Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Intervenţiile active în atmosferã reprezintã ansamblul activitãţilor de modificare artificialã a vremii prin mijloace specifice. (2) Activitãţile de intervenţii active în atmosferã, denumite în continuare activitãţi, sunt de interes public naţional şi se desfãşoarã potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi în concordanţã cu recomandãrile Organizaţiei Meteorologice Mondiale, respectiv cu convenţiile internaţionale în domeniu la care România este parte. (3) Activitãţile sunt complexe, având caracter de cercetare şi de protecţie operaţionalã la dezastrele provocate de fenomenele meteorologice periculoase sau dãunãtoare, în contextul modificãrilor climatice mondiale. ART. 2 Obiectivul activitãţilor îl constituie: a) reducerea riscurilor faţã de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, pentru zonele economice şi culturi agricole (grindinã, ceaţã densã, tornade locale); b) creşterea precipitaţiilor în zonele de interes ale ţãrii (ploaie, zãpadã); c) participarea activã la programele regionale şi internaţionale din domeniu. ART. 3 Activitãţile cuprind acţiuni de: a) suprimare a grindinei; b) creştere localã sau extinsã a precipitaţiilor, precum şi uniformizarea acestora; c) disipare a ceţii dense şi a chiciurii; d) atenuare a fenomenelor meteorologice violente, precum tornade locale, fulgere intense etc.; e) modificare localã a vremii; f) alte activitãţi de modificare a vremii. ART. 4 Activitãţile se desfãşoarã pentru: a) prevenirea, diminuarea şi/sau eliminarea pagubelor produse de fenomenele meteorologice periculoase, în mod unitar şi calificat; b) satisfacerea nevoilor de apã pentru agriculturã, complementar irigaţiilor; c) creşterea rezervelor de apã pentru nevoile economiei şi populaţiei; d) creşterea protecţiei unor activitãţi economice şi sociale la acţiunea unor fenomene meteorologice periculoase: grindinã, ceaţã densã, chiciurã, avalanşe, tornade locale etc.; e) îmbunãtãţirea condiţiilor meteorologice pentru manifestãri festive şi sportive naţionale; f) satisfacerea nevoilor de cercetare în domeniu, inclusiv ca urmare a participãrii la programe internaţionale specifice; g) întocmirea de studii de specialitate în domeniul de competenţã; h) îmbunãtãţirea microclimatului pe zone locale sau extinse în folosul creşterii calitãţii vieţii populaţiei; i) integrarea României în programele regionale, europene şi internaţionale în domeniu. ART. 5 (1) Principiile care stau la baza activitãţii sunt: a) desfãşurarea activitãţii în mod coerent, unitar, în deplinã siguranţã, sub controlul unei autoritãţi publice centrale; b) desfãşurarea activitãţii operaţionale şi/sau de cercetare prin operatori de sistem, persoane fizice sau juridice, autorizaţi conform prezentei legi, pe bazã de licenţã de operare; c) participarea statului la activitãţi prin investiţii, administrare, monitorizare, inspecţii şi asigurarea colaborãrii internaţionale în domeniu; d) instituirea unui regim de colaborare cu celelalte componente ale supravegherii meteorologice, hidrologice şi de mediu ale statului şi alte organisme din domeniu; e) supravegherea de cãtre beneficiari şi organizaţii neguvernamentale a acestei activitãţi şi implicarea acestora în luarea deciziilor în domeniu. (2) Scopurile principale ale legii sunt: a) reglementarea domeniului de activitate a intervenţiilor active în atmosferã; b) reglementarea administrãrii, finanţãrii şi inspecţiei activitãţilor; c) stabilirea regimului juridic al dreptului de proprietate şi folosinţã asupra infrastructurii create şi asupra terenurilor utilizate pentru desfãşurarea acestor activitãţi; d) reglementarea modalitãţilor de participare a beneficiarilor la aceste activitãţi; e) reglementarea atribuţiilor autoritãţilor publice centrale şi locale în desfãşurarea acţiunilor de intervenţii active în atmosferã; f) stabilirea sancţiunilor, aplicabile în cazul încãlcãrii dispoziţiilor legii, şi modul de aplicare a acestora; g) reglementarea modalitãţilor de participare a organismelor specializate ale societãţii civile la supravegherea şi monitorizarea activitãţilor de intervenţii active în atmosferã; h) reglementarea relaţiilor şi colaborãrilor cu organismele internaţionale în domeniu. ART. 6 Termenii utilizaţi şi abrevierile din prezenta lege se definesc în anexa nr. 1. CAP. II Organizarea activitãţilor de intervenţii active în atmosferã SECŢIUNEA 1 Sistemul naţional antigrindinã şi de creştere a precipitaţiilor ART. 7 (1) Activitatea de intervenţii active în atmosferã se desfãşoarã prin implementarea şi exploatarea operaţionalã şi/sau de cercetare a Sistemului naţional antigrindinã şi de creştere a precipitaţiilor, denumit în continuare sistem. (2) Sistemul reprezintã o concepţie unitarã de organizare, monitorizare şi gestionare a activitãţii, care are ca rezultat realizarea în România a unor structuri operaţionale şi/sau de cercetare, coerente, unitare, sigure şi eficiente în domeniu. (3) Implementarea sistemului se face eşalonat, pe baza unui program de realizare a Sistemului naţional antigrindinã şi de creştere a precipitaţiilor, denumit în continuare program. (4) Activitãţile de cercetare, dezvoltare tehnologicã şi alte acţiuni conexe acestora privind sistemul revin gestionarului activitãţii, în colaborare cu proiectantul general al acestuia. (5) Programul este naţional, strategic, pe termen lung, interdisciplinar, cu caracter bivalent: de cercetare şi operaţional. ART. 8 (1) Programul se elaboreazã de Administraţia Sistemului naţional antigrindinã şi de creştere a precipitaţiilor, denumitã în continuare administraţie, şi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale. (2) Etapele anuale ale programului se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, prin care se aprobã obiectivele şi se alocã fondurile necesare acestora, aprobate prin legea bugetului de stat, având ca ordonator principal de credite şi iniţiator autoritatea coordonatoare a activitãţii. (3) Activitãţile principale prevãzute în etapele anuale au caracter de cercetare-dezvoltare tehnologicã, de proiectare, instruire, atestare şi reatestare, investiţii, precum şi activitãţi de servicii de protecţie în folosul populaţiei şi al operatorilor economici, dupã caz, şi menţionate ca atare. ART. 9 Programul se realizeazã de cãtre administraţie, cu participarea proiectantului general şi a beneficiarilor interni ai acestor activitãţi, precum şi prin colaborare internaţionalã, transfrontalierã, regionalã, europeanã şi mondialã. ART. 10 Proiectantul general al sistemului, definit în anexa nr. 1 pct. 18, elaboreazã, împreunã cu administraţia, concepţia de realizare a acestuia şi avizeazã documentele, conform prezentei legi. ART. 11 (1) Structura sistemului cuprinde: a) o structurã proprie, formatã din: centre zonale de coordonare, unitãţi operaţionale şi/sau de cercetare pentru desfãşurarea activitãţii, zone de comparaţie pentru monitorizarea obiectivã a activitãţii şi puncte de combatere a grindinei, precum şi din orice alte structuri care desfãşoarã activitãţi de modificare artificialã a vremii, cu infrastructura informaticã, de comunicaţii şi logisticã aferentã; b) unitãţi colaboratoare din domeniul meteorologiei, navigaţiei aeriene şi cercetãrii ştiinţifice. (2) Structura sistemului se dezvoltã treptat, conform prevederilor cuprinse în program şi în concordanţã cu evoluţia tehnico-ştiinţificã mondialã şi cu legislaţia în domeniu. (3) În structura sistemului se includ componentele realizate prin investiţii de stat şi private, pentru asigurarea unei funcţionãri coerente a acestuia. (4) Activitatea se desfãşoarã în exclusivitate în cadrul structurii sistemului, indiferent de forma de proprietate sau de operare a mijloacelor tehnice utilizate sau de organizare existente în România şi sub controlul autoritãţii de coordonare a acesteia. (5) Structura sistemului, prevãzutã prin program, este prezentatã în anexa nr. 2. ART. 12 Componenta economicã a programului reprezintã valoarea procentualã a protecţiei la fenomenele meteorologice periculoase sau dãunãtoare, asiguratã prin exploatarea sistemului, în beneficiul direct al exploataţiilor agricole. Metodologia de calcul al acesteia se stabileşte prin procedurile elaborate de administraţie şi se aprobã odatã cu normele de aplicare a legii. ART. 13 Componenta socialã a programului o reprezintã protecţia generalã a populaţiei la acţiunea fenomenelor meteorologice periculoase sau dãunãtoare. Metodologia de calcul al valorii procentuale a protecţiei populaţiei se stabileşte prin procedurile elaborate de administraţie şi se aprobã odatã cu normele de aplicare a prezentei legi. ART. 14 (1) Finanţarea programului se asigurã de la bugetul de stat, prin credite externe cu garanţie guvernamentalã, din surse interne de la societãţile de exploataţii agricole şi/sau societãţile de asigurãri şi alte surse atrase, astfel: 1. de la bugetul de stat, prin bugetul de venituri şi cheltuieli al administraţiei, aprobat conform legilor în vigoare, pentru: a) cheltuieli de investiţii, ocazionate de implementarea şi dezvoltarea sistemului, inclusiv pentru cele efectuate în acest scop la alte instituţii decât administraţia (societãţi comerciale executante ale obiectivelor din program); b) cheltuieli de funcţionare a sistemului; c) cheltuieli proprii administraţiei sistemului şi unitãţilor din structura sa (de personal, autorizãri, atestãri şi reatestãri, materiale de întreţinere ocazionate de inspecţii, monitorizare şi relaţii internaţionale); d) cheltuieli de cercetare-dezvoltare tehnologicã, pentru mijloacele tehnice şi tehnologiile utilizate, realizate în România; e) cheltuieli de funcţionare a instituţiilor de monitorizare a activitãţii din zona de comparaţie şi zona protejatã; f) cheltuieli pentru organismele consultative; 2. din credite externe, cu sau fãrã garanţie guvernamentalã, pentru investiţiile ocazionate de implementarea sistemului; 3. de la societãţile de asigurãri, exploataţiile agricole şi/sau de la alţi beneficiari, pentru mijloacele tehnice consumate de cãtre operatorii sistemului la exploatarea acestuia; 4. de la exploataţiile agricole, cãrora le este asiguratã protecţia împotriva grindinei, pentru cheltuielile de funcţionare a grupurilor de combatere a grindinei, care au mijloace tehnice de combatere în proprietate sau primite prin concesionare de la administraţie. (2) Cheltuielile prevãzute la alin. (1) pct. 1 lit. b) se asigurã integral pentru fiecare unitate timp de 5 ani de la omologarea şi punerea în funcţiune a acesteia. (3) Nivelul fondurilor destinate obiectivelor din program se solicitã de cãtre administraţie, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, anual, prin hotãrâre a Guvernului, fiind menţionat pentru fiecare obiectiv, şi se aprobã prin legea bugetului de stat. ART. 15 (1) Exploatarea sistemului se realizeazã prin operatori de sistem selectaţi de administraţie, care stabileşte caietele de sarcini privind exploatarea acestuia, pentru fiecare unitate componentã. (2) Operatorii sistemului sunt, de regulã, societãţi comerciale cu regim special de funcţionare, care corespund criteriilor de selecţie, licenţiere, monitorizare, atestare, garanţii şi patrimoniu şi care presteazã servicii de intevenţii active în atmosferã. (3) Activitatea operatorilor sistemului pentru exploatarea unitãţilor din structura sistemului se desfãşoarã pe bazã de contract cu centrele zonale de coordonare, aprobat de administraţia sistemului, în condiţiile prezentei legi. (4) Activitatea operatorilor sistemului se evidenţiazã prin documente operaţionale, care constituie acte de certificare a serviciilor prestate. (5) Eficienţa fizicã a acţiunii de combatere a grindinei, efectuatã de operatorii sistemului, este constatatã de administraţie şi/sau de centrele zonale. Rapoartele instituţiilor de monitorizare constituie acte opozabile în acţiunile juridice ocazionate de neasigurarea protecţiei la cãderile de grindinã. (6) Eficienţa fizicã a celorlalte operaţiuni specifice domeniului se determinã de cãtre administraţie şi de cãtre instituţia de monitorizare, precum şi de cãtre beneficiar, dupã caz. (7) Operatorii sistemului primesc şi predau patrimoniul unitãţilor din sistem pe bazã de proces-verbal, al cãrui model este prevãzut în procedurile administraţiei, aprobat prin normele de aplicare a prezentei legi, şi asigurã utilizarea acestuia exclusiv în scopul acţiunii de intervenţie. (8) Distrugerile, defecţiunile tehnice ori dispariţia mijloacelor tehnice şi/sau a utilitãţilor se constatã în comun de reprezentanţii administraţiei şi ai operatorului sistemului, acţionând potrivit prevederilor prezentei legi. ART. 16 (1) Omologarea şi punerea în funcţiune a fiecãrei unitãţi din structura sistemului se prevãd în program. (2) Omologarea şi punerea în funcţiune a unitãţii se executãîn conformitate cu un program de omologare, elaborat de administraţie în colaborare cu proiectantul general al sistemului şi/sau cu partenerul extern, şi se avizeazã de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, precum şi de proiectantul general al sistemului. (3) Omologarea şi punerea în funcţiune sunt activitãţi de cercetare ştiinţificã care includ verificãri, teste, simulãri şi elaborarea tehnologiei şi care sunt specifice fiecãrei unitãţi. (4) Activitãţile privind omologarea şi punerea în funcţiune se realizeazã de cãtre o comisie de omologare numitã de administraţie, din care fac parte reprezentanţii instituţiilor prevãzute la alin. (2), la nivel de secretar de stat. (5) Comisia încheie un act de omologare, pe baza dosarului de omologare, care constituie document justificativ pentru începerea perioadei de 5 ani de exploatare pentru cercetare şi/sau de activitate operaţionalã, în care finanţarea se asigurã de la bugetul de stat. (6) Modelul programului de omologare, al actului de omologare şi cuprinsul dosarului de omologare sunt prevãzute în procedurile administraţiei şi aprobate odatã cu normele de aplicare a prezentei legi. ART. 17 (1) Managementul programului se realizeazã de cãtre administraţie, care colaboreazã în acest scop cu instituţiile implicate. (2) Elaborarea programului se realizeazã de cãtre administraţie, se avizeazã de Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, de proiectantul general al sistemului şi de consiliul consultativ şi se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la solicitarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale. (3) Programul se elaboreazã pe o perioadã de minimum 15 ani, se corecteazã şi se precizeazã prin obiective stabilite pentru fiecare etapã anualã de dezvoltare. ART. 18 (1) Monitorizarea activitãţii se realizeazã de cãtre organizaţii neguvernamentale, care opereazã în zona de comparaţie şi în zona protejatã (ţintã), organizatã pe lângã fiecare unitate. (2) Organizarea, dotarea şi exploatarea zonelor de comparaţie fac parte integrantã din activitatea de implementare a sistemului şi se prevãd în program prin grija administraţiei. (3) Selecţia organizaţiei care monitorizeazã activitatea se executã de cãtre administraţie, pe bazã de criterii de selecţie aprobate odatã cu normele de aplicare a prezentei legi. (4) Documentele monitorizãrii sunt opozabile terţilor. (5) Mijloacele şi echipamentele necesare activitãţii organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare se predau şi se primesc de cãtre administraţie. (6) Pentru activitatea de monitorizare, administraţia alocã fonduri şi mijloace în limita obiectivelor prevãzute în program şi care se includ în obiectivele etapelor anuale. (7) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate sã asigure accesul în zona protejatã şi în zona de comparaţie al personalului şi inspectorilor implicaţi în acţiuni de monitorizare, pe baza unei împuterniciri eliberate de administraţie, al cãrei model se prezintã în normele de aplicare a prezentei legi. SECŢIUNEA a 2-a Asigurarea funcţionãrii sistemului ART. 19 (1) Administraţia Naţionalã de Meteorologie furnizeazã produsele meteorologice specializate necesare activitãţii, în mod obligatoriu, unitãţilor din sistem, prin Centrul Naţional de Prognozã şi/sau prin centrele meteorologice regionale. (2) Furnizarea produselor meteorologice specializate se realizeazã, în mod obligatoriu, pe bazã de protocoale de colaborare încheiate între Administraţia Naţionalã de Meteorologie şi administraţie, pentru fiecare unitate din structura sistemului, aprobate de secretarul de stat coordonator al domeniului din Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile. Protocoalele se actualizeazã anual pe baza rapoartelor de eficienţã economicã, a celor de evaluare a impactului asupra fenomenelor meteorologice şi a dezvoltãrii tehnologiei din domeniu. (3) Cheltuielile ocazionate de transmiterea produselor meteorologice specializate cãtre unitãţile din structura sistemului se suportã din bugetul administraţiei. (4) Cheltuielile cu echipamentele de comunicaţie: achiziţie, instalare, exploatare şi reparaţii necesare transmiterii produselor meteorologice specializate cãtre unitãţile din structura sistemului se suportã din bugetul administraţiei. (5) Produsele meteorologice specializate transmise se arhiveazã în banca de date a administraţiei şi a furnizorului şi constituie documente opozabile în acţiunile judiciare vizând activitatea. (6) Cheltuielile necesare realizãrii radiosondajelor aerologice realizate la cererea administraţiei se suportã din bugetul administraţiei. (7) Administraţia Naţionalã de Meteorologie nu poate desfiinţa, dezafecta sau conserva instalaţiile şi echipamentele din reţeaua S.I.M.I.N., utilizate la elaborarea şi furnizarea produselor meteorologice specializate, fãrã avizul administraţiei. (8) Administraţia Naţionalã de Meteorologie prevede în bugetul propriu de venituri şi cheltuieli fondurile necesare pentru cheltuielile de personal şi pentru materiale, ocazionate de furnizarea produselor meteorologice specializate şi pentru elaborarea rapoartelor de evaluare a impactului activitãţii asupra fenomenelor meteorologice, pe care le supune spre avizare administraţiei. ART. 20 (1) Siguranţa spaţiului aerian pe timpul acţiunilor de intervenţie activã în atmosferã se asigurã prin respectarea strictã, de cãtre toate pãrţile implicate, a protocoalelor privind intervenţiile active în atmosferã, încheiate între administraţie şi instituţiile responsabile cu siguranţa spaţiului aerian. (2) Protocoalele prevãzute la alin. (1) se aprobã prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale şi al conducãtorilor instituţiilor implicate în domeniul siguranţei spaţiului aerian. (3) Protocoalele prevãzute la alin. (1) se completeazã şi se modificã cu acordul tuturor pãrţilor implicate, pe mãsura dezvoltãrii sistemului şi a modificãrii legilor şi acordurilor în domeniu. ART. 21 (1) Transportul şi depozitarea rachetelor antigrindinã şi a altor mijloace pirotehnice utilizate în intervenţiile active în atmosferã, de la furnizor sau depozite, se asigurã cu mijloacele de transport special amenajate şi echipate, conform legilor în vigoare, aparţinând unitãţilor din structura administraţiei şi altor instituţii, de cãtre operatorii atestaţi ai sistemului, pentru fiecare unitate. (2) Proiectele de amenajare specialã a mijloacelor de transport destinate acestui scop se elaboreazã şi se efectueazã de cãtre proiectantul mijloacelor tehnice pirotehnice şi/sau rachetelor antigrindinã utilizate la activitãţi şi avizate de administraţie. (3) Atestarea şi reatestarea amenajãrilor prevãzute la alin. (2) revin proiectantului mijloacelor tehnice sau furnizorului acestora, dupã caz, ca activitate de asistenţã tehnicã la exploatarea sistemului, contractatã cu administraţia. (4) Predarea-preluarea mijloacelor pirotehnice şi/sau a rachetelor antigrindinã din depozite se face cu respectarea procedurilor stabilite de administraţie, pe bazã de proces-verbal, în forma stabilitã prin normele de aplicare a prezentei legi, încheiat între administraţie şi depozitar. (5) Efectuarea manipulãrii, transportului şi depozitãrii rachetelor antigrindinã şi/sau mijloacelor pirotehnice revine reprezentantului numit de operatorul sistemului, iar monitorizarea acestor activitãţi se executã de cãtre reprezentanţii desemnaţi ai unitãţii administraţiei implicate. (6) Însoţirea transporturilor de rachete antigrindinã şi/sau de mijloace pirotehnice se executã de militari din unitãţile zonale ale jandarmeriei, în mod gratuit, la solicitarea administraţiei şi/sau a centrelor zonale de coordonare implicate. (7) Condiţiile de depozitare în depozitele proprii sau ale unitãţilor din cadrul Ministerului Apãrãrii ori ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi obţinerea avizului de funcţionare pentru depozitele proprii se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi. ART. 22 (1) Asigurarea comunicaţiilor, atât cu unitãţile proprii, cât şi cu instituţiile implicate în siguranţa spaţiului aerian pe timpul intervenţiilor active se asigurã de cãtre administraţie. (2) Atât echipamentul de recepţie, cât şi buna lui stare tehnicã se asigurã de cãtre fiecare instituţie implicatã în siguranţa spaţiului aerian. (3) Cheltuielile ocazionate de transmiterea informaţiilor privind siguranţa spaţiului aerian se suportã din bugetul administraţiei. (4) Instituţiile care posedã, administreazã şi/sau coordoneazã canale de comunicaţii sunt obligate sã asigure canalele de comunicaţii necesare funcţionãrii sistemului, contra cost, potrivit cerinţelor tehnice stabilite de proiectantul general al sistemului şi potrivit legii. ART. 23 (1) Atestarea şi reatestarea personalului angrenat în manipularea rachetelor antigrindinã şi/sau a mijloacelor pirotehnice utilizate în intervenţiile active se asigurã de cãtre proiectantul general al sistemului şi/sau de fabricantul acestor mijloace, potrivit procedurii stabilite de proiectantul general şi avizate de administraţie. (2) Atestarea şi reatestarea personalului operatorilor sistemului se asigurã de cãtre o comisie numitã de administraţie, având în componenţã şi reprezentanţi ai proiectantului general al sistemului, şi se executã cu cel puţin o lunã înainte de intrarea în activitate a acestuia. ART. 24 (1) Administraţia are dreptul de a emite atestate profesionale pentru personalul de specialitate al operatorilor sistemului, potrivit legii. (2) Administraţia are dreptul de a propune includerea de noi profesii din domeniul intervenţiilor active în atmosferã, iar instituţiile abilitate au obligaţia de a le include în Codul ocupaţiilor din România şi în Clasificarea activitãţilor din economia naţionalã - CAEN, potrivit legii. ART. 25 Asigurarea pazei obiectivelor din componenţa sistemului se executã astfel: a) depozitele de rachete antigrindinã sau de mijloace pirotehnice utilizate la intervenţii active, de cãtre fabricant ori de cãtre unitatea militarã din subordinea Ministerului Apãrãrii sau a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pe teritoriul cãreia acestea se construiesc sau care sunt situate în localitatea de reşedinţã a acestei unitãţi, dupã caz, în mod gratuit, pe bazã de protocol încheiat între pãrţi; b) cu personal propriu atestat al operatorului sistemului, cu firme de pazã sau cu poliţia comunitarã, pe bazã de protocol şi/sau de contract, încheiat între pãrţi, contra cost din bugetul administraţiei, pentru celelalte obiective; c) poliţia localã este obligatã sã se implice în asigurarea mãsurilor specifice protecţiei acestor obiective, la solicitarea administraţiei sau a unitãţilor din structurã. ART. 26 (1) Baza de date constituitã la exploatarea sistemului constituie proprietatea administraţiei şi se clasificã potrivit legii. (2) Protecţia datelor se asigurã cu mijloace proprii. Datele se pot comunica instituţiilor române şi strãine implicate în domeniu de cãtre conducerea administraţiei şi potrivit legii. ART. 27 (1) Avizul de mediu pentru exploatarea sistemului se acordã pentru fiecare unitate, la cererea administraţiei, potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Avizul de mediu se acordã de autoritatea competentã, pe baza documentelor care atestã lipsa nocivitãţii materialelor folosite şi/sau rezultate la acţiunea mijloacelor pirotehnice şi/sau rachetelor antigrindinã sau a altor materiale utilizate la intervenţiile active. (3) Documentele de atestare se pun la dispoziţia administraţiei de cãtre proiectantul şi/sau fabricantul rachetelor antigrindinã sau al mijloacelor pirotehnice utilizate la intervenţii active ori al altor materiale şi tehnologii folosite. (4) Refuzul avizului de mediu este acceptat numai pe bazã de documente emise de laboratoare autorizate recunoscute internaţional. Procedura refuzului este valabilã numai pentru rachetele antigrindinã şi mijloacele pirotehnice de tip nou, precum şi pentru tehnologii neutilizate pe plan internaţional, la data avizului. ART. 28 (1) Protecţia muncii pentru activitãţile desfãşurate se asigurã potrivit legii, astfel: a) de cãtre administraţie, pentru personalul propriu şi al unitãţilor din structurã; b) de cãtre instituţia operatorului sistemului, pentru personalul acesteia, pe timpul exploatãrii sistemului. (2) Cheltuielile necesare asigurãrii protecţiei muncii se asigurã de cãtre administraţie şi de cãtre unitãţile din structurã, în limita normelor şi potrivit prevederilor referitoare la dotarea acestora. SECŢIUNEA a 3-a Controlul, inspecţia, licenţierea şi interzicerea activitãţilor ART. 29 (1) Controlul activitãţii de intervenţii active în atmosferã se exercitã de cãtre administraţie şi de cãtre unitãţile din structurã, dupã caz. (2) Controlul se exercitã asupra tuturor activitãţilor legate de exploatarea sistemului şi asupra integritãţii patrimoniului administraţiei. (3) Activitatea de intervenţie activã se apreciazã dupã eficienţa fizicã a intervenţiei sau atingerea obiectivelor de cercetare şi se evidenţiazã în documentele operaţionale ale fiecãrei unitãţi. (4) Documentele operaţionale ale fiecãrei unitãţi se stabilesc de proiectantul general al sistemului, împreunã cu administraţia, se elaboreazã, se înregistreazã, se evidenţiazã, se pãstreazã şi se arhiveazã de cãtre administraţie şi de cãtre unitãţile din structurã, dupã caz. (5) Documentele operaţionale constituie baza documentelor pentru recepţia serviciului operaţional şi pentru platã cãtre operatorii sistemului, alãturi de celelalte documente de platã, întocmite potrivit legii. (6) Documentele operaţionale constituie documente juridice opozabile în acţiunile ce privesc intervenţia activã efectuatã, alãturi de documentele constatatoare elaborate de organizaţiile ce monitorizeazã exploatarea sistemului. ART. 30 (1) Inspecţia se exercitã de cãtre administraţie, în principal, pentru: a) constatarea integritãţii patrimoniului dat în folosinţã operatorilor sistemului; b) participarea în comisii de cercetare-constatare a unor evenimente ivite în timpul intervenţiilor active, inclusiv al dezastrelor naturale meteorologice de proporţii, cauzate de intervenţiile active; c) constatarea nerespectãrii normelor de protecţia muncii; d) participarea la constatarea eficienţei fizice şi economice a activitãţii; e) controlul activitãţii operaţionale desfãşurate de operatorii din sistem; f) participarea la recepţii de lucrãri, atestãri de tehnicã şi persoane; g) activitãţi de arbitraj. (2) Documentele încheiate în urma inspecţiilor devin acte juridice opozabile în acţiunile ce privesc domeniul intervenţiilor active. (3) Atribuţiile şi activitatea inspectorilor se detaliazã în regulamentul de organizare şi funcţionare a administraţiei. ART. 31 (1) Licenţierea are drept scop autorizarea operatorului sistemului de a exploata operaţional sistemul sau unitãţi din structura acestuia. (2) Licenţierea se efectueazã prin acordarea licenţei de operare, document juridic oficial, modelul fiind prezentat în normele de aplicare a prezentei legi. (3) Dreptul de a acorda licenţa de operare îl are în exclusivitate administraţia. (4) Documentele necesare acordãrii licenţei de operare sunt cele prezentate în normele de aplicare a prezentei legi. (5) Dreptul de a primi licenţa de operare îl au operatorii de sistem români sau strãini, potrivit prevederilor prezentei legi. ART. 32 (1) Administraţia acordã licenţe de operare operatorilor sistemului, selectaţi potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Valabilitatea licenţei de operare este de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe intervale de 5 ani. (3) Licenţa se avizeazã anual, avizul acordându-se dupã finalizarea reatestãrii personalului operaţional. (4) Licenţa de operare are modelul prezentat în normele de aplicare a prezentei legi şi se semneazã de conducerea administraţiei. (5) Licenţa de operare este document juridic în toate acţiunile ce privesc operarea sistemului. (6) Licenţa de operare constituie condiţia obligatorie pentru contractarea activitãţii de operare a sistemului. ART. 33 Ridicarea sau suspendarea licenţei de operare are loc în condiţiile prevãzute de procedurile administraţiei, stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi. SECŢIUNEA a 4-a Activitãţi experimentale şi de evaluare a efectelor şi riscurilor în domeniu ART. 34 Activitãţile experimentale în domeniul activitãţii sunt activitãţi de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã. ART. 35 Activitãţile experimentale ale administraţiei se desfãşoarã în mod obligatoriu pe bazã de programe de experimentare, pe baza unor teme de cercetare ştiinţificã elaborate de administraţie, în colaborare cu instituţii române sau strãine din domeniu, în scopul dezvoltãrii tehnologiilor, perfecţionãrii metodologiilor de evaluare a efectelor şi a riscurilor activitãţii, precum şi ca activitate preliminarã de exploatare. ART. 36 Activitãţile experimentale de tipul celor menţionate la art. 35 se prevãd în mod obligatoriu în program. ART. 37 Introducerea în dotare a mijloacelor tehnice pentru intervenţii active, achiziţionate din producţia internã sau din strãinãtate, parcurge în mod obligatoriu etapa de activitate experimentalã pentru confirmarea calitãţii acestora şi evaluarea efectelor şi a riscurilor lor de utilizare. ART. 38 Achiziţionarea mijloacelor tehnice este condiţionatã în mod obligatoriu de furnizarea documentaţiilor de utilizare, cu descrierea tehnologiei de intervenţii active în atmosferã şi cu aprecieri privind riscurile utilizãrii acestora. ART. 39 (1) Utilizarea agenţilor activi de tip nou în domeniu este permisã numai prin prezentarea buletinelor de analize, care sã confirme conformitatea cu normele ecologice şi compatibilitatea acestora, cu respectarea prevederilor legale în domeniu. (2) Buletinele de analizã se emit de laboratoare autorizate internaţional sau de laboratoare naţionale acreditate metrologic pentru aceste tipuri de agenţi. ART. 40 (1) Activitãţile experimentale trebuie sã fie desfãşurate, în mod obligatoriu, cu amploare gradualã în cadrul experimentelor ştiinţifice, parcurgând etapele: simulare în laborator, experiment local de micã amploare şi experiment ştiinţific cu obiectiv funcţional. (2) Omologarea tehnologiei rezultate se face dupã procedura utilizatã la omologarea unitãţilor din sistem, cu concluzii privind evaluarea efectelor şi a riscurilor acestor activitãţi. ART. 41 Programul experimental cu obiectiv funcţional va fi avizat de administraţie, de consiliul consultativ al acesteia şi de proiectantul general al sistemului şi se aprobã în conformitate cu procedura programului de omologare a unitãţilor. ART. 42 Administraţia înştiinţeazã autoritãţile publice locale privind experimentele ştiinţifice cu obiectiv funcţional şi solicitã sprijinul acestora, menţionat în mod expres în documentele privind experimentarea. ART. 43 Autoritãţile publice locale sunt obligate sã acorde sprijin administraţiei în domeniul lor de competenţã. CAP. III Administraţia Sistemului naţional antigrindinã şi de creştere a precipitaţiilor ART. 44 (1) În scopul realizãrii obiectivelor prezentei legi, se înfiinţeazã Administraţia Sistemului naţional antigrindinã şi de creştere a precipitaţiilor (administraţia) prin preluarea patrimoniului creat şi a activitãţilor desfãşurate în cadrul programului de realizare a sistemului naţional antigrindinã şi de creştere a precipitaţiilor. (2) Predarea-preluarea patrimoniului, a contractelor şi a obligaţiilor se face pe bazã de protocol încheiat între actualii deţinãtori ai bunurilor, în calitate de predãtor, şi administraţia, în calitate de primitor. (3) În calitate de autoritate publicã centralã, administraţia este o instituţie publicã de interes naţional, cu personalitate juridicã, finanţatã integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, aflatã în subordinea acestuia, care rãspunde de domeniul intervenţiilor active în atmosferã. (4) Sediul central al administraţiei este în municipiul Bucureşti, bd. Carol I nr. 17, sectorul 3. (5) Administraţia îşi desfãşoarã activitatea potrivit legii şi în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare, care se aprobã odatã cu normele de aplicare a prezentei legi, prin hotãrâre a Guvernului. (6) Administraţia are în structura sa centre zonale de coordonare cu statut de sucursale, unitãţi de combatere a cãderilor de grindinã, unitãţi de creştere a precipitaţiilor, grupuri de combatere independente, alte unitãţi din domeniu, precum şi unitãţi ce se vor constitui ca urmare a progresului tehnico-ştiinţific. Structura administraţiei este prezentatã în anexa nr. 3. (7) Modificãrile ulterioare în structurã se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale. (8) Structura trebuie sã corespundã programului aprobat potrivit art. 17 alin. (2). ART. 45 Domeniul de competenţã al administraţiei îl reprezintã asigurarea dezvoltãrii şi funcţionãrii sistemului, asigurarea şi controlul în domeniul intervenţiilor active în atmosferã, precum şi organizarea colaborãrii internaţionale în domeniu. ART. 46 Administraţia se înfiinţeazã pentru administrarea, implementarea, dezvoltarea, exploatarea sistemului, controlul funcţionãrii acestuia, precum şi pentru organizarea colaborãrii internaţionale în domeniu. ART. 47 Pentru realizarea scopului sãu, administraţia desfãşoarã urmãtoarele activitãţi: a) elaboreazã şi supune spre aprobare programul, etapele anuale ale acestuia şi strategiile de dezvoltare în domeniu; b) elaboreazã şi supune spre aprobare actele normative necesare desfãşurãrii activitãţii; c) asigurã coordonarea activitãţii cu activitãţile de meteorologie, hidrologie, siguranţa spaţiului aerian şi protecţia populaţiei şi a economiei faţã de fenomenele meteorologice periculoase sau dãunãtoare; d) planificã activitãţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii ale sistemului; e) presteazã servicii de intervenţii active în atmosferã, direct sau prin intermediul operatorilor economici, operatori ai sistemului; f) coordoneazã activitatea de cercetare în domeniul intervenţiilor active în atmosferã şi supune spre aprobare programe de experimentãri ştiinţifice; g) asigurã instruirea personalului agenţilor operatori ai sistemului şi atestã capacitatea acestora de a desfãşura activitãţi de intervenţii active în atmosferã; h) elaboreazã proiecte de acte normative privind selecţia, atestarea şi reatestarea operatorilor economici, operatori ai sistemului, asigurarea securitãţii spaţiului aerian pe durata realizãrii activitãţilor de intervenţii active în atmosferã, înfiinţarea şi darea în exploatare a zonelor de comparaţie; i) monitorizeazã pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora din zonele de protecţie a unitãţilor din structurã, prin asigurarea funcţiilor de sprijin pentru gestionarea riscurilor naturale: grindinã, tornade locale, secetã severã, îngheţ, ceaţã densã localã şi avalanşe; j) elaboreazã proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al administraţiei şi îl supune spre aprobare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale; k) organizeazã şi coordoneazã sistemul naţional de formare şi pregãtire profesionalã în domeniul intervenţiilor active în atmosferã, în colaborare cu Administraţia Naţionalã de Meteorologie, potrivit legii; l) acordã licenţe, controleazã activitatea operatorilor sistemului şi supravegheazã activitãţile de intervenţii active în atmosferã desfãşurate de aceştia; m) organizeazã atestarea mijloacelor tehnice şi a tehnologiilor utilizate în activitate; n) organizeazã, doteazã şi dã în folosinţã unor organizaţii neguvernamentale abilitate zonele de comparaţie; o) constituie, actualizeazã sistematic şi administreazã baza de date pentru intervenţii active în atmosferã; p) asigurã participarea beneficiarilor, asigurãtorilor şi a organizaţiilor ştiinţifice din domeniu la stabilirea strategiei de dezvoltare; q) asigurã inspecţia în domeniul activitãţii; r) organizeazã activitatea de raportare a activitãţilor de intervenţii active în atmosferã cãtre Organizaţia Meteorologicã Mondialã şi alte organisme internaţionale; s) coordoneazã activitãţile transfrontaliere de intervenţii active în atmosferã; ş) participã, alãturi de Ministerul Afacerilor Externe, la încheierea de acorduri, tratate şi convenţii în domeniul intervenţiilor active în atmosferã; t) coordoneazã activitatea de cooperare tehnico-ştiinţificã cu organismele naţionale şi internaţionale sau cu ale altor ţãri în domeniu; ţ) asigurã, în timp util, informarea populaţiei şi a mass-mediei privind activitãţile specifice domeniului de activitate; u) alte activitãţi adiacente obiectului sãu de activitate. ART. 48 (1) Activitatea administraţiei se finanţeazã dupã cum urmeazã: a) de la bugetul de stat, pentru cheltuielile de personal şi de întreţinere, atestare, reatestare, şcolarizare, cercetare-dezvoltare, monitorizare activitãţi, expertize, taxe, relaţii internaţionale, operaţii de branding etc., potrivit legii; b) de la bugetul de stat, din surse atrase şi proprii pentru program, conform celor menţionate în cuprinsul prezentei legi; c) din alte surse, conform prevederilor prezentei legi. (2) Alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor cheltuieli necesare desfãşurãrii activitãţii se face potrivit normelor metodologice, care se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. (3) Bugetul de venituri şi cheltuieli se aprobã de coordonatorul administraţiei. (4) Administraţia poate prevedea cheltuieli social-culturale şi sportive, precum şi sponsorizãri, potrivit legii. ART. 49 (1) Evidenţa activitãţii operaţionale şi/sau experimentale a administraţiei şi a unitãţilor din structurã, desfãşuratã potrivit programului, constituie bazã justificativã de cheltuieli a acesteia, documente opozabile în acţiuni care privesc activitatea, alãturi de alte documente ce se întocmesc potrivit legii. (2) Nomenclatorul şi modelul documentelor de activitate operaţionalã se aprobã odatã cu normele de aplicare a prezentei legi. ART. 50 (1) Patrimoniul administraţiei se constituie din patrimoniul preluat la înfiinţare şi cel realizat prin implementarea şi dezvoltarea sistemului. (2) Patrimoniul propriu aparţine domeniului privat al statului şi constã în: clãdiri, utilaje, instalaţii, mijloace de transport de uz general. (3) Patrimoniul aparţine domeniului public al statului, asupra cãruia exercitã un drept de administrare, care constã din infrastructura de intervenţii active în atmosferã. (4) Bunurile aflate în domeniul public al statului care constituie infrastructura de intervenţii active în atmosferã sunt prevãzute în anexa nr. 4. ART. 51 (1) Conducerea administraţiei se asigurã de cãtre un preşedinte cu rang de director general şi un vicepreşedinte cu rang de director general adjunct, numiţi prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltãrii rurale. Funcţia de director general este funcţie militarã. (2) Componenta şi atribuţiile conducerii administraţiei se aprobã odatã cu normele de aplicare a prezentei legi. (3) Structura organizatoricã a administraţiei şi a unitãţilor din subordine se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale. (4) Preşedintele conduce activitatea administraţiei şi o reprezintã în raporturile cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice şi fizice, precum şi în justiţie. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii. (5) Preşedintele este ordonator secundar de credite şi gestioneazã fondurile publice alocate. ART. 52 (1) Personalul administraţiei este stabilit prin statul de funcţii, numãrul acestuia aprobându-se prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia, potrivit prezentei legi. (2) Personalul administraţiei se constituie prin preluarea personalului implicat direct în program din structura Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, a unitãţilor din subordinea acestuia, a proiectantului general al sistemului şi se completeazã cu specialişti din diverse domenii, potrivit prevederilor prezentei legi şi statului de funcţii. (3) Personalul implicat în program şi preluat de la direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã îşi desfãşoarã activitatea la sediile acestora, pânã la punerea în funcţiune a unitãţii teritoriale componente a sistemului. (4) Personalul din cadrul administraţiei este format din funcţionari publici şi personal contractual, cu activitate specialã. Salarizarea personalului administraţiei este similarã salarizãrii personalului din aparatul central al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale. (5) Sporurile speciale se acordã potrivit celor practicate în domeniile apãrãrii, ordinii publice şi siguranţei naţionale. ART. 53 (1) Organizarea teritorialã a administraţiei trebuie sã corespundã structurii sistemului. (2) Centrele de coordonare zonalã ţin evidenţa contabilã pânã la nivel de balanţã de verificare. (3) Centrele de coordonare zonalã se organizeazã în funcţie de configuraţia geograficã, de tipul şi de intensitatea fenomenelor meteorologice, precum şi de structura informaţionalã a meteorologiei. (4) Modul de constituire, de desemnare a reprezentanţilor şi de funcţionare a consiliilor este prevãzut în regulamentul de organizare şi funcţionare a administraţiei. ART. 54 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale asigurã finanţarea organizãrii şi funcţionãrii administraţiei pânã la asigurarea fondurilor de la bugetul de stat. CAP. IV Dreptul de proprietate şi folosinţã asupra infrastructurii şi asupra terenului inclus în sistem ART. 55 Patrimoniul realizat din sumele alocate de la bugetul de stat şi/sau din credite externe se constituie în proprietate publicã sau privatã a statului, dupã caz. ART. 56 Documentaţiile, mijloacele tehnice, echipamentele cu softurile aferente, realizate prin cercetare proprie sau achiziţionate în cadrul programului, devin proprietatea administraţiei, a Administraţiei Naţionale de Meteorologie sau a altor colaboratori la program, conform destinaţiei şi utilizãrii acestora. ART. 57 (1) Echipamentele, utilajele şi tehnologiile realizate prin program pentru fabricaţia de mijloace tehnice în ţarã rãmân în proprietatea fabricantului. (2) Menţionarea proprietarului şi a bunurilor prevãzute la alin. (1) se consemneazã în hotãrârea Guvernului prin care se aprobã etapele anuale ale programului. ART. 58 Dreptul de proprietate intelectualã se aplicã atât pentru mijloacele tehnice de influenţã activã, cât şi pentru tehnologiile utilizate, dupã caz. ART. 59 Patrimoniul realizat în cadrul programului se preia de cãtre administraţie de la direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã implicate, în termen de 90 de zile de la înfiinţarea administraţiei, pe bazã de protocoale între pãrţi. ART. 60 (1) Mijloacele pirotehnice se depoziteazã pânã la utilizare în depozitele fabricantului sau ale unitãţilor militare apropiate unitãţilor din structura administraţiei, fãrã platã, pe baza protocolului încheiat între pãrţi. (2) Investiţiile necesare depozitãrii, întreţinerii şi reparaţiilor spaţiilor de depozitare exclusive pentru aceste activitãţi revin administraţiei, care prevede fonduri în buget pentru aceastã destinaţie. (3) Depozitarea şi predarea-preluarea mijloacelor prevãzute la alin. (1) se efectueazã pe bazã de documente, potrivit legii. (4) Paza şi asigurarea integritãţii mijloacelor pirotehnice revin deţinãtorului depozitului şi se suportã din fondurile acestuia. (5) Conservarea mijloacelor pirotehnice se face de cãtre personalul administraţiei sau al fabricantului, dupã caz, pe cheltuiala proprietarului acestora. (6) Deţinãtorul depozitului asigurã accesul la mijloacele tehnice aflate în depozitare, la solicitarea administraţiei. ART. 61 (1) Mijloacele tehnice, echipamentele şi toatã logistica aferentã se pun la dispoziţia operatorului sistemului de cãtre administraţie, cu cel puţin o lunã înainte de începerea activitãţilor. (2) Predarea-preluarea mijloacelor prevãzute la alin. (1) în bunã stare se face pe bazã de documente, al cãror model se prezintã în normele de aplicare a prezentei legi. (3) Cheltuielile de întreţinere, reparaţii, conservare şi deconservare se suportã de cãtre administraţie. (4) Buna utilizare, incidentele sau deteriorãrile tehnice se constatã de cãtre administraţie, în cadrul operaţiunilor de monitorizare a operatorului sistemului care încheie acte de constatare cu acesta, conform modelului precizat în normele de aplicare a prezentei legi. ART. 62 Mijloacele tehnice consumate în cadrul activitãţii se consemneazã în documentele operaţionale şi se scad din evidenţa patrimonialã a administraţiei pe baza acestor documente. ART. 63 (1) Mijloacele tehnice de combatere independentã a grindinei instalate la grupurile de combatere, prin program, se dau în folosinţã gratuitã beneficiarilor protejaţi. (2) Beneficiarii protejaţi asigurã fonduri necesare în exclusivitate pentru agentul activ utilizat, plata personalului de operare utilizat şi reparaţiile-întreţinerile acestor mijloace, precum şi cheltuielile cu comunicaţiile necesare intervenţiilor. ART. 64 Liniile de comunicaţii din înzestrarea unitãţilor militare necesare administraţiei se pun la dispoziţia acesteia cu titlu gratuit, în limita posibilitãţilor tehnice ale acestora şi pe bazã de protocol între pãrţi. ART. 65 Proiectantul general al sistemului utilizeazã gratuit mijloacele tehnice şi infrastructura administraţiei pentru activitãţile de cercetare-dezvoltare prevãzute în program. ART. 66 Autoritãţile publice locale sunt obligate sã punã la dispoziţie terenuri proprietate publicã în regim de folosinţã gratuitã şi în mãsura disponibilitãţilor pentru realizarea şi exploatarea unitãţilor din structura administraţiei. ART. 67 Societãţile comerciale beneficiare ale activitãţii pot da în folosinţã gratuitã terenuri pentru instalarea unitãţilor din structura administraţiei şi se scutesc, pentru aceste suprafeţe, de la plata oricãror taxe legate de acestea. ART. 68 În mod excepţional, administraţia poate achiziţiona teren pentru dezvoltarea sistemului, potrivit legii. ART. 69 Licenţele de fabricaţie, documentaţiile, studiile, tehnologiile şi brevetele realizate ca urmare a activitãţilor de cercetare-dezvoltare, desfãşurate prin program, sunt proprietatea administraţiei şi nu se pot vinde de cãtre realizatori unor terţi fãrã avizul acesteia, potrivit legii. ART. 70 (1) Infrastructura realizatã prin program poate fi închiriatã altor utilizatori, pe baza încasãrii unei redevenţe, în condiţiile legii. (2) Mãrimea redevenţei se propune de cãtre administraţie şi se prevede în bugetul de venituri şi cheltuieli al acesteia, potrivit legii. CAP. V Atestarea calitãţii activitãţilor de intervenţii active în atmosferã ART. 71 Atestarea calitãţii activitãţilor revine administraţiei, organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare definite la pct. 19 din anexa nr. 1 şi beneficiarilor, dupã caz, potrivit prezentei legi. ART. 72 Atestarea calitãţii activitãţilor de cãtre administraţie se efectueazã în scopul: a) aprecierii calitative a activitãţilor operatorilor din sistem; b) elaborãrii, întocmirii, analizei şi arhivãrii documentelor de atestare a calitãţii activitãţii; c) efectuãrii plãţilor cãtre operatorii din sistem şi cãtre organizaţiile neguvernamentale de monitorizare; d) aprecierii comparative a activitãţii organizaţiilor de monitorizare; e) opozabilitãţii ştiinţifice faţã de acţiunile ce privesc activitãţile de intervenţii active în ţarã şi în strãinãtate; f) constatãrii şi calificãrii dezastrelor naturale meteorologice de proporţii. ART. 73 Atestarea calitãţii activitãţii de cãtre organizaţiile neguvernamentale de monitorizare se efectueazã în scopul utilizãrii unei aprecieri calitative independente a activitãţii, credibilã şi opozabilã în acţiunile ce privesc activitãţile. ART. 74 Atestarea calitãţii activitãţii se poate efectua şi de cãtre beneficiari în folos propriu, pentru susţinerea cauzei în acţiuni ce privesc activitatea. ART. 75 (1) Documentele de atestare a calitãţii activitãţii sunt, în principal: a) documentele operaţionale, rapoartele şi actele încheiate de administraţie; b) rapoartele de atestare a calitãţii, elaborate de organizaţiile neguvernamentale; c) actele de atestare, elaborate de beneficiari, potrivit normelor proprii de funcţionare; d) alte acte. (2) Modelele documentelor menţionate la alin. (1) sunt prezentate în normele de aplicare a prezentei legi. ART. 76 Finanţarea atestãrii calitãţii revine administraţiei sau beneficiarului acestei activitãţi, dupã caz. ART. 77 Atestarea calitãţii activitãţii se referã în exclusivitate la eficienţa fizicã a intervenţiilor active în atmosferã. ART. 78 Documentele elaborate la atestarea calitãţii activitãţii se pot folosi ca documente opozabile în contestaţiile pentru aceste activitãţi, numai în limita parametrilor tehnici menţionaţi în documentaţii de cãtre proiectantul general şi/sau în contractele încheiate între pãrţile participante la aceste activitãţi. ART. 79 Atestarea calitãţii activitãţii pentru activitãţile proprii desfãşurate de operatorii economici beneficiari nu poate fi opozabilã în acţiunile ce privesc intervenţiile active în atmosferã. ART. 80 Documentele de atestare a calitãţii sunt, în principal, documente de bazã pentru efectuarea plãţilor pentru acţiunile de intervenţii active în atmosferã în toatã structura sistemului, potrivit legii. ART. 81 Atestarea calitãţii activitãţii se efectueazã cu mijloace tehnice specifice şi în conformitate cu normele, instrucţiunile, protocoalele şi alte documente prevãzute în documentaţiile tehnice pentru sistem sau unitãţile sale din structurã. ART. 82 (1) Atestarea proprie a calitãţii activitãţii în vederea determinãrii eficienţei economice a acesteia se face în exclusivitate pentru: a) studii de dezvoltare a sistemului, a mijloacelor tehnice şi a tehnologiilor utilizate în aceste activitãţi; b) studii în folosul propriu al administraţiei pentru opozabilitate faţã de asigurãtori, beneficiari sau autoritãţile publice centrale şi locale; c) informarea ştiinţificã a populaţiei din zonele de interes. (2) Cheltuielile pentru activitãţile prevãzute la alin. (1) se suportã de cãtre administraţie. ART. 83 (1) Atestarea calitãţii în vederea determinãrii eficienţei economice se raporteazã în exclusivitate la zonele protejate. (2) Atestarea de acest tip se executã de cãtre organizaţiile neguvernamentale de monitorizare şi/sau de administrare, dupã caz. ART. 84 Contestarea calitãţii atestãrii de acest tip se poate face pe baza unei evaluãri independente efectuate de cãtre un organism internaţional, printr-un expert independent şi autorizat, potrivit legii, şi pe cheltuiala contestatarului. CAP. VI Participarea la adoptarea deciziilor strategice în implementarea sistemului ART. 85 Deciziile strategice pentru implementarea sistemului se iau de cãtre administraţie şi cu consultarea proiectantului general, a fabricantului de mijloace tehnice, a beneficiarilor, a asigurãtorilor, a organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare, a instituţiilor şi asociaţiilor ştiinţifice şi profesionale din domeniu. ART. 86 Participarea proiectantului general, a fabricantului naţional de mijloace tehnice, a beneficiarilor, a asigurãtorilor, a organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare, a instituţiilor şi a asociaţiilor ştiinţifice şi profesionale din domeniu la adoptarea deciziilor strategice se asigurã prin organizarea şi funcţionarea consiliului consultativ de pe lângã administraţie, numit consiliu consultativ pentru strategia de dezvoltare a activitãţilor în România, denumit în continuare consiliu consultativ. ART. 87 Compunerea, organizarea şi funcţionarea consiliului consultativ se aprobã odatã cu normele de aplicare a prezentei legi. ART. 88 Cheltuielile şi personalul necesar activitãţii consiliului consultativ se asigurã de cãtre administraţie. ART. 89 (1) Avizul acestui organism este consultativ în ceea ce priveşte forma finalã a documentelor privind strategia de dezvoltare. (2) În cazul refuzului avizului a douã treimi din numãrul membrilor consiliului consultativ, documentele supuse avizãrii se refac. ART. 90 Proiectele programelor şi/sau strategiilor de dezvoltare a activitãţii se transmit de cãtre administraţie membrilor consiliului consultativ spre analizã şi completare, cu cel puţin 30 de zile înainte de analizarea lor de cãtre aceştia. ART. 91 Administraţia poate plãti studii privind strategiile de dezvoltare, la propunerea administraţiei sau a instituţiilor ai cãror reprezentanţi fac parte din consiliul consultativ, în limita fondurilor ce se pot aloca acestui scop şi care se prevãd în program. ART. 92 (1) Avizul fiecãrui membru din consiliul consultativ are la bazã un punct de vedere scris, fundamentat ştiinţific, al instituţiilor cu reprezentare în acest organism. (2) Punctul de vedere menţionat la alin. (1) se referã în exclusivitate la domeniul şi competenţa proprii ale instituţiei reprezentate. ART. 93 (1) Beneficiarii, în sensul prezentei legi, sunt, în general: a) societãţile comerciale reprezentative din domeniul agricol; b) autoritãţile publice locale; c) societãţile comerciale din domeniul apelor, navigaţiei şi turismului, dupã caz; d) societãţile de asigurãri din domeniul agricol. (2) Beneficiarii participã la activitatea consiliului consultativ prin reprezentanţi aleşi de organizaţiile profesionale din domeniu şi direct prin reprezentanţii de drept ai instituţiilor, dupã caz. (3) Domeniul de implicare a acestora îl reprezintã necesitatea combaterii grindinei, a altor fenomene meteorologice periculoase sau dãunãtoare, necesitatea şi amploarea activitãţii de creştere a precipitaţiilor pe plan local, naţional şi regional. (4) Participarea beneficiarilor se materializeazã prin: a) prezentarea de documentaţii, rapoarte, note privind pagubele produse de fenomenele meteorologice periculoase sau dãunãtoare; b) atestãri în folos propriu ale eficienţei fizice a activitãţii şi în folosul consiliului consultativ privind eficienţa economicã a activitãţii; c) susţinerea documentatã a prioritãţilor în implementarea sistemului atât în consiliul consultativ, cât şi la autoritãţile publice locale şi centrale. ART. 94 Participarea organizaţiilor neguvernamentale de monitorizare a activitãţii se exercitã atât prin consiliul consultativ, cât şi prin rapoartele operaţionale anuale de monitorizare, prezentate administraţiei. ART. 95 (1) Participarea instituţiilor, a organizaţiilor ştiinţifice şi a personalitãţilor ştiinţifice din domeniu se asigurã prin activitatea consiliului consultativ şi a avizelor, dupã caz. (2) Prin instituţii şi organizaţii ştiinţifice, în sensul prezentei legi, se înţeleg instituţiile şi organizaţiile constituite în domeniile agricol, meteorologic, de mediu şi industrial. (3) Avizele, participarea la consiliul consultativ şi documentaţiile de susţinere se referã exclusiv la domeniile reprezentate. (4) Din consiliul consultativ fac parte numai reprezentanţii instituţiilor şi/sau ai organizaţiilor ştiinţifice din domeniile prevãzute la alin. (2), legate nemijlocit de activitate şi, în mod obligatoriu, reprezentantul proiectantului general al sistemului. (5) Participarea partenerilor strãini şi a personalitãţilor ştiinţifice la activitate se asigurã în consiliul consultativ prin reprezentanţii acestora, care au calitatea de implicaţi în domeniu, potrivit legii. ART. 96 (1) Participarea societãţilor de asigurare, denumite asigurãtori, se realizeazã în consiliul consultativ prin reprezentanţii acestora, care au calitatea de implicaţi în domeniu, potrivit legii. (2) Asigurãtorii pot avea şi calitatea de beneficiari ai activitãţii, dacã sunt parte contractantã în desfãşurarea acesteia. CAP. VII Relaţiile cu autoritãţile publice centrale şi locale ART. 97 (1) În relaţiile cu administraţia, Guvernul aprobã actele şi activitãţile prevãzute de prezenta lege. (2) Activitatea administraţiei este coordonatã de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale. ART. 98 Autoritãţilor publice locale le revin urmãtoarele atribuţii: a) asigurã relaţia de cooperare cu administraţia, cu unitãţile din structurã şi cu operatorii din sistem; b) integreazã sistemul în sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţã; c) pune la dispoziţie terenurile necesare administraţiei, în limita disponibilitãţilor; d) participã, împreunã cu agenţiile neguvernamentale de monitorizare, la informarea populaţiei din zonele de protecţie şi din zonele de comparaţie cu privire la activitãţile din acest domeniu; e) acordã prioritate întreţinerii cãilor de acces la unitãţile din zonã; f) sprijinã activitatea de selecţie a personalului de operare utilizat în zonã; g) participã cu fonduri la acţiunile comune stabilite de cãtre acestea şi administraţie, la activitãţile de implementare şi funcţionare a sistemului în limita disponibilitãţilor, pe baza studiilor de fezabilitate elaborate pentru unitãţile noi, potrivit legii. CAP. VIII Atribuţiile administraţiei în domeniul intervenţiilor active în atmosferã, în cadrul relaţiilor şi colaborãrii internaţionale ART. 99 În cadrul relaţiilor şi colaborãrii internaţionale în domeniu, administraţia are urmãtoarele atribuţii: a) avizeazã sau supune aprobãrii organelor abilitate, dupã caz, memorandumurile, protocoalele, înţelegerile cu parteneri externi cu privire la acest domeniu; b) propune şi/sau aprobã proiectele internaţionale de colaborare tehnico-ştiinţificã, de dezvoltare şi implementare din domeniu, dupã caz; c) avizeazã proiectele de colaborare tehnico-ştiinţificã privind mijloacele tehnice şi tehnologiile utilizate, iniţiate de proiectantul general al sistemului sau de alte institute ori societãţi cu preocupãri în domeniu; d) supune spre aprobare obţinerea de credite externe cu garanţie guvernamentalã pentru acest domeniu, potrivit legii; e) participã, alãturi de instituţiile de resort, la elaborarea tratatelor sau la avizarea acestora privind colaborarea transfrontalierã, regionalã şi mondialã în acest domeniu, dupã caz; f) participã la manifestãrile internaţionale în domeniu; g) elaboreazã rapoarte privind rezultatele activitãţii, potrivit legii, cãtre instituţiile internaţionale din domeniu; h) avizeazã orice transfer în strãinãtate de know-how, realizat în ţarã sau utilizat în sistem; i) participã la investiţii comune transfrontaliere în domeniu, potrivit legii; j) avizeazã furnizarea produselor meteo speciale cãtre instituţii din ţãrile vecine cu activitãţi în domeniu, potrivit înţelegerilor cu acestea; k) avizeazã proiectele de colaborare externã cu privire la dezvoltarea reţelei naţionale de meteorologie pentru zonele de interes în desfãşurarea activitãţii; l) participã la programele internaţionale organizate de Organizaţia Meteorologicã Mondialã în acest domeniu; m) participã la programe din domeniu, coordonate sau finanţate de Uniunea Europeanã. CAP. IX Sancţiuni ART. 100 Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage rãspunderea disciplinarã, contravenţionalã, civilã sau penalã, dupã caz. ART. 101 (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc urmãtoarele fapte: a) desfãşurarea de activitãţi de intervenţii active necuprinse în program şi/sau desfãşurate de operatori economici care nu au primit licenţa de operare de la administraţie; b) acordarea de licenţe de operare fãrã respectarea prevederilor prezentei legi; c) nerespectarea tehnologiei de intervenţii active stabilite prin documentaţii şi instrucţiuni de exploatare, dacã aceasta a condus la dezastre naturale meteorologice de proporţii, calificate ca atare; d) utilizarea, de cãtre operatorii sistemului, în acţiunile de intervenţii active, a unor mijloace tehnice neatestate, potrivit prezentei legi; e) desfãşurarea de experienţe de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare, necuprinse în program şi în afara unor programe ştiinţifice aprobate, care conduc la dezastre naturale meteorologice de proporţii, calificate ca atare; f) nerespectarea regimului de lucru cu explozivi sau alţi agenţi chimici dãunãtori pe timpul intervenţiilor active în atmosferã, dacã aceasta a condus la accidente tehnice sau ecologice grave cu pierderi de vieţi omeneşti; g) nerespectarea de cãtre operatorii sistemului a procedurilor, a protocoalelor, a calitãţii produselor meteorologice specializate şi care prin activitatea acestora a condus la dezastre naturale meteorologice de proporţii, calificate ca atare. h) alte fapte care pot constitui infracţiuni, potrivit legii penale. (2) Infracţiunile prevãzute la alin. (1) se pedepsesc astfel: a) cu închisoare de la 2 la 4 ani, pentru faptele prevãzute la lit. a), c) şi e); b) cu închisoare de la 6 luni la 2 ani pentru faptele prevãzute la lit. b), d), f) şi g). ART. 102 Constituie contravenţii în domeniul intervenţiilor active în atmosferã urmãtoarele fapte: a) desfãşurarea de acţiuni în domeniul activitãţii fãrã obţinerea avizelor menţionate în prezenta lege; b) nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini de cãtre operatorii sistemului; c) inexistenţa, necompletarea sau incorecta utilizare a documentelor operaţionale menţionate în prezenta lege de cãtre operatorul sistemului, administraţie, organizaţii de monitorizare, dupã caz; d) nearhivarea produselor meteorologice specializate, a comenzilor, apelurilor, rãspunsurilor, rapoartelor legate de activitatea operaţionalã pe toatã durata desfãşurãrii acesteia de cãtre participanţii la activitate, potrivit competenţelor personalului implicat; e) refuzul încheierii protocoalelor, precum şi nerespectarea acestora de cãtre pãrţile implicate în activitate pe toatã durata desfãşurãrii acesteia, potrivit competenţelor instituţiilor şi persoanelor implicate, dacã acestea nu au condus la fapte penale; f) refuzul de a elabora produsele meteorologice specializate necesare sau nefurnizarea acestora în timp util, dacã aceastã faptã a condus la imposibilitatea desfãşurãrii activitãţii, fãrã o determinare de forţã majorã, şi care nu a condus la dezastre naturale meteorologice de proporţii; g) refuzul de a acorda permisiunea de intervenţie din partea instituţiilor implicate în siguranţa spaţiului aerian, în afara cazurilor de forţã majorã, şi care a condus la imposibilitatea desfãşurãrii activitãţii; h) refuzul de a acorda avizele menţionate în prezenta lege fãrã o bazã legalã şi care a condus la imposibilitatea desfãşurãrii activitãţii; i) nerespectarea clauzelor contractuale privind angajamentul operatorilor sistemului în desfãşurarea activitãţilor operaţionale menţionate expres în aceste contracte de operare, dacã aceasta nu a condus la dezastre naturale meteorologice de proporţii, calificate ca atare; j) achiziţia de mijloace tehnice sau de tehnologii de cãtre operatorii sistemului sau de cãtre alte persoane juridice şi fizice fãrã avizul administraţiei şi al proiectantului general al sistemului; k) desfãşurarea de acţiuni în cadrul activitãţii, care nu sunt cuprinse în program şi/sau în programele de experimentãri ştiinţifice; l) refuzul sau întârzierea nejustificatã a elaborãrii, promovãrii, avizãrii programului, strategiei de dezvoltare, actelor normative şi solicitãrilor de finanţare a activitãţii necesare, pe toatã durata promovãrii, pânã la adoptare, potrivit competenţei instituţiilor şi persoanelor şi potrivit legii, dacã aceastã faptã a condus la imposibilitatea desfãşurãrii activitãţii; m) împiedicarea, sub orice formã, a desfãşurãrii activitãţii sau refuzul de a sprijini aceastã activitate manifestatã din partea autoritãţilor publice locale sau a instituţiilor descentralizate ale autoritãţilor publice centrale, a altor persoane fizice şi juridice, dacã administraţia a intervenit direct, în acest sens, la aceste instituţii, potrivit competenţei acestora şi potrivit legii; n) neasigurarea canalelor de comunicaţii, inclusiv a posibilitãţii tehnice de a transmite mesajele operaţionale în timp util, cuprinse în activitate, de cãtre operatorii comunicaţiilor cu care are contracte sau refuzul de a asigura prin contract aceste comunicaţii, potrivit caietului de sarcini transmis de administraţie, dacã aceastã faptã a condus la imposibilitatea desfãşurãrii activitãţii; o) împiedicarea, sub orice formã, a exercitãrii monitorizãrii şi inspecţiei prevãzute în prezenta lege de cãtre persoanele juridice şi fizice, potrivit legii; p) împiedicarea accesului la obiectivele din structura sistemului, aflate în proprietatea altor instituţii şi/sau operatori economici, al personalului şi al mijloacelor de transport implicate în activitate. ART. 103 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre personalul desemnat din cadrul inspecţiei intervenţiilor active, care face parte din structura administraţiei. (2) Inspecţia intervenţiilor active constatã faptele contravenţionale cu ocazia efectuãrii inspecţiilor proprii sau ca urmare a semnalelor, a sesizãrilor primite prin acţiunea de monitorizare şi control al activitãţii sau din alte surse. (3) Inspecţia se exercitã atât asupra unitãţilor din structura administraţiei, a operatorilor sistemului licenţiaţi, cât şi asupra activitãţilor de intervenţii active desfãşurate de operatorii economici autorizaţi. (4) Inspecţia se exercitã asupra oricãrei persoane juridice sau fizice care desfãşoarã ilegal activitãţi de influenţã activã în atmosferã. (5) Modelele documentelor cu privire la activitatea de inspecţie se aprobã odatã cu normele de aplicare a prezentei legi. ART. 104 Cercetarea infracţiunilor prevãzute la art. 101 revine organelor în drept, cu participarea obligatorie a inspecţiei intervenţiilor active din cadrul administraţiei. ART. 105 Inspecţia intervenţiilor active are obligaţia sã solicite organelor în drept cercetarea faptelor considerate infracţiuni. ART. 106 La cercetarea infracţiunilor prevãzute la art. 101 participã organul în drept şi inspecţia intervenţiilor active. ART. 107 Autoritãţile publice centrale şi locale sunt obligate sã acorde sprijin inspecţiei intervenţiilor active în atmosferã, potrivit legii şi competenţelor fiecãreia. ART. 108 Contravenţiile prevãzute la art. 102 se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) cu amendã de la 6.000 lei la 10.000 lei, faptele prevãzute la lit. a), b), e), f), g), i), k), n) şi p); b) cu amendã de la 3.000 lei la 6.000 lei, faptele prevãzute la lit. c), d), h), j), l), m) şi o). ART. 109 (1) Nivelul amenzilor prevãzut la art. 108 va fi actualizat prin hotãrâre a Guvernului. (2) Dispoziţiile art. 102 şi 108 referitoare la contravenţii se completeazã cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. CAP. X Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 110 (1) Normele de aplicare a prezentei legi, documentele menţionate în cuprinsul prezentei legi pentru a fi promovate prin acestea, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a administraţiei se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Hotãrârea Guvernului prevãzutã la alin. (1) va conţine normele şi mãsurile pentru toate acţiunile. (3) Obiectivele şi fondurile necesare etapelor anuale ale programului se aprobã prin hotãrâre a Guvernului. ART. 111 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta lege. ART. 112 În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul agriculturii şi dezvoltãrii rurale numeşte preşedintele şi vicepreşedintele administraţiei. ART. 113 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale supune aprobãrii Guvernului programul, în termen de 120 de zile de la numirea preşedintelui administraţiei. ART. 114 În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale şi Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile aduc la cunoştinţã organismelor internaţionale implicate în domeniu înfiinţarea şi funcţionarea în România a administraţiei. ART. 115 Reprezentantul administraţiei face parte de drept din Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţã şi are statut de observator la Organizaţia Meteorologicã Mondialã. ART. 116 (1) Documentele operaţionale ale administraţiei şi/sau ale unitãţilor din structura acesteia nu pot fi ridicate de la sediul acestora pe tot timpul desfãşurãrii activitãţii sub niciun motiv, de cãtre nicio instituţie care ar putea conduce la imposibilitatea desfãşurãrii intervenţiilor. (2) Documentele operaţionale pot fi puse la dispoziţia instituţiilor abilitate numai sub formã de copii, iar originalele, în afara sezonului de intervenţie a activitãţii, se pot consulta la sediul unitãţii deţinãtoare. ART. 117 (1) Dispoziţiile prezentei legi modificã în mod corespunzãtor prevederile legale privind intervenţiile active în atmosferã. (2) Prevederile contrare prezentei legi se abrogã. Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, EUGEN NICOLICEA p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ Bucureşti, 10 octombrie 2008. Nr. 173. ANEXA 1 DEFINIŢII 1. Intervenţii active în atmosferã - acţiuni de modificare a stãrii microfizice şi macrofizice a atmosferei pentru înlãturarea sau atenuarea efectelor distructive ori dãunãtoare ale fenomenelor meteorologice prognozate ori constatate cu mijloace tehnico-ştiinţifice ori pentru obţinerea de condiţii meteorologice favorabile. În sintezã se pot defini ca activitãţi de modificare artificialã a vremii. 2. Sistemul naţional antigrindinã şi de creştere a precipitaţiilor - ansamblu coerent organizatoric şi funcţional, conţinând mijloace tehnice şi personal specializat în acţiuni de intervenţii active în atmosferã 3. S.I.M.I.N. - Sistemul naţional meteorologic integrat din structura Administraţiei Naţionale de Meteorologie 4. Centrul zonal de coordonare - parte a sistemului care coordoneazã acţiuni de intervenţie activã, la care participã mai multe unitãţi de combatere a cãderilor de grindinã şi/sau unitãţi de creştere a precipitaţiilor şi/sau în colaborare cu unitãţi similare din ţãrile vecine, într-o zonã geograficã şi fizicã a României. 5. Unitate de combatere a cãderilor de grindinã - parte operaţionalã a sistemului, autonomã operaţional şi care înlãturã sau atenueazã efectele distructive ale cãderilor de grindinã din zona sa de protecţie. 6. Unitate de creştere a precipitaţiilor - parte operaţionalã şi/sau de cercetare a sistemului, destinatã sã realizeze intervenţii active în atmosferã, singurã sau împreunã cu unitãţi similare din ţarã ori din ţãrile vecine, în scopul modificãrii vremii în zona de interes, în cadrul unor programe experimentale ori operaţionale. 7. Mijloace tehnice de combatere a grindinei - ansambluri complexe mecanice, pirotehnice, chimice, utilizate în unitãţile de combatere a cãderilor de grindinã, conform tehnologiei aplicate 8. Tehnologie de combatere a cãderilor de grindinã - totalitatea metodelor şi activitãţilor din sistem destinate sã previnã sau sã micşoreze pagubele produse de grindinã în zonele protejate 9. Produse meteorologice specializate - produsele meteorologice elaborate potrivit normelor stabilite de Administraţia Naţionalã de Meteorologie şi de administraţie, utilizate în domeniul activitãţii 10. Rachetã antigrindinã - vectorul purtãtor al agentului activ, utilizat în cadrul tehnologiei de combatere a cãderilor de grindinã 11. Punct de comandã - centrul decizional al unei unitãţi, din care se asigurã conducerea întregii activitãţi, în conformitate cu tehnologia de intervenţii active în atmosferã, combaterea grindinei şi/sau creşterea precipitaţiilor 12. Punct de lansare - componenta de execuţie a unitãţii, din care se asigurã lansãrile rachetelor antigrindinã la timp şi în condiţii de siguranţã 13. Zonã protejatã (ţintã) - arie stabilitã a fi protejatã la cãderile de grindinã 14. Zonã cu precipitaţii crescute şi/sau uniformizate - arie geograficã extinsã, în care se executã acţiuni de intervenţie activã pentru creşterea şi/sau uniformizarea precipitaţiilor, denumitã şi zonã de interes. 15. Zonã de comparaţie - suprafaţa adiacentã zonei protejate, stabilitã conform criteriilor din domeniu, şi în care se executã activitatea de monitorizare a activitãţii. 16. Eficienţã fizicã a intervenţiei - eficienţa acestei activitãţi, comensuratã numai prin elementele definitorii pentru succesul acesteia şi calculatã ca atare 17. Eficienţa economicã a intervenţiei - protecţia asiguratã operatorilor economici şi populaţiei din zona protejatã/zona de intervenţie, calculatã ca atare 18. Proiectant general al sistemului - persoana juridicã românã care elaboreazã concepţia pentru sistem şi asigurã avizele şi activitãţile, conform prezentei legi 19. Organizaţie neguvernamentalã de monitorizare - instituţia care se ocupã cu supravegherea şi evaluarea calitãţii intervenţiilor active în atmosferã 20. Dezastre naturale meteorologice de proporţii - cãderea de precipitaţii în cantitate cel puţin triplã faţã de cea mai mare valoare istoricã, produsã în mod natural, pe bazin hidrografic, care s-a datorat activitãţii şi care a condus la inundaţii de proporţii în bazinul respectiv. La combaterea grindinei, se considerã dezastru natural meteorologic de proporţii atunci când, ca urmare a activitãţii, se produce un strat de grindinã de minimum 5 cm pe mai mult de 25% din suprafaţa zonei protejate. 21. Forţã majorã la siguranţa spaţiului aerian - situaţia demonstrabilã prin probe înregistrate în momentul producerii, în care, din motive tehnice, accidentale, cursul unui zbor nu poate fi scos în afara zonelor în care se executã acţiuni de combatere a grindinei 22. Mijloace tehnice de intervenţii active (altele decât cele de combatere a grindinei) - mijloacele tehnice şi echipamentele folosite în intervenţii active în atmosferã ANEXA 2______________ NOTĂ(CTCE) Anexa 2 se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 715 din 21 octombrie 2008, la pagina 13 (a se vedea imaginea asociatã). ANEXA 3 STRUCTURA administraţiei Sistemului naţional antigrindinã şi de creştere a precipitaţiilor
┌───────────────────────┐
│ ADMINISTRAŢIA │
│ APARATUL CENTRAL │
└───────────┬───────────┘
│
┌─────────────────────────────────────┼───────────────────────────┬─────────────────────┐
┌───────┴───────────┐ ┌────────┴─────────┐ ┌─────────┴─────────────┐ |┌────┴──────┐|
│ CENTRUL ZONAL DE │ │ CENTRUL ZONAL DE │ │ CENTRUL ZONAL DE │ |│UNITĂŢI NOI│|
│COORDONARE MUNTENIA│ │COORDONARE MOLDOVA│ │COORDONARE TRANSILVANIA│ |│UNITĂŢI CU │|
└────────┬──────────┘ └────────┬─────────┘ └──────────────┬────────┘ |│TEHNOLOGII │|
│ │ │ |└───────────┘|
┌────────┬───┴─────┬────────┐ ┌────────┬─┴──────┬────────┐ ┌───────┬┴──────┬───────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
┌───┴───┐┌───┴───┐┌────┴──┐┌────┴───┐ ┌────┴──┐┌────┴──┐┌────┴───┐┌───┴───┐ ┌─┴───┐┌──┴───┐┌──┴───┐┌──┴────┐
│ UPCCG ││ UCCG ││GRUPURI││UNITATE │ │ UCCG ││ UCCG ││UNITATE ││GRUPURI│ │UCCG ││ UCCG ││ UCGG ││GRUPURI│
│PRAHOVA││OLTENIA││DE COM-││DE CREŞ-│ │MOLDOVA││MOLDOVA││DE CREŞ-││DE COM-│ │MUREŞ││ TIMIŞ││ MARA-││DE COM-│
│ ││ ││BATERE ││TERE A │ │ 1 ││ 2 ││TERE A ││BATERE │ │ ││ ││ MUREŞ││BATERE │
│ ││ ││ 20-30 ││PRECIPI-│ │ IAŞI ││VRANCEA││PRECIPI-││ 10-15 │ │ ││ ││ ││ 15-20 │
│ ││ ││ ││TAŢIILOR│ │ ││ ││TAŢIILOR││ │ │ ││ ││ ││ │
└───┬───┘└───┬───┘└───────┘└────┬───┘ └────┬──┘└────┬──┘└────┬───┘└───────┘ └─┬───┘└───┬──┘└───┬──┘└───────┘
│ │ │ │ │ │ │ │ │
┌───┴───┐┌───┴───┐ ┌────┴──┐ ┌───┴───┐┌───┴───┐┌───┴───┐ ┌───┴───┐┌───┴───┐┌──┴────┐
│ ││ │ │ BAZE │ │ ││ ││ BAZE │ │ ││ ││ │
│ ZONA ││ ZONA │ │AERIENE│ │ ZONA ││ ZONA ││AERIENE│ │ ZONA ││ ZONA ││ ZONA │
│DE COM-││DE COM-│ │DE OPE-│ │DE COM-││DE COM-││DE OPE-│ │DE COM-││DE COM-││DE COM-│
│PARAŢIE││PARAŢIE│ │ RARE │ │PARAŢIE││PARAŢIE││ RARE │ │PARAŢIE││PARAŢIE││PARAŢIE│
│ ││ │ │ 4-5 │ │ ││ ││ 2-3 │ │ ││ ││ │
└───────┘└───────┘ └───────┘ └───────┘└───────┘└───────┘ └───────┘└───────┘└───────┘
ABREVIERI
UPCCG - Unitatea Pilot de Combatere a Cãderilor de Grindinã
UCCG - Unitatea de Combatere a Cãderilor de Grindinã
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
