Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
ART. I
<>Legea nr. 136/1995 privind asigurãrile şi reasigurãrile în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - În România, activitatea de asigurare se desfãşoarã sub forma asigurãrilor de viaţã şi a celor generale, facultative sau obligatorii, în condiţiile legii."
2. Articolul 3 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 3. - În asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat şi asigurãtor, drepturile şi obligaţiile fiecãrei pãrţi sunt stabilite prin lege."
3. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - În sensul prezentei legi, este obligatorie asigurarea de rãspundere civilã pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, atât pe teritoriul României, cât şi în afara teritoriului acesteia."
4. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - Asigurarea obligatorie se practicã numai de asigurãtorii autorizaţi de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.
Asigurãtorii care au primit autorizarea prevãzutã la alin. 1 au obligaţia sã încheie asigurarea, eliberând un înscris probator al asigurãrii."
5. Alineatul 2 al articolului 6 se abrogã.
6. Articolul 7 se abrogã.
7. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - Constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea şi plata despãgubirilor şi a sumelor asigurate se efectueazã în condiţiile legii şi ale normelor adoptate în baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, pentru asigurãrile obligatorii sau ale contractului de asigurare, în cazul asigurãrilor facultative."
8. Articolul 9 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 9. - Prin contractul de asigurare, asiguratul se obligã sã plãteascã o primã asigurãtorului, iar acesta se obligã ca, la producerea riscului asigurat, sã plãteascã asiguratului, beneficiarului asigurãrii sau terţului pãgubit despãgubirea ori suma asiguratã, denumitã în continuare indemnizaţie, rezultatã din contractul de asigurare încheiat în condiţiile prezentei legi, în limitele şi la termenele convenite."
9. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 10. - Contractul de asigurare se încheie în formã scrisã. El nu poate fi probat cu martori, chiar dacã existã un început de dovadã scrisã. În cazurile de forţã majorã, în care documentele de asigurare au dispãrut şi nu existã posibilitatea obţinerii unui duplicat, sunt admise orice dovezi legale care sã confirme existenţa acestora.
În contractul de asigurare se vor specifica cel puţin detaliile de identificare a pãrţilor contractante şi numele beneficiarului asigurãrii, dacã acesta nu este parte la contract.
Contractul de asigurare va cuprinde:
a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul pãrţilor contractante;
b) obiectul asigurãrii: bunuri, persoane şi rãspundere civilã;
c) riscurile ce se asigurã;
d) momentul începerii şi cel al încetãrii rãspunderii asigurãtorului;
e) primele de asigurare;
f) sumele asigurate.
Alte elemente pe care trebuie sã le cuprindã contractul de asigurare se stabilesc prin norme adoptate în baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor."
10. Articolul 11 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 11. - Încheierea contractului de asigurare se probeazã cu poliţa de asigurare sau certificatul de asigurare emise şi semnate de asigurãtor sau cu nota de acoperire emisã şi semnatã de brokerul de asigurare. Documentele care atestã încheierea unei asigurãri pot fi semnate şi prin mijloace electronice, în condiţiile legii."
11. Alineatul 1 al articolului 13 va avea urmãtorul cuprins:
"Persoana care încheie asigurarea este obligatã sã rãspundã în scris la întrebãrile formulate de asigurãtor şi, de asemenea, sã declare, la data încheierii contractului, orice informaţii sau împrejurãri pe care le cunoaşte şi care sunt, în mod obiectiv, esenţiale pentru evaluarea riscului."
12. Articolul 14 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 14. - Dacã, înainte de a începe obligaţia asigurãtorului, riscul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibilã, precum şi în cazul în care, dupã începerea obligaţiei asigurãtorului, producerea riscului asigurat a devenit imposibilã, contractul se reziliazã de drept, iar, în eventualitatea în care asiguratul a plãtit toatã prima sau o parte din aceasta, acesta este îndreptãţit sã o recupereze integral sau proporţional cu perioada neexpiratã a contractului de asigurare."
13. Articolul 15 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 15. - Asiguratul este obligat sã plãteascã primele de asigurare la termenele stabilite în condiţiile de asigurare.
Plata primelor de asigurare se face integral sau în rate plãtibile la termenele scadente prevãzute în contract, conform negocierii pãrţilor, la sediul asigurãtorului sau al împuterniciţilor sãi, în lipsa unei clauze diferite stabilite în contractul de asigurare de cãtre pãrţi."
14. Articolul 16 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 16. - Dovada plãţii primelor de asigurare revine asiguratului, înscrisul constatator fiind poliţa de asigurare sau alt document probator al plãţii, prevãzut de legislaţia în vigoare."
15. La articolul 17 se introduce alineatul 2 cu urmãtorul cuprins:
"Asigurãtorul este obligat sã notifice asiguratul despre obligaţia de platã a primei, cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de platã pentru cazul prevãzut la alin. 1."
16. Dupã alineatul 2 al articolului 19 se introduce alineatul 3 cu urmãtorul cuprins:
"Comunicarea producerii riscului asigurat se poate face şi cãtre brokerul de asigurare care, în acest caz, are obligaţia de a face la rândul sãu comunicarea cãtre asigurãtor, în termenul prevãzut în contractul de asigurare."
17. Dupã alineatul 2 al articolului 20 se introduce alineatul 3 cu urmãtorul cuprins:
"În cazul producerii riscului asigurat, asigurãtorul va plãti indemnizaţia de asigurare în condiţiile prevãzute de contractul de asigurare. În situaţia în care pãrţile nu se înţeleg asupra cuantumului indemnizaţiei de asigurare, suma care nu face obiectul litigiului va fi plãtitã de asigurãtor înainte ca acesta sã se fi soluţionat prin negocieri sau de cãtre instanţa judecãtoreascã."
18. Dupã articolul 20 se introduce articolul 20^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 20^1 . - În cazurile prevãzute de condiţiile de asigurare, la împlinirea termenului pentru care a fost încheiat, contractul de asigurare poate fi reînnoit, pentru o nouã perioadã, egalã cu cea anterioarã, dacã una dintre pãrţi nu îl denunţã.
În cazul contractului de asigurare pe duratã nelimitatã, acesta se poate denunţa de oricare dintre pãrţi.
Asiguratul poate sã denunţe contractul de asigurare dupã comunicarea de cãtre asigurãtor a unor modificãri dispuse prin condiţiile de asigurare.
Denunţarea contractului de asigurare de cãtre una dintre pãrţi se poate efectua numai cu notificarea prealabilã a celeilalte pãrţi, care trebuie fãcutã cu cel puţin 20 de zile înainte de denunţare.
În cazurile prevãzute la alin. 1-4, denunţarea contractelor se poate face la termenele prevãzute de condiţiile de asigurare."
19. Articolul 21 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 21. - În cazul în care contractul de asigurare este modificat prin acordul pãrţilor, denunţat sau reziliat, plata ori, dupã caz, restituirea primelor se va face conform contractului de asigurare sau în baza unei hotãrâri judecãtoreşti definitive şi irevocabile."
20. Articolul 24 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 24. - În asigurarea de bunuri, asigurãtorul se obligã ca la producerea riscului asigurat sã plãteascã asiguratului, beneficiarului desemnat al asigurãrii sau altor persoane în drept o despãgubire."
21. Articolul 30 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 30. - Dacã nu s-a convenit altfel prin contractul de asigurare, în cazul în care bunul asigurat este înstrãinat, contractul de asigurare se reziliazã."
22. Articolul 31 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 31. - Prevederile prezentei secţiuni se referã la categoria asigurãrilor de viaţã, iar din categoria asigurãrilor generale, la asigurãrile de accidente şi boalã şi la asigurãrile de sãnãtate.
În asigurãrile prevãzute la alin. 1 asigurãtorul se obligã ca, la producerea riscului asigurat, definit conform condiţiilor contractului de asigurare, sã plãteascã o indemnizaţie de asigurare.
Asigurarea în vederea unui risc privind o altã persoanã decât aceea care a încheiat contractul de asigurare se poate încheia potrivit contractului de asigurare. În acest caz, persoana care a încheiat contractul de asigurare are calitatea de contractant al asigurãrii."
23. Articolul 32 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 32. - Indemnizaţia de asigurare se plãteşte asiguratului sau beneficiarului desemnat de acesta. În cazul decesului asiguratului, dacã nu s-a desemnat un beneficiar, indemnizaţia de asigurare se plãteşte moştenitorilor legali ai asiguratului."
24. Alineatul 1 al articolului 33 va avea urmãtorul cuprins:
"Desemnarea beneficiarului se poate face fie la încheierea contractului de asigurare, fie în cursul executãrii acestuia, prin declaraţia scrisã comunicatã asigurãtorului de cãtre asigurat sau de contractantul asigurãrii, cu acordul asiguratului, ori prin testament."
25. Articolul 34 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 34. - Dacã asiguratul nu a dispus altfel, atunci când sunt mai mulţi beneficiari desemnaţi, aceştia au drepturi egale asupra indemnizaţiei de asigurare."
26. Articolul 35 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 35. - Asigurãtorul nu datoreazã indemnizaţia de asigurare, dacã riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului în termen de 2 ani de la încheierea contractului de asigurare sau prin comiterea cu intenţie de cãtre asigurat ori beneficiar a unor fapte grave prevãzute în contractul de asigurare.
Dacã un beneficiar a produs intenţionat decesul asiguratului, indemnizaţia de asigurare se plãteşte celorlalţi beneficiari desemnaţi sau, în lipsa acestora, moştenitorilor legali ai asiguratului."
27. La articolul 36 se introduce alineatul 2 cu urmãtorul cuprins:
"Orice altã platã, indiferent de forma sub care este fãcutã de asigurãtor, diferitã de indemnizaţia de asigurare sau de suma reprezentând restituirea rezervei în condiţiile alin. 1, nu va putea fi efectuatã mai devreme de 2 ani de la data încheierii contractului de asigurare. Dupã trecerea acestui termen, retragerile parţiale din rezervã sunt posibile numai la intervale de minimum 6 luni."
28. Articolul 37 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 37. - Asiguratul sau contractantul asigurãrii, cu acordul asiguratului, poate sã cearã repunerea în vigoare a asigurãrii la care se constituie rezerva tehnicã, în cazurile prevãzute în contractul de asigurare."
29. Articolul 38 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - Indemnizaţia de asigurare se datoreazã, independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurãrile sociale, de repararea prejudiciului de cei rãspunzãtori de producerea sa, precum şi de sumele primite de la alţi asigurãtori în temeiul altor contracte de asigurare.
Creditorii asiguratului nu au dreptul sã urmãreascã indemnizaţia de asigurare cuvenitã beneficiarului sau moştenitorului legal, dupã caz."
30. Articolul 39 se abrogã.
31. Articolul 40 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 40. - Drepturile asiguraţilor asupra sumelor rezultând din rezervele tehnice ce se constituie la asigurãrile de viaţã pentru obligaţii de platã scadente în viitor nu sunt supuse prescripţiei."
32. Dupã articolul 40 se introduce articolul 40^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 40^1 . - Asigurãtorii şi împuterniciţii lor au obligaţia de a pune la dispoziţia asiguraţilor sau contractanţilor asigurãrii informaţii în legãturã cu contractele de asigurare, atât înaintea încheierii, cât şi pe durata derulãrii acestora. Aceste informaţii vor fi prezentate în scris, în limba românã, vor fi redactate într-o formã clarã şi vor cuprinde cel puţin urmãtoarele elemente:
a) clauzele opţionale/suplimentare şi beneficiile rezultate din fructificarea rezervelor tehnice;
b) momentul începerii şi cel al încetãrii contractului, inclusiv modalitãţile de încetare a acestuia;
c) modalitãţile şi termenele de platã a primelor de asigurare;
d) elementele de calcul ale indemnizaţiilor de asigurare, cu indicarea sumelor de rãscumpãrare, a sumelor asigurate reduse, precum şi a nivelului pânã la care acestea sunt garantate;
e) modalitatea de platã a indemnizaţiilor de asigurare;
f) legea aplicabilã contractului de asigurare.
În aplicarea prevederilor alin. 1, se vor adopta norme în baza legii, prin care se vor stabili şi alte informaţii pe care asigurãtorii şi împuterniciţii lor au obligaţia sã le punã la dispoziţia asiguraţilor sau contractanţilor asigurãrii."
33. Titlul secţiunii a 5-a din cadrul capitolului II va avea urmãtorul cuprins:
"Asigurãri de credite şi garanţii, asigurãri de pierderi financiare şi alte asigurãri"
34. Dupã articolul 44, în secţiunea a 5-a din cadrul capitolului II, se introduc articolele 44^1 şi 44^2 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 44^1 . - Asigurãrile de credite şi garanţii au ca obiect acoperirea riscurilor de insolvabilitate generalã, de credit de export (cu excepţia celor reglementate prin legi speciale), de vânzare cu plata preţului în rate, de credit ipotecar, de credit agricol, precum şi de garanţii directe sau indirecte.
La încheierea tipurilor de contracte prevãzute la alin. 1, prin metoda folositã în evaluarea riscurilor de credit şi a riscului la subscrierea unei garanţii, trebuie sã rezulte cã asiguratul îndeplineşte condiţiile necesare pentru a putea fi angajatã rãspunderea asigurãtorului.
Dacã s-a convenit ca printr-un contract de asigurare directã de credite şi garanţii sã se acopere riscul neplãţii de cãtre un debitor al asiguratului pentru un credit acordat acestuia, asigurãtorul nu poate condiţiona acordarea indemnizaţiei de asigurare de începerea acţiunii de recuperare a prejudiciului, inclusiv prin executare silitã, de la respectivul debitor.
Art. 44^2 . - Dacã nu s-a convenit altfel prin contractul de asigurare, indemnizaţia pentru asigurarea împotriva riscului de pierderi financiare va cuprinde atât dauna efectivã, cât şi pierderea de profit, precum şi cheltuielile generale şi cele decurgând direct sau indirect din producerea riscului asigurat."
35. Titlul secţiunii a 6-a din cadrul capitolului II va avea urmãtorul cuprins:
"Coasigurarea, reasigurarea şi retrocesiunea"
36. Dupã articolul 45, în secţiunea a 6-a din cadrul capitolului II, se introduce articolul 45^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 45^1 . - Coasigurarea este operaţiunea prin care doi sau mai mulţi asigurãtori subscriu acelaşi risc, fiecare asumându-şi o cotã-parte din acesta.
Fiecare coasigurãtor rãspunde faţã de asigurat numai în limita sumei pentru care s-a angajat prin contract."
37. Articolul 46 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 46. - Reasigurarea este operaţiunea de asigurare a unui asigurãtor de cãtre alt asigurãtor, primul fiind reasigurat, iar al doilea, reasigurãtor.
Prin reasigurare:
a) asigurãtorul, în calitate de reasigurãtor, primeşte prime de reasigurare, în schimbul cãrora contribuie, potrivit obligaţiilor preluate, la suportarea indemnizaţiilor pe care reasiguratul le plãteşte la producerea riscului care a fãcut obiectul reasigurãrii;
b) asigurãtorul, în calitate de reasigurat, cedeazã prime de reasigurare, în schimbul cãrora reasigurãtorul contribuie, potrivit obligaţiilor preluate, la suportarea indemnizaţiilor pe care reasiguratul le plãteşte la producerea riscului care a fãcut obiectul reasigurãrii;
c) prin operaţiunea de retrocesiune reasigurãtorul poate ceda, la rândul sãu, o parte din riscul acceptat."
38. Alineatele 1 şi 2 ale articolului 48 vor avea urmãtorul cuprins:
"Persoanele fizice şi juridice care au în proprietate autovehicule supuse înmatriculãrii în România, precum şi tramvaie sunt obligate sã le asigure pentru cazurile de rãspundere civilã, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României, şi sã menţinã valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare.
Persoanele care intrã pe teritoriul României cu autovehicule înmatriculate în strãinãtate se considerã asigurate, în condiţiile prezentei legi, dacã îndeplinesc una dintre urmãtoarele condiţii:
a) posedã documente internaţionale de asigurare valabile pe teritoriul României;
b) numãrul de înmatriculare atestã încheierea asigurãrii potrivit legii sau acordurilor internaţionale la care România este parte."
39. Dupã articolul 48 se introduce articolul 48^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 48^1 . - La înscrierea în circulaţie, la efectuarea de modificãri în certificatul de înmatriculare sau în cartea de identitate a unui autovehicul şi la efectuarea verificãrilor tehnice periodice, este obligatorie prezentarea dovezii existenţei unei asigurãri de rãspundere civilã pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, în condiţiile prezentei legi.
Contractul de asigurare atestã existenţa asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule. Încheierea contractului de asigurare se dovedeşte cu poliţa/tichetul/certificatul de asigurare şi cu orice alt document probator al plãţii primei de asigurare, prevãzut de legislaţia în vigoare."
40. Articolul 50 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 50. - Despãgubirile se acordã pentru sumele pe care asiguratul este obligat sã le plãteascã cu titlu de dezdãunare şi cheltuielile de judecatã persoanelor pãgubite prin vãtãmare corporalã sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri.
În caz de vãtãmare corporalã sau deces, despãgubirile se acordã pentru persoanele aflate în afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru persoanele aflate în acel autovehicul, numai dacã acestea nu erau transportate în baza unui raport contractual existent cu proprietarul autovehiculului respectiv.
Se acordã despãgubiri şi în cazul în care persoanele care formuleazã pretenţii de despãgubiri sunt soţul (soţia) sau persoane care se aflã în întreţinerea proprietarului ori conducãtorului autovehiculului asigurat, rãspunzãtor de producerea accidentului.
Pentru avarierea sau distrugerea bunurilor, despãgubirile se acordã pentru bunurile aflate în afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate în acel autovehicul, numai dacã acestea nu erau transportate în baza unui raport contractual existent cu proprietarul autovehiculului respectiv, precum şi dacã nu aparţineau proprietarului ori conducãtorului autovehiculului, rãspunzãtor de producerea accidentului."
41. Alineatul 1 al articolului 52 va avea urmãtorul cuprins:
"În cazul în care, pentru acelaşi proprietar de autovehicul, la data producerii accidentului, existau mai multe asigurãri valabile, despãgubirea se suportã în pãrţi egale de cãtre toţi asigurãtorii. Despãgubirea se va plãti integral de cãtre asigurãtorul la care s-a adresat terţul pãgubit, urmând ca ulterior asigurãtorul în cauzã sã se îndrepte împotriva celorlalţi asigurãtori pentru recuperarea pãrţii de despãgubire, plãtitã în numele acestora."
42. Articolul 53 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 53. - Prin norme adoptate în baza legii de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor cu privire la aplicarea asigurãrii de rãspundere civilã pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule pe teritoriul şi în afara teritoriului României se stabilesc nivelul primelor de asigurare, limita despãgubirilor de asigurare, termenele de platã, durata asigurãrii, limita cheltuielilor de achiziţie, facilitãţile şi penalitãţile ce pot fi aplicate asiguraţilor, criteriile de selecţie şi condiţiile de autorizare, precum şi de retragere a autorizãrii asigurãtorilor, persoanele care sunt obligate sã se asigure, precum şi alte elemente referitoare la aceste asigurãri, în condiţiile legii."
43. Articolul 54 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 54. - Despãgubirile se stabilesc, fãrã a se depãşi limitele prevãzute de legislaţia în vigoare, pe baza convenţiei dintre asigurat, persoanele pãgubite şi asigurãtor, ori, în cazul în care nu s-a realizat înţelegerea, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã pronunţatã în România.
În cazurile în care despãgubirile nu urmeazã sã fie recuperate potrivit prevederilor art. 58, convenţia prevãzutã la alin. 1 poate fi încheiatã şi de cãtre conducãtorul autovehiculului rãspunzãtor de producerea accidentului, altul decât asiguratul.
Convenţia încheiatã numai între asigurat şi persoana pãgubitã, urmatã de o hotãrâre judecãtoreascã de expedient care consfinţeşte tranzacţia acestora, nu-l obligã pe asigurãtor la platã.
În cazul stabilirii despãgubirii prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã şi irevocabilã, asiguraţii sunt obligaţi sã se apere în proces. Citarea în proces a asigurãtorului este obligatorie.
Încuviinţarea cu privire la stabilirea despãgubirii pe baza convenţiei dintre asiguraţi, persoane pãgubite şi asigurãtori se dã:
a) de cãtre proprietarul autovehiculului rãspunzãtor de producerea pagubei sau de conducãtorul acestuia - numai în cazul în care despãgubirile nu urmeazã sã fie recuperate potrivit prevederilor art. 58, pe actele eliberate de autoritãţile publice competente sã constate şi sã cerceteze accidentele de autovehicule, pe înştiinţarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, întocmit de asigurãtor. Aceastã încuviinţare constituie şi avizare de daunã pentru asigurãtorul de rãspundere civilã;
b) de cãtre persoana fizicã sau de reprezentantul legal al persoanei juridice pãgubite, dupã caz, pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, întocmit de asigurãtor în dublu exemplar.
În situaţiile prevãzute la alin. 5, în cazul persoanelor fizice încuviinţarea poate fi datã de soţia (soţul) asiguratului, respectiv a persoanei pãgubite, ori, în caz de imposibilitate temeinic motivatã a ambilor soţi, cum ar fi: spitalizare, deces, detenţie, lipsã îndelungatã din localitate, de oricare dintre urmãtoarele persoane majore: copii, pãrinţi, surori sau fraţi ai asiguratului, respectiv ai persoanei pãgubite ori ai soţiei (soţului) acestora."
44. Alineatele 2 şi 3 ale articolului 56 vor avea urmãtorul cuprins:
"La intrarea şi ieşirea din ţarã, personalul poliţiei de frontierã de la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României va controla documentele de asigurare şi va solicita proprietarului, împuternicitului acestuia sau conducãtorului autovehiculului dovada plãţii primei de asigurare datorate.
Persoanele neasigurate sau care nu pot face, la control, dovada asigurãrii ori a plãţii acesteia vor fi îndrumate sã achite primele de asigurare la reprezentanţii asigurãtorilor autorizaţi în acest sens."
45. Alineatul 2 al articolului 57 va avea urmãtorul cuprins:
"Drepturile persoanelor pãgubite prin accidente produse de autovehiculele aflate în proprietatea persoanelor asigurate în strãinãtate se exercitã împotriva asigurãtorului prin Biroul Român Carte Verde, dacã sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la art. 48 alin. 2."
46. Articolul 59 se abrogã.
47. Articolul 60 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 60. - În vederea protejãrii asiguraţilor, beneficiarilor asigurãrii şi terţelor persoane pãgubite, prin contribuţia asigurãtorilor se constituie Fondul de garantare, destinat plãţilor de indemnizaţii rezultate din contractele de asigurare facultative şi obligatorii, încheiate în condiţiile prezentei legi, în cazul constatãrii insolvabilitãţii asigurãtorului, conform <>art. 31 alin. (2) din Legea nr. 32/2000 privind societãţile de asigurare şi supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Fondul de garantare se va constitui, administra şi utiliza de cãtre Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, care va stabili anual o cotã de maximum 10% ce se va aplica asupra volumului primelor brute încasate de asigurãtori din activitatea de asigurãri directe.
Disponibilitãţile Fondului de garantare astfel constituite vor fi plasate în instrumente financiare ale Trezoreriei Statului sau derulate prin aceasta: titluri de stat, depozite purtãtoare de dobândã etc., în scopul unei cât mai bune fructificãri a acestora.
În aplicarea prevederilor alin. 2, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor va adopta în baza legii norme prin care va stabili:
a) modul de constituire şi reprezentare;
b) modul de administrare şi structura bugetului de venituri şi cheltuieli al Fondului de garantare;
c) procedura şi condiţiile de efectuare a plãţilor de la şi cãtre Fondul de garantare;
d) recuperarea plãţilor avansate din Fondul de garantare;
e) alte aspecte referitoare la Fondul de garantare.
În caz de deficit al Fondului de garantare, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, pentru acoperirea obligaţiilor Fondului de garantare, poate majora în cursul anului contribuţia stabilitã prin norme.
Sumele depuse la Fondul de garantare nu pot fi urmãrite silit."
48. Articolul 61 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 61. - Se constituie Fondul de protecţie a victimelor strãzii, în vederea protejãrii celor pãgubiţi prin evenimentele rutiere produse de autovehicule supuse înmatriculãrii, precum şi de tramvaie, în care autorul a rãmas neidentificat sau autovechiculul, respectiv tramvaiul, nu este asigurat pentru rãspundere civilã pentru pagube produse terţilor pentru accidente de autovehicule.
Asigurãtorii autorizaţi sã încheie asigurarea de rãspundere civilã pentru pagube produse terţilor pentru accidente de autovehicule sunt obligaţi sã contribuie la constituirea Fondului prevãzut la alin. 1, proporţional cu volumul primelor încasate pentru aceastã asigurare, pânã la acoperirea obligaţiilor de platã ale acestuia. Aceastã contribuţie nu va depãşi 5% din volumul primelor brute încasate pentru aceastã asigurare.
Fondul de protecţie a victimelor strãzii este destinat plãţilor de despãgubiri pentru vãtãmãri corporale sau decese, dacã autorul a rãmas neidentificat, respectiv plãţilor de despãgubiri pentru avarierea ori distrugerea de bunuri şi vãtãmãri corporale sau decese, dacã autovehiculul, respectiv tramvaiul, a fost neasigurat.
În cazul avarierii sau distrugerii bunurilor prin evenimente rutiere produse de autovehicule, respectiv tramvaie neasigurate, se poate stabili, prin norme, o francizã care sã rãmânã în sarcina victimei.
Fondul de protecţie a victimelor strãzii se va constitui, administra, utiliza şi prelua, în condiţiile normelor emise de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor.
Disponibilitãţile acestui fond pot fi investite în aceleaşi condiţii cu cele ale Fondului de garantare.
În caz de deficit al Fondului de protecţie a victimelor strãzii, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, pentru acoperirea obligaţiilor acestuia, poate majora în cursul anului contribuţia stabilitã prin norme."
49. Dupã articolul 61 se introduce articolul 61^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 61^1 . - Cheltuielile de constituire, administrare şi utilizare se vor acoperi din disponibilitãţile fondurilor prevãzute la art. 60 şi 61.
Excedentul bugetelor fondurilor prevãzute la art. 60 şi 61 la finele exerciţiului financiar se reporteazã în exerciţiul financiar urmãtor cu aceeaşi destinaţie.
Actul prin care se constatã şi se individualizeazã obligaţia de platã a unui asigurãtor la fondurile prevãzute la art. 60 şi 61, întocmit sau emis, dupã caz, de organele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor sau de administratorul fondurilor, constituie, potrivit legii, titlu de creanţã.
La data scadenţei titlul de creanţã devine titlu executoriu, în baza cãruia Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor sau administratorul fondului, dupã caz, va declanşa procedura silitã de recuperare a creanţelor, conform dispoziţiilor Codului de procedurã civilã.
Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor şi administratorul fondului au legitimare procesualã activã, în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relaţie juridicã cu fondurile prevãzute la art. 60 şi 61, pentru obligaţiile de platã achitate sau care urmeazã cu certitudine sã fie achitate de cãtre fonduri.
În vederea recuperãrii sumelor cheltuite din fondurile respective, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor şi administratorul fondurilor au drept de regres împotriva entitãţii care a determinat prejudiciul."
50. Articolul 62 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 62. - Pentru neplata la termen a sumelor datorate fondurilor constituite conform prevederilor art. 60 şi 61 se datoreazã dobânzi şi penalitãţi de întârziere, calculate în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare, aplicabile la colectarea creanţelor bugetare. Dobânzile şi penalitãţile vor fi virate în conturile fondurilor respective."
51. Articolul 63 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 63. - Constituie contravenţie, dacã, potrivit condiţiilor în care au fost sãvârşite nu constituie infracţiune conform legii penale, sãvârşirea urmãtoarelor fapte:
a) refuzul asigurãtorului autorizat de a încheia asigurarea obligatorie de rãspundere civilã pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, la cererea asiguratului;
b) neplata la termen a sumelor destinate fondurilor de protecţie, precum şi a contribuţiei procentuale din valoarea primelor brute încasate aferente asigurãrilor obligatorii;
c) nedepunerea de cãtre intermediarii în asigurãri, la asigurãtori, a sumelor încasate cu titlu de prime de asigurare;
d) neplata la termen a despãgubirilor datorate din asigurarea obligatorie de rãspundere civilã pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, cãtre terţele persoane pãgubite sau cãtre asiguraţi, în condiţiile art. 55 alin. 3;
e) lipsa notificãrii asigurãtorului cãtre asigurat despre obligaţia de platã a primei, cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de platã, pentru cazul prevãzut la art. 17 alin. 2;
f) necomunicarea de cãtre brokerul de asigurare cãtre asigurãtor a producerii riscului asigurat, în termenul prevãzut în contractul de asigurare, în condiţiile art. 19 alin. 3.
Contravenţiile prevãzute la alin. 1 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) pentru faptele asigurãtorilor prevãzute la alin. 1 lit. a), b), d) şi e), cu avertisment scris sau cu amendã de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei şi cu limitarea operaţiunilor, cu interzicerea temporarã sau definitivã pentru asigurãtori a exercitãrii activitãţii de asigurare, pentru una sau mai multe categorii de asigurãri, sau cu suspendarea ori retragerea autorizaţiei asigurãtorilor;
b) pentru faptele administratorilor, directorilor sau directorilor executivi, prevãzute la alin. 1 lit. a), b), d) şi e), cu amendã între 1-6 salarii medii pe societate, din luna precedentã, la data constatãrii faptei;
c) pentru faptele agenţilor de asigurare, prevãzute la alin. 1 lit. c), cu amendã de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei;
d) pentru faptele brokerilor prevãzute la alin. 1 lit. c) şi f), cu avertisment scris sau amendã de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei şi cu interzicerea temporarã sau definitivã a activitãţii definite la <>art. 2 pct. 6 din Legea nr. 32/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sau cu suspendarea ori retragerea autorizaţiei.
Sancţiunile pentru faptele prevãzute la alin. 1 lit. a), b), d) şi e) se aplicã fie asigurãtorilor prevãzuţi la alin. 2 lit. a), fie persoanelor prevãzute la alin. 2 lit. b).
Încãlcarea dispoziţiilor prezentei legi şi a normelor adoptate în aplicarea acesteia se constatã de cãtre persoanele anume împuternicite de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor şi se sancţioneazã de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor.
Decizia de sancţionare este semnatã de preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor şi produce efecte la data comunicãrii ei persoanei sancţionate."
52. Articolul 64 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 64. - Încãlcarea de cãtre persoanele fizice şi juridice a obligaţiei de asigurare prevãzute la art. 48 şi 56 constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei şi cu reţinerea certificatului de înmatriculare a autovehiculului, pânã la prezentarea documentului privind încheierea asigurãrii.
Constatarea şi aplicarea acestora se fac de cãtre personalul Poliţiei."
53. Articolul 65 se abrogã.
54. Articolul 66 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 66. - Pentru sancţiunile contravenţionale prevãzute la art. 63 şi 64, plângerile se depun la instanţele judecãtoreşti competente, potrivit legii."
55. Articolul 67 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 67. - Nivelul amenzilor prevãzute la art. 63 şi 64 se va actualiza prin hotãrâri ale Guvernului, în corelaţie cu evoluţia indicelui preţurilor de consum."
56. Articolul 68 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 68. - Contravenţiilor prevãzute la <>art. 63 şi 64 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare, în mãsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi."
57. Articolul 69 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 69. - Unitãţile de poliţie, unitãţile de pompieri şi celelalte autoritãţi publice competente sã cerceteze accidente de autovehicule sau alte evenimente, dupã caz, vor comunica, la cererea asigurãtorilor, în termen de cel mult 30 de zile de la solicitare, actele şi datele cu privire la cauzele şi împrejurãrile producerii riscurilor asigurate şi la pagubele provocate, în vederea stabilirii şi plãţii de cãtre asigurãtori a indemnizaţiilor de asigurare."
58. Dupã articolul 69 se introduc articolele 69^1 şi 69^2 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 69^1 . - În toate problemele privind asigurãrile şi reasigurãrile în România se aplicã prevederile prezentei legi.
Pentru situaţiile nereglementate în prezenta lege, aceasta se completeazã cu <>Legea nr. 32/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu alte prevederi legale, aplicabile dupã caz.
Art. 69^2 . - Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor adoptã norme obligatorii în aplicarea prevederilor prezentei legi."
ART. II
În termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor şi Ministerul Administraţiei şi Internelor vor crea o bazã unicã de date la nivel naţional, care va cuprinde informaţii privind încheierea asigurãrilor obligatorii de rãspundere civilã pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, atât pe teritoriul României, cât şi în afara teritoriului acesteia.
Baza de date prevãzutã la alin. 1 va fi utilizatã pentru:
a) identificarea autovehiculelor care nu au încheiatã asigurarea de rãspundere civilã pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, lista acestora urmând sã fie comunicatã organelor competente pentru a fi luate mãsurile prevãzute în legislaţia care reglementeazã circulaţia pe drumurile publice;
b) identificarea asigurãtorului la care a fost contractatã asigurarea obligatorie prevãzutã la art. 4 pentru autovehiculele implicate în accidente;
c) stocarea altor informaţii necesare reglementãrii şi controlului acestei asigurãri.
ART. III
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, disponibilitãţile aflate în Fondul de protejare a asiguraţilor se preiau de Fondul de garantare.
ART. IV
<>Legea nr. 136/1995 privind asigurãrile şi reasigurãrile în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.
Aceastã lege a fost adoptatã cu respectarea prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicatã.
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC
Bucureşti, 14 mai 2004.
Nr. 172.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
