Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 170 din 28 martie 1944  privind organizarea si executarea prestatiei in natura pentru drumuri    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 170 din 28 martie 1944 privind organizarea si executarea prestatiei in natura pentru drumuri

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 75 din 29 martie 1944


În baza dispoziţiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie şi Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940,
Având în vedere raportul d-lui ministru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne, cu Nr. 110.438 din 22 Martie 1944,
Am decretat şi decretam urmãtorul decret-lege:

ART. 1
Prestaţia în natura are drept scop refacerea şi întreţinerea drumurilor comunale şi numai în mod excepţional alte lucrãri prevãzute de legea de fata.
Ea se organizeazã şi se executa în fiecare exerciţiu financiar, potrivit prevederilor prezentei legi.
De modul cum s-a organizat şi executat prestaţia, rãspunde primarul comunei respective.
ART. 2
Prestaţia se executa:
a) Cu bratele;
b) Cu mijloace de transport.
Prestaţia cu bratele se executa de cãtre toţi locuitorii tarii bãrbaţi, care nu poseda mijloace de transport, în varsta dela 21 la 60 ani împliniţi, fãrã deosebire de cetãţenie.
Prestaţia cu mijloace de transport se executa de cãtre:
Toţi locuitorii tarii, bãrbaţi şi femei, fãrã deosebire de cetãţenie, posesori de mijloace de transport;
Persoanele juridice cu scop lucrativ, precum şi acelea care utilizeazã mijloace de transport în exploatãrile lor.
ART. 3
Sunt scutiţi de prestaţia în natura, atât cu bratele cat şi cu mijloacele de transport: invalizii de rãzboi, vãduvele de rãzboi, ajutorii de primari sãteşti; monahii de orice rit; infirmii incapabili de munca; membrii Corpului diplomatic şi consular, strãin; strãinii veniti în ţara, în misiune diplomaticã sau militarã, strãinii, cetãţeni ai Statelor cu care România a încheiat convenţiuni de stabilire sau alte acorduri, cuprinzând clauza naţiunii celei mai favorizate în materie de stabilire şi strãinii care au locuit în ţara mai puţin de 6 luni.
Sunt scutiţi numai de prestaţie cu bratele; militarii activi, ostasii activi în termen, instructorii premilitari.
Prestatorii cu bratele, care au fost mobilizati sau concentraţi dela 3 luni pana la 6 luni inclusiv, în cursul aceluiaşi exerciţiu financiar, executa prestaţia redusã la jumãtate; prestatorii mobilizati sau concentraţi mai mult de 6 luni sunt scutiţi de prestaţie cu bratele pe acest exerciţiu.
Pe tot timpul rãzboiului şi pana la data trecerii armatei pe picior de pace, se scuteşte de prestaţie pentru drumuri cu bratele, personalul muncitoresc, lucrãtori calificaţi şi necalificati, mobilizati pentru lucru sau rechizitionati, care lucreazã pentru inzestrarea armatei la întreprinderile de Stat sau particulare militarizate, dacã salariul lunar este inferior sumei de lei 8.000.
ART. 4
Prestaţia în natura se executa în comuna în care prestatorul îşi are domiciliul.
Prestaţia în natura se executa astfel:
a) Prestatorii care nu au niciun fel de mijloace de transport, vor executa 5 zile de prestaţie cu bratele;
b) Prestatorii care au mijloace de transport cu tracţiune mecanicã sau animala, vor executa câte 5 zile de prestaţie cu fiecare mijloc de transport.
Prestatorii care au mijloace de transport şi în alte comune dacat în aceea în care domiciliazã, vor executa câte 5 zile prestaţie în fiecare din aceste comune; dacã în comuna în care domiciliazã nu au mijloace de transport, vor executa în aceasta comuna prestaţia cu bratele.
În cazul în care sunt prestatori care poseda mai multe mijloace de transport cu tracţiune animala, dar, care nu au conducatori pentru toate aceste mijloace, primarul comunei va putea repartiza din oficiu, câte un prestator cu bratele pentru fiecare mijloc de transport.
Se vor repartiza conducatori şi pentru prestatorii care poseda un singur mijloc de transport, dar care, fie din cauza vârstei, fie din cauza unei infirmitãţi, fie ca sunt militari, nu sunt în mãsura sa conducã personal mijlocul de transport respectiv.
Femeilor posesoare ale unui singur mijloc de transport li se vor repartiza conducatori în toate cazurile.
Se excepteazã dela prestaţie în natura, vehiculele cu tracţiune animala sau mecanicã, destinate şi folosite exclusiv, pentru transportul persoanelor şi care sunt trecute ca atare în scriptele autoritãţilor respective.
ART. 5
Prestaţia în natura se executa personal; prestatorii care, însã nu vor sa execute prestaţia personal, fie cu bratele, fie cu mijloace de transport, o pot rascumpara, plãtind o contribuţie de rãscumpãrare, al cãrui cuantum se va fixa, anual, de cãtre primar, cu avizul Sfatului comunal sau al Consiliului de colaborare; acest cuantum va trebui aprobat de prefect pentru comunele rurale staţiunile balneo-climatice, de interes local şi comunele urbane neresedinta şi de inspectorul general administrativ pentru oraşele resedinta, municipii şi staţiuni balneo-climatice de interes general. Pentru Municipiul Bucureşti, aprobarea se da de cãtre Ministerul Afacerilor Interne.
Persoanele juridice executa prestaţia, punând la dispoziţie mijloacele de transport, cu conducãtorii respectivi, sau prin rãscumpãrare.
ART. 6
Prestatorii din comunele rurale, urbane şi municipii care nu vor anunta pana la 15 Ianuarie, felul cum înţeleg sa execute prestaţia (în natura sau rãscumpãrare), vor putea fi consideraţi, acei din comunele rurale ca înţeleg sa o execute în natura, iar cei din comunele urbane şi municipii, ca înţeleg sa-l execute prin rãscumpãrare.
ART. 7
Salariaţii publici, personalul tehnic şi muncitoresc din întreprinderile industriale, mobilizati pentru lucru, vor executa prestaţia în natura numai dacã instituţia publica sau întreprinderea industriala patron, constata ca lipsa salariatului nu impiedica funcţionarea normalã a instituţiei sau întreprinderii respective; în caz contrar, salariatul va plati contribuţia de rãscumpãrare în patru rate timestriale; sumele corespunzãtoare se vor retine prin statele de plata ale salariilor.
Şefii instituţiilor şi patronii întreprinderilor, ai cãror salariaţi executa prestaţia în natura, sunt obligaţi sa acorde, la cerere, concedii salariaţilor respectivi, pentru executarea prestaţiei.
ART. 8
Zilele în care se executa prestaţia se hotãrãsc de primar; muncile agricole nu trebuesc stingherite de prestaţie.
Lucrãrile executate cu prestatorii vor corespunde puterii de munca zilnica a unui om, cu bratele sau cu vehicul.
ART. 9
Sumele provenite din rãscumpãrarea prestaţiei vor fi folosite numai la refacerea şi întreţinerea drumurilor.
Dacã, dupã executarea lucrãrilor pentru drumurile comunale rãmân disponibile zile datorate de munca provenite din rãscumpãrarea prestaţiei, ele vor fi întrebuinţate pentru lucrãri de drumuri judeţene sau alte lucrãri de utilitate publuca, cu aprobarea organelor de control şi tutele prevãzute la art. 5.
În executarea lucrãrilor cu prestaţia se poate da precadare drumurilor judeţene de o deosebita importanta asupra celor comunale, cu aprobarea inspectoratului general administrativ, şef de circumscripţie, la propunerea prefectului.
ART. 10
Recesamantul prestatorilor şi al mijloacelor de transport, cum şi revizuirea anuala a rolurilor de prestatori, întocmite pe baza recensamantului, se vor face în termenele şi în modul ce se va stabili prin regulament.
Pentru indentificarea prestatorilor şi inventarierea mijloacelor de transport, primãrii pot obliga pe locuitori sa depunã declaraţiuni lamuritoare.
ART. 11
Prestatorii care se considera greşit impusi, pot face contestaţii la primar, iar în caz de respingerea lor, recursuri administrative la organele de control şi tutela, specificate de art. 15, alin. a, b, şi c, comform prevederilor cuprinse în regulament.
Procedura de impunere este scutitã de orice fel de timbre şi taxe.
ART. 12
Impunerile şi scaderile în cursul anului se vor face în termenele şi cu procedura prevãzutã în regulament.
ART. 13
Primarul va supraveghea executarea prestaţiei în natura, personal şi prin delegaţi.
Organele administrative însãrcinate cu supravegherea executãrii în natura a prestaţiei, rãspund solidar cu prestatorii de buna executare a lucrãrilor.
ART. 14
Prestatorii care nu vor depune declaraţiile prevãzute de art. 10, alin. II în termenul fixat, precum şi acei care vor face declaraţii nesincere, vor fi sancţionaţi de primarul comunei, cu o amenda care va putea merge pana la trei ori preţul de rãscumpãrare al prestaţiei în natura.
ART. 15
Prestatorii care urmeazã sa execute prestaţia în natura şi care, fãrã motiv întemeiat, nu se vor fi prezentat la lucru la data hotarita, vor fi pedepsiţi cu amenda dela 1.000 - 5.000 lei şi vor face în plus, zilele de prestaţie pe care erau obligaţi sa le facã. Amenda se încaseazã în favoarea comunei şi va fi folositã numai pentru lucrãri de drumuri.
Temeinicia motivelor prin care cauta a se justifica neprezentarea la prestaţie, va fi cercetata de Sfatul comunal sau Consiliul de colaborare. Cuantumul amenzii se hotãrãşte de primar.
Impotriva deciziilor de pedepsire, prestatorii vor putea face recurs administrativ, în termen de 10 zile dela comunicare:
a) La pretor, pentru deciziile date de primãrii comunelor rurale, urbane neresedinta şi staţiunile balneo-climatice, de interes local;
b) La inspectoratul general administrativ, şef de circumscripţie, pentru deciziile date de primãrii comunelor resedinta, staţiunile balneo-climatice, de interes general şi municipii;
c) La Ministerul Afacerilor Interne, pentru deciziile primarului Municipiului Bucureşti.
Dacã şi acest recurs a fost respins, ori dacã contravenientul nu a fãcut recurs, atunci el va trebui sa depunã, în timp de 20 zile, chitanţa primãriei, doveditoare de depunerea sumei; dacã nu o va fi fãcut, atunci amenda se va putea transforma în pedeapsa cu închisoare, echivalandu-se fiecare 250 lei cu o zi de închisoare, fãrã ca aceasta sa poatã depãşi 10 zile.
Transformarea amenzii în închisoare se face de cãtre autoritatea care a fixat cuantumul amenzii. Ea va trimite dosarul judecãtoriei de pace respective, care, dupã verificarea procedurii prevãzute în prezentul articol, va emite, în termen de 10 zile, mandatul de arestare.
ART. 16
Amenzile şi rãscumpãrarea prestaţiei vor fi urmãrite şi încasate potrivit prevederilor Codului de procedura fiscalã.
Rãscumpãrarea prestaţiei, neachitata în primul semestru al exerciţiului financiar respectiv, se dubleazã.
Şefii de contabilitate ai instituţiilor publice şi patronii întreprinderilor particulare care vor neglija sa retina trimestrial prin statele de plata ale salariilor, sumele prevãzute de art. 7 alin. I, vor fi urmãriţi solidar cu prestatorii, pe baza aceluiaşi titlu executoriu.
ART. 17
Sancţiunile prevãzute în prezenta lege se aplica prin decizia primarului.
Toate termenele se socotesc pe zile libere.
Prestaţia executatã şi nedatorata şi sumele din prestaţie rau încasate se trec pe exerciţiul urmãtor.
Ministerul Afacerilor Interne, prin decizie ministerialã, va putea modifica cuantumul salariului lunar, pana la care se acorda scutirea de prestaţie pentru categoriile prevãzute de art. 3, alineatul ultim. Atribuţiunile acordate Ministerului Afacerilor Interne, prin prezenta lege, pot fi delegate organelor sale exterioare.
Orice scutiri acordate prin legi speciale şi orice dispoziţiuni contrarii legii de fata, sunt şi rãmân abrogate. Dispoziţiunile prezentei legi, se aplica, începând dela 1 Aprilie 1944.
Ministerul Afacerilor Interne, va putea fixa prin decizie termene speciale şi lua orice alte mãsuri pentru aplicarea prezentei legi, pe exerciţiul 1944/945.
Un regulament, întocmit prin decizie ministerialã, va desvolta principiile acestei legi.

ANTONESCU
Mareşal al României şi Conducãtorul Statului

Ministrul afacerilor interne,
General de Corp de Armata D.
I. Popescu



────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016