Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 179 din 17 mai 2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 179 din 17 mai 2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 31 mai 2004

Comenteaza legea

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplicã funcţionarilor publici cu statut special din unitãţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, denumiţi în continuare poliţişti, care se supun prevederilor <>Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Dreptul la pensii şi asigurãri sociale pentru poliţişti este garantat de stat şi se exercitã în condiţiile prezentei legi.
(3) Principiile generale prevãzute la <>art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplicã în mod corespunzãtor şi pensiilor poliţiştilor, exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.
ART. 2
Sistemul pensiilor de stat şi alte drepturi de asigurãri sociale de care beneficiazã poliţiştii acoperã riscurile activitãţii de poliţist, precum şi pierderile de venituri profesionale datorate invaliditãţii, bãtrâneţii, accidentelor, bolii, maternitãţii sau decesului.
ART. 3
De prevederile prezentei legi beneficiazã poliţiştii în activitate, cei cãrora le-au încetat raporturile de serviciu, precum şi urmaşii acestora.
ART. 4
În sistemul pensiilor de stat şi alte drepturi de asigurãri sociale ale poliţiştilor se acordã urmãtoarele prestaţii:
a) pensii de stat;
b) alte drepturi de asigurãri sociale stabilite prin legi sau hotãrâri ale Guvernului, precum şi cele aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale.
ART. 5
(1) Ministerul Administraţiei şi Internelor asigurã aplicarea reglementãrilor referitoare la pensiile de stat şi alte drepturi de asigurãri sociale ale poliţiştilor, exercitã controlul aplicãrii acestora şi iniţiazã propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor de stat şi a altor drepturi de asigurãri sociale ale poliţiştilor se asigurã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(3) Administrarea şi controlul gestionãrii fondurilor prevãzute la alin. (2) se exercitã prin organe specializate, constituite la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
ART. 6
Pentru activitatea desfãşuratã în calitate de poliţist, persoanele în cauzã pot beneficia de o singurã pensie de stat.
ART. 7
(1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevãzute la art. 4 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurãri sociale se achitã în moneda naţionalã.
ART. 8
Poliţiştii se pot asigura şi la instituţiile private de asigurãri sociale, în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 9
(1) Condiţiile de muncã în care se desfãşoarã activitatea poliţiştilor pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale.
(2) Reglementãrile privind locurile de muncã şi activitãţile în condiţii deosebite şi speciale stabilite pentru sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale se aplicã şi poliţiştilor care îşi desfãşoarã activitatea în condiţii similare.
(3) Locurile de muncã şi activitãţile cu condiţii deosebite şi speciale se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, pe baza propunerilor Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(4) Hotãrârea Guvernului prevãzutã la alin. (3) va fi adoptatã în termen de 60 de zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAP. II
Pensiile de stat ale poliţiştilor

ART. 10
Sistemul pensiilor de stat ale poliţiştilor cuprinde:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.

SECŢIUNEA 1
Pensia de serviciu

ART. 11
Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limitã de vârstã;
b) anticipatã;
c) anticipatã parţialã.
ART. 12
(1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limitã de vârstã poliţiştii în activitate care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) au împlinit vârsta de 55 de ani;
b) au o vechime în serviciu de minimum 30 de ani bãrbaţii şi 25 de ani femeile, din care efectiv ca poliţist sau militar 15 ani bãrbaţii şi 10 ani femeile.
(2) Limitele de vârstã în gradul profesional pânã la care poliţiştii pot fi menţinuţi în activitate sunt:
a) pentru agenţii şi ofiţerii de poliţie, pânã la gradul de comisar-şef - 55 de ani;
b) pentru ofiţerii de poliţie cu gradul de comisar-şef de poliţie, în cazuri temeinic justificate şi dacã starea de sãnãtate le permite îndeplinirea atribuţiilor, cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, care se dã semestrial 57 de ani;
c) pentru ofiţerii de poliţie cu gradul de chestor de poliţie ori superior - 60 de ani.
ART. 13
Au dreptul la pensie de serviciu anticipatã poliţiştii în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu prevãzute la art. 12 lit. b) şi se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 50 de ani şi înceteazã raporturile de serviciu ca urmare a reorganizãrii unor unitãţi de poliţie, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de poliţiştii respectivi, precum şi pentru alte nevoi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nu sunt posibilitãţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii similare în aceeaşi unitate sau în alte unitãţi de poliţie;
b) înceteazã raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacitãţii de muncã, doveditã cu acte eliberate de comisia de expertizã medico-militarã.
ART. 14
(1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipatã parţialã poliţiştii în activitate, indiferent de vârstã, care au o vechime efectivã în serviciu de minimum 20 de ani, din care cel puţin 10 ani ca poliţist sau militar, şi se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) înceteazã raporturile de serviciu ca urmare a reorganizãrii unor unitãţi de poliţie, a reducerii unor posturi de natura celor ocupate de poliţiştii respectivi, precum şi pentru alte nevoi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi nu sunt posibilitãţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii similare în aceeaşi unitate sau în alte unitãţi de poliţie;
b) înceteazã raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacitãţii de muncã, doveditã cu acte eliberate de comisia de expertizã medico-militarã.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale se calculeazã proporţional cu numãrul anilor de serviciu.
ART. 15
Poliţiştii care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la art. 13 lit. b) şi la art. 14 alin. (1) lit. b) pot opta între pensia de serviciu anticipatã sau anticipatã parţialã, dupã caz, şi pensia de invaliditate, dacã aceasta este mai avantajoasã.
ART. 16
Poliţiştii care, la data încetãrii raporturilor de serviciu, nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de stat, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 15 ani bãrbaţii şi 10 ani femeile, beneficiazã de pensia de stat prevãzutã la art. 4 lit. a) la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevãzute de <>Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, proporţional cu numãrul anilor de serviciu.
ART. 17
Poliţiştii care se aflã în una dintre situaţiile prevãzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiazã de pensie de serviciu anticipatã sau anticipatã parţialã, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 50 de ani bãrbaţii şi 45 de ani femeile, dacã şi-au desfãşurat activitatea în condiţii de muncã deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca poliţist sau militar;
b) la împlinirea vârstei de 45 de ani bãrbaţii şi 40 de ani femeile, dacã şi-au desfãşurat activitatea în condiţii de muncã speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca poliţist sau militar.
ART. 18
Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care persoana în cauzã s-a aflat în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) a avut calitatea de poliţist;
b) a avut calitatea de militar;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus;
d) a fost elev al unei şcoli de subofiţeri sau agenţi de poliţie ori student al unei instituţii militare de învãţãmânt pentru formarea militarilor sau al unei instituţii de învãţãmânt pentru formarea poliţiştilor;
e) a fost concentratã sau mobilizatã ca rezervist;
f) a fost în captivitate.
ART. 19
(1) Dovada privind vechimea în serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie, întocmitã pe baza datelor din dosarul personal sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea dobânditã prin activitãţi prestate în altã calitate decât cea de poliţist sau militar se face cu carnetul de muncã ori cu alte documente eliberate de unitãţile în care şi-a desfãşurat activitatea persoana în cauzã.
ART. 20
În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime în serviciu, rezultã fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijeazã.
ART. 21
(1) Între sistemul de pensii al poliţiştilor şi celelalte sisteme de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1) pensia poliţiştilor se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevãzute la art. 18, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în celelalte sisteme de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei doar în unul dintre sisteme.
ART. 22
(1) Baza de calcul folositã pentru stabilirea pensiei poliţiştilor este salariul de bazã brut avut în ultima lunã de activitate, care include salariul pentru gradul profesional deţinut la data încetãrii raporturilor de serviciu.
(2) În cazul în care au avut loc modificãri ale salariului pentru funcţia îndeplinitã, în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media salariilor de bazã lunare brute din aceastã perioadã, cu excepţia salariului pentru gradul profesional. La media obţinutã se adaugã salariul gradului profesional prevãzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplicã în cazul în care modificãrile au fost determinate de majorãri sau indexãri stabilite prin lege sau prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Când pensia se stabileşte ulterior încetãrii raporturilor de serviciu fãrã drept la pensie, asupra cuantumului acesteia se aplicã mãsurile de actualizare prevãzute la art. 48, dispuse în perioada cuprinsã între data încetãrii raporturilor de serviciu şi data solicitãrii pensiei.
ART. 23
Pensia de serviciu pentru limitã de vârstã şi pensia anticipatã se determinã în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfãşuratã în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfãşuratã în condiţii deosebite, 62%;
c) pentru activitatea desfãşuratã în condiţii speciale, 64%.
ART. 24
(1) Procentele corespunzãtoare pentru activitatea desfãşuratã în condiţii deosebite sau speciale se acordã poliţiştilor care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale. Dacã au lucrat mai puţin, la procentele corespunzãtoare activitãţii desfãşurate în condiţii normale se acordã un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii deosebite sau speciale.
(2) Pentru persoanele prevãzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an întreg lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni, în cazul celor care şi-au desfãşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni, în cazul celor care şi-au desfãşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani, în situaţie de rãzboi sau în alte condiţii prevãzute prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 25
Poliţiştii care au o vechime în serviciu mai mare de 30 de ani bãrbaţii şi 25 de ani femeile beneficiazã, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folositã la stabilirea pensiei.
ART. 26
(1) Poliţiştii pensionari care beneficiazã de pensie de serviciu se pot încadra cu contract de muncã pe duratã nedeterminatã sau pe duratã determinatã, precum şi în orice altã formã de muncã prevãzutã de Codul muncii, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzãtoare funcţiei în care sunt încadraţi, inclusiv de sporul de vechime corespunzãtor vechimii în muncã, dobândite pânã la data pensionãrii.
(2) Persoanele prevãzute la alin. (1) pot cumula pensia cu salariul realizat, indiferent de nivelul salariului respectiv.

SECŢIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate

ART. 27
(1) Au dreptul la pensie de invaliditate poliţiştii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumãtate din capacitatea de muncã din cauza:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legãturã cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
(2) Sunt asimilate atribuţiilor de serviciu şi atribuţiile îndeplinite în calitate de militar.
ART. 28
Pensia de invaliditate se determinã în raport cu gradul de pierdere a capacitãţii de muncã, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãţii de muncã, precum şi afectarea capacitãţii de autoservire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentã din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizatã prin pierderea totalã a capacitãţii de muncã, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi fãrã ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizatã prin pierderea a cel puţin jumãtate din capacitatea de muncã, invalidul putând sã presteze o activitate profesionalã dupã încetarea raporturilor de serviciu.
ART. 29
Criteriile şi normele pe baza cãrora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se aprobã prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor, ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei şi ministrului sãnãtãţii.
ART. 30
(1) Încadrarea în grad de invaliditate se face de cãtre comisiile de expertizã medico-militarã.
(2) Comisiile de expertizã medico-militarã de pe lângã spitalele militare emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de Comisia Centralã de Expertizã Medico-Militarã a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(3) Împotriva deciziilor medicale, emise în condiţiile alin. (2), se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centralã de Expertizã Medico-Militarã.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiilor este de 30 de zile de la data înregistrãrii.
(5) Deciziile Comisiei Centrale de Expertizã Medico-Militarã, date în soluţionarea contestaţiilor prevãzute la alin. (3), pot fi contestate la instanţele judecãtoreşti competente, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(6) Deciziile medicale de încadrare sau de neîncadrare în grade de invaliditate, necontestate în termen, rãmân definitive.
ART. 31
(1) Poliţiştii în activitate, care şi-au pierdut capacitatea de muncã datoritã unor accidente sau unor boli care nu au legãturã cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, beneficiazã de pensia de invaliditate numai dacã îndeplinesc cel puţin jumãtate din condiţia de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, dupã cum urmeazã:


───────────────────────────────────────────────────────────────────
   Vârsta poliţistului                 Vechimea în serviciu
   în momentul ivirii       realizatã anterior ivirii invaliditãţii
     invaliditãţii                            (ani)
───────────────────────────────────────────────────────────────────
  sub 25 de ani                                5
  25-31 de ani                                 8
  31-37 de ani                                11
  37-43 de ani                                14
  43-49 de ani                                18
  49-55 de ani                                22
  peste 55 de ani                             25
───────────────────────────────────────────────────────────────────

(2) Au dreptul la pensie de invaliditate şi cei care, la data ivirii invaliditãţii apãrute ca urmare a unei boli contractate sau a unor accidente survenite în timpul şi/sau din cauza serviciului, nu mai aveau calitatea de poliţist în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu, prevãzutã la alin. (1).
ART. 32
În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau a tuberculozei, pensia de invaliditate se acordã indiferent de vechimea în serviciu.
ART. 33
(1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numãrul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 23-25.
(2) La procentul stabilit pentru vechimea în serviciu efectiv realizatã în condiţiile alin. (1) se adaugã, pentru fiecare an potenţial, pânã la realizarea vechimii complete, urmãtoarele procente:
a) 1%, pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8%, pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6%, pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate, stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevãzute la art. 31, va fi diminuat dupã cum urmeazã:
a) cu 10%, pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15%, pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20%, pentru gradul III de invaliditate.
ART. 34
Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru aceastã categorie în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale.
ART. 35
(1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertizã medico-militarã.
(2) Dupã fiecare revizuire, comisiile de expertizã medico-militarã emit o nouã decizie medicalã prin care se stabileşte, dupã caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) încetarea calitãţii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacitãţii de muncã.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modificã sau înceteazã începând cu luna urmãtoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicalã.
(4) Neprezentarea la revizuirea medicalã atrage suspendarea plãţii pensiei începând cu luna urmãtoare celei în care era prevãzutã revizuirea medicalã.
(5) Revizuirea medicalã periodicã se poate face şi la cererea pensionarilor, dacã starea sãnãtãţii lor s-a îmbunãtãţit sau, dupã caz, s-a agravat în termenul de revizuire, dar numai pânã la împlinirea vârstei de 55 de ani.
(6) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezintã invaliditãţi ireversibile;
b) au împlinit vârsta prevãzutã la alin. (5);
c) beneficiazã de pensie de serviciu anticipatã sau de pensie de serviciu anticipatã parţialã, în condiţiile art. 13 lit. b) şi ale art. 14 alin. (1) lit. b).
ART. 36
(1) La împlinirea vârstei prevãzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limitã de vârstã, pensionarii de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajeazã.
(2) Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care opteazã.

SECŢIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş

ART. 37
Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacã persoana decedatã era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea pensiei de stat, prevãzutã la art. 4 lit. a).
ART. 38
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) pânã la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacã îşi continuã studiile într-o formã de învãţãmânt organizatã potrivit legii, pânã la terminarea acestora, fãrã a depãşi vârsta de 26 de ani;
c) dacã sunt elevi sau studenţi ai instituţiilor de învãţãmânt pentru formarea poliţiştilor, pânã la obţinerea primului grad profesional, fãrã a depãşi vârsta de 26 de ani;
d) dacã sunt elevi sau studenţi militari ai instituţiilor militare ori civile de învãţãmânt, pânã la obţinerea primului grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, fãrã a depãşi vârsta de 26 de ani;
e) pe toatã durata invaliditãţii de orice grad, dacã aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situaţiile prevãzute la lit. a), b), c) sau d).
ART. 39
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevãzute de reglementãrile legale privind sistemul public de pensii, dacã a avut cel puţin 15 ani de cãsãtorie cu persoana decedatã.
(2) În cazul în care durata cãsãtoriei este mai micã de 15 ani, dar nu mai puţin de 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminueazã cu 0,5% pentru fiecare lunã, respectiv 6% pentru fiecare an de cãsãtorie în minus.
ART. 40
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstã, pe timpul cât este invalid de gradul I sau II, dacã a avut cel puţin un an de cãsãtorie cu persoana decedatã.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstã şi de durata cãsãtoriei, dacã decesul soţului susţinãtor s-a produs în timpul activitãţii de poliţist, ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului sau a tuberculozei şi dacã nu realizeazã venituri lunare provenite dintr-o activitate profesionalã pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
ART. 41
Soţul supravieţuitor, care nu îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 39 sau la art. 40 alin. (1), beneficiazã de pensie de urmaş pe o perioadã de 6 luni de la data decesului poliţistului, dacã în aceastã perioadã nu realizeazã venituri lunare dintr-o activitate profesionalã pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
ART. 42
Soţul supravieţuitor al poliţistului, care are în îngrijire, la data decesului susţinãtorului, unul sau mai mulţi copii în vârstã de pânã la 7 ani, beneficiazã de pensie de urmaş pânã la împlinirea vârstei de 7 ani a ultimului copil, în perioadele în care nu realizeazã venituri lunare dintr-o activitate profesionalã pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie.
ART. 43
(1) Pensia de urmaş se calculeazã, dupã caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limitã de vârstã aflatã în platã sau pensia la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinãtorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinãtorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limitã de vârstã şi acesta era în platã cu pensie anticipatã, pensie anticipatã parţialã, pensie de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii.
(2) Baza de calcul pentru stabilirea pensiei la care ar fi avut dreptul susţinãtorul decedat este cea prevãzutã la art. 22 alin. (2). Asupra cuantumului pensiei se aplicã mãsurile prevãzute la art. 48, dispuse în perioada cuprinsã între data încetãrii raporturilor de serviciu şi data solicitãrii pensiei.
(3) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinãtorului, prevãzutã la alin. (1), în funcţie de numãrul urmaşilor îndreptãţiţi, astfel:
a) pentru un singur urmaş, 50%;
b) pentru 2 urmaşi, 75%;
c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi, 100%.
ART. 44
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii pãrinţi, reprezintã însumarea drepturilor de urmaş calculate dupã fiecare pãrinte.
ART. 45
În cazul modificãrii numãrului de urmaşi, pensia se recalculeazã în conformitate cu dispoziţiile art. 43 alin. (3).
ART. 46
Soţul supravieţuitor, care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş dupã soţul decedat, poate opta pentru cea mai avantajoasã pensie.
ART. 47
Beneficiarii pensiei de urmaş, prevãzuţi la art. 38 lit. e) şi la art. 40 alin. (1), sunt expertizaţi, supuşi revizuirii medicale în condiţiile art. 35 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii conform aceloraşi reglementãri prevãzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.

SECŢIUNEA a 4-a
Actualizarea pensiilor

ART. 48
(1) Cuantumul pensiilor poliţiştilor se actualizeazã dupã cum urmeazã:
a) ori de câte ori se majoreazã salariul corespunzãtor gradului profesional şi/sau salariul funcţiei maxime ale poliţiştilor în activitate, potrivit gradului profesional deţinut la data încetãrii raporturilor de serviciu, în raport cu procentele de stabilire a pensiei în condiţiile prevãzute la art. 23-25;
b) în funcţie de posibilitãţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu procente care sã acopere cu pânã la 100% rata inflaţiei, prin hotãrâre a Guvernului.
(2) În situaţia în care mãsurile de protecţie socialã, prevãzute la alin. (1) lit. b) se regãsesc în majoritatea salariilor de funcţie şi/sau de grad profesional ale poliţiştilor în activitate, pentru funcţia îndeplinitã, cuantumul pensiilor se actualizeazã în condiţiile prevãzute la alin. (1) lit. a).
(3) Pânã la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevãzutã la <>art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicatã, se vor aplica prevederilor alin. (1) lit. b).

SECŢIUNEA a 5-a
Stabilirea şi plata pensiilor

ART. 49
(1) Pensia de stat prevãzutã la art. 4 lit. a) se acordã la cererea persoanei îndreptãţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procurã specialã, a tutorelui sau curatorului acesteia, adresatã unitãţii din care a fãcut parte poliţistul, dacã acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la încetarea raporturilor de serviciu.
(2) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai cãror susţinãtori decedaţi au fost pensionari poliţişti, cererea şi actele de pensionare se depun la Casa de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
ART. 50
(1) În vederea stabilirii pensiei de stat, unitatea prevãzutã la art. 49 alin. (1) este obligatã sã întocmeascã dosarul de pensionare, aceasta purtând întreaga rãspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie sã conţinã în mod obligatoriu şi decizia medicalã de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 51
Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la Casa de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor de cãtre unitatea prevãzutã la art. 49 alin. (1), în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.
ART. 52
(1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plãtesc astfel:
a) de la data încetãrii plãţii salariului poliţistului sau, dupã caz, a salariului ori pensiei susţinãtorului decedat, dacã cererea, împreunã cu toate actele necesare, a fost depusã la casa de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;
b) din prima zi a lunii urmãtoare celei în care cererea, împreunã cu actele necesare, a fost depusã la casa de pensii peste termenul prevãzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei încetãrii raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinãtorului, pensia se stabileşte şi se plãteşte cu începere din prima zi a lunii urmãtoare celei în care s-a depus cererea, împreunã cu actele necesare, la casa de pensii.
ART. 53
(1) Stabilirea dreptului la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisã de casa de pensii, în termen de 45 de zile de la data depunerii dosarului de pensionare. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau la respingerea cererii de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusã contestaţia.
(2) Deciziile de pensie se comunicã în scris persoanelor care au solicitat pensionarea, în termen de 10 zile de la data emiterii.
ART. 54
(1) Împotriva deciziilor emise în condiţiile art. 53 se poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia de contestaţii pensii care funcţioneazã în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(2) Componenţa nominalã a comisiei prevãzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Comisia de contestaţii soluţioneazã contestaţiile în termenul prevãzut de lege.
(4) Deciziile comisiei de contestaţii pot fi atacate la instanţele judecãtoreşti competente, potrivit <>Legii nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(5) Deciziile de pensie necontestate în termen, precum şi deciziile comisiei de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecãtoreşti, sunt definitive.
ART. 55
(1) În cazul în care casa de pensii constatã unele erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile şi modificãrile corespunzãtoare, conform dispoziţiilor legale.
(2) Orice revizuire ori modificare legalã, operatã de casa de pensii, se aduce la cunoştinţã beneficiarului pensiei, în scris, în termen de cel mult 15 zile de la operare.
ART. 56
(1) Plata pensiilor se face lunar.
(2) Pensia se plãteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procurã specialã sau reprezentantului legal al acestuia.
(3) Modalitãţile de platã a pensiilor sunt cele stabilite prin ordinul ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 57
(1) Plata pensiei înceteazã începând cu luna urmãtoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cãrora i-a fost acordatã pensia;
c) beneficiarul pensiei de urmaş a fost condamnat printr-o hotãrâre rãmasã definitivã pentru infracţiunea de omor sau tentativã de omor comisã asupra susţinãtorului.
(2) Instanţele judecãtoreşti au obligaţia ca, în termen de 10 zile de la data rãmânerii definitive a hotãrârii pronunţate, în cazurile prevãzute la alin. (1) lit. c), sã comunice în scris aceastã situaţie Casei de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
ART. 58
(1) Plata pensiei se suspendã începând cu luna urmãtoare celei în care:
a) pensionarul îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurãri sociale, dacã în cadrul acesteia se prevede cã pensia se plãteşte de celãlalt stat;
b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat;
c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintã la revizuirea medicalã periodicã;
d) beneficiarul unei pensii de urmaş, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 40-42, realizeazã venituri brute lunare dintr-o activitate profesionalã mai mari decât jumãtate din salariul mediu brut pe economie, pentru care asigurarea este obligatorie;
e) copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 38 lit. b)-e);
f) soţul supravieţuitor, beneficiarul unei pensii de urmaş, se recãsãtoreşte.
(2) Plata indemnizaţiei de însoţitor se suspendã pe timpul cât pensionarul de invaliditate gradul I, cu excepţia nevãzãtorilor, este internat în instituţii de asistenţã socialã sau în unitãţi medicale specializate, în care se asigurã supraveghere şi îngrijire permanentã.
ART. 59
(1) Reluarea în platã a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna urmãtoare celei în care a încetat cauza suspendãrii, dacã cererea a fost depusã în termen de 30 de zile de la data încetãrii cauzei suspendãrii.
(2) În situaţia în care cererea de reluare în platã a fost depusã dupã expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna urmãtoare celei în care a fost depusã cererea.
(3) Reluarea în platã a pensiei de urmaş suspendate ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevãzute la art. 38 lit. b)-e) se face de la data începerii anului şcolar/universitar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.
ART. 60
(1) Pot cumula pensia de urmaş cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionalã pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul acestora:
a) copiii urmaşi, orfani de ambii pãrinţi, pe perioada şcolarizãrii pânã la vârstele prevãzute la art. 38 lit. a)-d);
b) nevãzãtorii care beneficiazã de pensie.
(2) Beneficiarii pensiei de urmaş, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 40-42, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionalã, dacã veniturile brute lunare realizate nu depãşesc jumãtate din salariul mediu brut lunar pe economie.
ART. 61
Beneficiarii pensiei de serviciu care se încadreazã în muncã dupã încetarea raporturilor de serviciu pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobânditã dupã pensionare, în condiţiile prevãzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale.
ART. 62
(1) Deciziile de pensie ale pensionarilor poliţişti reîncadraţi ca poliţişti sau chemaţi în rândul militarilor se anuleazã.
(2) Prevederile alin. (1) se aplicã din ziua în care poliţistul s-a prezentat la unitatea în care a fost încadrat.
(3) Unitatea prevãzutã la alin. (2) şi poliţiştii reîncadraţi pot cere oricând pensionarea, în condiţiile legii.
(4) La o nouã încetare a raporturilor de serviciu vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei este cea stabilitã la pensionarea anterioarã, la care se adaugã perioada cuprinsã între reîncadrare şi încetarea raporturilor de serviciu.
(5) În baza de calcul al pensiei se ia salariul de bazã prevãzut la art. 22.
ART. 63
Beneficiarul dreptului de pensie este obligat sã comunice casei de pensii orice modificare referitoare la condiţiile de acordare şi platã a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.
ART. 64
(1) Sumele rãmase neîncasate de cãtre pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, dupã caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate pânã la deces, se plãtesc soţului supravieţuitor, copiilor, pãrinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevãzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului de prescripţie de 3 ani.
ART. 65
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recupereazã de la pensionari, în termenul de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a unei infracţiuni sãvârşite de pensionarul poliţist, se recupereazã de la acesta de la data primei plãţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, pânã la recuperarea integralã a prejudiciului.
(3) Debitele stabilite potrivit alin. (2), rãmase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, se recupereazã de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
ART. 66
Recuperarea sumelor prevãzute la art. 65 alin. (1) şi (2) se face pe baza deciziei emise de Casa de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, care constituie titlu executoriu.
ART. 67
(1) Debitele provenite din drepturile de pensie şi asigurãri sociale, care nu pot fi recuperate de Casa de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, vor fi transmise organelor financiare cu atribuţii în acest sens.
(2) Sumele provenite din recuperarea debitelor vor fi virate la bugetul de stat.

SECŢIUNEA a 6-a
Alte drepturi de asigurãri sociale

ART. 68
Ajutorul de deces se acordã la decesul pensionarului poliţist sau al membrului de familie al acestuia, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 19/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

CAP. III
Rãspunderea juridicã

ART. 69
Încãlcarea prevederilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, patrimonialã, contravenţionalã sau penalã, dupã caz.

SECŢIUNEA 1
Infracţiuni

ART. 70
Completarea de cãtre funcţionar a formularelor-tip referitoare la stabilirea şi plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea evidenţelor privind pensionarii poliţişti, vechimea în serviciu sau efectuarea de plãţi nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

SECŢIUNEA a 2-a
Contravenţii

ART. 71
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte:
a) nerespectarea metodologiei de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncã;
b) nerespectarea obligaţiei beneficiarului dreptului de pensie de a comunica casei de pensii modificãrile referitoare la acordarea şi plata pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acestora.
ART. 72
Contravenţiile prevãzute la art. 71 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) cu amendã de la 6.000.000 lei la 9.000.000 lei, contravenţia prevãzutã la lit. a);
b) cu amendã de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, contravenţia prevãzutã la lit. b).
ART. 73
Limitele amenzilor prevãzute la art. 72 se actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 74
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de cãtre personalul împuternicit din cadrul Casei de pensii şi de cãtre personalul cu drept de control din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
ART. 75
Amenzile contravenţionale aplicate conform prezentei legi se fac venit la bugetul de stat.
ART. 76
Dispoziţiile prezentei legi referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor se completeazã cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

CAP. IV
Dispoziţii tranzitorii

ART. 77
(1) Constituie vechime în serviciu sau în muncã pentru stabilirea pensiei poliţiştilor şi perioadele recunoscute în condiţiile legii, pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei de stat, pentru perioadele anterioare datei intrãrii în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevãzute de legislaţia anterioarã.
(3) Constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei poliţiştilor şi perioada în care, anterior datei intrãrii în vigoare a prezentei legi, s-au urmat cursurile de zi ale învãţãmântului superior, organizat potrivit legii, pe durata normalã a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii.
(4) În caz de absolvire a mai multor instituţii de învãţãmânt superior, se ia în considerare, ca vechime în serviciu, o singurã perioadã de studii, la alegere.
ART. 78
(1) Poliţiştilor care se pensioneazã în condiţiile prezentei legi şi care au contribuit la fondul de pensie suplimentarã li se acordã, la stabilirea pensiei, în condiţiile art. 23-25, un spor procentual de:
a) 3%, pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
b) 6%, pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
c) 9%, pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
(2) De la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, contribuţia pentru pensia suplimentarã devine contribuţie individualã la bugetul de stat, pentru prestaţiile prevãzute la art. 4.
(3) Cota de contribuţie individualã este de 5%. Baza lunarã de calcul pentru care se va determina contribuţia individualã o reprezintã salariul de bazã brut lunar.
ART. 79
Pensia poliţistului stabilitã în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folositã la stabilirea pensiei.
ART. 80
Poliţiştii pensionari care deţin Ordinul Meritul Militar, Semnul onorific În serviciul armatei sau alte semne onorifice de valoare similarã, acordate pentru activitatea în poliţie, beneficiazã de aceleaşi drepturi ca şi pensionarii militari.
ART. 81
Poliţiştii pensionaţi în perioada în care împotriva lor s-a început urmãrirea penalã sau au fost trimişi în judecatã, iar, ulterior, faţã de aceştia s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã ori achitarea, precum şi în cazul încetãrii urmãririi penale ori a procesului penal, beneficiazã de recalcularea pensiei în raport cu salariul de bazã cuvenit prin repunerea în drepturile avute.
ART. 82
În cazul poliţiştilor transferaţi în interesul serviciului în unitãţi militare şi care dobândesc calitatea de militar, vechimea în serviciu în raport cu care se stabileşte pensia militarã cuprinde şi activitatea desfãşuratã ca poliţist.
ART. 83
Poliţiştii cu drept de pensie de serviciu, care au vechime în calitate de militar de minimum 10 ani femeile şi 15 ani bãrbaţii, pot opta, dacã aceasta îi avantajeazã, pentru pensie militarã de stat, care se calculeazã şi se acordã în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 164/2001 , republicatã.

CAP. V
Dispoziţii finale

ART. 84
Cererile adresate Casei de pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor se soluţioneazã în termenul prevãzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxã.
ART. 85
Cererile înregistrate şi nesoluţionate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor la pensie şi altor drepturi de asigurãri sociale.
ART. 86
Drepturile de pensie ale poliţiştilor se transferã în ţãrile în care pensionarii poliţişti îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acorduri şi convenţii internaţionale la care România este parte.
ART. 87
La stabilire, pensiile se rotunjesc din 1.000 lei în 1.000 lei în favoarea beneficiarului.
ART. 88
În aplicarea prezentei legi se emit norme metodologice, aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în termen de 45 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 22 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 aprilie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

Bucureşti, 17 mai 2004.
Nr. 179.

_______________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 179 din 17 mai 2004

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"