Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 17 din 7 august 1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue ale Romaniei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

LEGE nr. 17 din 7 august 1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale si al zonei contigue ale Romaniei

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 99 din 9 august 1990

Comenteaza legea

   Parlamentul României adoptă prezenta lege.

    CAP. I
    Marea teritorială şi apele maritime interioare ale României

    ART. 1
    Marea teritorială a României cuprinde fîşia de mare adiacentă ţărmului ori, după caz, apelor maritime interioare, avînd lăţimea de 12 mile marine (22.224 m) masurată de la liniile de bază.
    Liniile de baza sînt liniile celui mai mare reflux de-a lungul ţărmului sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale ţărmului, inclusiv ale ţărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice şi ale altor instalaţii portuare permanente.
    Coordonatele geografice ale punctelor între care sînt trasate liniile de baza drepte sînt prevăzute în anexa.
    Limita exterioară a mării teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distanţă de 12 mile marine, măsurată de la punctul cel mai apropiat al liniilor de bază.
    ART. 2
    Marea teritorială a României se delimitează de marea teritorială a statelor vecine prin înţelegeri cu fiecare dintre aceste state, în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional.
    ART. 3
    Limitele exterioare şi laterale ale mării teritoriale, stabilite conform prevederilor art. 1 şi 2, constituie frontiera de stat maritimă a României.
    ART. 4
    Suprafeţele de apa situate între ţărmul mării şi liniile de bază stabilite în art. 1 constituie apele maritime interioare ale României.
    ART. 5
    Apele maritime interioare, marea teritorială, solul şi subsolul acestora, precum şi spaţiul aerian de deasupra lor fac parte din teritoriul României.
    În aceste spaţii România îşi exercita suveranitatea în conformitate cu legislaţia sa interna, cu prevederile convenţiilor internaţionale la care este parte şi ţinînd seama de principiile şi normele dreptului internaţional.

    CAP. II
    Zona contigua a României

    ART. 6
    Zona contiguă a României este fîşia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre largul mării pînă la distanta de 24 mile marine, măsurată de la liniile de bază stabilite în art. 1.
    ART. 7
    În zona sa contiguă, România exercită controlul pentru prevenirea şi reprimarea încălcărilor, pe teritoriul sau, a legilor şi reglementărilor sale din domeniul vamal, fiscal, sanitar şi al trecerii frontierei de stat.

    CAP. III
    Trecerea inofensiva prin marea teritorială

    SECŢIUNEA A
    Reguli aplicabile tuturor navelor străine

    ART. 8
    Trecerea inofensiva a navelor străine prin marea teritorială a României se efectuează în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de alte reglementări în vigoare, cu respectarea normelor dreptului internaţional.
    Prin "trecere" se înţelege faptul de a naviga în marea teritorială în scopul:
    a) de a o traversa fără a intra în apele maritime interioare ori fără a ancora într-o radă sau a face escală într-o instalaţie portuară situată în afară apelor maritime interioare;
    b) de a intra în apele maritime interioare şi a ancora într-o radă sau a face escală într-o instalaţie portuară sau de a le părăsi.
    Trecerea trebuie să fie neîntreruptă şi rapidă. Navele vor urma drumurile maritime, senalele şi pasele recomandate, specificate de hărţile maritime şi în documentele de navigaţie.
    Pe timpul trecerii inofensive nu se permite oprirea sau ancorarea, în afară cazurilor cînd acestea sînt impuse de nevoile navigaţiei, sau ca urmare a unui caz de forţă majoră ori avarie, pentru salvarea persoanelor sau pentru ajutorarea navelor şi aeronavelor aflate în pericol.
    ART. 9
    Trecerea unei nave străine prin marea teritorială este inofensiva atît timp cît nu aduce atingere păcii, ordinii publice sau securităţii naţionale.
    Se considera ca trecerea aduce atingere păcii, ordinii publice sau securităţii naţionale dacă o asemenea nava desfăşoară, în marea teritorială sau în apele maritime interioare, una dintre următoarele activităţi:
    a) ameninţarea cu forta sau folosirea forţei impotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale sau independenţei politice a României sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internaţional;
    b) manevre sau exerciţii cu arme de orice fel;
    c) culegerea de informaţii în detrimentul apărării sau securităţii naţionale;
    d) propaganda care prejudiciază interesele apărării sau ale securităţii naţionale;
    e) decolarea de pe nave, apuntarea sau imbarcarea pe nave a oricărui fel de aparate de zbor;
    f) lansarea, debarcarea sau imbarcarea de tehnica militară, scafandri, submarine, alte vehicule submersibile şi orice alte instalaţii în măsura sa execute cercetări subacvatice;
    g) imbarcarea sau debarcarea de mărfuri, fonduri băneşti sau de persoane, contrar legilor şi reglementărilor în vigoare;
    h) poluarea deliberata şi grava, de orice natura, a apei şi atmosferei;
    i) orice activitate de pescuit;
    j) orice activitate de cercetări ştiinţifice, arheologice sau ridicari hidrografice;
    k) orice activitate care se desfăşoară cu încălcarea reglementărilor internaţionale în domeniul radiocomunicaţiilor sau care poate perturba funcţionarea sistemelor de comunicaţii sau a oricărui alt echipament sau instalaţii;
    l) orice altă activitate care nu are o legătură directă cu trecerea sau care se desfăşoară cu încălcarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.
    ART. 10
    În marea teritorială, în apele maritime interioare şi în porturile României este interzis accesul oricărei nave care are la bord arme nucleare, chimice ori alte arme de distrugere în masa, sau care transporta asemenea arme sau munitie pentru acestea, precum şi orice alte mărfuri sau produse interzise de legile României.
    ART. 11
    Navele străine cu propulsie nucleara pot intra în rade sau în porturi numai cu aprobarea prealabilă a organelor române competente, care va fi solicitată cu cel puţin 30 de zile înainte de data intrării.
    ART. 12
    Navele străine cu propulsie nucleară şi navele care transporta substanţe radioactive sau alte substanţe periculoase sînt obligate, atunci cînd se află în trecere prin marea teritorială, să aibă asupra lor documentele prevăzute de acordurile internaţionale pentru aceste nave şi încărcătura pe care o transporta şi să ia măsurile speciale de precauţie prevăzute de aceste acorduri.
    ART. 13
    Controlul documentelor de siguranţa a navelor cu propulsie nucleara şi a navelor care transporta substanţe radioactive sau alte substanţe periculoase, controlul dozimetric şi celelalte controale legate de protecţia mediului înconjurător se executa de organele române competente, în locuri stabilite de către acestea. Pe timpul staţionării navelor în porturi sau în rade pot fi executate controale suplimentare.
    Dacă în urma controlului se constata ca prezenta unei nave poate duce la consecinţe periculoase, organele române competente pot dispune ca, într-un termen stabilit, nava respectiva sa părăsească marea teritorială.
    ART. 14
    Navele străine aflate în trecere prin marea teritorială sau staţionate în rade ori în porturi nu vor folosi mijloacele de navigaţie radio, aparatura hidroacustică şi de radiocomunicaţii, sistemele electronice şi optice de observare decît pentru necesităţile siguranţei navigaţiei şi staţionării la ancora, precum şi pentru a comunica cu autorităţile portuare şi a realiza traficul radio, în clar sau folosind coduri, cu staţiile româneşti de pe uscat, potrivit regulilor şi procedurilor prevăzute în Regulamentul radiocomunicatiilor care este anexa la Convenţia internaţionala a telecomunicaţiilor.
    ART. 15
    Organele române competente vor lua măsurile necesare pentru a preveni orice încălcare a condiţiilor stabilite prin reglementările în vigoare cu privire la admiterea navelor străine în apele maritime interioare sau la instalaţiile portuare şi vor folosi orice mijloace legale, inclusiv de constringere pentru a împiedica trecerea oricărei nave străine prin apele maritime interioare sau marea teritorială, dacă aceasta trecere nu este inofensiva.
    ART. 16
    Organele române competente pot suspenda temporar, în anumite zone ale marii teritoriale, trecerea inofensiva a navelor străine, ori de cîte ori aceasta suspendare este cerută de asigurarea securităţii ţării sau este necesară pentru a se putea executa exerciţii militare.
    Măsurile de suspendare a trecerii inofensive prevăzute la alineatul precedent vor fi publicate în "avize pentru navigatori" emise de organele române competente.

    SECŢIUNEA B
    Reguli aplicabile navelor străine folosite în scopuri comerciale

    ART. 17
    Jurisdicţia penală a României se aplica cu privire la orice infracţiune săvîrşită pe teritoriul român de către persoane imbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, precum şi cu privire la orice infracţiune săvîrşită la bordul unei asemenea nave, pe timpul cînd aceasta se afla în porturile româneşti sau în apele maritime interioare.
    Jurisdicţia penală a României nu se va exercita la bordul unei nave străine folosite în scopuri comerciale, care trece prin marea teritorială, cu privire la o infracţiune săvîrşită la bordul acesteia, cu excepţia cazurilor cînd:
    a) infracţiunea a fost săvîrşită de un cetăţean român sau de o persoana fără cetăţenie care are domiciliul pe teritoriul României;
    b) infracţiunea este îndreptată impotriva intereselor României sau impotriva unui cetăţean român, ori a unei persoane rezidente pe teritoriul României;
    c) infracţiunea este de natura sa tulbure ordinea şi liniştea publica în ţara sau ordinea în marea teritorială;
    d) exercitarea jurisdicţiei române este necesară pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante sau de substanţe psihotrope;
    e) asistenta autorităţilor române a fost cerută, în scris, de capitanul navei ori de un agent diplomatic sau un funcţionar consular al cărui pavilion îl arborează nava.
    ART. 18
    Jurisdicţia penală a României se aplică şi în cazul încălcării legislaţiei române în vigoare cu privire la zona economică exclusiva a României în Marea Neagra de către persoane imbarcate la bordul navelor străine folosite în scopuri comerciale, dacă faptele sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracţiuni.
    ART. 19
    Jurisdicţia penală la bordul unei nave sub pavilionul unui stat cu care România a încheiat o convenţie consulară sau un alt acord similar se exercită cu respectarea prevederilor acestora.
    ART. 20
    În exercitarea jurisdicţiei României, organele române competente vor putea dispune, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, reţinerea sau sechestrarea unei nave străine folosită în scopuri comerciale şi vor putea lua măsuri de executare silită impotriva unei asemenea nave, care se găseşte în marea teritorială sau în apele maritime interioare ale României, pentru asigurarea executării obligaţiilor contractate sau a altor obligaţii asumate de nava respectiva în timpul trecerii sau în legătura cu trecerea sa prin marea teritorială a României, precum şi pentru alte pretenţii rezultind din evenimente de navigaţie care au avut ca urmare avarii ale navei sau încărcăturii, sau rezultînd din abordaje, asistenta sau salvare, ca şi pentru despăgubiri, taxe şi altele asemenea.

    SECŢIUNEA C
    Reguli aplicabile navelor militare străine, submarinelor şi celorlalte vehicule submersibile, precum şi altor nave de stat folosite pentru servicii guvernamentale

    ART. 21
    Navele militare străine, submarinele şi celelalte vehicule submersibile, precum şi navele sub pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale pot intra în marea teritorială, în porturi şi rade numai cu aprobarea prealabilă a guvernului român, exceptindu-se cazurile de avarie sau adăpostire de furtuna.
    Aprobarea se solicita cu cel puţin 30 de zile înainte de data la care ar urma sa aibă loc trecerea prin marea teritorială sau vizitarea porturilor sau radelor, cu excepţia cazurilor cînd între România şi statul pavilionului s-a convenit altfel.
    ART. 22
    Submarinele şi celelalte vehicule submersibile străine în trecere prin marea teritorială sînt obligate să navigheze la suprafaţa şi să arboreze pavilionul naţional. Cele care se vor afla în imersiune vor fi constrînse să iasă la suprafaţă. În cazul cînd, din cauza unei avarii nu pot ieşi la suprafaţă, acestea sînt obligate să semnalizeze, prin toate mijloacele despre situaţia în care se află.
    ART. 23
    Dacă o navă militară străină încalcă legile şi reglementările României în apele maritime interioare sau în marea teritorială şi nu ţine seama de avertismentul ce i-a fost dat de a se conforma acestora, va fi somată să părăsească imediat marea teritorială a României.
    ART. 24
    Statul pavilionului va purta răspunderea pentru orice prejudicii sau daune cauzate de către o nava militară străină sau de către orice alta nava de stat folosită pentru servicii guvernamentale, precum şi de către persoane care fac parte din echipajul acestor nave, pe timpul cînd nava respectiva s-a aflat în porturi, în apele maritime interioare şi în marea teritorială ale României.
    ART. 25
    Sub rezerva excepţiilor prevăzute în Secţiunea A şi a condiţiilor din art. 21-24, navele militare străine şi alte nave de stat străine folosite pentru servicii guvernamentale se bucura de imunitate de jurisdicţie pe timpul cît se afla în porturi, în apele maritime interioare şi în marea teritorială ale României.

    CAP. IV
    Dreptul de urmărire în afară marii teritoriale

    ART. 26
    O nava străină folosită în scopuri comerciale poate fi urmărită în afara marii teritoriale a României şi poate fi reţinută pentru a fi trasă la răspundere dacă există motive întemeiate să se creadă că acea navă a încălcat legile şi reglementările române, pe timpul cînd s-a aflat în apele naţionale, în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contiguă ale României.
    Urmărirea poate începe atunci cînd nava străină sau una din ambarcatiunile acesteia se găseşte în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona contigua.
    Urmărirea începe cînd nava străină nu se conformează semnalului de oprire şi poate continua, fără întrerupere, pînă la intrarea navei urmărite în marea teritorială a propriului sau stat sau a unui alt stat.
    Nava reţinută conform prevederilor acestui articol poate fi condusă pînă la cel mai apropiat port românesc, pentru cercetări şi aplicarea de sancţiuni.
    Dacă o navă a fost reţinută în afară mării teritoriale, în împrejurări care nu justifică exercitarea dreptului de urmărire, ea va fi despăgubită pentru orice pierdere sau daună suferită ca urmare a acestei acţiuni.
    ART. 27
    Dreptul de urmărire prevăzut la articolul precedent se aplica şi în cazul încălcării de către o nava străină, folosită în scopuri comerciale, a legislaţiei române cu privire la zona economică exclusiva a României în Marea Neagra.
    În acest caz, urmărirea poate începe numai cînd nava străină în cauză sau una din ambarcaţiunile sale se găseşte în apele maritime interioare, în marea teritorială sau în zona economică exclusiva a României.

    CAP. V
    Cercetarea ştiinţifică în marea teritorială a României

    ART. 28
    Activitatea de cercetare ştiinţifică, precum şi cea de prospectare şi de amenajare a navigaţiei în marea teritorială a României se realizează de către instituţiile române de specialitate, în baza programelor aprobate şi cu avizul organelor române competente.
    ART. 29
    Persoanele fizice sau juridice străine pot efectua cercetări ştiinţifice în marea teritorială a României numai cu autorizarea expresă a organelor române competente şi potrivit condiţiilor stabilite de către acestea.

    CAP. VI
    Protecţia mediului marin

    ART. 30
    Organele române competente stabilesc reguli privind prevenirea, reducerea şi menţinerea sub control a poluării mediului marin şi asigura respectarea acestora în porturi, în apele maritime interioare şi în marea teritorială ale României.
    ART. 31
    Este interzisă, potrivit legislaţiei în vigoare, poluarea apelor maritime interioare şi a marii teritoriale, precum şi a atmosferei de deasupra acestora, prin deversarea, aruncarea, scufundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalaţii plutitoare sau fixe, de pe aparatele de zbor, precum şi de către surse aflate pe ţărm, a unor substanţe sau reziduuri de substanţe toxice, radioactive, hidrocarburi, precum şi a altor substanţe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor, ori pentru flora şi fauna mării, sau alte reziduuri ori materiale care pot să producă pagube ţărmului românesc ori să creeze obstacole în calea utilizării legitime a mării.
    ART. 32
    În cazul în care exista motive întemeiate sa se creadă ca o nava folosită în scopuri comerciale, care se afla în apele maritime interioare sau în marea teritorială, a încălcat prevederile legislaţiei române sau regulile internaţionale privind prevenirea, reducerea şi menţinerea sub control a poluarii mediului marin, organele române competente sînt în drept sa ceara navei respective explicaţii în legătura cu faptele care ii sînt imputate, precum şi sa inspecteze aceasta nava în cazul în care ar refuza sa prezinte explicaţiile cerute ori dacă explicaţiile primite nu concorda cu faptele.
    ART. 33
    În cazul în care exista dovezi neîndoielnice ca o nava folosită în scopuri comerciale, care se afla în apele maritime interioare sau în marea teritorială, a încălcat, în aceste ape sau în zona economică exclusiva a României, regulile prevăzute la articolele 30 şi 31 şi a făcut deversari de substanţe toxice sau radioactive, hidrocarburi sau de alte substanţe şi reziduuri care au cauzat o paguba importanta sau care ameninţa cu o asemenea paguba ţărmul românesc sau resursele din apele maritime interioare şi din marea teritorială, organele române competente vor putea retine nava şi deschide o acţiune în legătura cu aceasta încălcare, în conformitate cu legislaţia română.
    ART. 34
    În cazul în care apele maritime interioare sau în marea teritorială a României are loc o coliziune de nave, o eşuare sau o alta avarie maritima, iar acţiunile legate de un asemenea eveniment pot avea consecinţe dăunătoare pentru apele maritime interioare şi marea teritorială sau pentru ţărmul românesc, organele române competente sînt în drept sa adopte măsurile necesare, corespunzător cu paguba efectivă sau cu ameninţarea pe care o reprezintă, în scopul apărării impotriva poluarii sau ameninţării cu poluarea.

    CAP. VII
    Sancţiuni

    ART. 35
    Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît sa fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:
    a) încălcarea interdicţiei prevăzute la art. 10;
    b) încălcarea interdicţiei prevăzute la art. 31, precum şi aducerea ilegală, în scopul deversarii, aruncarii sau scufundarii în apele maritime interioare ori în marea teritorială a României sau degajării în atmosfera de deasupra acestora, de pe nave sau de pe alte instalaţii plutitoare sau fixe, de pe aparate de zbor sau vehicule submersibile, de substanţe sau reziduuri de substanţe toxice, radioactive, hidrocarburi sau alte substanţe dăunătoare sau periculoase pentru sănătatea oamenilor ori pentru flora şi fauna marii, sau alte reziduuri ori materiale care pot sa producă pagube ţărmului românesc ori sa creeze obstacole în calea utilizării legitime a marii;
    c) pescuitul industrial sau alta activitate de exploatare ilegala a resurselor naturale ale apelor maritime interioare sau ale marii teritoriale, inclusiv ale fundului marii şi ale subsolului din aceste zone;
    d) sabordarea unei nave în apele maritime interioare, în marea teritorială ori esuarea ei la ţărm;
    e) intrarea în porturile româneşti, fără aprobarea organelor române competente, a navelor cu propulsie nucleara;
    f) neprezentarea documentelor prevăzute de acordurile internaţionale pentru navele care transporta substanţe radioactive sau toxice ori alte substanţe periculoase, precum şi neluarea măsurilor de precauţie prevăzute de aceste acorduri;
    g) efectuarea, fără autorizarea organelor române competente, sau cu încălcarea condiţiilor stabilite în autorizaţie, a unor activităţi de cercetare ştiinţifică, de prospecţiuni sau a altor activităţi în apele maritime interioare sau în marea teritorială a României;
    h) îmbarcarea sau debarcarea de persoane ori mărfuri în afară porturilor sau a locurilor unde aceste operaţiuni sînt autorizate;
    i) pătrunderea neautorizata a unei nave într-un port declarat închis sau într-o zona a marii teritoriale în care trecerea inofensiva a fost suspendată temporar;
    j) încălcarea restricţiilor prevăzute în art. 14;
    k) încălcarea interdictiilor prevăzute în art. 9 lit. e), f) şi k);
    l) nerespectarea regulilor stabilite de organele române competente cu privire la securitatea navigaţiei şi la protecţia cablurilor de telecomunicaţii şi a conductelor submarine în apele maritime interioare sau în marea teritorială.
    Contravenţiile prevăzute la lit. a)-g) se sancţionează cu amenda de la 100.000 la 2.000.000 lei iar cele prevăzute la lit. h)-l) cu amenda de la 10.000 la 500.000 lei, sancţiunile fiind aplicabile la locul constatării faptelor contravenţionale.
    ART. 36
    Dacă faptele prevăzute în art. 35 lit. a)-g) au cauzat pagube importante sau au produs alte consecinţe grave ori au fost săvîrşite în mod repetat, sancţiunea este amenda de la 1.000.000 la 2.000.000 lei.
    Pentru faptele prevăzute în art. 35 lit. b) şi c) sancţiunea poate fi, în funcţie de gravitatea consecinţelor şi întinderea pagubelor, amenda de la 2.000.000 la 10.000.000 lei.
    În situaţii deosebit de grave, organele române competente pot dispune, ca măsuri complementare, confiscarea navei, a instalaţiilor, a uneltelor de pescuit, a aparaturii şi a altor obiecte de la contravenient, folosite la săvîrşirea contravenţiei.
    Bunurile dobîndite prin săvîrşirea contravenţiei se confisca.
    ART. 37
    Nu constituie contravenţie faptele prevăzute în art. 35 lit. d), h), i) şi j) dacă au fost săvîrşite în scopul garantarii securităţii navei sau al salvării de vieţi omeneşti ori în scopul evitării unor avarii la nava sau încărcătura.
    ART. 38
    Contravenţiile se constata şi sancţiunea se aplica, în conformitate cu reglementările în vigoare, de organele de supraveghere şi controlul navigaţiei ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Amenajării Teritoriului şi de către organele special împuternicite de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Sănătăţii, precum şi de alte organe special împuternicite prin lege.
    Împotriva procesului-verbal de contravenţie se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secţia maritima şi fluviala a Judecătoriei Constanta.
    ART. 39
    Aplicarea amenzilor pentru contravenţii nu scuteşte contravenientul de obligaţia de despăgubire pentru daunele pricinuite pe uscat, în apele maritime interioare şi marea teritorială ale României, în conformitate cu legislaţia română.
    ART. 40
    Amenzile aplicate persoanelor fizice sau juridice străine se plătesc în valută convertibilă, prin transformarea amenzilor din lei în valuta la cursul de schimb oficial din momentul săvîrşirii contravenţiei.
    ART. 41
    Contravenţiilor prevăzute în art. 35 le sînt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25, 26 şi 27 din acea lege.
    ART. 42
    În cazul comiterii unor fapte pentru care legea română prevede arestarea comandantului navei străine sau reţinerea acesteia, organele române competente vor înştiinţa imediat oficiul consular sau misiunea diplomatică ale statului de pavilion despre măsurile luate.
    Nava reţinută şi echipajul sau vor fi eliberate de îndată ce a fost depusă o cauţiune corespunzătoare, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Cauţiunea va fi stabilită în lei şi se va plăti în valută convertibilă, prin transformarea sumei din lei în valută la cursul de schimb oficial de la data săvîrşirii contravenţiei.
    ART. 43
    Organele Ministerului Apărării Naţionale vor asigura aplicarea prevederilor art. 21-23 şi 26-27 şi vor acorda sprijin altor organe de stat competente la aplicarea unor măsuri de constringere împotriva navelor străine în marea teritorială în baza prevederilor prezentei legi.

    CAP. VIII
    Dispoziţii finale

    ART. 44
    Termenul mare teritorială, astfel cum este definit în art. 1, înlocuieşte termenul ape teritoriale folosit în dispoziţiile legale anterioare prezentei legi.
    ART. 45
    Prezenta lege intră în vigoare după 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.
    ART. 46
    Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 39/1956 pentru reglementarea regimului apelor teritoriale, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 28 ianuarie 1956, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa sa din ziua de 31 iulie 1990.

                 PREŞEDINTELE SENATULUI
             academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU

    Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa sa din ziua de 31 iulie 1990.

                 PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
                          MARŢIAN DAN

    În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României,
    promulgăm Legea privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale şi al zonei contigue ale României.

                 PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
                     ION ILIESCU

   ANEXĂ

                  COORDONATELE GEOGRAFICE
    ale punctelor între care sînt trasate liniile de baza drepte, de la care
        este măsurată lăţimea spaţiilor maritime ale României


┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│           │             │      Coordonatele geografice ale punctelor       │
│ Segmentul │  Punctele   ├──────────────────────────────────────────────────┤
│           │             │         Latitudine         Longitudine           │
├───────────┼─────────────┼────────────────────────┬─────────────────────────┤
│           │      1      │  45 grade 10' 51"      │   29 grade 45' 56"      │
│    A      ├─────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────┤
│           │      2      │  45 grade 08' 42"      │   29 grade 46' 20"      │
├─────────────────────────┼────────────────────────┴─────────────────────────┤
│           │      2      │               Ca la segmentul A                  │
│    B      ├─────────────┼────────────────────────┬─────────────────────────┤
│           │      3      │  44 grade 50' 28"      │   29 grade 36' 52"      │
├─────────────────────────┼────────────────────────┴─────────────────────────┤
│           │      3      │                                                  │
│    C      ├─────────────┤        Linia celui mai mare reflux               │
│           │      4      │                                                  │
├───────────┼─────────────┼────────────────────────┬─────────────────────────┤
│           │      4      │  44 grade 46' 52"      │   29 grade 31' 48"      │
│    D      ├─────────────┼────────────────────────┼─────────────────────────┤
│           │      5      │  44 grade 43' 38"      │   29 grade 03' 10"      │
├─────────────────────────┼────────────────────────┴─────────────────────────┤
│           │      5      │               Ca la segmentul D                  │
│    E      ├─────────────┼────────────────────────┬─────────────────────────┤
│           │      6      │  44 grade 31' 26"      │   28 grade 52' 26"      │
├─────────────────────────┼────────────────────────┴─────────────────────────┤
│           │      6      │               Ca la segmentul E                  │
│    F      ├─────────────┼────────────────────────┬─────────────────────────┤
│           │      7      │  44 grade 07' 15"      │   28 grade 41' 50"      │
├─────────────────────────┼────────────────────────┴─────────────────────────┤
│           │      7      │               Ca la segmentul F                  │
│    G      ├─────────────┼────────────────────────┬─────────────────────────┤
│           │      8      │  43 grade 59' 14"      │   28 grade 40' 09"      │
├─────────────────────────┼────────────────────────┴─────────────────────────┤
│           │      8      │               Ca la segmentul G                  │
│    H      ├─────────────┼────────────────────────┬─────────────────────────┤
│           │      9      │  43 grade 44' 20"      │   28 grade 34' 51"      │
└───────────┴─────────────┴────────────────────────┴─────────────────────────┘

──────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 17 din 7 august 1990

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"