacã lucrãrile cuprind date care fac posibila îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Cererea de îndreptare a erorii materiale sau de completare se va soluţiona de urgenta. Despre îndreptarea sau completarea efectuatã se face menţiune pe toate exemplarele actului. ART. 55 (1) La cererea partii de a i se elibera un duplicat al actului original biroul executorului judecãtoresc care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile. (2) În textul duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul actului. În locul semnaturilor originale se menţioneazã numele şi prenumele fiecãrui semnatar. (3) Duplicatul are aceeaşi forta probanta ca şi originalul. ART. 56 În cazul îndeplinirii atribuţiilor prevãzute la art. 7 lit. d) raporturile dintre executorul judecãtoresc şi client sunt supuse, prin asemãnare, regulilor mandatului. Remiterea de cãtre client a înscrisului original constatator al creanţei constituie mandat de încasare a acesteia. ART. 57 (1) Actele executorilor judecãtoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecãtoreşti competente. (2) Activitatea executorilor judecãtoreşti este supusã controlului profesional, în condiţiile prezentei legi. ART. 58 Cei interesaţi sau vãtãmaţi prin actele de executare pot formula contestaţie la executare, în condiţiile prevãzute de Codul de procedura civilã. ART. 59 (1) Controlul profesional se exercita de Ministerul Justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Nationala a Executorilor Judecãtoreşti, prin consiliul sau de conducere, şi va avea în vedere: a) organizarea şi funcţionarea Camerelor executorilor judecãtoreşti şi a birourilor executorilor judecãtoreşti; b) calitatea actelor şi lucrãrilor efectuate de executorii judecãtoreşti; c) comportarea executorilor judecãtoreşti în raporturile de serviciu, cu autoritãţile publice şi cu persoanele fizice şi juridice. (2) Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecãtoreşti exercitarea controlului prevãzut la alin. (1) lit. b) şi c) în circumscripţia sa. ART. 60 (1) Biroul executorului judecãtoresc va avea arhiva şi registratura proprii. (2) Arhiva activitãţii executorilor judecãtoreşti este proprietatea statului, se pãstreazã, se conserva şi se preda în condiţiile legii. (3) Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondentei, înregistrarea şi indosarierea actelor, pãstrarea registrelor, precum şi alte lucrãri cu caracter auxiliar necesare pentru buna desfãşurare a activitãţii executorului judecãtoresc. ART. 61 Activitatea de arhiva şi de secretariat a birourilor executorilor judecãtoreşti se reglementeazã prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 62 Birourile de executori judecãtoreşti trebuie sa ţinã evidenta financiar-contabila, potrivit legii.
CAP. 6 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 63 (1) La cerere, executorii judecãtoreşti în funcţie, potrivit prezentei legi, devin executori judecãtoreşti cu îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 15 lit. a), b), d), e) şi f). (2) Executorii judecãtoreşti în funcţie, care nu opteazã în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi pentru continuarea activitãţii ca executor judecãtoresc, vor fi transferati în interesul serviciului în alte funcţii din subordinea Ministerului Justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de lege. (3) Executorii judecãtoreşti în funcţie, care nu au 2 ani de activitate în aceasta calitate la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, vor fi numiţi executori judecãtoreşti stagiari în cadrul unui birou de executori judecãtoreşti. ART. 64 Cheltuielile efectuate pentru investiţii, dotãri şi alte utilitãţi necesare în activitatea biroului executorului judecãtoresc se scad din veniturile impozabile, pe o durata de 3 ani de la începerea efectivã a activitãţii. ART. 65 Sumele provenind din impozitele încasate din onorariile executorilor judecãtoreşti constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, în condiţiile şi cu destinaţia prevãzute de lege, pentru taxele judiciare de timbru. ART. 66 (1) Prezenta lege intra în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se pune în aplicare la 90 de zile de la aceasta data. (2) Regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi va fi adoptat de Ministerul Justiţiei în termen de 90 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 67 (1) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi executorii judecãtoreşti vor proceda la constituirea Camerelor executorilor judecãtoreşti şi a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti. (2) În termen de 90 de zile de la constituirea Camerelor executorilor judecãtoreşti şi a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecãtoreşti, Congresul Uniunii va adopta Statutul profesiei. (3) Executorii judecãtoreşti îşi vor începe activitatea în birouri, conform prezentei legi, dupã 6 luni de la data intrãrii în vigoare a acesteia. ART. 68 (1) La data începerii activitãţii birourilor de executori judecãtoreşti, prevãzute la art. 67 alin. (3), birourile de executori judecãtoreşti de pe lângã judecãtorii îşi înceteazã activitatea. (2) Dosarele de executare silitã aflate în curs de rezolvare la data începerii activitãţii executorilor judecãtoreşti, conform prezentei legi, vor fi repartizate între birourile constituite, de cãtre un judecãtor delegat de la fiecare instanta, cu respectarea dispoziţiilor art. 8. ART. 69 Prezenta lege se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedura civilã. ART. 70 La data punerii în aplicare a prezentei legi se abroga prevederile <>art. 138 şi 139 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţiile referitoare la salarizarea executorilor judecãtoreşti din <>Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autoritãţii judecãtoreşti, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 2 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, VASILE LUPU
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
