Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea Romaniei la Statutul Conferintei Ministrilor Educatiei din statele care au in comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezolutia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994
Parlamentul României adopta prezenta lege. ARTICOL UNIC România adera la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 4 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI OLIVIU GHERMAN Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ANDREI IOAN CHILIMAN
STATUTUL CONFEMEN*) *) Traducere.
TITLUL I Funcţia CONFEMEN - Principii fundamentale
ART. 1 Instituţia denumita Conferinţa Ministrilor Educaţiei din ţãrile care au în comun utilizarea limbii franceze, denumita în continuare CONFEMEN, şi având vocaţia de a primi în cadrul sau toate ţãrile membre ale Comunitãţii francofone este creata între statele şi guvernele aderente. Prezentul text reprezintã statutul. Lista membrilor CONFEMEN este prezentatã în anexa. ART. 2 Sediul CONFEMEN este la Dakar. Sediul poate fi transferat în oricare ţara membra. ART. 3 CONFEMEN acţioneazã prin vointa comuna de cooperare a ţãrilor participante, pentru a defini cu luciditate obiectivele şi a ordonã cu rigurozitate mijloacele, în vederea integrãrii adecvate a sistemelor educative naţionale în procesul de dezvoltare economicã şi socialã. CONFEMEN constituie astfel o structura de informare, de reflexie şi de concertare între miniştrii educaţiei. ART. 4 Informarea reciprocã se va axa, în special, asupra evoluţiei sistemelor educative, reformelor naţionale în curs sau preconizate, dificultãţilor intalnite, precum şi rezultatelor pozitive înregistrate. ART. 5 Reflexia care se va institui asupra temelor de interes comun poate necesita reunirea de comitete tehnice şi poate sa conducã la realizarea de documente de sinteza. Recomandãrile care decurg, alimentand politicile naţionale, regionale şi internaţionale în materie de educaţie, pot conduce la operaţiuni proprii CONFEMEN sau la acţiuni realizate în cooperare cu organismele regionale sau internaţionale, vizând obiective similare sau complementare. ART. 6 Concertarea trebuie sa permitã ministrilor educaţiei, care au în comun utilizarea limbii franceze, elaborarea de poziţii comune, pe care le vor expune în instanţele organismelor internaţionale, în special în cele ale Francofoniei. TITLUL II Tari membre - Proceduri de adeziune
ART. 7 CONFEMEN se compune din miniştrii ţãrilor membre, însãrcinaţi cu educaţia şi formarea la diferite niveluri de învãţãmânt. Limba de lucru a CONFEMEN este limba franceza. ART. 8 Oricare ţara în care limba franceza este limba oficialã, limba de lucru sau limba de comunicare poate cere admiterea sa ca membra cu drepturi depline în CONFEMEN. CONFEMEN decide, cu ocazia sesiunii generale, asupra cererilor de aderare pe care le-a primit între sesiuni. ART. 9 Oricare ţara în care limba franceza este limba oficialã, limba de lucru, limba de comunicare poate fi admisã în calitate de observator la lucrãrile CONFEMEN fie pe baza unei cereri adresate preşedintelui în exerciţiu, fie pe baza invitatiei tarii gazda. ART. 10 Calitatea de ţara membra se pierde prin demisia notificatã preşedintelui în exerciţiu sau prin excluderea pronunţatã de CONFEMEN şi notificatã de preşedintele tarii în cauza.
TITLUL III Instanţele CONFEMEN
ART. 11 Instanţele CONFEMEN sunt: - conferinţa ministerialã, denumita în continuare conferinţa; - biroul; - corespondenţii nationali; - comisia administrativã şi financiarã. Biroul este organul executiv. El se sprijinã în acest scop pe secretariatul tehnic permanent, prevãzut la titlul VIII. ART. 12 Conferinţa tine, în mod normal, o sesiune, la fiecare 2 ani, într-o ţara membra, care a lansat invitaţia la sesiunea precedenta. Ea se va reuni înaintea Conferintei ministeriale a afacerilor externe şi a Francofoniei, cãreia îi va transmite direct concluziile sale. Periodicitatea acestei instanţe poate, cu toate acestea, sa fie revazuta, dacã ţãrile membre decid astfel, din ratiuni, în special de costuri materiale şi financiare pe care le antreneaza sau pentru a tine seama de calendarul de lucru al instanţelor Francofoniei. ART. 13 Organizarea materialã a conferintei, precum şi organizarea şi funcţionarea secretariatului, cu ocazia sesiunilor, revin tarii gazda, asistatã de secretariatul tehnic permanent. În legatura cu biroul şi secretariatul tehnic permanent, tarii gazda îi revin urmãtoarele: - sa fixeze data sesiunii pe care o organizeazã; - sa lanseze invitaţiile de participare la sesiune; - sa stabileascã programul de sejur al conferintei; - sa creeze un comitet naţional de organizare; - sa fixeze, pentru fiecare ţara, numãrul de delegaţi pentru care va suporta cheltuielile; - sa stabileascã lista organismelor internaţionale de invitat. ART. 14 Miniştrii educaţiei conduc, în mod normal, delegaţia tarii lor la sesiunea generalã. Ţãrile membre pot, în cazul în care ministrul lor este împiedicat sa participe, sa fie reprezentate de o alta personalitate ministerialã sau de un înalt funcţionar mandatat conform procedurii. În schimb, nici o ţara membra nu poate reprezenta o alta ţara, nici sa decidã în locul ei. ART. 15 Cvorumul este constituit din majoritatea ţãrilor membre care au anuntat participarea lor la sesiune. Acest cvorum este indispensabil validãrii deliberãrilor. Aceasta regula se aplica sesiunii generale, precum şi tuturor instanţelor CONFEMEN. ART. 16 Ordinea de zi a fiecãrei conferinţe trebuie sa permitã: - dezbaterea problemelor relative la evaluarea sistemelor educative naţionale şi studierea experientelor realizate sau de urmat, în legatura cu organismele internaţionale, vizând obiective similare sau complementare cu acelea ale CONFEMEN; - pronunţarea: . asupra axelor de orientare a programãrii în materie de educaţie-formare, supusã aprobãrii intalnirilor la nivel înalt; . asupra programului de activitãţi dintre sesiuni, pregãtit de birou şi, în prealabil, studiat de reuniunea corespondentilor nationali; precum şi . asupra problemelor care vor face obiectul studiilor, pe grupe de lucru, la cererea biroului sau a unei conferinţe precedente; - examinarea aspectelor legate de funcţionarea însãşi a CONFEMEN: . rapoarte de activitãţi ale preşedintelui al cãrui mandat a expirat şi al secretarului general; . raport al cenzorilor şi al reuniunii corespondentilor nationali; . cereri de aderare; . reînnoirea biroului conferintei şi, dacã este necesar, a agenţilor puşi la dispoziţia secretariatului tehnic permanent. ART. 17 Proiectul ordinii de zi este stabilit de secretariatul tehnic permanent, sub îndrumarea preşedintelui în exerciţiu, şi supus membrilor biroului. El este apoi adresat membrilor de cãtre Secretariatul tehnic permanent. Oricare membru poate atunci sa ceara înscrierea de probleme suplimentare pe ordinea de zi. În acest caz, membrii şi secretariatul tehnic permanent trebuie, în mãsura posibilului, sa primeascã raportul de prezentare, necesar pentru examinarea problemelor suplimentare, cu cel puţin o luna înaintea datei de deschidere a conferintei. Secretariatul tehnic permanent pregãteşte, pe baza ordinii de zi provizorii şi a listei de probleme suplimentare, o ordine de zi revizuitã. Dupã deschiderea conferintei şi dupã audierea raportului de activitate al preşedintelui în exerciţiu, preşedintele noului birou supune aprobãrii membrilor prezenţi în plenara ordinea de zi revizuitã. Cu aceasta ocazie, anumite probleme cu caracter nestatutar pot fi scoase de pe ordinea de zi, în baza unei decizii a conferintei. ART. 18 În afarã ceremoniilor de deschidere şi de închidere, la care ţara gazda a conferintei invita personalitãţi, la alegerea sa, dezbaterile se desfãşoarã numai în prezenta delegatiilor oficiale ale ţãrilor membre şi a observatorilor invitaţi, a organismelor internaţionale, precum şi a responsabilitãţilor secretariatului tehnic permanent. Conferinţa poate, cu toate acestea, conform modalitãţilor pe care ea le stabileşte pentru fiecare caz, sa decidã ca şedinţele sa se ţinã cu uşile închise, pentru a dezbate anumite probleme. Deciziile luate cu aceasta ocazie pot fi comunicate în şedinţa plenara, fãrã sa facã obiectul dezbaterilor. ART. 19 În toate deliberãrile CONFEMEN, votul este, în mãsura posibilului, înlocuit de consultãri, pentru a se ajunge la un consens.
TITLUL IV Biroul CONFEMEN
ART. 20 Biroul se compune din 9 membri, dintre care 5 miniştri reprezentând ţãrile din Sud şi 4 miniştri reprezentând statele şi guvernele din Nord. Sunt membri de drept: preşedintele - ministrul tarii gazda a conferintei, decanul - ministrul cel mai vechi în funcţie, cei 2 vicepreşedinţi - ministrul tarii care a gãzduit ultima conferinţa şi ministrul tarii gazda a conferintei viitoare. Sunt aleşi de cãtre conferinţa: raportorul general şi cei 4 membri. La începutul fiecãrei conferinţe, decanul acesteia îi invita pe colegii sãi sa se pronunţe asupra desemnãrii membrilor biroului. Biroul vegheazã la buna desfãşurare a lucrãrilor CONFEMEN. Între sesiuni el are ca mandat: 1. sa punã în aplicare deciziile reţinute de conferinţa, sprijinindu-se, în acest scop, pe secretariatul tehnic permanent; 2. sa se pronunţe: . asupra stadiului execuţiei bugetare a anului încheiat; . asupra tuturor eventualelor decizii de modificare; 3. sa realizeze sau sa facã posibila realizarea oricãrui studiu de natura sa continue şi sa dezvolte reflexiile şi dezbaterile conferintei şi sa permitã orientarea programãrii în materie de educaţie şi de formare a Francofoniei; 4. sa identifice, pentru activitãţile CONFEMEN, noi mijloace în acelaşi timp umane, materiale şi financiare; 5. sa intensifice relaţiile cu ţãrile şi cu organismele implicate sau interesate de conferinţa, în special cu instanţele Francofoniei; 6. sa initieze orice acţiune vizând lãrgirea sa cu alte tari care îndeplinesc condiţiile statutare de aderare; 7. sa intensifice audienta, credibilitatea şi eficacitatea conferintei; 8. sa vegheze la independenta conferintei şi a instanţelor sale. Biroul se reuneste o data pe an, pe baza convocãrii preşedintelui sau. El trateazã orice problema privind activitãţile conferintei. Atunci când apare necesar, biroul poate fi convocat în sesiune extraordinarã, la cererea preşedintelui sau a doi dintre membrii sãi. ART. 21 Preşedintele conduce dezbaterile şi vegheazã la respectarea dispoziţiilor statutare. El face cunoscut preşedintelui conferintei, în cel mai scurt timp, orientarea şi definirea parametrilor generali ai programãrii în materie de educaţie şi de formare, care urmeazã a fi transmise conferintei la nivel înalt. Preşedintele poate incredinta misiuni speciale oricãrui membru al biroului. În cel mai scurt timp, el informeazã biroul asupra acestor misiuni, precum şi asupra acţiunilor pe care le-a întreprins personal. Preşedintele convoacã şi conduce reuniunile biroului. El dispune, pentru îndeplinirea misiunii sale, de serviciile Secretariatului tehnic permanent. Între conferinţe, el vegheazã la executarea sarcinilor conduse de secretariat, care îl informeazã cu regularitate despre activitatea sa. Preşedintele poate convoca secretarul general al secretariatului tehnic permanent, când este necesar. ART. 22 Prima vicepresedintie este atribuitã ministrului tarii care va fi gazda sesiunii imediat urmãtoare. A doua vicepresedintie este asumatã de ministrul tarii care va gazdui sesiunea ulterioara. A treia vicepresedintie este atribuitã ministrului unei tari membre, pe baza deciziei sesiunii generale. Mandatul sau dureazã din momentul alegerii pana la deschiderea sesiunii urmãtoare. Vicepreşedinţii asista pe preşedinte, în funcţiile sale, şi sunt în mãsura, dacã este cazul, sa îl suplineasca. În acest caz, vicepreşedintele care asigura interimatul presedentiei are aceleaşi puteri ca şi preşedintele. ART. 23 Preşedintele al cãrui mandat a expirat devine membru de drept al biroului pe o perioada de 2 ani. ART. 24 Raportorul general, ministrul unei tari nemembre a biroului, este ales de cãtre sesiunea generalã. Mandatul sau dureazã din momentul alegerii pana la deschiderea sesiunii urmãtoare. Raportorul general este asistat în activitatea sa de cãtre secretariatul tehnic permanent. ART. 25 Fiecare ministru al educaţiei desemneazã un corespondent naţional dintre inaltii sãi funcţionari şi informeazã despre aceasta secretariatul tehnic permanent, în cel mai scurt timp. Numãrul corespondentilor nationali poate varia în funcţie de structurile existente în diferitele tari. Apropiat autoritãţilor ministeriale, corespondentul naţional trebuie sa aibã o poziţie de centru şi acces la diferite servicii, pentru a putea sa acţioneze rapid şi eficace. Este de dorit ca persoana investitã cu aceasta responsabilitate sa o poatã exersa pe o perioada suficient de lungã, încât sa poatã asigura continuitatea activitãţii sale. ART. 26 Corespondentul naţional este interlocutorul privilegiat al secretariatului tehnic permanent. În aceasta calitate, el primeşte de la secretariatul tehnic permanent copia de pe oricare corespondenta de natura administrativã şi tehnica, adresatã autoritãţilor tarii sale. El studiazã rezoluţiile, pentru a face cunoscute ministrului sau posibilitãţile de a le aplica în ţara sa, şi asigura aplicarea deciziilor luate. El difuzeazã serviciile interesate orice informaţie şi documentaţie utila functionarii sale. El este depozitarul, în ţara sa, a informaţiilor şi a documentaţiei provenind de la secretariatul tehnic permanent, cãruia îi adreseazã toate informaţiile relative la sistemul educativ din ţara sa, susceptibile de a interesa celelalte tari membre. El colaboreazã strâns cu secretariatul tehnic permanent pentru intalnirile internaţionale organizate de CONFEMEN în ţara sa. El poate fi solicitat de cãtre preşedintele biroului sa participe la activitãţile grupurilor de lucru restrânse şi este însãrcinat de cãtre birou sau de conferinţa sa studieze toate problemele interesand acţiunile CONFEMEN. ART. 27 Corespondenţii nationali se reunesc pe baza convocãrii secretariatului tehnic permanent, în ajunul fiecãrei conferinţe. Cu ocazia acestei reuniuni, ei asculta raportul secretarului general privind stadiul de realizare a programului în curs şi pe acela al comisiei administrative şi financiare. Ei prezintã raportul activitãţilor lor şi studiazã ordinea de zi preconizata pentru conferinţa ministerialã, precum şi programul dintre sesiuni şi eventualele îmbunãtãţiri de adus functionarii conferintei. În caz de nevoie, preşedintele în exerciţiu poate sa-i convoace în şedinţa extraordinarã. ART. 28 Preşedinţia reuniunii corespondentilor nationali revine tarii gazda; ea este exersata, în mod normal, de cãtre corespondentul sau naţional. Preşedintele este asistat în funcţiile sale de un vicepreşedinte, un raportor şi un raportor adjunct, care se alege în funcţie de circumstanţe. TITLUL VII Comisiile tehnice
ART. 29 Comisia administrativã şi financiarã este formatã din corespondenţii nationali ai ţãrilor membre ale biroului. Convocatã, anual, de cãtre preşedintele biroului, comisia asculta raportul cenzorilor, examineazã proiectul de buget al exerciţiului financiar urmãtor, stabilit de secretariatul tehnic permanent înainte de a fi supus biroului, şi adreseazã recomandãri biroului. ART. 30 Conferinţa şi, între sesiuni, biroul CONFEMEN pot incredinta unor grupuri de lucru sarcina de a studia unele probleme deosebite şi de a le raporta într-o perioada determinata.
TITLUL VIII Secretariatul tehnic permanent
ART. 31 CONFEMEN dispune de un secretariat, denumit secretariat tehnic permanent (STP). Modalitãţile şi procedurile de gestiune ale secretariatului tehnic permanent sunt consemnate în regulamentul administrativ şi financiar. Acest regulament poate fi modificat conform dispoziţiilor prevãzute pentru revizuirea statutelor la art. 49. ART. 32 Secretariatul tehnic permanent se compune din: un secretar general, personal încadrat, personal de serviciu, conform schemei de organizare şi modalitãţilor prevãzute prin regulamentul administrativ şi financiar. ART. 33 Guvernul tarii unde se afla sediul pune localurile la dispoziţia secretariatului tehnic permanent. ART. 34 Personalul încadrat al secretariatului tehnic permanent este numit de cãtre sesiunea generalã a CONFEMEN, dupã publicarea posturilor prevãzute, definirea profilului acestor posturi şi determinarea duratei mandatelor. În caz de vacanta neprevãzutã, biroul este abilitat sa ia dispoziţiile interimare indispensabile bunei funcţionari a secretariatului tehnic permanent. Secretariatul general este numit în aceleaşi condiţii ca şi personalul încadrat, dar pe baza propunerii tarii unde se afla sediul, pentru o durata de 4 ani, care se poate reînnoi o singura data. În cazul în care postul este vacant sau în cazul unei dificultãţi care îl pune pe secretarul general în imposibilitate de a acţiona, guvernul tarii unde se afla sediul este abilitat sa desemneze un secretar general interimar. ART. 35 Remunerarea personalului încadrat, afectat secretariatului tehnic permanent, este în sarcina statelor care pun acest personal la dispoziţia CONFEMEN, cu excepţia dispoziţiilor contrare, stipulate în regulamentul administrativ şi financiar. Personalul de serviciu recrutat în ţara unde se afla sediul de cãtre secretarul general este remunerat din bugetul de funcţionare al secretariatului tehnic permanent. ART. 36 Membrii secretariatului tehnic permanent exercita funcţii cu caracter exclusiv internaţional. În consecinta, ei nu vor cere, nici nu vor primi instrucţiuni de la un guvern, nici de la o alta autoritate din afarã conferintei. Toţi membrii acesteia se angajeazã sa respecte caracterul internaţional al funcţiilor membrilor secretariatului şi sub nici o forma nu vor cauta sa-i influenteze în îndeplinirea funcţiilor lor. În exercitarea funcţiilor lor, membrii secretariatului tehnic permanent întreţin, cu guvernul tarii unde se afla sediul sau, raporturi definite prin convenţie sau prin orice alta modalitate aprobatã de conferinţa. Membrii secretariatului tehnic permanent se angajeazã sa evite orice activitate cu caracter politic, naţional sau internaţional, incompatibilã cu independenta şi imparţialitatea pe care o cer funcţiile lor sau susceptibilã de a compromite neutralitatea lor fata de una sau alta dintre ţãrile membre. Conferinţa trebuie sa aprecieze în ce mãsura activitãţile exterioare pot fi compatibile cu funcţiile pe care ea le încredinţeazã membrilor secretariatului tehnic permanent. ART. 37 Sub autoritatea preşedintelui în exerciţiu, secretarul general asigura executarea şi coordonarea generalã a actelor conferintei. El informeazã asupra activitãţii sale. Între conferinţe, el informeazã, cu regularitate, pe preşedintele şi pe corespondenţii nationali despre stadiul de îndeplinire a sarcinilor care îi sunt încredinţate şi, dacã este cazul, despre dificultãţile majore intalnite. El pregãteşte cu ei conferinţele, în condiţiile definite la art. 16, 17-21, 24-26 şi 27. El menţine legãturile dintre membri, pentru a asigura punerea în practica a rezolutiilor, primeşte şi distribuie documentele, rapoartele şi proiectele de rezoluţie ale conferintei; el asigura conservarea tuturor actelor şi documentelor realizate în cadrul CONFEMEN. El aduna informaţiile transmise de fiecare membru, le valorifica şi le adreseazã tuturor membrilor.
TITLUL IX Bugetul secretariatului tehnic permanent ART. 38 Pentru realizarea obiectivelor sale, conferinţa dispune de un buget propriu, alimentat prin contribuţiile ţãrilor membre. El se compune din: - un buget de funcţionare; - un buget de programe. Fiecare dintre conturi face obiectul unei gestiuni distincte şi riguros autonome. Exista, de asemenea: - un fond comun; - un fond de rezerva. Fiecare dintre aceste fonduri este depus într-un cont bancar distinct. Gestiunea acestor bugete şi fonduri diferite se face conform dispoziţiilor consemnate în documentul intitulat Regulamentul administrativ şi financiar. ART. 39 Bugetul de funcţionare este alimentat prin contribuţiile financiare ale ţãrilor membre, conform unei grile de repartiţie, fixatã de conferinţa. Ţãrile nemembre şi organismele de ajutor şi de cooperare pot, de asemenea, sa contribuie financiar. Ţara unde se afla sediul este scutitã de contribuţie, data fiind participarea sa directa la secretariatul tehnic permanent (salariul unei pãrţi a personalului şi punerea la dispoziţie gratuita a localurilor). ART. 40 Bugetul de programe este alimentat prin contribuţiile speciale ale ţãrilor şi organismelor şi este destinat realizãrii activitãţilor de cooperare, decise de conferinţa. ART. 41 Fondul comun serveşte la finanţarea proiectelor ce corespund prioritatilor conferintei. Aceste proiecte pot fi constituite din operaţiuni multilaterale, interesand ansamblul ţãrilor, sau din acţiuni cu caracter regional sau naţional, atunci când ele sunt organizate în prelungirea acţiunilor multilaterale realizate anterior de CONFEMEN. Fondul comun este alimentat prin contribuţii voluntare ale ţãrilor membre, prin diferenţe ale bugetului programelor, prin subvenţii, prin donaţii ale persoanelor fizice sau juridice, ale organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale interesate în dezvoltarea educaţiei. De asemenea, sunt vãrsate veniturile obţinute din vânzarea documentelor realizate de CONFEMEN, din activitãţi promotionale, din colecte şi din alte manifestãri organizate prin grija sa. ART. 42 Fondul de rezerva este alimentat prin contribuţiile voluntare ale ţãrilor membre, ale persoanelor fizice, ale tuturor instituţiilor cu preocupãri în domeniul educaţiei, ştiinţei şi culturii, ca şi din veniturile financiare generate prin plasarea acestor fonduri. ART. 43 Secretarul general este administratorul creditelor şi ordonatorul bugetelor şi al fondurilor. ART. 44 Utilizarea veniturilor fondului de rezerva este supus autorizãrii exprese a preşedintelui în exerciţiu al CONFEMEN. ART. 45 Exerciţiul financiar este de 2 ani, repartizat în transe anuale, începând la 1 ianuarie şi terminandu-se la 31 decembrie. Comisia administrativã şi financiarã examineazã, cu ocazia reuniunii anuale, starea de execuţie a bugetului şi propune biroului, în caz de necesitate, orice modificare care trebuie supusã aprobãrii membrilor conferintei. Atunci când sesiunea biroului are loc în acelaşi timp cu conferinţa ministerialã, deciziile biroului sunt aprobate de conferinţa. ART. 46 Bugetele de funcţionare şi programele sunt pregãtite de secretarul general şi supuse aprobãrii conferintei. ART. 47 Verificarea conturilor diferitelor bugete este efectuatã de 2 cenzori care nu provin din ţara sediului CONFEMEN, aleşi de conferinţa. Aceştia întocmesc raportul comisie administrative şi financiare. Raportul cenzorilor şi avizul comisie administrative şi financiare fac parte, în mod obligatoriu, din ordinea de zi a conferintei, care este chematã sa se pronunţe asupra bilanţului secretarului general. În perioada dintre sesiuni, bilanţul este prezentat reuniunii anuale a biroului. ART. 48 În caz de întârziere în aprobarea bugetului de funcţionare, este utilizata procedura asa-numita a celor douasprezece luni provizorii (bugetul anului expirat).
TITLUL X Modificarea statutelor
ART. 49 Statutele pot fi modificate prin acordul unanim al ţãrilor membre prezente la conferinţa. Orice cerere de modificare a statutelor este adresatã preşedintelui în exerciţiu, cu cel puţin 6 luni înaintea celei mai apropiate conferinţe. Acesta o supune reuniunii biroului însãrcinat cu pregãtirea proiectului de text care urmeazã a fi supus conferintei.
ANEXA 1
LISTA ţãrilor membre CONFEMEN
Comunitatea franceza din Belgia Guineea - Conakry Benin Haiti Burkina Faso Luxemburg Burundi Mali Camerun Mauritius Canada Mauritania Canada - New Brunswick Niger Canada - Quebec Republica Centrafricana Capul Verde Rwanda Comore Senegal Coasta de Fildes Seychelles Djibouti Elvetia Franta Ciad Gabon Togo Guineea-Bissau Zair
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
