Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003
Comenteaza legea
Parlamentul României adopta prezenta lege.

CARTEA I
Reglementãri generale pentru prevenirea şi combaterea coruptiei

TITLUL I
Transparenta informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante

ART. 1
(1) În vederea descurajarii acumularii de arierate bugetare de cãtre contribuabili, persoane juridice, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale, Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate şi autoritãţile administraţiei publice locale, dupã caz, au obligaţia de a aduce la cunostinta publica lista contribuabililor, cu excepţia microintreprinderilor, astfel cum sunt definite prin <>Ordonanta Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, cu modificãrile ulterioare, care înregistreazã obligaţii restante la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurãri sociale de sãnãtate şi la bugetele locale, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, totalul obligaţiilor bugetare datorate în anii fiscali precedenti în care s-au înregistrat obligaţii restante, cuantumul obligaţiilor restante, precum şi modalitatea de colectare a acestora aplicatã de organele competente ale autoritãţilor publice sus-menţionate.
(2) Lista contribuabililor şi informaţiile prevãzute la alin. (1) se aduc la cunostinta publica pe pagina proprie de Internet a fiecãreia dintre instituţiile şi autoritãţile publice respective sau prin alte mijloace, dupã caz.
ART. 2
Înainte de a fi aduse la cunostinta publica, sumele reprezentând obligaţii bugetare restante vor fi notificate debitorilor de cãtre organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi ale autoritãţilor administraţiei publice locale, dupã caz, unde aceştia sunt înregistraţi ca plãtitori de impozite şi taxe. În cazul contribuabililor cu sucursale şi puncte de lucru, notificarea se face contribuabililor persoane juridice atât pentru activitatea proprie, cat şi pentru cea a sucursalelor şi a punctelor de lucru.
ART. 3
(1) Actualizarea listei debitorilor şi a obligaţiilor restante înregistrate de cãtre aceştia se face trimestrial, pana în ultima zi a primei luni din trimestrul urmãtor celui de raportare.
(2) În termen de 15 zile de la achitarea integrala a obligaţiilor datorate Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi autoritãţilor administraţiei publice locale, dupã caz, fiecare creditor bugetar opereazã modificãrile la fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii.
ART. 4
(1) Prevederile prezentului titlu nu se aplica persoanelor juridice în privinta cãrora a fost declansata procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, reglementatã de <>Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Obligaţiile bugetare stabilite prin titluri de creanta impotriva cãrora contribuabilul a exercitat cãile de atac prevãzute de lege nu sunt fãcute publice pana la soluţionarea cãilor de atac.
ART. 5
(1) În termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a comunica Ministerului Muncii şi Solidaritãţii Sociale, Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi autoritãţilor administraţiei publice locale lista contribuabililor mari cãrora li se aplica prevederile prezentului titlu.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi va fi publicatã lista contribuabililor mari care înregistreazã obligaţii bugetare restante la 31 decembrie 2002. Pentru obligaţiile bugetare restante înregistrate la aceeaşi data de cãtre ceilalţi contribuabili, lista va fi publicatã în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
(3) În termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale, Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate şi Ministerul Administraţiei Publice emit instrucţiuni de aplicare.

TITLUL II
Transparenta în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 6
(1) Prezentul titlu stabileşte obiectivele, principiile, termenii şi condiţiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informaţiile şi serviciile publice şi furnizarea acestora, precum şi regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenţei informaţiilor şi serviciilor publice ca parte integrantã a reformei administraţiei publice.
(2) Autoritãţile administraţiei publice vor furniza informaţiile şi serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile traditionale.
ART. 7
Obiectivele prezentului titlu sunt urmãtoarele:
a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei şi a coruptiei la nivelul instituţiilor publice;
b) creşterea gradului de transparenta a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice;
c) îmbunãtãţirea accesului la informaţii şi servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la informaţiile de interes public;
d) eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghiseu şi cetãţean sau agentul economic;
e) furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;
f) întãrirea capacitãţii administrative a instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o maniera transparenta, de informaţii şi servicii publice;
g) promovarea colaborãrii dintre instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;
h) redefinirea relatiei între cetãţean şi administraţia publica, respectiv între mediul de afaceri şi administraţia publica, în sensul facilitãrii accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice, prin intermediul tehnologiei informatiei;
i) promovarea utilizãrii Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice.
ART. 8
(1) Principiile care stau la baza furnizarii de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice sunt:
a) transparenta în furnizarea de informaţii şi servicii publice;
b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informaţii şi servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;
c) eficienta utilizãrii fondurilor publice;
d) confidenţialitatea, respectiv garantarea protejãrii secretului datelor cu caracter personal;
e) garantarea disponibilitatii informaţiilor şi a serviciilor publice.
(2) Autoritãţile administraţiei publice au obligaţia sa asigure respectarea principiilor prevãzute la alin. (1) în relaţia cu persoanele fizice sau juridice interesate sa utilizeze procedura electronica pentru accesul la informaţii şi servicii publice, precum şi pentru schimbul de informaţii.
ART. 9
(1) Prin prezentul titlu se înfiinţeazã Sistemul Electronic Naţional ca sistem informatic de utilitate publica, în scopul asigurãrii accesului la informaţii publice şi furnizarii de servicii publice cãtre persoane fizice şi juridice.
(2) Operatorii Sistemului Electronic Naţional sunt:
a) Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informatiei din subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, pentru "Sistemul e-guvernare";
b) Ministerul Administraţiei Publice, pentru "Sistemul e-administraţie";
c) autoritatea stabilitã de Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii, în condiţiile aprobate de acesta, pentru Sistemul de apãrare şi siguranta nationala.
(3) Operatorii vor lua mãsurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului Electronic Naţional şi vor asigura acţiunile de promovare a acestuia.
(4) Operatorii vor utiliza standarde şi proceduri de securitate care sa asigure un grad ridicat de fiabilitate şi siguranta a operaţiunilor desfãşurate în cadrul Sistemului Electronic Naţional, în acord cu practicile internaţionale în domeniu.
ART. 10
În cadrul Sistemului Electronic Naţional pot participa şi alte persoane fizice sau juridice, precum bãnci, notari publici, experţi, în condiţiile legii.
ART. 11
În sensul prezentului titlu, urmãtorii termeni se definesc astfel:
a) guvernare electronica este utilizarea de cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, în scopul:
1. îmbunãtãţirii accesului la informaţiile şi serviciile publice ale autoritãţilor administraţiei publice centrale;
2. eliminãrii procedurilor birocratice şi simplificarii metodologiilor de lucru;
3. îmbunãtãţirii schimbului de informaţii şi servicii între autoritãţile administraţiei publice centrale;
4. îmbunãtãţirii calitãţii serviciilor publice la nivelul administraţiei publice centrale;
b) administraţie electronica este utilizarea de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale a aplicatiilor bazate pe tehnologia informatiei, în scopul:
1. îmbunãtãţirii accesului şi furnizarii informaţiilor şi serviciilor publice ale autoritãţilor administraţiei publice locale cãtre cetãţeni;
2. eliminãrii procedurilor birocratice şi simplificarii metodologiilor de lucru;
3. îmbunãtãţirii schimbului de informaţii între componentele autoritãţilor administraţiei publice locale;
4. îmbunãtãţirii eficacitatii, eficientei şi calitãţii serviciilor publice la nivelul autoritãţilor administraţiei publice locale;
c) portalul pentru acces la servicii de guvernare electronica şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice centrale este sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, denumit în continuare "Sistem e-guvernare";
d) portalul pentru acces la servicii de administraţie electronica şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice locale este sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin Internet la adresa www.e-administraţie.ro, denumit în continuare "Sistem e-administraţie";
e) Sistemul Electronic Naţional este ansamblul unitar alcãtuit din "Sistemul e-guvernare" şi "Sistemul e-administraţie", accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro;
f) procedura electronica este modalitatea prin care o persoana fizica sau juridicã beneficiazã de facilitãţile tehnice oferite de Sistemul Electronic Naţional;
g) interactiunea unidirectionala este procedura electronica prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi tipari în vederea depunerii sau transmiterii acestora cãtre autoritãţile administraţiei publice prin mijloace traditionale;
h) interactiunea bidirectionala este procedura electronica prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi trimite cãtre autoritãţile administraţiei publice prin mijloace electronice;
i) interoperabilitatea este capacitatea sistemelor informatice, produselor-program, aplicatiilor sau serviciilor accesibile prin Sistemul Electronic Naţional de a comunica şi schimba informaţii într-o modalitate efectivã şi compatibila.
ART. 12
(1) Serviciile publice de baza ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt:
a) declararea, notificarea şi efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele şi impozitele datorate de cãtre persoane fizice şi juridice la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurãri sociale de sãnãtate şi la bugetele locale;
b) servicii de cãutare a unui loc de munca prin intermediul agentiilor de ocupare a forţei de munca, precum: evidenta locurilor de munca, evidenta şomerilor, completarea cererilor pentru gãsirea unui loc de munca, notificarea cu privire la locurile de munca disponibile;
c) servicii privind obţinerea de autorizaţii sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obţinerea certificatelor de urbanism, obţinerea autorizaţiilor de construcţie sau de desfiinţare, completarea şi transmiterea electronica a documentelor necesare eliberãrii autorizaţiilor şi certificatelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberãrii autorizaţiilor sau a certificatelor;
d) servicii privind obţinerea de licenţe de funcţionare, precum: completarea cererilor pentru obţinerea de licenţe, completarea şi transmiterea electronica a documentelor necesare eliberãrii licenţelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberãrii licenţelor;
e) servicii privind obţinerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obţinerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata;
f) servicii privind achiziţiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plati prin mijloace electronice de plata;
g) servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de menţiuni în registrul comerţului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerţului, transmiterea electronica a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberãrii autorizaţiilor legale;
h) servicii în legatura cu evidenta informatizata a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a paşapoartelor, cãrţilor de identitate şi a permiselor de conducere, notificarea schimbãrii domiciliului sau reşedinţei, transmiterea electronica a documentelor, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata, programarea în vederea eliberãrii unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmãrirea soluţionãrii reclamatiilor, publicarea listelor de documente pierdute;
i) servicii în legatura cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziţionarea unui nou vehicul, rezervarea opţionalã a numãrului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculãrii, programarea în vederea înmatriculãrii şi prezentãrii documentelor doveditoare;
j) servicii de sãnãtate publica, precum: informaţii interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unitãţi medicale, efectuarea de programari pentru servicii medicale, efectuarea de plati pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plata;
k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului naţional virtual, consultarea de cãrţi sau publicaţii în format electronic;
l) înscrierea în diferite forme de învãţãmânt, în special învãţãmântul liceal şi superior: completarea şi transmiterea electronica a cererilor de înscriere şi a documentelor;
m) servicii privind colectarea de date statistice de cãtre Institutul Naţional de Statistica, în special: notificãri cu privire la demararea anchetelor statistice, completãri de chestionare în format electronic, verificarea corelatiilor în timp real şi notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea şi publicarea datelor;
n) servicii privind înregistrarea unei asociaţii sau fundaţii, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului naţional al persoanelor juridice fãrã scop patrimonial, efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice de plata;
o) servicii privind declaraţiile vamale, precum: întocmirea şi transmiterea declaraţiilor vamale, efectuarea de plati pentru taxele şi comisioanele în vama prin mijloace electronice de plata;
p) servicii privind consultarea şi eliberarea propriului cazier fiscal;
q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al României.
(2) Prin hotãrâre a Guvernului se pot introduce în Sistemul Electronic Naţional şi alte servicii decât cele prevãzute la alin. (1).
ART. 13
Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Naţional, împreunã cu autoritãţile administraţiei publice, elaboreazã rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate şi le înainteazã Guvernului României.

CAP. 2
Procedura electronica

ART. 14
Autoritãţile administraţiei publice au obligaţia de a aplica procedura electronica prevãzutã în prezentul capitol pentru furnizarea de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice cãtre persoane fizice sau juridice.
ART. 15
Furnizarea serviciilor publice prevãzute la art. 12, prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, se realizeazã gradual, în urmãtoarele etape:
a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informaţiilor de interes public;
b) interactiunea unidirectionala;
c) interactiunea bidirectionala;
d) efectuarea de plati prin mijloace electronice de plata.
ART. 16
Dezvoltarea şi operarea Sistemului Electronic Naţional se fac în conformitate cu urmãtoarele criterii:
a) furnizarea de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice, într-o modalitate integrata, pe baza de functionalitati, şi nu pe baza competentei unei instituţii publice;
b) asigurarea accesibilitatii serviciilor şi informaţiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic Naţional;
c) accesul la serviciile şi informaţiile publice va fi integrat la nivel central, judeţean sau local prin informaţiile şi serviciile publice furnizate prin procedura electronica;
d) accesul la informaţia detinuta de mai multe instituţii publice va fi realizat astfel încât sa asigure protecţia datelor cu caracter personal, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 17
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerul Administraţiei Publice stabilesc proceduri şi norme, inclusiv cele legate de securitate, care sa asigure gradul necesar de confidenţialitate şi siguranta în utilizare, în scopul bunei desfasurari a procedurii electronice.
ART. 18
(1) Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice trebuie sa fie prezentate în forma electronica şi semnate electronic, în condiţiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic Naţional.
(2) Orice document în forma electronica trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi al primirii, în conformitate cu procedura stabilitã de operatorii Sistemului Electronic Naţional.
(3) Orice document în forma electronica trebuie confirmat la primire, cu excepţia documentelor care confirma primirea.
(4) Formatul documentului electronic, precum şi condiţiile generarii, transmiterii şi stocãrii acestuia sunt stabilite de cãtre operatorii Sistemului Electronic Naţional şi aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 19
(1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România, înfiinţat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 271/2001 , aproba proiectele din domeniul guvernarii electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autoritãţilor administraţiei publice şi supervizeaza implementarea serviciilor publice prin procedura electronica, ţinând cont de:
a) prioritãţile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu;
b) planificarea fondurilor şi controlul investiţiilor realizate în domeniul tehnologiei informatiei;
c) securitatea informaţiilor;
d) protecţia datelor cu caracter personal;
e) accesibilitatea, diseminarea şi modul de conservare a informaţiilor publice;
f) accesibilitatea tehnologiei informatiei pentru persoanele cu handicap;
g) alte elemente legate de guvernare electronica.
(2) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România exercita şi urmãtoarele atribuţii:
a) propune alocarea resurselor necesare dezvoltãrii şi administrãrii efective a iniţiativelor de guvernare electronica;
b) recomanda adaptari ale strategiei şi prioritatilor naţionale cu privire la guvernarea electronica;
c) promoveazã utilizarea inovatiei în domeniul tehnologiei informatiei de cãtre autoritãţile administraţiei publice, iniţiative ce implica cooperarea între mai multe autoritãţi publice, prin sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de cercetare şi a utilizãrii tehnologiei informatiei;
d) monitorizeazã modul de implementare a proiectelor de tehnologia informatiei, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi al Ministerului Administraţiei Publice;
e) coordoneazã, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice centrale, în scopul furnizarii de servicii de guvernare electronica, şi va urmãri eficientizarea utilizãrii tehnologiei informatiei de cãtre instituţiile publice ale administraţiei publice centrale;
f) coordoneazã, prin intermediul Ministerului Administraţiei Publice şi Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice locale, în scopul furnizarii de servicii de administraţie electronica, şi va urmãri eficientizarea utilizãrii tehnologiei informatiei de cãtre instituţiile publice ale administraţiei publice locale;
g) coordoneazã activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei în stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandãri în domeniul tehnologiei informatiei privind eficienta şi securitatea sistemelor de guvernare electronica;
h) coordoneazã activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Administraţiei Publice în stabilirea politicilor care vor contribui la adaptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandãri în domeniul tehnologiei informatiei privind interconectivitatea şi interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronica şi a bazelor de date aferente.
ART. 20
(1) În scopul acoperirii costurilor de operare şi utilizare a Sistemului Electronic Naţional, fiecare persoana juridicã ce utilizeazã procedura electronica pentru obţinerea de servicii trebuie sa plãteascã, dupã caz, operatorilor Sistemului Electronic Naţional un tarif anual de utilizare.
(2) Cuantumul tarifului de utilizare şi categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Obligaţia de plata a tarifului de utilizare prevãzut la alin. (1) se naşte în momentul înregistrãrii în sistem.
(4) Persoanele fizice şi instituţiile publice nu datoreazã tarife de utilizare.
(5) Tariful prevãzut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic Naţional.
ART. 21
Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic Naţional, în conformitate cu prioritãţile şi direcţiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România.
ART. 22
În fiecare an, pana la data de 31 martie, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Informaţiilor Publice vor inainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informatiei în România, un raport cu privire la stadiul furnizarii de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice.

CAP. 3
Condiţii de participare la procedura electronica

ART. 23
Orice persoana fizica sau juridicã are dreptul de a accesa prin procedura electronica, în condiţiile <>Legii nr. 544/2001 şi ale prezentului titlu, informaţiile şi serviciile publice.
ART. 24
(1) Participarea la procedura electronica se poate face numai dupã înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.
(2) Condiţiile şi procedura de înregistrare se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Orice persoana fizica sau juridicã din România are dreptul sa solicite înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.
(4) Toate autoritãţile administraţiei publice au obligaţia sa se înregistreze şi sa utilizeze Sistemul Electronic Naţional.

CAP. 4
Implementarea Sistemului Electronic Naţional

ART. 25
(1) Prin hotãrâre a Guvernului se stabilesc autoritãţile administraţiei publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum şi formularele administrative şi serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronica.
(2) Înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional a autoritãţilor administraţiei publice interesate sa participe la procedura electronica se realizeazã gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 26
În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice va transmite Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Administraţiei Publice formularele administrative tipizate care se utilizeazã în raporturile cu persoanele fizice şi juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic Naţional.
ART. 27
(1) În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice are obligaţia de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25.
(2) În termen de 12 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanta cu sistemele informatice existente în cadrul acestora.
(3) În termen de 24 de luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice locale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanta cu resursele şi sistemele informatice existente în cadrul acestora.
ART. 28
(1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autoritãţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la existenta unei pagini proprii de Internet, prin care informaţiile publice şi serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autoritãţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la sistemele informatice existente în cadrul acestora şi la serviciile publice oferite prin intermediul acestora, precum şi la categoriile de utilizatori cãrora li se adreseazã.
ART. 29
În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice, stabilitã conform art. 25, are obligaţia de a-şi crea o pagina proprie de Internet.
ART. 30
Realizarea paginilor de Internet ale autoritãţilor administraţiei publice se face având în vedere urmãtoarele criterii de performanta:
a) viteza de regasire a informaţiilor;
b) accesibilitatea şi disponibilitatea informaţiilor şi serviciilor publice oferite;
c) relevanta informatiei prezentate;
d) structurarea informaţiilor;
e) existenta unor mãsuri pentru protecţia datelor cu caracter personal;
f) existenta unor mãsuri de securitate pentru protejarea informatiei.

CAP. 5
Dispoziţii finale

ART. 31
Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic Naţional, în funcţie de gradul de dezvoltare a tehnologiei şi de cerinţele de securitate necesare.
ART. 32
(1) Ministerul Administraţiei Publice va infiinta, pana la data de 31 ianuarie 2004, prin hotãrâre a Guvernului, Centrul Informatic Naţional al Ministerului Administraţiei Publice, care va întreţine, dezvolta şi promova "Sistemul e-administraţie".
(2) Începând cu data de 1 februarie 2004, operatorul "Sistemului e-administraţie" este Centrul Informatic Naţional al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului Administraţiei Publice.
ART. 33
Prevederile prezentului titlu intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

TITLUL III
Prevenirea şi combaterea criminalitatii informatice

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 34
Prezentul titlu reglementeazã prevenirea şi combaterea criminalitatii informatice, prin mãsuri specifice de prevenire, descoperire şi sancţionare a infracţiunilor sãvârşite prin intermediul sistemelor informatice, asigurându-se respectarea drepturilor omului şi protecţia datelor personale.
ART. 35
(1) În prezentul titlu, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtorul înţeles:
a) prin sistem informatic se înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în relatie funcţionalã, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automatã a datelor, cu ajutorul unui program informatic;
b) prin prelucrare automatã a datelor se înţelege procesul prin care datele dintr-un sistem informatic sunt prelucrate prin intermediul unui program informatic;
c) prin program informatic se înţelege un ansamblu de instrucţiuni care pot fi executate de un sistem informatic în vederea obţinerii unui rezultat determinat;
d) prin date informatice se înţelege orice reprezentare a unor fapte, informaţii sau concepte într-o forma care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic. În aceasta categorie se include şi orice program informatic care poate determina realizarea unei funcţii de cãtre un sistem informatic;
e) prin furnizor de servicii se înţelege:
1. orice persoana fizica sau juridicã ce oferã utilizatorilor posibilitatea de a comunica prin intermediul sistemelor informatice;
2. orice alta persoana fizica sau juridicã ce prelucreaza sau stocheaza date informatice pentru persoanele prevãzute la pct. 1 şi pentru utilizatorii serviciilor oferite de acestea;
f) prin date referitoare la traficul informaţional se înţelege orice date informatice referitoare la o comunicare realizatã printr-un sistem informatic şi produse de acesta, care reprezintã o parte din lantul de comunicare, indicând originea, destinaţia, ruta, ora, data, mãrimea, volumul şi durata comunicãrii, precum şi tipul serviciului utilizat pentru comunicare;
g) prin date referitoare la utilizatori se înţelege orice informaţie care poate conduce la identificarea unui utilizator, incluzând tipul de comunicaţie şi serviciul folosit, adresa poştalã, adresa geograficã, numere de telefon sau alte numere de acces şi modalitatea de plata a serviciului respectiv, precum şi orice alte date care pot conduce la identificarea utilizatorului;
h) prin mãsuri de securitate se înţelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate cu ajutorul cãrora accesul la un sistem informatic este restrictionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori;
i) prin materiale pornografice cu minori se înţelege orice material care prezintã un minor având un comportament sexual explicit sau o persoana majorã care este prezentatã ca un minor având un comportament sexual explicit ori imagini care, deşi nu prezintã o persoana realã, simuleazã, în mod credibil, un minor având un comportament sexual explicit.
(2) În sensul prezentului titlu, acţioneazã fãrã drept persoana care se afla în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) nu este autorizata, în temeiul legii sau al unui contract;
b) depãşeşte limitele autorizãrii;
c) nu are permisiunea, din partea persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, sa o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfasura cercetãri ştiinţifice sau de a efectua orice alta operaţiune într-un sistem informatic.

CAP. 2
Prevenirea criminalitatii informatice

ART. 36
Pentru asigurarea securitãţii sistemelor informatice şi a protecţiei datelor personale, autoritãţile şi instituţiile publice cu competente în domeniu, furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societãţii civile desfãşoarã activitãţi comune şi programe de prevenire a criminalitatii informatice.
ART. 37
Autoritãţile şi instituţiile publice cu competente în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societãţii civile promoveazã politici, practici, mãsuri, proceduri şi standarde minime de securitate a sistemelor informatice.
ART. 38
Autoritãţile şi instituţiile publice cu competente în domeniu, în cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societãţii civile organizeazã campanii de informare privind criminalitatea informatica şi riscurile la care sunt expusi utilizatorii de sisteme informatice.
ART. 39
(1) Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Serviciul Roman de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe constituie şi actualizeazã continuu baze de date privind criminalitatea informatica.
(2) Institutul Naţional de Criminologie din subordinea Ministerului Justiţiei efectueazã studii periodice în scopul identificarii cauzelor care determina şi a condiţiilor ce favorizeazã criminalitatea informatica.
ART. 40
Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informatiei, Serviciul Roman de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe desfãşoarã programe speciale de pregãtire şi perfecţionare a personalului cu atribuţii în prevenirea şi combaterea criminalitatii informatice.
ART. 41
Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restrictionat pentru anumite categorii de utilizatori au obligaţia de a avertiza utilizatorii cu privire la condiţiile legale de acces şi utilizare, precum şi cu privire la consecinţele juridice ale accesului fãrã drept la aceste sisteme informatice. Avertizarea trebuie sa fie accesibila oricãrui utilizator.

CAP. 3
Infracţiuni şi contravenţii

SECŢIUNEA 1
Infracţiuni contra confidenţialitãţii şi integritãţii datelor şi sistemelor informatice

ART. 42
(1) Accesul, fãrã drept, la un sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Fapta prevãzutã la alin. (1), sãvârşitã în scopul obţinerii de date informatice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(3) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) sau (2) este sãvârşitã prin încãlcarea mãsurilor de securitate, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani.
ART. 43
(1) Interceptarea, fãrã drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publica şi care este destinatã unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectueazã în cadrul unui sistem informatic constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã şi interceptarea, fãrã drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic ce conţine date informatice care nu sunt publice.
ART. 44
(1) Fapta de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori de a restrictiona accesul la aceste date, fãrã drept, constituie infracţiune şi de pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
(3) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (2) se sancţioneazã şi transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice.
ART. 45
Fapta de a perturba grav, fãrã drept, funcţionarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ştergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restrictionarea accesului la aceste date constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani.
ART. 46
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani:
a) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice alta forma, fãrã drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul sãvârşirii uneia dintre infracţiunile prevãzute la art. 42-45;
b) fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice alta forma, fãrã drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic în scopul sãvârşirii uneia dintre infracţiunile prevãzute la art. 42-45.
(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã şi deţinerea, fãrã drept, a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre cele prevãzute la alin. (1) în scopul sãvârşirii uneia dintre infracţiunile prevãzute la art. 42-45.
ART. 47
Tentativa infracţiunilor prevãzute la art. 42-46 se pedepseşte.

SECŢIUNEA a 2-a
Infracţiuni informatice

ART. 48
Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fãrã drept, date informatice ori de a restrictiona, fãrã drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzãtoare adevãrului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
ART. 49
Fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a functionarii unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
ART. 50
Tentativa infracţiunilor prevãzute la art. 48 şi 49 se pedepseşte.

SECŢIUNEA a 3-a
Pornografia infantila prin sisteme informatice

ART. 51
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi producerea în vederea rãspândirii, oferirea sau punerea la dispoziţie, rãspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori deţinerea, fãrã drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice.
(2) Tentativa se pedepseşte.

SECŢIUNEA a 4-a
Contravenţii

ART. 52
Nerespectarea obligaţiei prevãzute la art. 41 constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.
ART. 53
(1) Constatarea contravenţiei prevãzute la art. 52 şi aplicarea sancţiunii se fac de cãtre personalul împuternicit în acest scop de cãtre ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei, precum şi de cãtre personalul special abilitat din cadrul Ministerului de Interne.
(2) Contravenţiei prevãzute la <>art. 52 îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare.

CAP. 4
Dispoziţii procedurale

ART. 54
(1) În cazuri urgente şi temeinic justificate, dacã exista date sau indicii temeinice cu privire la pregãtirea sau sãvârşirea unei infracţiuni prin intermediul sistemelor informatice, în scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorilor, se poate dispune conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informaţional, fata de care exista pericolul distrugerii ori alterarii.
(2) În cursul urmãririi penale conservarea se dispune de procuror, prin ordonanta motivatã, la cererea organului de cercetare penalã sau din oficiu, iar în cursul judecaţii, de instanta prin încheiere.
(3) Mãsura prevãzutã la alin.(1) se dispune pe o durata ce nu poate depãşi 90 de zile şi poate fi prelungitã, o singura data, cu o perioada ce nu poate depãşi 30 de zile.
(4) Ordonanta procurorului sau încheierea instanţei se transmite, de îndatã, oricãrui furnizor de servicii sau oricãrei persoane în posesia cãreia se afla datele prevãzute la alin. (1), aceasta fiind obligatã sa le conserve imediat, în condiţii de confidenţialitate.
(5) În cazul în care datele referitoare la traficul informaţional se afla în posesia mai multor furnizori de servicii, furnizorul de servicii prevãzut la alin. (4) are obligaţia de a pune, de îndatã, la dispoziţia organului de urmãrire penalã sau a instanţei informaţiile necesare identificarii celorlalţi furnizori de servicii, în vederea cunoaşterii tuturor elementelor din lantul de comunicare folosit.
(6) Pana la terminarea urmãririi penale, procurorul este obligat sa încunoştinţeze, în scris, persoanele fata de care se efectueazã urmãrirea penalã şi ale cãror date au fost conservate.
ART. 55
(1) În termenul prevãzut la art. 54 alin. (3) procurorul, pe baza autorizaţiei motivate a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel sau, dupã caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, ori instanta de judecata dispune cu privire la ridicarea obiectelor care conţin date informatice, date referitoare la traficul informaţional sau date referitoare la utilizatori, de la persoana sau furnizorul de servicii care le deţine, în vederea efectuãrii de copii, care pot servi ca mijloc de proba.
(2) Dacã obiectele care conţin datele informatice sau datele referitoare la traficul informaţional nu sunt puse de bunãvoie la dispoziţia organelor judiciare pentru efectuarea de copii, procurorul prevãzut la alin. (1) sau instanta de judecata dispune ridicarea silitã. În cursul judecaţii, dispoziţia de ridicare silitã se comunica procurorului, care ia mãsuri de aducere la îndeplinire, prin organul de cercetare penalã.
(3) Copiile prevãzute la alin. (1) se realizeazã cu mijloace tehnice şi proceduri adecvate de natura sa asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.
ART. 56
(1) Ori de câte ori pentru descoperirea şi strângerea probelor este necesarã cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, organul competent prevãzut de lege poate dispune efectuarea unei perchezitii.
(2) Dacã organul de urmãrire penalã sau instanta de judecata apreciazã ca ridicarea obiectelor care conţin datele prevãzute la alin. (1) ar afecta grav desfãşurarea activitãţii persoanelor care deţin aceste obiecte, poate dispune efectuarea de copii, care pot servi ca mijloc de proba şi care se realizeazã potrivit art. 55 alin. (3).
(3) În cazul în care, cu ocazia cercetãrii unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constata ca datele informatice cautate sunt cuprinse într-un alt sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice şi sunt accesibile din sistemul sau suportul iniţial, se poate dispune, de îndatã, autorizarea efectuãrii percheziţiei în vederea cercetãrii tuturor sistemelor informatice sau suporturilor de stocare a datelor informatice cautate.
(4) Dispoziţiile din Codul de procedura penalã referitoare la efectuarea percheziţiei domiciliare se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 57
(1) Accesul într-un sistem informatic, precum şi interceptarea şi înregistrarea comunicãrilor desfãşurate prin intermediul sistemelor informatice se efectueazã când sunt utile pentru aflarea adevãrului, iar stabilirea situaţiei de fapt sau identificarea faptuitorilor nu poate fi realizatã în baza altor probe.
(2) Mãsurile prevãzute la alin. (1) se realizeazã cu autorizarea motivatã a procurorului anume desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel sau, dupã caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie ori de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, de cãtre organele de cercetare penalã, cu sprijinul unor persoane specializate, care sunt obligate sa pãstreze secretul operaţiunii efectuate.
(3) Autorizaţia prevãzutã la alin. (2) se da pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depãşi 30 de zile. Durata maxima a mãsurii autorizate nu poate depãşi 4 luni.
(4) Pana la terminarea urmãririi penale, procurorul este obligat sa încunoştinţeze în scris persoanele fata de care s-au dispus mãsurile prevãzute la alin. (1).
(5) Dispoziţiile Codului de procedura penalã referitoare la înregistrãrile audio sau video se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 58
Dispoziţiile prezentului capitol se aplica în urmãrirea penalã sau judecarea cauzelor privind infracţiunile prevãzute în prezentul titlu şi a oricãror alte infracţiuni sãvârşite prin intermediul sistemelor informatice.
ART. 59
În cazul infracţiunilor prevãzute în prezentul titlu şi al oricãror alte infracţiuni sãvârşite prin intermediul sistemelor informatice, pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscãrii speciale prevãzute la art. 118 din Codul penal se pot lua mãsurile asiguratorii prevãzute de Codul de procedura penalã.

CAP. 5
Cooperare internationala

ART. 60
(1) Autoritãţile judiciare romane coopereazã în mod direct, în condiţiile legii şi cu respectarea obligaţiilor decurgând din instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, cu instituţiile având atribuţii similare din alte state, precum şi cu organizaţiile internaţionale specializate în domeniu.
(2) Cooperarea, care se organizeazã şi se desfãşoarã potrivit alin. (1), poate avea ca obiect, dupã caz, asistenta judiciarã internationala în materie penalã, extrãdarea, identificarea, blocarea, sechestrarea şi confiscarea produselor şi instrumentelor infracţiunii, desfãşurarea anchetelor comune, schimbul de informaţii, asistenta tehnica sau de alta natura pentru culegerea şi analiza informaţiilor, formarea personalului de specialitate, precum şi alte asemenea activitãţi.
ART. 61
(1) La solicitarea autoritãţilor competente romane sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfasura anchete comune, în vederea prevenirii şi combaterii criminalitatii informatice.
(2) Anchetele comune prevãzute la alin. (1) se desfãşoarã în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale încheiate de autoritãţile competente.
(3) Reprezentanţii autoritãţilor competente romane pot participa la anchete comune desfãşurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislatiilor acestora.
ART. 62
(1) Pentru asigurarea cooperãrii internaţionale imediate şi permanente în domeniul combaterii criminalitatii informatice se înfiinţeazã, în cadrul Sectiei de Combatere a Criminalitatii Organizate şi Antidrog din Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, Serviciul de combatere a criminalitatii informatice, ca punct de contact disponibil permanent.
(2) Serviciul de combatere a criminalitatii informatice are urmãtoarele atribuţii:
a) acorda asistenta de specialitate şi oferã date despre legislaţia romana în materie punctelor de contact similare din alte state;
b) dispune conservarea imediata a datelor, precum şi ridicarea obiectelor care conţin datele informatice sau datele referitoare la traficul informaţional solicitate de o autoritate strãinã competenta;
c) executa sau faciliteazã executarea, potrivit legii, a comisiilor rogatorii solicitate în cauze privind combaterea criminalitatii informatice, cooperand cu toate autoritãţile romane competente.
ART. 63
(1) În cadrul cooperãrii internaţionale, autoritãţile strãine competente pot solicita Serviciului de combatere a criminalitatii informatice conservarea imediata a datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informaţional, existente într-un sistem informatic de pe teritoriul României, cu privire la care autoritatea strãinã urmeazã sa formuleze o cerere de asistenta judiciarã internationala în materie penalã.
(2) Cererea de conservare imediata prevãzutã la alin. (1) cuprinde urmãtoarele:
a) autoritatea care solicita conservarea;
b) o scurta prezentare a faptelor care fac obiectul urmãririi penale şi încadrarea juridicã a acestora;
c) datele informatice care se solicita a fi conservate;
d) orice informaţie disponibilã, necesarã pentru identificarea deţinãtorului de date informatice şi a localizarii sistemului informatic;
e) utilitatea datelor informatice şi necesitatea conservãrii lor;
f) intenţia autoritãţii strãine de a formula o cerere de asistenta judiciarã internationala în materie penalã.
(3) Cererea de conservare se executa potrivit art. 54 pentru o perioada care nu poate fi mai mica de 60 de zile şi este valabilã pana la luarea unei decizii de cãtre autoritãţile romane competente cu privire la cererea de asistenta judiciarã internationala în materie penalã.
ART. 64
Dacã în executarea cererii formulate potrivit art. 63 alin. (1) se constata ca un furnizor de servicii al altui stat este în posesia unor date referitoare la traficul informaţional, Serviciul de combatere a criminalitatii informatice va informa de îndatã despre aceasta autoritatea strãinã solicitanta, comunicând totodatã informaţiile necesare identificarii respectivului furnizor de servicii.
ART. 65
(1) O autoritate strãinã competenta poate avea acces la sursele publice romane de date informatice publice, fãrã a fi necesarã formularea unei solicitãri în acest sens cãtre autoritãţile romane.
(2) O autoritate strãinã competenta poate avea acces sau poate primi, prin intermediul unui sistem informatic existent pe teritoriul sau, date informatice stocate în România, dacã are aprobarea persoanei autorizate, potrivit legii, sa le punã la dispoziţie prin intermediul acelui sistem informatic, fãrã a fi necesarã formularea unei solicitãri în acest sens cãtre autoritãţile romane.
ART. 66
Autoritãţile romane competente pot transmite, din oficiu, autoritãţilor strãine competente, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal, informaţiile şi datele deţinute, necesare pentru descoperirea infracţiunilor sãvârşite prin intermediul sistemelor informatice sau pentru soluţionarea de cãtre autoritãţile strãine competente a cauzelor referitoare la aceste infracţiuni.
ART. 67
<>Art. 29 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 5 iulie 2002, se abroga.

TITLUL IV
Conflictul de interese şi regimul incompatibilitãţilor în exercitarea demnitatilor publice şi funcţiilor publice

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 68
Prezentul titlu reglementeazã conflictul de interese şi regimul incompatibilitãţilor ce pot interveni în exercitarea demnitatilor publice şi funcţiilor publice.
ART. 69
(1) Prevederile prezentului titlu se aplica persoanelor care exercita urmãtoarele demnitati publice şi funcţii publice:
a) Preşedinte al României;
b) deputat şi senator;
c) consilier prezidential şi consilier de stat din Administraţia Prezidentiala;
d) prim-ministru, ministru, ministru delegat, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora, prefect şi subprefect;
e) magistraţi;
f) aleşi locali;
g) funcţionari publici.
(2) Funcţiile asimilate celor de ministru, secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul unor autoritãţi publice centrale sunt cele prevãzute în actele normative privind organizarea şi funcţionarea acestor autoritãţi.
(3) Prin aleşi locali se înţelege primãrii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni.

CAP. 2
Conflictul de interese

SECŢIUNEA 1
Definitie şi principii

ART. 70
Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercita o demnitate publica sau o funcţie publica are un interes personal de natura patrimonialã, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
ART. 71
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnitatilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenta deciziei şi suprematia interesului public.

SECŢIUNEA a 2-a
Conflictul de interese în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului şi a altor funcţii publice de autoritate din administraţia publica centrala şi localã

ART. 72
(1) Persoana care exercita funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligatã sa nu emita un act administrativ sau sa nu încheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentrul soţul sau ori rudele sale de gradul I.
(2) Obligaţiile prevãzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
ART. 73
(1) Încãlcarea obligaţiilor prevãzute în art. 72 alin. (1) constituie abatere administrativã, dacã nu este o fapta mai grava, potrivit legii.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate prin încãlcarea obligaţiilor prevãzute în art. 72 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolutã.
(3) Verificarea sesizarilor privind încãlcarea obligaţiilor prevãzute în art. 72 alin. (1) se face de cãtre Corpul de control al primului-ministru. Rezultatul verificãrilor se prezintã primului-ministru, care dispune, prin decizie, asupra mãsurilor ce se impun.
(4) Dacã din verificãrile efectuate potrivit alin. (3) rezulta ca cel în cauza a realizat foloase materiale prin sãvârşirea abaterii administrative prevãzute la alin. (1), primul-ministru dispune, dupã caz, sesizarea organelor de urmãrire penalã competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit <>Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.
(5) Decizia primului-ministru poate fi atacatã la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotãrârea curţii de apel este supusã recursului.
(6) Hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã sau, dupã caz, decizia primului-ministru, neatacata în termenul prevãzut la alin. (5), se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(7) Persoana care a sãvârşit o abatere administrativã constatatã potrivit alin. (3)-(6) este decãzutã din dreptul de a mai exercita o funcţie publica dintre cele prevãzute la art. 72 alin. (1) pentru o perioada de 3 ani de la data publicãrii hotãrârii judecãtoreşti sau, dupã caz, a deciziei primului-ministru.
ART. 74
(1) În cazul conflictului de interese prevãzut în prezenta secţiune, primul-ministru poate fi sesizat de orice persoana sau se poate sesiza din oficiu.
(2) Persoanei care a sesizat conflictul de interese i se comunica, în scris, modul de soluţionare a sesizãrii, în termen de 30 de zile de la data soluţionãrii acesteia.
ART. 75
Persoana care se considera vãtãmatã într-un drept al sau ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevãzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecata competente, potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.

SECŢIUNEA a 3-a
Conflictul de interese privind alesii locali

ART. 76
(1) Primãrii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi sa nu emita un act administrativ sau sa nu încheie un act juridic ori sa nu emita o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul sau ori rudele sale de gradul I.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încãlcarea obligaţiilor prevãzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolutã.
(3) Dacã în urma controlului asupra legalitãţii actelor juridice încheiate sau emise de persoanele prevãzute la alin. (1) rezulta ca alesul local în cauza a realizat foloase materiale, prefectul dispune, dupã caz, sesizarea organelor de urmãrire penalã competente sau a comisiilor competente de cercetare a averii, constituite potrivit <>Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.
(4) Orice persoana interesatã poate sesiza, în scris, prefectul în legatura cu faptele prevãzute la alin. (1). Dispoziţiile alin. (3) se aplica în mod corespunzãtor.
ART. 77
Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevãzute în <>art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 78
Persoana care se considera vãtãmatã într-un drept al sau ori într-un interes legitim ca urmare a existenţei unui conflict de interese prevãzut în prezenta secţiune se poate adresa instanţei de judecata competente, potrivit legii, în funcţie de natura actului emis sau încheiat.

SECŢIUNEA a 4-a
Conflictul de interese privind functionarii publici

ART. 79
(1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacã se afla în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participa în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau ruda de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia în exercitarea funcţiei publice.
(2) În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat sa se abţinã de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi sa-l informeze de îndatã pe şeful ierarhic cãruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat sa ia mãsurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luãrii la cunostinta.
(3) În cazurile prevãzute la alin. (1), conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic cãruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauza, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregãtire şi nivel de experienta.
(4) Încãlcarea dispoziţiilor alin. (2) poate atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, administrativã, civilã ori penalã, potrivit legii.

CAP. 3
Incompatibilitãţi

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

ART. 80
Incompatibilitãţile privind demnitãţile publice şi funcţiile publice sunt cele reglementate de Constituţie, de legea aplicabilã autoritãţii sau instituţiei publice în care persoanele ce exercita o demnitate publica sau o funcţie publica îşi desfãşoarã activitatea, precum şi de dispoziţiile prezentului titlu.

SECŢIUNEA a 2-a
Incompatibilitãţi privind calitatea de parlamentar

ART. 81
(1) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilã cu exercitarea oricãrei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului.
(2) Prin funcţii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de deputat sau de senator, se înţelege funcţiile din administraţia publica asimilate celor de ministru, funcţiile de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate celor de secretar de stat şi subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcţiile din Administraţia Prezidentiala, din aparatul de lucru al Parlamentului şi al Guvernului, funcţiile de conducere specifice ministerelor, celorlalte autoritãţi şi instituţii publice, funcţiile de consilieri locali şi consilieri judeţeni, de prefecţi şi subprefecţi şi celelalte funcţii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funcţiile de primar, viceprimar şi secretar ai unitãţilor administrativ-teritoriale, funcţiile de conducere şi execuţie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi celorlalte organe din unitãţile administrativ-teritoriale şi din aparatul propriu şi serviciile publice ale consiliilor judeţene şi consiliilor locale, precum şi funcţiile care, potrivit legii, nu permit persoanelor care le deţin sa candideze în alegeri.
ART. 82
(1) Calitatea de deputat şi senator este, de asemenea, incompatibilã cu:
a) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societãţile comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituţii de credit, societãţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
b) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunãrilor generale ale actionarilor sau asociaţilor la societãţile comerciale prevãzute la lit. a);
c) funcţia de reprezentant al statului în adunãrile generale ale societãţilor comerciale prevãzute la lit. a);
d) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societãţilor naţionale;
e) calitatea de comerciant persoana fizica;
f) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
g) o funcţie publica încredinţatã de un stat strãin, cu excepţia acelor funcţii prevãzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) În mod excepţional, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la propunerea Guvernului şi cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generalã a actionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societãţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societãţilor comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituţii de credit, societãţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(3) Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
ART. 83
(1) Deputatul sau senatorul care la data intrãrii în vigoare a prezentului titlu se afla în una dintre incompatibilitãţile prevãzute de art. 81 şi 82 va informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei din care face parte.
(2) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (1), deputatul sau senatorul va opta între mandatul de parlamentar şi funcţia care genereazã incompatibilitatea, demisionand din una dintre funcţii.
(3) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (2), dacã starea de incompatibilitate continua sa existe, deputatul sau senatorul este considerat demisionat din funcţia de deputat sau de senator. Demisia se aduce la cunostinta Camerei din care face parte parlamentarul. Hotãrârea Camerei prin care se constata demisia se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Procedura de constatare a incompatibilitatii este cea prevãzutã în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Regulamentul Senatului.

SECŢIUNEA a 3-a
Incompatibilitãţi privind funcţia de membru al Guvernului şi alte funcţii publice de autoritate din administraţia publica centrala şi localã

ART. 84
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilã cu:
a) orice alta funcţie publica de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator ori a altor situaţii prevãzute de Constituţie;
b) o funcţie de reprezentare profesionalã salarizata în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;
c) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societãţile comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituţii de credit, societãţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
d) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunãrilor generale ale actionarilor sau asociaţilor la societãţile comerciale prevãzute la lit. c);
e) funcţia de reprezentant al statului în adunãrile generale ale societãţilor comerciale prevãzute la lit. c);
f) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societãţilor naţionale;
g) calitatea de comerciant persoana fizica;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) o funcţie publica încredinţatã de un stat strãin, cu excepţia acelor funcţii prevãzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) Funcţia de secretar de stat, funcţia de subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate, precum şi cu exercitarea funcţiilor prevãzute la alin. (1) lit. b)-i).
(3) În mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevãzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generalã a actionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societãţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societãţilor comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituţii de credit, societãţile de asigurare şi cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.
(4) Membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate acestora pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
ART. 85
(1) Funcţia de prefect şi subprefect este incompatibilã cu:
a) calitatea de deputat sau senator;
b) funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti;
c) funcţia de consilier local sau consilier judeţean;
d) o funcţie de reprezentare profesionalã salarizata în cadrul organizaţiilor cu scop comercial;
e) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societãţile comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituţii de credit, societãţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;
f) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunãrilor generale ale actionarilor sau asociaţilor la societãţile comerciale prevãzute la lit. e);
g) funcţia de reprezentant al statului în adunãrile generale ale societãţilor comerciale prevãzute la lit. e);
h) funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societãţilor naţionale;
i) calitatea de comerciant persoana fizica;
j) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
k) o funcţie publica încredinţatã de un stat strãin, cu excepţia acelor funcţii prevãzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.
(2) Prefectii şi subprefectii pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
ART. 86
(1) Persoana care exercita una dintre funcţiile publice de autoritate prevãzute la art. 84 şi 85 este obligatã, la data depunerii jurãmântului sau, dupã caz, la data numirii în funcţie, sa declare ca nu se afla în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute de lege.
(2) În cazul în care, în timpul exercitãrii funcţiei publice de autoritate prevãzute la art. 84 şi 85, apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute de lege, se procedeazã dupã cum urmeazã:
a) pentru funcţia de prim-ministru, ministru şi ministru delegat, se aplica dispoziţiile corespunzãtoare din <>Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor;
b) pentru funcţia de secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora, precum şi pentru funcţia de prefect şi subprefect, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administraţiei publice, care îl va informa pe primul-ministru, pentru a dispune mãsurile necesare.

SECŢIUNEA a 4-a
Incompatibilitãţi privind alesii locali

ART. 87
(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilã cu:
a) funcţia de consilier local;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de munca, indiferent de durata acestuia;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societãţile comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituţii de credit, societãţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societãţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunãrilor generale ale actionarilor sau asociaţilor la o societate comercialã;
f) funcţia de reprezentant al unitãţii administrativ-teritoriale în adunãrile generale ale societãţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generalã a unei societãţi comerciale de interes naţional;
g) calitatea de comerciant persoana fizica;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) calitatea de deputat sau senator;
j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta funcţie asimilatã acestora;
k) orice alte funcţii publice sau activitãţi remunerate, în ţara sau în strãinãtate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.
(2) Primãrii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti nu pot deţine, pe durata exercitãrii mandatului, funcţia de consilier judeţean.
(3) Primãrii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
ART. 88
(1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilã cu:
a) funcţia de primar sau viceprimar;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de munca în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societãţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societãţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorialã respectiva;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunãrilor generale ale actionarilor sau asociaţilor la o societate comercialã de interes local ori la o societate comercialã de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorialã respectiva;
f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercialã care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorialã respectiva;
g) calitatea de deputat sau senator;
h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora.
(2) O persoana nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean.
ART. 89
(1) Calitatea de ales local este incompatibilã şi cu calitatea de acţionar semnificativ la o societate comercialã înfiinţatã de consiliul local, respectiv de consiliul judeţean.
(2) Incompatibilitatea exista şi în situaţia în care soţul sau rudele de gradul I ale alesului local deţin calitatea de acţionar semnificativ la unul dintre agenţii economici prevãzuţi la alin. (1).
(3) Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercita drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintã cel puţin 10% din capitalul social sau îi conferã cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generalã.
ART. 90
(1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor ori alte funcţii de conducere, precum şi calitatea de acţionar sau asociat la societãţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitãţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestãri de servicii, de executare de lucrãri, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritãţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societãţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi în cazul în care funcţiile sau calitãţile respective sunt deţinute de soţul sau rudele de gradul I ale alesului local.
ART. 91
(1) Starea de incompatibilitate intervine numai dupã validarea mandatului, iar în cazul prevãzut la art. 88 alin. (2), dupã validarea celui de-al doilea mandat, respectiv dupã numirea sau angajarea alesului local, ulterior validãrii mandatului, într-o funcţie incompatibilã cu cea de ales local.
(2) În cazul prevãzut la art. 89, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, soţul sau ruda de gradul I a acestuia devin acţionari.
(3) Alesul local poate renunţa la funcţia detinuta înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în aceasta funcţie. Alesul local care devine incompatibil prin aplicarea prevederilor prezentei secţiuni este obligat sa demisioneze din una dintre funcţiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(4) În situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţa la una dintre cele doua funcţii incompatibile în termenul prevãzut la alin. (3), prefectul va emite un ordin prin care constata încetarea de drept a mandatului de ales local la data implinirii termenului de 15 zile sau, dupã caz, 60 de zile, la propunerea secretarului unitãţii administrativ-teritoriale. Orice persoana poate sesiza secretarul unitãţii administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.
(6) În cazul primarilor, prefectul va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar, iar în cazul consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, se va proceda la validarea mandatului unui supleant, potrivit prevederilor <>Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 92
(1) Încãlcarea dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a mandatului de ales local la data încheierii contractelor.
(2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au contracte încheiate cu încãlcarea art. 90 au obligaţia ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sa renunţe la contractele încheiate. Orice persoana poate sesiza secretarul unitãţii administrativ-teritoriale.
(3) Încãlcarea obligaţiei prevãzute la alin. (2) atrage încetarea de drept a mandatului de ales local.
(4) Constatarea încetãrii mandatului de consilier local sau consilier judeţean se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unitãţii administrativ-teritoriale.
(5) Ordinul emis de prefect potrivit alin. (4) poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.
(6) Prevederile alin. (1) şi (3) nu se aplica dacã, pana la emiterea ordinului de cãtre prefect, se face dovada ca încãlcarea dispoziţiilor art. 90 a încetat.
ART. 93
(1) Prevederile art. 90 se aplica şi persoanelor încadrate cu contract individual de munca în aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judeţean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societãţile înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.
(2) Încãlcarea de cãtre persoanele prevãzute la alin. (1) a dispoziţiilor art. 90 atrage încetarea de drept a raporturilor de munca.
(3) Constatarea încetãrii raporturilor de munca se face prin ordin sau dispoziţie a conducãtorilor autoritãţilor publice sau ai agenţilor economici prevãzuţi la alin. (1). Prevederile art. 92 alin. (6) se aplica în mod corespunzãtor.

SECŢIUNEA a 5-a
Incompatibilitãţi privind functionarii publici

ART. 94
(1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilã cu orice alta funcţie publica decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publica.
(2) Functionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfasura alte activitãţi, remunerate sau neremunerate, dupã cum urmeazã:
a) în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publica, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societãţilor comerciale ori în alte unitãţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoana fizica autorizata;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
(3) Functionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfãşurat activitãţi de monitorizare şi control cu privire la societãţi comerciale sau alte unitãţi cu scop lucrativ de natura celor prevãzute la alin. (2) lit. c) nu pot sa-şi desfãşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţa de specialitate la aceste societãţi timp de 3 ani dupã ieşirea din corpul funcţionarilor publici.
(4) Functionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legatura cu funcţia publica pe care o exercita.
(5) În situaţia prevãzutã la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reincadrat în funcţia publica detinuta sau într-o funcţie similarã.
ART. 95
(1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care functionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi în cazul în care şeful ierarhic direct are calitatea de demnitar.
(3) Persoanele care se afla în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.
(4) Orice persoana poate sesiza existenta situaţiilor prevãzute la alin. (1) sau (2).
(5) Situaţiile prevãzute la alin. (1) şi neîndeplinirea obligaţiei prevãzute la alin. (3) se constata de cãtre şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre functionarii publici soţi sau rude de gradul I.
(6) Situaţiile prevãzute la alin. (2) şi neîndeplinirea obligaţiei prevãzute la alin. (3) se constata, dupã caz, de cãtre primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau ruda de gradul I.
ART. 96
(1) Functionarii publici pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
(2) În situaţia funcţionarilor publici care desfãşoarã activitãţile prevãzute la alin. (1), documentele care alcãtuiesc dosarul profesional sunt gestionate de cãtre autoritatea sau instituţia publica la care aceştia sunt numiţi.
ART. 97
(1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilã sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publica.
(2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspenda:
a) pe durata campaniei electorale, pana în ziua ulterioara alegerilor, dacã nu este ales;
b) pana la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publica, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.
ART. 98
(1) Functionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis sa fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi sa exprime sau sa apere în mod public poziţiile unui partid politic.
(3) Functionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria inaltilor funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţia publica.

CAP. 4
Alte conflicte de interese şi incompatibilitãţi

ART. 99
(1) Persoanelor care exercita urmãtoarele demnitati publice şi funcţii publice de autoritate din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:
a) membrii Curţii de Conturi;
b) preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;
c) Avocatul Poporului şi adjunctii sãi;
d) membrii Consiliului Concurentei;
e) membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consilului de administraţie şi angajaţii cu funcţii de conducere ai Bãncii Naţionale a României;
g) directorul Serviciului Roman de Informaţii, prim-adjunctul şi adjunctii sãi;
h) directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjunctii sãi;
i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor;
j) membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;
k) membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societãţii Romane de Radiodifuziune şi Societãţii Romane de Televiziune;
l) membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii;
m) directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presa ROMPRES
li se aplica dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilitãţilor prevãzut în prezentul titlu pentru miniştri şi, respectiv, secretari de stat, precum şi incompatibilitãţile prevãzute în legi speciale.
(2) Persoanele prevãzute la alin. (1) pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
(3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplica în mod corespunzãtor şi persoanelor prevãzute la alin. (1) de cãtre comisiile de specialitate ale Parlamentului.
(4) Persoanele care ocupa demnitãţile publice şi funcţiile publice de autoritate din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor prevãzute la alin. (1), dacã se afla într-un caz de incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului.
(5) În termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (4), persoanele care exercita demnitãţile publice şi funcţiile publice prevãzute la alin. (1) vor opta între aceste funcţii şi cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionand din funcţia care a generat cazul de incompatibilitate.
(6) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (5), dacã starea de incompatibilitate continua sa existe, persoana care ocupa funcţia sau demnitatea publica este consideratã demisionata din aceasta funcţie. Demisia se aduce la cunostinta Camerei Deputaţilor şi, respectiv, Senatului. Hotãrârea Camerei prin care se constata demisia se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 100
(1) Consilierilor prezidentiali şi consilierilor de stat din Administraţia Prezidentiala li se aplica dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilitãţilor prevãzut în prezentul titlu pentru miniştri şi, respectiv, secretari de stat.
(2) Consilierii prezidentiali şi consilierii de stat din Administraţia Prezidentiala pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
(3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplica în mod corespunzãtor şi persoanelor prevãzute la alin. (1) de cãtre Preşedintele României.
(4) Procedurile de constatare a incompatibilitãţilor pentru persoanele prevãzute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale.

CAP. 5
Reglementãri privind magistraţii

ART. 101
Funcţia de judecãtor şi procuror este incompatibilã cu orice alta funcţie publica sau privatã, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior.
ART. 102
Magistraţilor le este interzis:
a) sa desfãşoare activitãţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;
b) sa aibã calitatea de asociat, membru în organele de conducere, administrare sau control la societãţi civile, societãţi comerciale, inclusiv bãnci sau alte instituţii de credit, societãţi de asigurare sau financiare, companii naţionale, societãţi naţionale ori regii autonome;
c) sa desfãşoare activitãţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) sa aibã calitatea de membru al unui grup de interes economic.
ART. 103
(1) Magistraţii nu se subordoneazã scopurilor şi doctrinelor politice.
(2) Magistraţii nu pot sa facã parte din partide politice ori sa desfãşoare activitãţi cu caracter politic.
(3) Magistraţii au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor, sa se abţinã de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.
ART. 104
Magistraţilor le este interzisã orice manifestare contrarã demnitãţii funcţiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze imparţialitatea sau prestigiul acesteia.
ART. 105
(1) Magistraţilor le este interzis sa participe la judecarea unei cauze, în calitate de judecãtor sau procuror:
a) dacã sunt soţi sau rude pana la gradul IV inclusiv între ei;
b) dacã ei, sotii sau rudele lor pana la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauza.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica şi magistratului care participa, în calitate de judecãtor sau procuror, la judecarea unei cauze în cãile de atac, atunci când soţul sau ruda pana la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecãtor sau procuror, la judecarea în fond a acelei cauze.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completeazã cu prevederile Codului de procedura civilã şi ale Codului de procedura penalã referitoare la incompatibilitãţi, abţinere şi recuzare.
ART. 106
(1) Judecãtorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanta unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calitãţii de judecãtor.
(2) Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenta juridicã la organele de urmãrire penalã din localitatea unde a funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea calitãţii de procuror.
ART. 107
Magistraţii au obligaţia de a aduce de îndatã la cunostinta preşedintelui instanţei sau, dupã caz, a procurorului general în subordinea cãruia funcţioneazã orice ingerinta în actul de justiţie, de natura politica sau economicã, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane.
ART. 108
(1) Încãlcarea dispoziţiilor art. 101-105 şi 107 constituie abateri disciplinare şi se sancţioneazã, în raport cu gravitatea abaterilor, cu:
a) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni;
b) îndepãrtarea din magistratura.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplica de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii stabilite în <>Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Judecãtorul sau procurorul sancţionat cu îndepãrtarea din magistratura nu poate ocupa nici o funcţie de specialitate juridicã timp de 3 ani.
ART. 109
(1) Magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrãri literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
(2) Magistraţii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.
ART. 110
Dispoziţiile art. 101-104, 107 şi 109 se aplica în mod corespunzãtor şi judecãtorilor Curţii Constituţionale.

CAP. 6
Dispoziţii comune

ART. 111
(1) Persoanele care exercita demnitãţile publice şi funcţiile publice prevãzute în prezentul titlu vor depune o declaraţie de interese, pe propria rãspundere, cu privire la funcţiile şi activitãţile pe care le desfãşoarã, cu excepţia celor legate de mandatul sau funcţia publica pe care o exercita.
(2) Funcţiile şi activitãţile care se includ în declaraţia de interese sunt:
a) funcţiile deţinute în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale ori partide politice;
b) activitãţile profesionale remunerate;
c) calitatea de acţionar sau asociat la societãţi comerciale, inclusiv bãnci sau alte instituţii de credit, societãţi de asigurare şi financiare.
(3) Persoanele prevãzute la alin. (1), care nu îndeplinesc alte funcţii sau nu desfãşoarã alte activitãţi decât cele legate de mandatul sau funcţia pe care o exercita, depun o declaraţie în acest sens.
ART. 112
(1) Declaraţia de interese se depune în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sau în termen de 15 zile de la data validãrii mandatului ori, dupã caz, de la data numirii în funcţie.
(2) Persoanele care exercita demnitãţile publice şi funcţiile publice prevãzute în prezentul titlu vor actualiza declaraţiile de interese ori de câte ori intervin schimbãri care, potrivit art. 111 alin. (2), trebuie înscrise în aceste declaraţii. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data începerii, modificãrii sau încetãrii funcţiilor sau activitãţilor.
ART. 113
(1) Declaraţiile de interese sunt publice şi se depun dupã cum urmeazã:
a) Preşedintele României, la şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;
b) deputaţii şi senatorii, la secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte;
c) consilierii prezidentiali şi consilierii de stat din Administraţia Prezidentiala, la şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;
d) membrii Guvernului, secretarii de stat şi subsecretarii de stat, la secretarul general al Guvernului;
e) persoanele care îndeplinesc funcţii asimilate celei de ministru, secretar de stat sau subsecretar de stat, la secretarul general al autoritãţii publice sub controlul cãreia se afla;
f) magistraţii, la preşedintele instanţei sau la conducãtorul parchetului la care funcţioneazã; preşedinţii instanţelor şi conducãtorii parchetelor, la preşedinţii instanţelor şi, respectiv, conducãtorii parchetelor superioare; preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, la Consiliul Superior al Magistraturii;
g) prefectii şi subprefectii, la secretarul general al prefecturii;
h) alesii locali, la secretarul unitãţii administrativ-teritoriale;
i) functionarii publici, la compartimentul de resurse umane din cadrul autoritãţilor publice, instituţiilor publice sau, dupã caz, al unitãţilor din care fac parte.
(2) Numele persoanelor prevãzute la alin. (1), care, în mod nejustificat, nu depun declaraţia de interese potrivit art. 112, se publica pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritãţi ori instituţii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeţene, dupã caz.
(3) Evidenta declaraţiilor de interese se consemneazã într-un registru special, denumit "Registrul declaraţiilor de interese", al cãrui model se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 114
(1) Se interzice folosirea de cãtre o persoana care exercita o demnitate publica sau o funcţie publica dintre cele prevãzute în prezentul titlu, în interes privat, a simbolurilor care au legatura cu exerciţiul demnitãţii sau funcţiei sale.
(2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi numele însoţit de calitatea persoanei care exercita demnitãţile publice şi funcţiile publice prevãzute în prezentul titlu în orice forma de publicitate a unui agent economic roman sau strãin, precum şi a vreunui produs comercial, naţional sau strãin.
(3) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi imaginea publica, numele, vocea sau semnatura persoanei care exercita demnitãţile publice şi funcţiile publice prevãzute în prezentul titlu pentru orice forma de publicitate privitoare la o activitate care aduce profit, cu excepţia publicitãţii gratuite pentru scopuri caritabile.
(4) Se interzice persoanelor care exercita o demnitate publica sau o funcţie publica dintre cele prevãzute în prezentul titlu folosirea sau exploatarea directa sau indirecta a informaţiilor care nu sunt publice, obţinute în legatura cu exercitarea atribuţiilor, în scopul obţinerii de avantaje pentru ei sau pentru alţii.

CAP. 7
Dispoziţii finale

ART. 115
Alte cazuri de incompatibilitãţi şi interdicţii sunt cele stabilite prin legi speciale.
ART. 116
(1) Prefectii sunt obligaţi sa verifice, în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, situaţia tuturor aleşilor locali din judeţ. În acest scop, conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice, precum şi conducãtorii oficiilor registrului comerţului de pe lângã tribunale sunt obligaţi sa punã la dispoziţia prefectului şi a persoanelor împuternicite de acesta datele solicitate, necesare stabilirii persoanelor cãrora le sunt aplicabile incompatibilitãţile şi interdicţiile prevãzute de prezentul titlu.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage aplicarea de sancţiuni, potrivit legii.
ART. 117
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga dispoziţiile <>art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, art. 30, art. 60 alin. (1) lit. b), art. 62, art. 72 alin. (2) lit. b), art. 131 şi teza finala a art. 152 "iar consilierii în funcţie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi îşi vor exercita mandatul pana la urmãtoarele alegeri locale" din <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 5/2002 privind instituirea unor interdicţii pentru alesii locali şi functionarii publici, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 378/2002 .

TITLUL V
Grupurile de interes economic

CAP. 1
Grupurile de interes economic

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

ART. 118
(1) Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintã o asociere între doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituitã pe o perioada determinata, în scopul inlesnirii sau dezvoltãrii activitãţii economice a membrilor sãi, precum şi al îmbunãtãţirii rezultatelor activitãţii respective.
(2) Grupul de interes economic este persoana juridicã cu scop patrimonial, care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.
(3) Numãrul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 20.
(4) Activitatea grupului trebuie sa se raporteze la activitatea economicã a membrilor sãi şi sa aibã doar un caracter accesoriu fata de aceasta.
(5) Grupul nu poate:
a) exercita, în mod direct sau indirect, o activitate de administrare ori de supraveghere a activitãţii membrilor sãi sau a unei alte persoane juridice, în special în domeniile personalului, finanţelor şi investiţiilor;
b) sa detina acţiuni, pãrţi sociale sau de interes, în mod direct sau indirect, la una dintre societãţile comerciale membre; deţinerea de acţiuni, pãrţi sociale sau de interes în alta societate comercialã este permisã doar în mãsura în care aceasta este necesarã pentru îndeplinirea obiectivelor grupului şi dacã se face în numele membrilor;
c) angaja mai mult de 500 de persoane;
d) fi folosit de cãtre o societate comercialã în scopul creditarii, în alte condiţii decât cele prevãzute expres de <>Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a unui administrator ori director al societãţii comerciale sau a soţului, rudelor sau afinilor pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacã operaţiunea de creditare priveşte o societate civilã sau comercialã la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreunã cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris;
e) fi folosit de cãtre o societate comercialã în scopul transmiterii de bunuri, în alte condiţii decât cele prevãzute expres de <>Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, la şi de la administratorul sau directorul societãţii comerciale ori soţul, rudele sau afinii pana la gradul IV inclusiv ai administratorului sau ai directorului respectiv; de asemenea, dacã operaţiunea priveşte o societate civilã sau comercialã la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreunã cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care una dintre societãţile comerciale respective este filiala celeilalte;
f) sa fie membru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic.
(6) Grupul de interes economic nu poate emite acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri negociabile.
ART. 119
(1) Membrii grupului de interes economic rãspund nelimitat pentru obligaţiile grupului şi solidar, în lipsa unei stipulaţii contrare cu terţii co-contractanţi. Creditorii grupului se vor indrepta mai întâi impotriva acestuia pentru obligaţiile lui şi, numai dacã acesta nu le plãteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea indrepta impotriva membrilor grupului.
(2) Prin derogare, la prevederile alin. (1) şi în mãsura în care actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligaţiile acestuia, nãscute anterior aderãrii sale; hotãrârea de exonerare este opozabilã terţilor de la data mentionarii în registrul comerţului şi a publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

SECŢIUNEA a 2-a
Constituirea grupului de interes economic

ART. 120
(1) Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toţi membrii şi încheiat în forma autenticã, denumit act constitutiv.
(2) Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant în constituirea grupului sunt consideraţi fondatori.
(3) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasã, abuz de încredere, înşelãciune, delapidare, dare de mitã, luare de mitã, primire de foloase necuvenite, trafic de influenta, mãrturie mincinoasã, fals, uz de fals, precum şi pentru infracţiunile prevãzute de <>Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, infracţiunile prevãzute de <>Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi infracţiunile de spalare a banilor prevãzute de <>Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, cu modificãrile ulterioare.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica, în mod corespunzãtor, şi persoanelor cu funcţii de administrator, cenzor şi lichidator al grupului de interes economic.
ART. 121
(1) Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fãrã capital.
(2) În cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfãşurarea activitãţii grupului, aporturile membrilor nu trebuie sa aibã o valoare minima şi pot avea orice natura.
(3) Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauza contrarã se considera nulã.
ART. 122
(1) Actul constitutiv al grupului de interes economic stabileşte modul de organizare a grupului, în condiţiile stabilite de prezentul titlu, şi va cuprinde:
a) denumirea, precedatã sau urmatã de sintagma "grup de interes economic" ori de initialele "G.I.E.", sediul şi, dacã este cazul, emblema grupului;
b) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetãţenia membrilor, persoane fizice; denumirea, forma juridicã, sediul şi naţionalitatea membrilor, persoane juridice;
c) codul numeric personal al membrilor, persoane fizice; codul de identificare a membrilor, persoane juridice, în funcţie de forma juridicã a acestora;
d) obiectul de activitate al grupului, cu precizarea domeniului şi a activitãţii principale, precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a activitãţii;
e) capitalul subscris şi cel vãrsat, cu menţionarea aportului fiecãrui membru şi a modului de vãrsare a acestuia, valoarea aportului în natura şi a modului de evaluare, în cazul în care grupul se constituie cu capital;
f) durata grupului;
g) membrii care reprezintã şi administreazã grupul sau administratorii nemembri, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit acestora şi dacã ei urmeazã sa le exercite împreunã sau separat, precum şi condiţiile în care aceştia pot fi revocaţi;
h) clauze privind controlul gestiunii grupului de cãtre organele statutare, controlul acesteia de cãtre membri, precum şi documentele la care aceştia vor putea sa aibã acces pentru a se informa şi a-şi exercita controlul;
i) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unitãţi fãrã personalitate juridicã -, atunci când se înfiinţeazã o data cu grupul, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioara, dacã se are în vedere o atare înfiinţare;
j) modul de dizolvare şi de lichidare a grupului.
(2) Orice modificare a actului constitutiv va fi realizatã în condiţiile prevãzute la încheierea sa, va fi menţionatã în registrul comerţului şi va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a; modificãrile sunt opozabile de la data publicãrii.
ART. 123
(1) În cursul existenţei sale, grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul unanim al membrilor sãi.
(2) Orice membru al grupului se poate retrage în condiţiile prevãzute de actul constitutiv, cu condiţia îndeplinirii prealabile a obligaţiilor sale specifice de membru.
ART. 124
(1) La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi a emblemei. Se va prezenta, de asemenea, dovada ca grupul are, în baza unor acte legale, un sediu la adresa indicatã.
(2) Sediul grupului trebuie stabilit:
a) fie la locul în care se afla administraţia centrala a grupului;
b) fie la locul în care se afla administraţia centrala a unuia dintre membrii grupului sau, în cazul unei persoane fizice, activitatea principala a acesteia, dacã grupul exercita o activitate în locul menţionat.
(3) La sediul indicat de grup vor putea funcţiona mai multe persoane juridice, dacã cel puţin o persoana este, în condiţiile legii, asociat sau membru în fiecare dintre aceste persoane juridice.
(4) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv, dacã din documentaţia prezentatã nu rezulta ca sunt îndeplinite condiţiile legale.

SECŢIUNEA a 3-a
Înmatricularea grupului de interes economic

ART. 125
(1) În termen de 15 zile de la data autentificãrii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerţului în a cãrui raza teritorialã îşi va avea sediul grupul.
(2) Cererea va fi însoţitã de:
a) actul constitutiv al grupului;
b) dovada efectuãrii vãrsãmintelor, în condiţiile actului constitutiv, dacã este cazul;
c) dacã este cazul, actele privind proprietatea asupra aporturilor în natura, iar în cazul în care printre ele figureazã şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
d) actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul grupului şi aprobate de membri;
e) dovada sediului declarat;
f) declaraţia pe propria rãspundere a fondatorilor, administratorilor şi cenzorilor ca îndeplinesc condiţiile prevãzute de prezentul titlu.
(3) Autorizaţiile de funcţionare a grupului vor fi solicitate de cãtre Biroul unic din cadrul oficiului registrului comerţului, în condiţiile prevãzute de <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea functionarii comercianţilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 126
(1) În cazul în care cerinţele legale sunt îndeplinite, judecãtorul-delegat, prin încheiere pronunţatã în termen de 5 zile de la îndeplinirea acestor cerinţe, va autoriza constituirea grupului şi va dispune înmatricularea lui în registrul comerţului, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã, cu modificãrile ulterioare.
(2) Încheierea de înmatriculare va reda menţiunile actului constitutiv prevãzute la art. 122.
ART. 127
(1) Grupul de interes economic dobândeşte personalitate juridicã de la data înmatriculãrii sale în registrul comerţului.
(2) Înmatricularea se efectueazã în termen de 24 de ore de la data pronunţãrii încheierii judecãtorului-delegat prin care se autorizeaza înmatricularea grupului.
(3) Înmatricularea nu prezuma calitatea de comerciant a grupului.
(4) Grupul de interes economic având calitatea de comerciant poate îndeplini, în nume propriu, cu titlu principal şi într-o maniera obişnuitã, toate faptele de comerţ necesare realizãrii scopului sau.
ART. 128
Vor fi supuse înregistrãrii obligatorii, în condiţiile legii, urmãtoarele:
a) orice modificare a actului constitutiv al grupului, inclusiv orice modificare în componenta grupului;
b) înfiinţarea sau desfiinţarea tuturor sucursalelor, reprezentantelor şi celorlalte entitãţi fãrã personalitate juridicã;
c) hotãrârea judecãtoreascã prin care se declara nulitatea grupului;
d) hotãrârea de desemnare a administratorului sau administratorilor grupului, numele/denumirea acestora, menţiunea dacã administratorii pot acţiona individual sau împreunã, precum şi încetarea atribuţiilor acestora;
e) cesiunea, în tot sau în parte, a pãrţilor de interes ale unui membru;
f) hotãrârea membrilor grupului sau hotãrârea judecãtoreascã de dizolvare a grupului;
g) hotãrârea de desemnare a lichidatorilor grupului, numele/denumirea acestora, precum şi încetarea atribuţiilor acestora;
h) terminarea lichidãrii grupului;
i) propunerea de mutare a sediului într-un stat strãin;
j) clauza prin care noii membri sunt exonerati de la plata datoriilor grupului, nãscute anterior admiterii lor în grup.
ART. 129
Grupul de interes economic este obligat sa publice integral, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile legii:
a) actul constitutiv al grupului;
b) actele modificatoare ale acestuia;
c) menţiunile referitoare la codul de înregistrare al grupului, data şi locul înregistrãrii, precum şi radierea grupului;
d) documentele şi menţiunile prevãzute la art. 128 lit. b)-j).
ART. 130
Dispoziţiile referitoare la constituirea, înmatricularea şi funcţionarea filialelor şi sucursalelor societãţilor comerciale, prevãzute de <>Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplica în mod corespunzãtor filialelor şi, respectiv, sucursalelor grupului de interes economic.
ART. 131
(1) Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat strãin, prin decizia membrilor grupului, luatã în unanimitate.
(2) În termen de 15 zile de la adoptarea deciziei prevãzute la alin. (1), aceasta va fi menţionatã, prin grija administratorilor grupului, în registrul comerţului şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(3) În termen de doua luni de la data publicãrii deciziei în Monitorul Oficial al României, orice persoana interesatã poate face opoziţie la decizia de transfer al sediului, pentru motive de ordine publica, în condiţiile prevãzute de <>art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(4) Hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã prin care se soluţioneazã opoziţia la decizia de transfer al sediului se menţioneazã, din oficiu, în registrul comerţului.
(5) Înregistrarea grupului în registrul corespunzãtor din statul strãin nu va fi opozabilã terţilor decât dupã momentul în care decizia de schimbare a sediului devine efectivã.
(6) Radierea grupului din registrul comerţului este posibila doar ulterior prezentãrii dovezii efectuãrii înregistrãrii grupului în registrul din statul strãin.
(7) Pana la efectuarea menţiunii cu privire la radierea grupului, în registrul comerţului, terţii se pot prevala de sediul grupului din România, cu excepţia cazului în care grupul face dovada ca aceştia au cunoscut existenta sediului din statul strãin.
ART. 132
(1) Reprezentanţii grupului sunt obligaţi sa depunã la oficiul registrului comerţului semnãturile lor, la data completãrii cererii de înregistrare, dacã au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul functionarii grupului, în termen de 15 zile de la alegere.
(2) Dispoziţia alin. (1) se aplica în mod corespunzãtor şi conducãtorilor sucursalelor.

SECŢIUNEA a 4-a
Efectele încãlcãrii cerinţelor legale de constituire a grupului de interes economic

ART. 133
Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevãzute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispoziţie imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinta legalã pentru constituirea grupului, judecãtorul-delegat, din oficiu sau la cererea oricãrui membru ori a altor persoane interesate, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afarã de cazul în care membrii sau reprezentanţii grupului inlatura asemenea neregularitãţi. Judecãtorul-delegat va lua act în încheiere de regularizãrile efectuate.
ART. 134
În cazul în care fondatorii sau reprezentanţii grupului nu au cerut înmatricularea sa în termen legal, oricare membru poate cere oficiului registrului comerţului efectuarea înmatriculãrii, dupã ce, prin notificare sau scrisoare recomandatã, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la primire.
ART. 135
(1) În cazul unor neregularitãţi constatate dupã înmatriculare, grupul este obligat sa ia mãsuri pentru înlãturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatãrii acelor neregularitãţi.
(2) Dacã grupul nu se conformeazã, orice persoana interesatã poate cere tribunalului sa oblige organele societãţii, sub sancţiunea plãţii de daune cominatorii, sa le regularizeze.
(3) Dreptul la acţiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 6 luni de la data înmatriculãrii grupului.
ART. 136
Fondatorii, reprezentanţii grupului, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de administrare şi de control ale grupului rãspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitãţile prevãzute la art. 133-135.
ART. 137
(1) Actele sau faptele pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevãzutã de lege nu pot fi opuse terţilor, în afarã de cazul în care grupul face dovada ca aceştia le cunoşteau.
(2) Operaţiunile efectuate de grup înainte de a 16-a zi de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a încheierii judecãtorului-delegat nu sunt opozabile terţilor, dacã aceştia dovedesc ca au fost în imposibilitate de a lua cunostinta de ele.
ART. 138
Terţii pot invoca însã actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afarã de cazul în care omisiunea publicitãţii le lipseşte de efecte.
ART. 139
Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au lucrat în numele unui grup în curs de constituire, rãspund solidar şi nelimitat fata de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia pe seama grupului, în afarã de cazul în care grupul, dupã ce a dobândit personalitate juridicã, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale grupului încã de la data încheierii lor.
ART. 140
(1) Nici grupul şi nici terţii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligaţiile asumate, o neregularitate în numirea reprezentanţilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele grupului, atunci când aceasta numire a fost publicatã în conformitate cu dispoziţiile legale.
(2) Grupul nu poate invoca fata de terţi numirile în funcţiile menţionate la alin. (1) sau încetarea acestor funcţii, dacã ele nu au fost publicate în conformitate cu dispoziţiile legale.
ART. 141
(1) În raporturile cu terţii, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar dacã aceste acte depãşesc obiectul de activitate, în afarã de cazul în care el dovedeşte ca terţii cunoşteau sau, în împrejurãrile date, trebuiau sa cunoascã depãşirea acestuia. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoaşterii.
(2) Clauzele actului constitutiv ori hotãrârile organelor statutare ale grupului, care limiteazã puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terţilor, chiar dacã au fost publicate.
(3) Actul constitutiv va putea prevedea ca grupul va rãspunde în mod valabil doar în cazul în care doi sau mai mulţi administratori acţioneazã împreunã. O asemenea clauza este opozabilã terţilor numai în condiţiile publicãrii sale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în condiţiile prevãzute la art. 129.
ART. 142
Nulitatea unui grup de interes economic înmatriculat în registrul comerţului poate fi declarata de tribunal numai atunci când:
a) lipseşte actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în forma autenticã;
b) toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii grupului;
c) obiectul de activitate al grupului este ilicit sau contrar ordinii publice;
d) lipseşte încheierea judecãtorului-delegat de înmatriculare a grupului;
e) lipseşte autorizarea legalã administrativã de constituire a grupului, în cazurile în care aceasta autorizare este prevãzutã în legile speciale pentru desfãşurarea anumitor activitãţi, precum cea bancarã sau de asigurãri;
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul şi obiectul de activitate al grupului.
ART. 143
Nulitatea nu poate fi declarata în cazul în care cauza ei, invocatã în cererea de anulare, a fost înlãturatã înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal, cu excepţia situaţiei în care nulitatea este cauzatã de caracterul ilicit sau contrar ordinii publice al obiectului grupului.
ART. 144
(1) Tribunalul sesizat cu o cerere de nulitate poate stabili, chiar din oficiu, un termen pentru acoperirea nulitãţii.
(2) În cazul în care, pentru acoperirea nulitãţii, este necesarã convocarea membrilor grupului sau comunicarea cãtre aceştia a textului proiectului de hotãrâre împreunã cu documentaţia aferentã, tribunalul va acorda, prin încheiere, termenul necesar pentru ca membrii sa adopte hotãrârea.
ART. 145
(1) Pe data la care hotãrârea judecãtoreascã de declarare a nulitãţii a devenit irevocabilã, grupul înceteazã fãrã efect retroactiv şi intra în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea grupurilor ca urmare a dizolvãrii se aplica în mod corespunzãtor.
(2) Prin hotãrârea judecãtoreascã de declarare a nulitãţii se vor numi şi lichidatorii grupului.
(3) Tribunalul va comunica dispozitivul acestei hotãrâri oficiului registrului comerţului, care, dupã menţionare, îl va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare.
(4) Membrii grupului rãspund pentru obligaţiile acestora pana la acoperirea lor în conformitate cu prevederile art. 119.
ART. 146
(1) Declararea nulitãţii grupului nu aduce atingere actelor încheiate în numele sau.
(2) Nici grupul şi nici membrii sãi nu pot opune terţilor de buna-credinţa nulitatea grupului.
ART. 147
Prevederile cap. V "Unele dispoziţii procedurale" din cadrul titlului II "Constituirea societãţilor comerciale" al <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplica, în mod corespunzãtor, în ceea ce priveşte grupurile de interes economic.

SECŢIUNEA a 5-a
Funcţionarea grupurilor de interes economic

ART. 148
(1) Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului, în afarã de restricţiile arãtate în actul constitutiv.
(2) Ei sunt obligaţi sa ia parte la toate adunãrile grupului, la consiliile administratorilor şi la organele de conducere similare acestora.
ART. 149
(1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta grupul nu îl pot transmite decât dacã aceasta facultate li s-a acordat în mod expres.
(2) În cazul încãlcãrii prevederilor alin. (1), grupul poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operaţiune.
(3) Administratorul care fãrã drept îşi substituie alta persoana rãspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse grupului.
ART. 150
Obligaţiile şi rãspunderea administratorilor sunt cele prevãzute de prezentul titlu şi de dispoziţiile referitoare la mandat.
ART. 151
(1) Administratorii sunt solidar rãspunzãtori fata de societate pentru:
a) existenta registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;
b) exactã îndeplinire a hotãrârilor adunãrilor generale;
c) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea şi actul constitutiv le impun.
(2) Acţiunea în rãspundere impotriva administratorilor aparţine şi creditorilor grupului, însã aceştia o vor putea exercita numai atunci când, prin operaţiunile efectuate pentru realizarea obiectului de activitate al grupului, nu sunt achitate la scadenta, în mod repetat, obligaţiile grupului sau în caz de deschidere a procedurii reglementate de <>Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 152
(1) În orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect, scrisoare, anunţ, publicaţie sau alte documente, emanând de la un grup, trebuie sa se precizeze:
a) denumirea, însoţitã de menţiunea "grup de interes economic" sau de initialele "G.I.E.";
b) sediul;
c) codul unic de înregistrare şi oficiul registrului comerţului în care a fost înmatriculat grupul;
d) acolo unde este cazul, menţiunea ca grupul se afla în lichidare;
e) acolo unde este cazul, menţiunea ca administratorii trebuie sa acţioneze împreunã, conform prevederilor art. 128 lit. d).
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevãzute de legislaţia din domeniu.
ART. 153
(1) Adunarea generalã a membrilor grupului poate adopta orice hotãrâre, inclusiv dizolvarea anticipata sau prelungirea duratei grupului, în condiţiile stipulate prin actul constitutiv.
(2) Actul constitutiv poate prevedea ca toate hotãrârile sau o parte din acestea sa fie adoptate în anumite condiţii privind cvorumul şi majoritatea necesarã. În lipsa unei asemenea stipulaţii, hotãrârile se adopta cu votul unanim al membrilor.
(3) Prin actul constitutiv al grupului se poate stipula ca aceste hotãrâri sau unele dintre acestea pot fi luate prin consultarea în scris a membrilor; actul constitutiv va preciza în acest caz procedura de consultare şi adoptare a hotãrârilor.
(4) Votul unanim al tuturor membrilor este obligatoriu pentru adoptarea hotãrârilor privind:
a) modificarea obiectului grupului;
b) modificarea numãrului de voturi repartizat fiecãrui membru;
c) modificarea condiţiilor prevãzute pentru adoptarea hotãrârilor;
d) prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilitã în actul constitutiv;
e) modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;
f) modificarea oricãrei alte obligaţii a membrilor, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
g) orice alta modificare a actului constitutiv, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel.
(5) Actul constitutiv poate stabili ca anumiti membri sa dispunã de un numãr de voturi diferit de al celorlalţi, dar fãrã ca prin aceasta un membru sa detina majoritatea voturilor. În lipsa unei asemenea stipulaţii se considera ca fiecare membru dispune de câte un vot.
ART. 154
(1) La initiativa oricãrui administrator sau la solicitarea oricãrui membru, administratorii sunt obligaţi sa convoace de îndatã adunarea generalã a membrilor pentru adoptarea unei hotãrâri care intra în atribuţiile adunãrii.
(2) Adunarea generalã se va întruni în termenul prevãzut de actul constitutiv, dar care nu poate fi mai scurt de 10 zile şi mai lung de o luna de la data convocãrii.
(3) La solicitarea oricãrei persoane interesate şi cu audierea pãrţilor, instanta de la sediul grupului va putea ordonã convocarea adunãrii generale, dacã aceasta nu este convocatã de cãtre administratori; prin hotãrârea de convocare a adunãrii generale instanta va desemna, dintre membrii grupului, persoana care va prezida adunarea generalã.
(4) Toţi membrii grupului vor putea, dacã nici unul dintre ei nu se opune, sa ţinã o adunare generalã şi sa ia orice hotãrâre de competenta adunãrii, fãrã respectarea formalitãţilor cerute pentru convocarea ei.
ART. 155
(1) Convocarea poate fi facuta prin scrisoare recomandatã sau, dacã actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediatã cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunãrii, la adresa membrului, astfel cum figureazã în evidentele grupului. Schimbarea adresei nu poate fi opusã grupului, dacã nu i-a fost comunicatã în scris de membru.
(2) Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunãrii, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunãrii generale.
(3) Dacã în ordinea de zi figureazã propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprindã textul integral al propunerilor.
ART. 156
(1) Membrii au dreptul de a se informa asupra gestiunii grupului, consultând documentele prevãzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 122 lit. h). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultãrii membrii îi vor putea sesiza, în scris, pe administratori, care vor trebui sa le rãspundã, tot în scris, în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizãrii.
(2) Dacã administratorii nu rãspund în termenul stabilit la alin. (1), membrii se vor putea adresa instanţei competente, care va putea obliga grupul la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de întârziere.
ART. 157
(1) Membrii pot alege, prin vot unanim, unul sau mai mulţi administratori dintre ei, fixându-le atribuţiile, durata însãrcinãrii şi eventuala lor remuneraţie, în afarã de cazul în care prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
(2) Prin vot unanim membrii pot decide şi asupra revocãrii administratorilor sau asupra limitãrii puterilor lor, în afarã de cazul în care administratorii au fost numiţi prin actul constitutiv.
ART. 158
(1) O persoana juridicã poate fi numita sau aleasã administrator al unui grup de interes economic.
(2) Drepturile şi obligaţiile pãrţilor se stabilesc printr-un contract de administrare. În contract se va stipula, printre altele, ca persoana juridicã este obligatã sa îşi desemneze unul sau mai mulţi reprezentanţi permanenţi, persoane fizice. Reprezentantul este supus aceloraşi condiţii şi obligaţii şi are aceeaşi responsabilitate civilã şi penalã ca şi un administrator, persoana fizica, ce acţioneazã în nume propriu, fãrã ca prin aceasta persoana juridicã pe care o reprezintã sa fie exoneratã de rãspundere sau sa i se micşoreze rãspunderea solidarã.
(3) Când persoana juridicã îşi revoca reprezentantul, ea are obligaţia sa numeascã în acelaşi timp un înlocuitor.
ART. 159
(1) Fiecare administrator va trebui sa depunã o garanţie pentru administraţia sa, prevãzutã în actul constitutiv ori, în lipsa unei clauze în acesta, aprobatã de adunarea generalã. Garanţia nu poate fi mai mica decât dublul remuneraţiei lunare.
(2) Garanţia se va depune înainte de preluarea funcţiei de cãtre administrator; ea poate fi depusa şi de un terţ.
(3) Dacã garanţia nu va fi depusa înainte de data preluãrii funcţiei, administratorul este considerat demisionat.
(4) Garanţia rãmâne la dispoziţia grupului şi nu va putea fi restituitã administratorului decât dupã ce adunarea generalã a aprobat situaţia financiarã a ultimului exerciţiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta funcţie şi i-a dat descãrcare.
ART. 160
Semnãturile administratorilor vor fi depuse la oficiul registrului comerţului, în condiţiile prevãzute la art. 132 alin. (1), o data cu prezentarea certificatului eliberat de persoanele care îndeplinesc atributia de cenzor din care rezulta depunerea garanţiei.
ART. 161
(1) Dacã un administrator ia initiativa unei operaţiuni ce depãşeşte limitele operaţiunilor obişnuite activitãţii pe care o exercita grupul, acesta trebuie sa îi înştiinţeze pe ceilalţi administratori, înainte de a o încheia, sub sancţiunea suportãrii pierderilor ce ar rezulta din aceasta.
(2) În caz de opoziţie a vreunuia dintre ei, vor decide membrii care reprezintã majoritatea.
(3) Operaţiunea încheiatã impotriva opoziţiei fãcute este valabilã fata de terţii cãrora nu li se va fi comunicat aceasta opoziţie.
ART. 162
(1) Membrul care, într-o operaţiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale grupului, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operaţiune.
(2) Membrul care contravine dispoziţiilor alin. (1) este rãspunzãtor de daunele cauzate grupului, dacã, fãrã votul sau, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerutã.
ART. 163
Membrul care, fãrã consimţãmântul scris al celorlalţi membri, întrebuinţeazã capitalul, bunurile sau creditul grupului în folosul sau ori în cel al unei alte persoane este obligat sa restituie grupului beneficiile ce au rezultat şi sa plãteascã despãgubiri pentru daunele cauzate.
ART. 164
(1) Nici un membru nu poate lua din fondurile grupului mai mult decât i s-a fixat pentru cheltuielile fãcute sau pentru cele ce urmeazã sa le facã în interesul grupului.
(2) Membrul care contravine acestei dispoziţii este rãspunzãtor de sumele luate şi de daune.
(3) Se vor putea stipula, prin actul constitutiv, condiţiile în care membrii pot lua din casa grupului anumite sume, cu titlu de împrumut, pentru cheltuielile lor particulare.
ART. 165
(1) Grupul nu poate avea drept scop obţinerea de profituri pentru sine.
(2) Dacã din activitatea grupului rezulta profit potrivit situaţiei financiare anuale, acesta va fi distribuit în totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevãzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în pãrţi egale.
(3) Din profitul grupului nu se vor putea aloca, sub nici o forma, sume de bani pentru constituirea de fonduri de rezerva.
(4) În cazul în care cheltuielile depãşesc veniturile grupului, diferenţa va fi acoperitã de membrii acestuia în cotele prevãzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în pãrţi egale.
(5) Sumele distribuite membrilor din profitul grupului, potrivit alin. (2), constituie dividende, care sunt supuse impozitãrii, în condiţiile legii.
ART. 166
Când aportul la capitalul grupului aparţine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de grup şi trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.
ART. 167
(1) Membrii sunt obligaţi nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în numele grupului de persoanele care îl reprezintã.
(2) Hotãrârea judecãtoreascã obţinutã impotriva grupului este opozabilã fiecãrui membru.
ART. 168
Pentru aprobarea situaţiei financiare şi pentru deciziile referitoare la rãspunderea administratorilor este necesar votul majoritãţii membrilor.
ART. 169
(1) Cesiunea sau constituirea unei garanţii asupra partii de interes cãtre membri sau terţi este posibila cu acordul unanim al membrilor.
(2) Constituirea unei garanţii asupra partii de interes cãtre membri sau terţi este posibila şi în cazul în care aceasta a fost permisã prin actul constitutiv al grupului. În acest caz însã, un terţ nu poate deveni membru al grupului, prin dobândirea partii de interes respective, decât cu acordul unanim al celorlalţi membri.
(3) Cesiunea nu libereazã pe membrul cedent de ceea ce mai datoreazã grupului din aportul sau de capital.
(4) Fata de terţi cedentul rãmâne rãspunzãtor potrivit dispoziţiilor privind excluderea membrilor.
(5) Când actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui membru, se vor aplica în mod corespunzãtor dispoziţiile art. 182 şi 186.
ART. 170
Dreptul de a reprezenta grupul aparţine fiecãrui administrator, în afarã de cazul în care exista stipulaţie contrarã în actul constitutiv.
ART. 171
(1) Dacã actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze împreunã, decizia trebuie luatã în unanimitate; în caz de divergenta între administratori, se va decide prin votul majoritãţii membrilor.
(2) Pentru actele urgente, a cãror neîndeplinire ar cauza o paguba mare grupului, poate decide un singur administrator în lipsa celorlalţi, care se gãsesc în imposibilitate, chiar momentanã, de a lua parte la administraţie.
ART. 172
Grupului de interes economic îi sunt aplicabile, în mod corespunzãtor, prevederile <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã.
ART. 173
(1) Situaţia financiarã anuala a grupului de interes economic va fi întocmitã dupã normele prevãzute pentru societatea în nume colectiv. Dupã aprobarea de cãtre adunarea generalã a membrilor, situaţia financiarã va fi depusa de administratori, în termen de 15 zile, la administraţia finanţelor publice. Un exemplar al situaţiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerţului.
(2) Aprobarea situaţiei financiare anuale de cãtre adunarea generalã nu impiedica exercitarea acţiunii în rãspundere impotriva administratorilor.

SECŢIUNEA a 6-a
Modificarea actului constitutiv

ART. 174
(1) Actul constitutiv poate fi modificat de membri, cu respectarea condiţiilor de fond şi de forma prevãzute pentru încheierea lui.
(2) Modificãrile privind mutarea sediului grupului, schimbarea obiectului principal de activitate, fuziunea/divizarea, reducerea/prelungirea duratei grupului, dizolvarea şi lichidarea acestuia se vor mentiona în registrul comerţului în baza încheierii judecãtorului-delegat. Celelalte modificãri se vor mentiona, cu respectarea dispoziţiilor legale, în baza rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului. Aceasta rezoluţie are, în mod corespunzãtor, regimul legal al încheierii judecãtorului-delegat.
(3) Actul adiţional cuprinzând textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificate, se depune la oficiul registrului comerţului şi se menţioneazã în acest registru. Actul modificator se publica integral în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(4) Dacã se aduc mai multe modificãri actului constitutiv fie concomitent, fie succesiv, acesta va fi actualizat cu toate modificãrile la zi şi, în aceasta forma, va fi depus la oficiul registrului comerţului.
(5) În forma actualizatã potrivit alineatului precedent se pot omite numele sau denumirea şi celelalte date de identificare ale fondatorilor şi ale primilor membri ai organelor grupului.
(6) Omisiunea este permisã numai dacã au trecut cel puţin 5 ani de la data înmatriculãrii grupului şi numai dacã actul constitutiv nu prevede altfel.
ART. 175
(1) Creditorii personali ai membrilor grupului pot face opoziţie, în condiţiile <>art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, impotriva hotãrârii adunãrii membrilor de prelungire a duratei grupului peste termenul fixat iniţial, dacã au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotãrârii.
(2) Când opoziţia a fost admisã, membrii trebuie sa decidã, în termen de o luna de la data la care hotãrârea a devenit irevocabilã, dacã înţeleg sa renunţe la prelungire sau sa excludã din grup membrul debitor al oponentului.
(3) În acest din urma caz drepturile cuvenite membrului debitor vor fi calculate pe baza ultimei situaţii financiare aprobate.
(4) În caz de contestaţie asupra valorii drepturilor membrului grupului supuse rãscumpãrãrii, aceasta urmeazã sa fie determinata de cãtre un expert desemnat de pãrţi sau în lipsa acordului acestora, de cãtre tribunal, prin încheiere irevocabilã.
ART. 176
În cazul în care grupul s-a constituit cu capital, reducerea sau majorarea acestuia urmeazã a se realiza în mod corespunzãtor reducerii sau majorãrii capitalului societãţilor în nume colectiv.

SECŢIUNEA a 7-a
Încetarea calitãţii de membru. Excluderea şi retragerea membrilor grupului de interes economic

ART. 177
(1) Calitatea de membru înceteazã, dupã caz, prin:
a) excludere;
b) retragere;
c) cesiune a pãrţilor de interes, în condiţiile legii şi ale actului constitutiv;
d) deces, respectiv încetarea personalitãţii juridice, în condiţiile legii.
(2) Poate fi exclus din grupul de interes economic:
a) membrul care, pus în întârziere, nu efectueazã aportul la care s-a obligat;
b) membrul în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) membrul care se amesteca fãrã drept în administraţie, contravine dispoziţiilor art. 163 ori tulbura sau ameninta cu tulburarea grava a functionarii grupului;
d) membrul administrator care comite frauda în dãuna grupului sau se serveşte de semnatura grupului ori de capitalul acestuia în folosul sau sau al altora;
e) membrul impotriva cãruia exista un titlu executoriu deţinut de un terţ care se opune la hotãrârea de prelungire a duratei grupului, în condiţiile prevãzute la art. 175.
ART. 178
(1) De îndatã ce un membru înceteazã sa apartina unui grup, administratorii îi vor informa pe ceilalţi membri asupra faptului respectiv şi vor depune diligenţele necesare efectuãrii menţiunii în registrul comerţului şi publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(2) În cazul în care administratorii nu întreprind mãsurile prevãzute la alin. (1), orice persoana interesatã poate acţiona în vederea realizãrii acestor mãsuri.
ART. 179
(1) Dacã actul constitutiv nu prevede altfel, grupul continua sa existe dupã ce unui membru i-a încetat aceasta calitate, în condiţiile prevãzute în actul constitutiv sau stabiltie cu acordul unanim al membrilor rãmaşi.
(2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere drepturilor dobândite de o persoana în conformitate cu dispoziţiile art. 169 alin. (1), respectiv art. 186 alin. (2).
ART. 180
(1) Excluderea se pronunţa, la cererea majoritãţii membrilor grupului, în cazul în care actul constitutiv nu prevede altfel, prin hotãrâre judecãtoreascã.
(2) La soluţionarea cererii de excludere se vor cita grupul şi membrul parat.
(3) Ca urmare a excluderii, instanta judecãtoreascã va dispune, prin aceeaşi hotãrâre, şi cu privire la structura participãrii la capitalul grupului a celorlalţi membri.
(4) Hotãrârea definitiva de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisã, iar dispozitivul hotãrârii se va publica, la cererea grupului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
ART. 181
(1) Membrul exclus rãspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii pana în ziua excluderii sale, însã nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
(2) Membrul exclus nu are dreptul la o parte proporţionalã din patrimoniul grupului, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia la data excluderii sale cu caracter definitiv.
ART. 182
(1) Membrul exclus rãmâne obligat fata de terţi pentru operaţiunile fãcute de grup pana în ziua rãmânerii definitive a hotãrârii de excludere.
(2) Dacã, în momentul excluderii sunt operaţiuni în curs de executare, membrul este obligat sa suporte consecinţele şi nu îşi va putea retrage partea ce i se cuvine decât dupã terminarea acelor operaţiuni.
(3) Dreptul la acţiune impotriva membrului exclus, prevãzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicãrii menţiunii vizând excluderea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
ART. 183
(1) Orice membru al grupului se poate retrage din grup:
a) în cazurile prevãzute în actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalţi membri;
c) în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizeazã acordul unanim, membrul se poate retrage pentru motive temeinice, în baza unei hotãrâri a tribunalului, supusã numai recursului, în termen de 15 zile de la comunicare.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1) lit. c) instanta judecãtoreascã va dispune, prin aceeaşi hotãrâre, şi cu privire la structura participãrii la capitalul grupului a celorlalţi membri.
(3) Drepturile membrului retras, cuvenite pentru pãrţile sale de interes, se stabilesc prin acordul membrilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal, prin încheiere irevocabilã.
(4) Drepturile membrului retras, menţionate la alin. (3), nu vor putea fi stabilite în avans ca o suma forfetara.
(5) Prevederile art. 182 referitoare la rãspunderea membrului exclus fata de obligaţiile izvorâte din activitatea grupului pana la data rãmânerii definitive a hotãrârii de excludere se aplica în mod corespunzãtor membrului retras, precum şi celui cãruia îi înceteazã în alt mod aceasta calitate.

SECŢIUNEA a 8-a
Dizolvarea, fuziunea şi divizarea grupului de interes economic

ART. 184
(1) Grupul de interes economic se dizolva prin:
a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului;
b) imposibilitatea realizãrii obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia;
c) declararea nulitãţii grupului;
d) hotãrârea adunãrii membrilor, adoptatã cu votul unanim al acestora, cu excepţia cazului în care actul constitutiv dispune altfel;
e) hotãrârea tribunalului, la cererea oricãrui membru, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile grave dintre membri, care impiedica funcţionarea grupului, precum şi la cererea oricãrei autoritãţi publice competente;
f) declararea falimentului grupului;
g) alte cauze prevãzute de lege sau de actul constitutiv al grupului.
(2) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. a) membrii trebuie sa fie consultaţi, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei grupului, cu privire la eventuala prelungire a acestuia.
În lipsa, la cererea oricãruia dintre membri, tribunalul va putea dispune, prin încheiere irevocabilã, efectuarea consultãrii.
ART. 185
(1) Grupul se dizolva prin intrarea în faliment, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respectiv încetarea personalitãţii juridice, în condiţiile legii, a unuia dintre membri, când, datoritã acestor cauze, numãrul membrilor s-a redus la unul singur.
(2) Se excepteazã cazul când în actul constitutiv exista clauza de continuare cu moştenitorii.
ART. 186
(1) Dacã un membru decedeazã şi dacã nu exista convenţie contrarã, grupul trebuie sa plãteascã partea ce se cuvine moştenitorilor, dupã ultima situaţie financiarã aprobatã, în termen de 3 luni de la notificarea decesului membrului, dacã membrii rãmaşi nu decid, în unanimitate, sa continue grupul cu moştenitorii care consimt la aceasta.
(2) În cazul decesului unui membru, nici o alta persoana nu poate deveni membru în locul sau, cu excepţia cazului în care actul constitutiv dispune altfel sau, în lipsa unei dispoziţii exprese în acest sens, numai cu acordul unanim al membrilor rãmaşi.
(3) Moştenitorii rãmân rãspunzãtori, potrivit art. 181, pana la publicarea schimbãrilor intervenite.
ART. 187
(1) În caz de dizolvare a grupului prin hotãrâre a membrilor, aceştia vor putea reveni, cu majoritatea cerutã pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotãrârii luate, atâta timp cat nu s-a fãcut nici o repartiţie din activ.
(2) Noua hotãrâre se menţioneazã în registrul comerţului, dupã care oficiul registrului comerţului o va trimite Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.
(3) Creditorii şi orice parte interesatã pot face opoziţie la tribunal impotriva hotãrârii, în condiţiile <>art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 188
(1) Dizolvarea grupului trebuie sa fie înscrisã în registrul comerţului şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în afarã de cazul prevãzut la art. 184 alin. (1) lit. a).
(2) Înscrierea şi publicarea se vor face conform art. 174, când dizolvarea are loc în baza unei hotãrâri a adunãrii generale, şi în termen de 15 zile de la data la care hotãrârea judecãtoreascã a devenit irevocabilã, când dizolvarea a fost pronunţatã de justiţie.
(3) În cazul prevãzut la art. 184 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunţa de judecãtorul-sindic prin aceeaşi încheiere prin care se decide intrarea în faliment a grupului.
ART. 189
(1) Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidãrii. Dizolvarea are loc fãrã lichidare, în cazul fuziunii ori divizãrii totale a grupului sau în alte cazuri prevãzute de lege.
(2) Din momentul dizolvãrii, administratorii nu mai pot întreprinde noi operaţiuni; în caz contrar, ei sunt personal şi solidar rãspunzãtori pentru operaţiunile pe care le-au întreprins.
(3) Interdicţia prevãzutã la alin. (2) se aplica din ziua expirãrii termenului fixat pentru durata grupului ori de la data la care dizolvarea a fost hotãrâtã de adunarea generalã sau declarata prin sentinta judecãtoreascã.
(4) Grupul îşi pãstreazã personalitatea juridicã pentru operaţiunile lichidãrii, pana la terminarea acesteia.
ART. 190
Dizolvarea grupului înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terţi numai dupã trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea hotãrârii adunãrii generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
ART. 191
Membrii grupului pot hotãrî, o data cu dizolvarea, cu cvorumul şi majoritatea prevãzute pentru modificarea actului constitutiv, şi modul de lichidare a grupului, atunci când sunt de acord cu privire la repartizarea şi lichidarea patrimoniului grupului şi când asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu creditorii.
ART. 192
(1) La cererea oricãrei persoane interesate, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea grupului în cazurile în care:
a) grupul nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) grupul nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;
c) grupul şi-a încetat activitatea, nu are sediu cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediu sau membrii au dispãrut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscutã.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care grupul a fost în inactivitate temporarã anunţatã organelor fiscale şi înscrisã în registrul comerţului. Durata inactivitãţii nu poate depãşi 3 ani.
(3) Dispozitivul hotãrârii tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistreazã în registrul comerţului, se comunica direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând a se indrepta impotriva grupului.
(4) În cazul mai multor hotãrâri judecãtoreşti de dizolvare, pentru situaţiile prevãzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridicã şi sediul grupului dizolvat, instanta care a dispus dizolvarea, numãrul dosarului, numãrul şi data hotãrârii de dizolvare. În aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României se reduc cu 50%.
(5) Orice persoana interesatã poate face recurs impotriva hotãrârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicitãţii în condiţiile alin. (3) şi (4). Dispoziţiile articolului 60 alin. (3) şi (4) din <>Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplica în mod corespunzãtor.
(6) Pe data rãmânerii definitive a hotãrârii tribunalului grupul va fi radiat din registrul comerţului, din oficiu, în afarã de cazul în care prin hotãrârea tribunalului s-a dispus altfel:
ART. 193
(1) Fuziunea se face prin absorbirea unui grup de cãtre un alt grup sau prin contopirea a doua ori mai multe grupuri pentru a alcãtui un grup nou.
(2) Divizarea se face prin împãrţirea întregului patrimoniu al unui grup care îşi înceteazã existenta între doua sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinta.
(3) Grupul nu îşi înceteazã existenta în cazul în care o parte din patrimoniul sau se desprinde şi se transmite cãtre unul sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta.
(4) Grupurile în lichidare pot fuziona sau se pot diviza numai dacã nu a început repartiţia între membri a pãrţilor ce li s-ar cuveni din lichidare.
ART. 194
(1) Fuziunea sau divizarea se hotãrãşte de fiecare grup, în condiţiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al grupului.
(2) Dacã prin fuziune sau divizare se înfiinţeazã un nou grup, acesta se constituie în condiţiile prevãzute de prezentul titlu.
ART. 195
Fuziunea sau divizarea are ca efect dizolvarea, fãrã lichidare, a grupului care îşi înceteazã existenta şi transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau cãtre grupul ori grupurile rezultate din fuziune/divizare, în starea în care se gãseşte la data fuziunii sau a divizãrii, în schimbul atribuirii de pãrţi de interes ale acestora cãtre membrii grupului care înceteazã şi, eventual, a unei sume în bani care nu poate depãşi 10% din valoarea nominalã a pãrţilor de interes atribuite.
ART. 196
În baza hotãrârii adunãrii generale a membrilor fiecãruia dintre grupurile care participa la fuziune sau la divizare, administratorii acestora întocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
a) denumirea şi sediul tuturor grupurilor participante la operaţiune;
b) fundamentarea şi condiţiile fuziunii sau ale divizãrii;
c) stabilirea şi evaluarea activului şi pasivului, care se transmit grupurilor beneficiare;
d) dacã este cazul, modalitãţile de predare a pãrţilor de interes şi data de la care acestea dau dreptul la dividende;
e) raportul de schimb al pãrţilor de interes şi, dacã este cazul, cuantumul sultei;
f) data situaţiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeaşi pentru toate grupurile participante;
g) orice alte date care prezintã interes pentru operaţiune.
ART. 197
(1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanţii grupurilor participante, se depune la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculat fiecare grup, însoţit de o declaraţie a grupului care înceteazã a exista în urma fuziunii sau divizãrii despre modul cum a hotãrât sa stinga pasivul sau.
(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecãtorul-delegat, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala pãrţilor, integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecãtorului-delegat sau cererii pãrţilor, cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunãrile generale urmeazã a hotãrî asupra fuziunii/divizãrii.
ART. 198
(1) Oricare creditor al grupului care fuzioneazã sau se divide, având o creanta anterioarã publicãrii proiectului de fuziune sau de divizare, poate face opoziţie în condiţiile <>art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Opoziţia suspenda executarea fuziunii sau a divizãrii pana la data la care hotãrârea judecãtoreascã a devenit irevocabilã, în afarã de cazul în care grupul debitor face dovada plãţii datoriilor sau oferã garanţii acceptate de creditori ori convine cu aceştia un aranjament pentru plata datoriilor.
(3) Dispoziţiile <>art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, rãmân aplicabile.
ART. 199
(1) Administratorii grupurilor care fuzioneazã sau se divid vor pune la dispoziţia membrilor, la sediul grupurilor, cu cel puţin o luna înainte de data şedinţei adunãrii generale:
a) proiectul de fuziune sau de divizare;
b) darea de seama a administratorilor, în care se justifica din punct de vedere economic şi juridic necesitatea fuziunii/divizãrii, şi se va stabili raportul de schimb al pãrţilor de interes;
c) situaţiile financiare împreunã cu rapoartele de gestiune pe ultimele trei exercitii financiare, precum şi cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune sau de divizare;
d) raportul cenzorilor;
e) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei, în curs de executare, şi repartizarea lor, în caz de divizare a grupului.
(2) Membrii vor putea obţine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.
ART. 200
În cazul fuziunii prin absorbire, administratorii grupului absorbit rãspund civil fata de membrii grupului absorbit pentru pagubele pricinuite acestora, datoritã erorilor comise în cadrul operaţiunii de fuziune.
ART. 201
(1) În cel mult doua luni de la expirarea termenului prevãzut la art. 198 sau, dupã caz, de la data la care hotãrârea judecãtoreascã a devenit irevocabilã, adunarea generalã a fiecãruia dintre grupurile participante va hotãrî asupra fuziunii sau divizãrii.
(2) Actele constitutive ale grupurilor nou-înfiinţate prin fuziune sau divizare se aproba de adunarea generalã a grupului sau a grupurilor care îşi înceteazã existenta.
ART. 202
(1) Actul modificator al actului constitutiv al grupului absorbant se înregistreazã în registrul comerţului în a cãrui circumscripţie îşi are sediul grupul şi, vizat de judecãtorul-delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala grupului.
(2) Publicitatea pentru grupurile absorbite poate fi efectuatã de grupul absorbant, în cazurile în care acele grupuri nu au efectuat-o în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al grupului absorbant de cãtre judecãtorul-delegat.
ART. 203
Fuziunea sau divizarea are loc la urmãtoarele date:
a) în cazul constituirii unuia sau mai multor grupuri noi, la data înmatriculãrii în registrul comerţului a noului grup sau a ultimului dintre ele;
b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al grupului absorbant.
ART. 204
În cazul fuziunii prin absorbţie, grupul absorbant dobândeşte drepturile şi este ţinut de obligaţiile grupului pe care îl absoarbe, iar în cazul fuziunii prin contopire, drepturile şi obligaţiile grupurilor care îşi înceteazã existenta trec asupra noului grup astfel înfiinţat.
ART. 205
(1) Grupurile care dobândesc bunuri prin efectul divizãrii rãspund fata de creditori pentru obligaţiile grupului care şi-a încetat existenta prin divizare, proporţional cu valoarea bunurilor dobândite, în afarã de cazul în care prin actul de divizare s-au stabilit alte proporţii.
(2) Dacã nu se poate stabili grupul rãspunzãtor pentru o obligaţie, grupurile care au dobândit bunuri prin divizare rãspund solidar.
(3) Aportul unei pãrţi din activul patrimoniului unui grup la unul sau mai multe grupuri existente sau care iau astfel fiinta, în schimbul pãrţilor de interes ce se atribuie membrilor acelui grup la grupurile beneficiare, este supus, în mod corespunzãtor, dispoziţiilor legale privind divizarea, dacã are loc prin desprindere potrivit art. 193 alin. (3).

SECŢIUNEA a 9-a
Lichidarea grupului de interes economic. Insolventa grupului de interes economic

ART. 206
(1) Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului grupului de interes economic, chiar dacã în actul constitutiv se prevãd norme în acest scop, sunt obligatorii urmãtoarele reguli:
a) pana la preluarea funcţiei de cãtre lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu excepţia prevãzutã la art. 189;
b) actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care îi tine locul şi orice act ulterior, care ar aduce schimbãri în persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrise de îndatã şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(2) Numai dupã îndeplinirea formalitãţilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune specimenul lor de semnatura în registrul comerţului şi vor exercita aceasta funcţie.
(3) În urma efectuãrii publicãrii prevãzute la alin. (2) nici o acţiune nu se poate exercita pentru grup sau contra acestuia decât în numele lichidatorilor ori impotriva lor.
(4) În afarã de dispoziţiile prezentului capitol, se aplica grupurilor în lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv şi prin lege, în mãsura în care nu sunt incompatibile cu lichidarea.
(5) Toate actele emanând de la grup trebuie sa arate ca acesta este în lichidare.
ART. 207
(1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi, persoane fizice ale societãţii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.
(2) Lichidatorii au aceeaşi rãspundere ca şi administratorii.
(3) Lichidatorii sunt datori, îndatã dupã preluarea funcţiei, ca împreunã cu administratorii grupului sa facã un inventar şi sa încheie o situaţie financiarã care sa constate situaţia exactã a activului şi pasivului grupului şi sa le semneze.
(4) Lichidatorii sunt obligaţi sa primeascã şi sa pãstreze patrimoniul grupului, registrele ce li s-au încredinţat de administratori şi actele grupului. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operaţiunile lichidãrii, în ordinea datei lor.
(5) Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul lor sub controlul persoanelor care îndeplinesc atributia de cenzor.
ART. 208
În cazul grupurilor a cãror activitate s-a desfãşurat în baza autorizaţiei de mediu prevãzute de <>Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, lichidatorii sunt obligaţi sa ia mãsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu prevãzut de aceasta lege şi sa comunice rezultatele acestui bilanţ agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului.
ART. 209
(1) În afarã de puterile conferite de membri, cu aceeaşi majoritate cerutã pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
a) sa stea în judecata şi sa fie acţionaţi în interesul lichidãrii;
b) sa execute şi sa termine operaţiunile patrimoniale referitoare la lichidare;
c) sa vândã prin licitaţie publica imobilele şi orice avere mobiliarã a grupului;
d) sa încheie tranzacţii;
e) sa lichideze şi sa încaseze creanţele grupului, chiar în cazul în care debitorii sunt supuşi procedurii reglementate de <>Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile ulterioare, dând chitanţa;
f) sa contracteze obligaţii cambiale, sa facã împrumuturi neipotecare şi sa îndeplineascã orice alte acte necesare.
(2) Ei nu pot însã, în lipsa de dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire, sa constituie ipoteci asupra bunurilor grupului, dacã nu vor fi autorizaţi de instanta, cu avizul persoanelor care îndeplinesc atributia de cenzor.
(3) Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni ce nu sunt necesare scopului lichidãrii sunt rãspunzãtori personal şi solidar de executarea lor.
ART. 210
(1) Lichidatorii nu pot plati membrilor nici o suma în contul pãrţilor ce li s-ar cuveni din lichidare, înaintea achitãrii creditorilor grupului.
(2) Membrii vor putea cere însã ca sumele reţinute sa fie depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori la o alta banca sau la una dintre unitãţile acestora şi sa se facã repartizarea asupra pãrţilor de interes chiar în timpul lichidãrii, dacã, în afarã de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor grupului, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai rãmâne un disponibil de cel puţin 10% din cuantumul lor.
(3) Impotriva deciziilor lichidatorilor creditorii grupului pot face opoziţie în condiţiile <>art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 211
Lichidatorii care probeazã, prin prezentarea situaţiei financiare, ca fondurile de care dispune grupul nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare membrilor.
ART. 212
Lichidatorii care au achitat datoriile grupului cu propriii lor bani nu vor putea sa exercite impotriva grupului drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plãtiţi.
ART. 213
(1) Creditorii grupului au dreptul de a exercita impotriva lichidatorilor acţiunile care decurg din creanţele ajunse la termen, pana la concurenta bunurilor existente în patrimoniul grupului, şi numai dupã aceea de a se indrepta impotriva membrilor.
(2) Dreptul la acţiune impotriva membrilor grupului, prevãzut la alin. (1), se prescrie în termen de 5 ani, care curge de la data publicãrii menţiunii vizând terminarea lichidãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
ART. 214
(1) Lichidarea grupului trebuie terminatã în cel mult 3 ani de la data dizolvãrii. Pentru motive temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidãrii, lichidatorii vor cere radierea grupului din registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi civile de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicatã de judecãtorul-delegat, în urma sesizãrii oricãrei pãrţi interesate. Încheierea judecãtorului-delegat va fi definitiva şi executorie.
(3) Radierea se poate face şi din oficiu.
(4) Lichidarea nu libereazã pe membri şi nu impiedica deschiderea procedurii de reorganizare judiciarã şi faliment a grupului.
ART. 215
(1) Dupã aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei registrele şi actele grupului, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre membri, se vor depune la membrul desemnat de majoritate sau, dacã nici unul dintre aceştia nu doreşte, la oficiul registrului comerţului, pe cheltuiala grupului.
(2) Registrele grupului vor fi pãstrate timp de 5 ani şi vor putea fi consultate de orice parte interesatã, pe cheltuiala acesteia.
ART. 216
(1) Numirea lichidatorilor va fi facuta de toţi membrii, dacã în actul constitutiv nu se prevede altfel.
(2) Dacã nu se va putea întruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricãrui membru ori administrator, cu ascultarea tuturor membrilor şi administratorilor.
(3) Impotriva sentinţei se poate declara numai recurs de cãtre membri sau administratori, în termen de 15 zile de la pronunţare.
ART. 217
(1) Dupã terminarea lichidãrii grupului, lichidatorii trebuie sa întocmeascã situaţia financiarã de lichidare şi sa propunã repartizarea activului între membri.
(2) Membrul nemulţumit poate face opoziţie, în condiţiile <>art. 62 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în termen de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare.
(3) Pentru soluţionarea opoziţiei problemele referitoare la lichidare vor fi separate de cele ale repartizãrii, fata de care lichidatorii pot rãmâne strãini.
(4) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (2) sau dupã ce sentinta asupra opoziţiei a rãmas irevocabilã, situaţia financiarã de lichidare şi repartizarea se considera aprobate şi lichidatorii sunt liberaţi.
ART. 218
(1) Grupul de interes economic, aflat în stare de insolventa, va fi supus procedurii reorganizãrii judiciare şi falimentului, în condiţiile stabilite de <>Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi falimentului, republicatã, cu modificãrile ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica indiferent de calitatea de comerciant sau necomerciant a grupului de interes economic.

SECŢIUNEA a 10-a
Interdicţii. Sancţiuni

ART. 219
(1) Vor putea fi acordate administratorilor remuneraţii şi orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotãrâri a adunãrii generale.
(2) Este interzisã creditarea de cãtre grup a administratorilor acestuia, prin intermediul unor operaţiuni, precum:
a) acordarea de împrumuturi administratorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de cãtre grup cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestãri de servicii sau executare de lucrãri;
c) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a oricãror împrumuturi acordate administratorilor, concomitenta sau ulterioara acordãrii împrumutului;
d) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a executãrii de cãtre administratori a oricãror alte obligaţii personale ale acestora fata de terţe persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestaţie personalã a acestora.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi operaţiunilor în care sunt interesaţi soţul, rudele sau afinii pana la gradul al patrulea inclusiv ai administratorului; de asemenea, prevederile alin. (2) sunt aplicabile dacã operaţiunile privesc o societate civilã sau comercialã la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura ori împreunã cu una dintre persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica:
a) în cazul operaţiunilor a cãror valoare exigibilã cumulatã este inferioarã echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro;
b) în cazul în care operaţiunea este încheiatã de grup în condiţiile exercitãrii curente a activitãţii sale, iar clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menţionate la alin. (2) şi (3) decât cele pe care, în mod obişnuit, grupul le practica fata de terţe persoane.
ART. 220
(1) Administratorul care are într-o anumitã operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor grupului trebuie sa înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori şi sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operaţiune.
(2) Aceeaşi obligaţie o are administratorul în cazul în care, într-o anumitã operaţiune, ştie ca sunt interesate sotia, rudele sau afinii sãi pana la gradul al patrulea inclusiv.
(3) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) va rãspunde de daunele ce au rezultat pentru grup.
ART. 221
(1) Dacã prin actul constitutiv nu se dispune altfel şi sub rezerva dispoziţiilor art. 220 înstrãinãrile, respectiv dobandirile de bunuri, efectuate de administratori cãtre sau de la grupul de interes economic înainte de obţinerea aprobãrii adunãrii generale, sunt lovite de nulitate.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi operaţiunilor de închiriere sau leasing.
(3) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi operaţiunilor în care una dintre pãrţi este soţul administratorului ori ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacã operaţiunea este încheiatã cu o societate civilã sau comercialã la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreunã, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.
ART. 222
(1) Nerespectarea de cãtre grupurile de interes economic a dispoziţiilor legale şi a termenelor prevãzute pentru solicitarea înmatriculãrii, efectuarea de menţiuni, depunerea de semnãturi sau alte acte se sancţioneazã cu amenda judiciarã de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicatã prin hotãrâre judecãtoreascã, dacã, potrivit legii penale, fapta nu constituie infracţiune. Dacã sunt mai multe persoane obligate la îndeplinirea actelor menţionate, amenda se aplica fiecãreia dintre ele.
(2) Amenda prevãzutã la alin. (1) se aplica şi reprezentanţilor grupurilor de interes amendate, potrivit dispoziţiilor acelui alineat.
(3) Sesizarea instanţei pentru aplicarea amenzilor prevãzute la alin. (1) se poate face de orice persoana interesatã.
(4) Amenzile judiciare prevãzute la alin. (1) sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor civile, prevãzut de Codul de procedura civilã, şi se aplica de cãtre instanta în a carei raza teritorialã s-a sãvârşit fapta.
ART. 223
(1) Încãlcarea obligaţiilor prevãzute la art. 152 constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice.
(3) Contravenţiilor prevãzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare.
ART. 224
(1) Persoana care, cu rea-credinţa, a fãcut declaraţii inexacte, în baza cãrora s-a operat o înmatriculare ori s-a fãcut o menţiune în registrul comerţului, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Prin hotãrârea pronunţatã instanta va dispune şi rectificarea sau radierea înmatriculãrii ori menţiunii inexacte.
ART. 225
Se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani fondatorul, administratorul sau reprezentantul legal al grupului, care:
a) foloseşte, cu rea-credinţa, bunuri sau creditul de care se bucura grupul într-un scop contrar intereselor acestuia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta persoana juridicã în care are interese direct sau indirect;
b) se imprumuta, sub orice forma, în alte condiţii decât cele expres permise de lege, direct sau printr-o persoana interpusã, de la grupul pe care îl administreazã, de la o societate controlatã de acesta sau face ca una dintre aceste persoane juridice sa îi acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;
c) încaseazã sau plãteşte dividende, sub orice forma, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situaţie financiarã ori contrarii celor rezultate din aceasta;
d) incalca dispoziţiile art. 165 alin. (3).
ART. 226
Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul ori reprezentantul legal al grupului, care:
a) îndeplineşte hotãrârile adunãrii generale referitoare la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului grupului, înainte de expirarea termenelor prevãzute de lege;
b) îndeplineşte hotãrârile adunãrii generale referitoare la reducerea capitalului grupului fãrã ca membrii sa fi fost executaţi pentru efectuarea vãrsãmântului datorat ori fãrã hotãrârea adunãrii generale care îi scuteşte de plata vãrsãmintelor ulterioare.
ART. 227
(1) Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul care:
a) incalca, direct ori prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispoziţiile art. 220;
b) nu convoacã adunarea generalã în cazurile prevãzute de lege;
c) emite titluri negociabile reprezentând pãrţi de interes ale unui grup de interes economic.
(2) Cu pedeapsa prevãzutã la alin. (1) se sancţioneazã şi membrul grupului de interes economic care incalca dispoziţiile art. 162.
ART. 228
Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani fondatorul, administratorul şi cenzorul care exercita funcţiile ori însãrcinãrile lor cu încãlcarea dispoziţiilor art. 120 alin. (3) şi (4) referitoare la incompatibilitate.
ART. 229
Dispoziţiile art. 223-227 se aplica şi lichidatorului.
ART. 230
Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda lichidatorul care face plati asociaţilor cu încãlcarea dispoziţiilor art. 210.
ART. 231
Constituie infracţiunea de bancruta frauduloasã şi se sancţioneazã cu pedeapsa prevãzutã la <>art. 276 din Legea nr. 31/1990 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele unui grup de interes economic ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfãţişeazã datorii inexistente sau prezintã în registrele unui grup de interes economic, în alt act sau în situaţia financiarã sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind sãvârşite în vederea diminuãrii aparente a valorii activelor;
c) înstrãineazã, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a unui grup de interes economic, o parte însemnatã din active.

CAP. 2
Grupurile europene de interes economic

ART. 232
Grupurile europene de interes economic - G.E.I.E., constituite cu respectarea prevederilor prezentului capitol, sunt recunoscute şi pot funcţiona, în condiţiile legii, în România.
ART. 233
(1) Grupul european de interes economic este acea asociere dintre doua sau mai multe persoane fizice ori juridice, constituitã pentru o perioada determinata sau nedeterminatã, în scopul inlesnirii ori dezvoltãrii activitãţii economice a membrilor sãi, precum şi al îmbunãtãţirii rezultatelor activitãţii respective.
(2) Pot fi membrii unui grup european de interes economic doar:
a) companii sau firme, în sensul art. 165 alin. (2) din versiunea consolidata a Tratatului instituind Comunitatea Europeanã, precum şi alte persoane juridice de drept public sau privat, care au fost înfiinţate în conformitate cu legislaţia unui stat membru al Uniunii Europene şi care îşi au sediul social, precum şi centrul principal de conducere şi de gestiune a activitãţii statutare pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeanã; dacã, conform legislaţiei unui stat membru, o companie, firma sau alta persoana juridicã nu este obligatã sa aibã un sediu social, este suficient ca centrul principal de conducere şi de gestiune a activitãţii statutare a acestei companii, firme sau a altei persoane juridice sa fie situat pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeanã;
b) persoanele fizice care desfãşoarã activitãţi industriale, comerciale, meşteşugãreşti sau agricole ori care furnizeazã servicii profesionale sau de alta natura pe teritoriul unui stat din Uniunea Europeanã.
(3) Grupul european de interes economic trebuie sa fie alcãtuit din minimum:
a) doua companii, firme sau alte persoane juridice, în sensul menţionat la alin. (2) lit. a), ale cãror centre principale de conducere şi de gestiune a activitãţii statutare sunt situate în state membre diferite;
b) doua persoane fizice, din rândul celor menţionate la alin. (2) lit. b), care îşi desfãşoarã activitatea principala în state membre diferite; sau
c) o companie, firma sau alta persoana juridicã, în sensul menţionat la alin. (2) lit. a), al carei centru principal de conducere şi de gestiune a activitãţii statutare se gãseşte într-un stat membru, şi o persoana fizica, din rândul celor menţionate la alin. (2) lit. b), care îşi desfãşoarã activitatea principala într-un alt stat membru.
ART. 234
(1) Grupul european de interes economic se constituie în baza unui contract de asociere, denumit act constitutiv, şi se înregistreazã în registrul special desemnat în acest scop de statul membru pe teritoriul cãruia grupul îşi stabileşte sediul.
(2) Actul constitutiv al grupului stabileşte modul de organizare a grupului şi trebuie sa cuprindã urmãtoarele menţiuni obligatorii:
a) denumirea grupului, precedatã sau succedata de expresia "Grup European de Interes Economic", sau de initialele "G.E.I.E.", dacã aceste expresii sau iniţiale nu constituie deja o parte a denumirii;
b) sediul grupului;
c) obiectul de activitate al grupului;
d) numele/denumirea, firma, forma juridicã, domiciliul/sediul şi, dacã este cazul, codul de înregistrare şi locul înmatriculãrii fiecãrui membru al grupului;
e) perioada pe care va funcţiona grupul, cu excepţia cazului când aceasta este nedeterminatã.
ART. 235
(1) Grupurile europene de interes economic pot infiinta în România filiale, precum şi sucursale, reprezentante şi alte unitãţi fãrã personalitate juridicã.
(2) Înfiinţarea de sucursale sau filiale în România va fi supusã tuturor dispoziţiilor referitoare la înmatricularea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru grupurile de interes economic romane.
(3) Grupurile europene de interes economic nu sunt supuse autorizãrii prevãzute de <>Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea şi funcţionarea în România a reprezentantelor societãţilor comerciale şi organizaţiilor economice strãine, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(4) Cererile de înmatriculare vor indica şi:
a) denumirea sucursale/filialei şi denumirea şi sediul grupului european de interes economic;
b) obiectul de activitate al sucursalei/filialei, cu precizarea domeniului şi a activitãţii principale, precum şi a naturii comerciale sau necomerciale a activitãţii;
c) numele şi calitatea persoanelor care pot reprezenta fata de terţi şi în justiţie grupul european de interes economic, precum şi ale celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei/filialei;
d) puterile ce li s-au conferit reprezentanţilor şi dacã ei urmeazã sa le exercite împreunã sau separat;
e) documentele contabile ale grupului european de interes economic, verificate şi publicate potrivit legislaţiei statului în care acesta îşi are sediul.
(5) Vor fi supuse înregistrãrii şi menţiunile referitoare la:
a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventa asupra grupului european de interes economic;
b) dizolvarea grupului european de interes economic, numele/denumirea şi puterile lichidatorilor acestuia;
c) închiderea sucursalei/filialei.
(6) Toate aceste formalitãţi se vor face la oficiul registrului comerţului de la sediul sucursalei sau filialei.
(7) Dacã un grup european de interes economic înfiinţeazã mai multe sucursale în România, documentele de constituire şi alte acte ale aceluiaşi grup european, necesare pentru înmatricularea unei sucursale, se depun numai la una dintre sucursale.
ART. 236
(1) Reprezentantul sau reprezentanţii sucursalei unui grup european de interes economic rãspund individual sau solidar, dupã caz, fata de grup sau fata de terţi, pentru încãlcarea dispoziţiilor legale reglementand grupurile de interes economic, pentru nerespectarea prevederilor actului constitutiv, fie pentru culpe în activitatea desfasurata, care au produs prejudicii grupului.
(2) În cazul în care mai mulţi reprezentanţi pot fi ţinuţi responsabili pentru aceleaşi fapte, tribunalul va stabili contribuţia fiecãruia la repararea prejudiciului.
ART. 237
Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impoziteazã în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 24/1996 privind impozitul pe venitul reprezentantelor din România ale societãţilor comerciale şi organizaţiilor economice strãine, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 29/1997 , cu modificãrile ulterioare.

CAP. 3
Dispoziţii finale

ART. 238
Prezentul titlu intra în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii legii în Monitorul Oficial al României.

CARTEA II
Modificarea unor reglementãri în scopul prevenirii şi combaterii coruptiei

TITLUL I
Asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice, prevenirea şi combaterea coruptiei

ART. I
<>Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Alineatul (1) al articolului 5 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - (1) În înţelesul prezentei legi, sunt infracţiuni de corupţie infracţiunile prevãzute la art. 254-257 din Codul penal, la art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege, precum şi infracţiunile prevãzute în legi speciale, ca modalitãţi specifice ale infracţiunilor prevãzute la art. 254-257 din Codul penal, şi la art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege."

2. La articolul 5, dupã alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu urmãtorul cuprins:
"(4) Dispoziţiile prezentei legi sunt aplicabile şi infracţiunilor impotriva intereselor financiare ale Comunitãţilor Europene prevãzute la art. 18^1-18^5, prin sancţionarea cãrora se asigura protecţia fondurilor şi a resurselor Comunitãţilor Europene."

3. Dupã articolul 6 se introduce articolul 6^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 6^1. - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creadã ca are influenta asupra unui funcţionar, pentru a-l determina sa facã ori sa nu facã un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.
(2) Fãptuitorul nu se pedepseşte dacã denunta autoritãţii fapta mai înainte ca organul de urmãrire sa fi fost sesizat pentru acea fapta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fãcut obiectul infracţiunii prevãzute la alin. (1) se confisca, iar dacã acestea nu se gãsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazul prevãzut la alin. (2)."

4. Alineatul (3) al articolului 7 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Dacã infracţiunile prevãzute la art. 256 şi 257 din Codul penal, precum şi infracţiunile prevãzute la art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege au fost sãvârşite de una dintre persoanele menţionate la alin. (1) şi (2), maximul special al pedepsei se majoreazã cu 2 ani."

5. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 8. - Constituie infracţiunile prevãzute la art. 254-257 din Codul penal, art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege şi faptele incriminate în aceste texte sãvârşite de manageri, directori, administratori, cenzori sau alte persoane cu atribuţii de control la societãţile comerciale, companiile şi societãţile naţionale, regiile autonome şi la orice alţi agenţi economici."

6. Dupã articolul 8 se introduc articolele 8^1 şi 8^2 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 8^1. - Prevederile art. 254-257 din Codul penal şi ale art. 6^1 şi 8^2 din prezenta lege se aplica în mod corespunzãtor şi urmãtoarelor persoane:
a) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfãşoarã activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atribuţii similare în cadrul unei organizaţii publice internaţionale la care România este parte;
b) membrilor adunãrilor parlamentare ale organizaţiilor internaţionale la care România este parte;
c) funcţionarilor sau persoanelor care îşi desfãşoarã activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atribuţii similare în cadrul Comunitãţilor Europene;
d) persoanelor care exercita funcţii judiciare în cadrul instanţelor internaţionale a cãror competenta este acceptatã de România, precum şi funcţionarilor de la grefele acestor instanţe;
e) funcţionarilor unui stat strãin;
f) membrilor adunãrilor parlamentare sau administrative ale unui stat strãin.
Art. 8^2. - Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui funcţionar al unui stat strãin ori al unei organizaţii publice internaţionale, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, în scopul obţinerii unui folos necuvenit în cadrul operaţiunilor economice internaţionale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 7 ani."

7. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fãrã scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani."

8. Dupã articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 13^1. - Infracţiunea de santaj, prevãzutã la art. 194 din Codul penal, în care este implicata o persoana dintre cele prevãzute la art. 1, se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 12 ani."

9. La articolul 17, dupã litera d) se introduce litera d^1) cu urmãtorul cuprins:
"d^1) şantajul, sãvârşit în legatura cu infracţiunile prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;"

10. Litera e) a articolului 17 va avea urmãtorul cuprins:
"e) infracţiunile de spalare a banilor, prevãzute în <>Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din sãvârşirea unei infracţiuni prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;"

11. Litera g) a articolului 17 va avea urmãtorul cuprins:
"g) infracţiunile prevãzute în <>Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificãrile ulterioare, sãvârşite în legatura cu infracţiunile prevãzute în secţiunile a 2-a şi a 3-a;"

12. Litera i) a articolului 17 va avea urmãtorul cuprins:
"i) traficul de droguri, traficul de substanţe toxice şi nerespectarea regimului armelor de foc şi al muniţiilor, sãvârşite în legatura cu o infracţiune prevãzutã în secţiunile a 2-a şi a 3-a;"

13. La articolul 17, dupã litera i) se introduc literele j) şi k) cu urmãtorul cuprins:
"j) infracţiunile de trafic de persoane, prevãzute în <>Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, sãvârşite în legatura cu o infracţiune prevãzutã în secţiunile a 2-a şi a 3-a;
k) infracţiunea prevãzutã în <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizãrii sistemului financiar-bancar în scopul finanţãrii de acte de terorism, aprobatã prin <>Legea nr. 466/2002 , sãvârşitã în legatura cu o infracţiune prevãzutã în secţiunile a 2-a şi a 3-a."

14. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 18 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Infracţiunile prevãzute la art. 17 lit. a)-d^1) se sancţioneazã cu pedepsele prevãzute în Codul penal pentru aceste infracţiuni, al cãror maxim se majoreazã cu 2 ani.
(2) Infracţiunile prevãzute la <>art. 17 lit. e) se sancţioneazã cu pedepsele prevãzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spalarii banilor, al cãror maxim se majoreazã cu 3 ani."

15. Alineatul (4) al articolului 18 va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Infracţiunile prevãzute la <>art. 17 lit. g) se sancţioneazã cu pedepsele prevãzute în Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, cu modificãrile ulterioare, al cãror maxim se majoreazã cu 2 ani."

16. Alineatul (6) al articolului 18 va avea urmãtorul cuprins:
"(6) Infracţiunile prevãzute la art. 17 lit. i) privind traficul de droguri se sancţioneazã cu pedepsele prevãzute în <>Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, al cãror maxim se majoreazã cu 2 ani, infracţiunea privind traficul de substanţe toxice se sancţioneazã cu pedeapsa prevãzutã la art. 312 din Codul penal, al carei maxim se majoreazã cu 2 ani, iar infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor se sancţioneazã cu pedepsele prevãzute la art. 279 din Codul penal al cãror maxim se majoreazã cu 2 ani."

17. La articolul 18 se introduc alineatele (7) şi (8) cu urmãtorul cuprins:
"(7) Infracţiunile prevãzute la art. 17 lit. j) privind traficul de persoane se sancţioneazã cu pedepsele prevãzute în <>Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, al cãror maxim se majoreazã cu 2 ani.
(8) Infracţiunea prevãzutã la art. 17 lit. k) se sancţioneazã cu pedeapsa prevãzutã în <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizãrii sistemului financiar-bancar în scopul finanţãrii de acte de terorism, aprobatã prin <>Legea nr. 466/2002 , al carei maxim se majoreazã cu 2 ani."

18. La Capitolul III, dupã articolul 18 se introduce Secţiunea 4^1 cu urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA 4^1
Infracţiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitãţilor Europene
Art. 18^1. - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã omisiunea de a furniza, cu ştiinţa, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacã fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.
(3) Dacã faptele prevãzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 18^2. - (1) Schimbarea, fãrã respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Schimbarea, fãrã respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacã fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se sancţioneazã cu pedeapsa prevãzutã la alin. (1).
Art. 18^3. - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeaşi pedeapsa se sancţioneazã omisiunea de a furniza, cu ştiinţa, datele cerute potrivit legii, dacã fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.
(3) Dacã faptele prevãzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 18^4. - Tentativa infracţiunilor prevãzute la art. 18^1-18^3 se pedepseşte.
Art. 18^5. - Încãlcarea din culpa, de cãtre director, administrator sau persoana cu atribuţii de decizie sau de control în cadrul unui agent economic, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasã, dacã a avut ca rezultat sãvârşirea uneia dintre infracţiunile prevãzute la art. 18^1-18^3 sau sãvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de spalare a banilor în legatura cu fondurile Comunitãţilor Europene, de cãtre o persoana care se afla în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui agent economic, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi."

19. Articolul 22 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - În cazul infracţiunilor prevãzute în prezenta lege, urmãrirea penalã se efectueazã în mod obligatoriu de cãtre procuror."

20. Alineatul (3) al articolului 25 se abroga.

21. Articolul 26 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 26. - Secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretului profesional al avocatului exercitat în condiţiile legii, nu sunt opozabile procurorului, dupã începerea urmãririi penale, şi nici instanţei de judecata. Datele şi informaţiile solicitate de procuror sau de instanta de judecata se comunica la cererea scrisã a procurorului, în cursul urmãririi penale, sau a instanţei, în cursul judecaţii."

22. Articolul 27 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Când sunt indicii temeinice cu privire la sãvârşirea uneia dintre infracţiunile prevãzute în prezenta lege, în scopul strangerii de probe sau al identificarii fãptuitorului, procurorul poate sa autorizeze motivat, pe o durata de cel mult 30 de zile:
a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora;
b) punerea sub supraveghere sau interceptarea comunicaţiilor;
c) accesul la sisteme informationale;
d) comunicarea de înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.
(2) Pentru motive temeinice autorizarea prevãzutã la alin. (1) poate fi prelungitã, în aceleaşi condiţii, fiecare prelungire neputând depãşi 30 de zile. Durata maxima a mãsurilor prevãzute la alin. (1) lit. a)-c) autorizate este de 4 luni.
(3) În cursul judecaţii, instanta poate dispune prelungirea mãsurilor prevãzute la alin. (1), prin încheiere motivatã.
(4) Dispoziţiile art. 91^1-91^5 din Codul de procedura penalã se aplica în mod corespunzãtor."

23. Articolul 29 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Pentru judecarea în prima instanta a infracţiunilor prevãzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.
(2) La judecãtorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecãtori."

24. La articolul 31, dupã alineatul (1) se introduce alineatul (2) cu urmãtorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile <>Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al Romanei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplica în mod corespunzãtor şi prezentei legi, în mãsura în care aceasta nu prevede altfel."

25. Articolul 32 se abroga.

ART. II
<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 503/2002 , se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Alineatul (3) al articolului 1 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Parchetul Naţional Anticoruptie se organizeazã ca structura autonomã, cu personalitate juridicã, în cadrul Ministerului Public, este condus de un procuror general şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie. Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie."

2. Litera a) a alineatului (1) al articolului 3 va avea urmãtorul cuprins:
"a) efectuarea urmãririi penale, în condiţiile prevãzute în Codul de procedura penalã, în <>Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi în prezenta ordonanta de urgenta, pentru infracţiunile prevãzute în <>Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competenta Parchetului Naţional Anticoruptie;"

3. La articolul 3, dupã alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu urmãtorul cuprins:
"(3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie emite ordine."

4. Alineatul (1) al articolului 4 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Parchetul Naţional Anticoruptie este condus, potrivit prevederilor art. 1 alin. (3), de un procuror general, ajutat de un procuror general adjunct, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie."

5. La articolul 4, dupã alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie."

6. Alineatul (3) al articolului 4 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Public. Fondurile alocate Parchetului Naţional Anticoruptie se aproba distinct, de Parlament, ca anexa la bugetul Ministerului Public."

7. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 5 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - (1) La nivel central Parchetul Naţional Anticoruptie se organizeazã în secţii conduse de procurori şefi de secţie, şi anume:
a) secţia de combatare a coruptiei;
b) secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie;
c) secţia judiciarã penalã.
(2) În cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie la nivel central se pot organiza servicii şi birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie."

8. La articolul 5, dupã alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu urmãtorul cuprins:
"(4) Ofiţerii de poliţie judiciarã sunt organizati într-o brigada condusã de un chestor, subordonat procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, iar specialiştii încadraţi în Parchetul Naţional Anticoruptie sunt organizati în servicii şi birouri, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie."

9. Alineatul (1) al articolului 7 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 7. - (1) La nivelul parchetelor de pe lângã curţile de apel se înfiinţeazã servicii teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie."

10. Alineatul (3) al articolului 7 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Numãrul procurorilor, al ofiţerilor de poliţie judiciarã şi al specialiştilor mentionati la art. 6, încadraţi în serviciile teritoriale prevãzute la alin. (1), este stabilit de cãtre procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru fiecare serviciu, în funcţie de volumul şi de complexitatea activitãţii de urmãrire penalã, în limita numãrului total de posturi aprobat."

11. La articolul 7, dupã alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu urmãtorul cuprins:
"(4) În cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie se pot organiza birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie."

12. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Sunt de competenta Parchetului Naţional Anticoruptie, care funcţioneazã la nivel central, infracţiunile prevãzute în <>Legea nr. 78/2000 , sãvârşite în una dintre urmãtoarele condiţii:
a) dacã, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materialã mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro sau o perturbare deosebit de grava a activitãţii unei autoritãţi publice, instituţii publice sau oricãrei alte persoane juridice ori dacã valoarea sumei sau a bunului care formeazã obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
b) dacã, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de gravitatea perturbarii aduse unei autoritãţi publice, instituţii publice sau oricãrei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formeazã obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de cãtre deputaţi, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat şi asimilaţii acestora, judecãtorii Curţii Supreme de Justiţie, ai Curţii Constituţionale, preşedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului, consilierii prezidentiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, consilierii de stat ai primului-ministru, membrii, judecãtorii, procurorii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi, guvernatorul şi viceguvernatorul Bãncii Naţionale a României, preşedintele Consiliului Concurentei, ceilalţi magistraţi, ofiţeri superiori, amirali, generali, maresali, chestori, chestori principali, chestori şefi adjuncţi şi chestori şefi, subcomisari, comisari şi comisari şefi, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti, primãrii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi primãrii şi viceprimarii municipiilor resedinta de judeţ, prefecţi, subprefecţi, persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autoritãţilor publice centrale, notarii publici, comisarul general al Garzii Financiare şi comisarii şefi ai Garzii Financiare judeţene, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societãţilor naţionale, al bãncilor şi societãţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unitãţilor centrale financiar-bancare, precum şi persoanele prevãzute la <>art. 8^1 din Legea nr. 78/2000 .
(2) Sunt de competenta serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie, care funcţioneazã la nivelul parchetelor de pe lângã curţile de apel, infracţiunile prevãzute în <>Legea nr. 78/2000 , sãvârşite în una dintre urmãtoarele condiţii:
a) dacã, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materialã mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro ori dacã valoarea sumei sau a bunului care formeazã obiectul infracţiunii de corupţie este mai mare decât echivalentul în lei a 3.000 euro, dar nu mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro;
b) dacã, indiferent de valoarea pagubei materiale sau de valoarea sumei ori a bunului care formeazã obiectul infracţiunii de corupţie, sunt comise de cãtre lichidatori judiciari, comisari ai Garzii Financiare, subinspectori, inspectori, inspectori principali, agenţi de poliţie, indiferent de gradul profesional, personal vamal, judecãtorii, procurorii şi controlorii financiari ai camerelor judeţene de conturi, executorii judecãtoreşti, consilierii judeţeni şi locali, primãrii şi viceprimarii oraşelor alţii decât cei prevãzuţi la alin. (1) lit. b), persoane cu funcţii de conducere şi control în cadrul autoritãţilor publice locale.
(3) Procurorii specializaţi din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie efectueazã în mod obligatoriu urmãrirea penalã pentru infracţiunile prevãzute la alin. (1) şi (2).
(4) Urmãrirea penalã în cauzele privind infracţiunile prevãzute la alin. (1) şi (2) sãvârşite de militari se efectueazã de procurori militari din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie.
(5) Sunt de competenta parchetelor de pe lângã instanţe, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura penalã, infracţiunile prevãzute în <>Legea nr. 78/2000 care nu sunt date, potrivit alin. (1) şi (2), în competenta Parchetului Naţional Anticoruptie."

13. Dupã articolul 13 se introduce articolul 13^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 13^1. - Competenta de judecata privind infracţiunile sãvârşite de procurorii din Parchetul Naţional Anticoruptie revine instanţei competente sa judece, potrivit legii, infracţiunile sãvârşite de procurorii de la parchetele de pe lângã curţile de apel şi de la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie."

14. Dupã articolul 22 se introduce articolul 22^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 22^1. - Ordonanţele prin care se dispune arestarea preventivã şi rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor teritoriale ale Parchetului Naţional Anticoruptie sunt confirmate de procurorii şefi ai acestor servicii, cele întocmite de cãtre procurorii şefi ai serviciilor teritoriale, precum şi cele întocmite de procurorii din cadrul structurii centrale a Parchetului Naţional Anticoruptie sunt confirmate de procurorii şefi ai secţiilor. Când ordonanţele prin care se dispune arestarea preventivã şi rechizitoriile sunt întocmite de procurorii şefi ai secţiilor Parchetului Naţional Anticoruptie, confirmarea se face de cãtre procurorul general al acestui parchet."

15. Articolul 23 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 23. - Persoanele arestate preventiv în cauzele de competenta Parchetului Naţional Anticoruptie sunt deţinute în locuri anume stabilite în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, deservite de personal detaşat de la Direcţia Generalã a Penitenciarelor sau, dupã caz, în secţiile de arest preventiv ale penitenciarelor."

16. Articolul 25 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 25. - În vederea consultãrii reciproce în cazul infracţiunilor de competenta Parchetului Naţional Anticoruptie şi a schimbului de date şi informaţii cu privire la investigarea şi urmãrirea acestor infracţiuni se constituie un birou de legatura cu instituţii similare din alte state."

17. Articolul 26 se abroga.

18. Literele a), d) şi e) ale articolului 27 vor avea urmãtorul cuprins:
"a) 98 de posturi de procurori;
d) 70 de posturi de personal auxiliar de specialitate;
e) 63 de posturi de personal economic şi administrativ."

19. Alineatele (1), (2) şi (3) ale articolului 28 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 28. - (1) Procurorii din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie sunt salarizaţi cu indemnizaţiile prevãzute în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 2-11 la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor.
(2) Specialiştii prevãzuţi în art. 11 sunt salarizaţi cu indemnizaţia prevãzutã în anexa nr. 1, cap. B, nr. crt. 9 la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 , aceasta fiind unica forma de salarizare. Specialiştii care au funcţia de şef serviciu sau şef birou sunt salarizaţi cu indemnizaţia corespunzãtoare funcţiei de procuror şef serviciu şi, respectiv, procuror şef birou din cadrul parchetelor de pe lângã curţile de apel.
(3) Ofiţerii de poliţie judiciarã prevãzuţi la art. 10 sunt salarizaţi cu indemnizaţia prevãzutã în anexa nr. 1, cap. A, nr. crt. 18 la <>Ordonanta de urgenta nr. 177/2002 , aceasta fiind unica forma de salarizare. Ofiţerii de poliţie care au funcţia de şef serviciu şi şef birou sunt salarizaţi cu indemnizaţia corespunzãtoare funcţiei de procuror şef şi, respectiv, procuror şef birou din cadrul parchetelor de pe lângã Curţile de apel."

ART. III
<>Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Titlul legii va avea urmãtorul cuprins:
"LEGE
pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici"

2. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - Se instituie obligaţia declarãrii averii pentru demnitari, magistraţi şi asimilaţii acestora, persoane cu funcţii de conducere şi de control prevãzute în prezenta lege şi pentru functionarii publici, precum şi procedura controlului averilor acestora în cazul în care exista dovezi certe ca anumite bunuri ori valori nu au fost dobândite în mod licit."

3. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Preşedintele României, deputaţii, senatorii, membrii Guvernului, consilierii prezidentiali, consilierii de stat, secretarii de stat, subsecretarii de stat, precum şi asimilaţii acestora, magistraţii şi asimilaţii acestora, consilierii judeţeni şi locali, primãrii, viceprimarii, prefectii, subprefectii, persoanele cu funcţii de conducere şi de control şi functionarii publici care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul autoritãţilor publice centrale ori locale sau în cadrul instituţiilor publice ori de interes public, personalul încadrat la cabinetul demnitarului, membrii consiliilor de administraţie şi persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director, inclusiv, în sus, în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, al companiilor şi societãţilor naţionale, societãţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, instituţiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare, Bãncii Naţionale a României, bãncilor la care statul este acţionar majoritar, au obligaţia sa îşi declare averea, în condiţiile prezentei legi.
(2) Obligaţia privind declararea averii revine, în condiţiile prezentei legi, şi persoanelor care sunt numite în funcţie de cãtre Preşedintele României, Parlament sau primul-ministru."

4. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Declaraţia de avere se depune dupã cum urmeazã:
a) Preşedintele României, consilierii prezidentiali şi consilierii de stat depun declaraţia de avere la şeful Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale;
b) preşedinţii Camerelor Parlamentului, deputaţii şi senatorii depun declaraţia de avere la secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte;
c) primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru depun declaraţia de avere la secretarul general al Guvernului;
d) magistraţii şi asimilaţii acestora depun declaraţia de avere la Consiliul Superior al Magistraturii;
e) persoanele prevãzute la art. 2 alin. (2) depun declaraţia de avere la secretariatele autoritãţilor sau instituţiilor publice din care fac parte;
f) consilierii judeţeni şi locali, precum şi primãrii şi viceprimarii depun declaraţia de avere la secretarii unitãţilor administrativ-teritoriale;
g) prefectii şi subprefectii depun declaraţia de avere la secretarul general al prefecturii;
h) persoanele cu funcţii de conducere şi de control prevãzute la art. 2 alin. (1), functionarii publici şi personalul încadrat la cabinetul demnitarului depun declaraţia de avere la compartimentul de resurse umane din cadrul autoritãţilor publice, instituţiilor publice sau, dupã caz, al unitãţilor din care fac parte.
(2) Declaraţia de avere se publica pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritãţi ori instituţii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judeţene, dupã caz, ori în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 30 de zile de la data depunerii. Cheltuielile de publicare se suporta de cãtre persoanele juridice din care fac parte persoanele prevãzute la art. 2.
(3) Persoana desemnatã sa primeascã şi sa pãstreze declaraţiile de avere elibereazã depunatorului o dovada de primire şi ia mãsuri pentru asigurarea publicãrii acestora, potrivit dispoziţiilor alin. (2)."

5. Alineatul (2) al articolului 5 se abroga.

6. Alineatul (1) al articolului 6 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Persoanele prevãzute la art. 2 au obligaţia ca, anual, în situaţia în care dobândesc bunuri de natura celor prevãzute în anexa, sa îşi actualizeze declaraţia de avere. De asemenea, la încheierea mandatului sau la încetarea activitãţii, ele au obligaţia sa depunã o noua declaraţie privind averea pe care o deţin la data respectiva."

7. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 6 vor avea urmãtorul cuprins:
"(3) Persoanele prevãzute la art. 2, numite în funcţii pe perioade mai mari de 4 ani sau pe durata nedeterminatã, au obligaţia ca, din 4 în 4 ani, sa depunã o declaraţie de avere actualizatã.
(4) Neactualizarea declaraţiei de avere, din motive imputabile, pana la data de 31 decembrie a fiecãrui an, în situaţia dobândirii unor bunuri, potrivit alin. (1), sau nedepunerea unei noi declaraţii în termen de 15 zile de la încetarea activitãţii ori, dupã caz, de la expirarea celor 4 ani de la ultima declaraţie conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control."

8. Alineatul (2) al articolului 14 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Ordonanta de clasare se comunica pãrţilor şi parchetului de pe lângã curtea de apel, în raza cãreia funcţioneazã comisia, precum şi direcţiei generale judeţene a finanţelor publice în raza cãreia domiciliazã persoana a carei avere este supusã cercetãrii."

9. Alineatul (1) al articolului 21 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Cercetarea averii Preşedintelui României, a deputaţilor, senatorilor, membrilor Guvernului, secretarului general al Guvernului, conducãtorilor autoritãţilor publice numiţi de Preşedinte, de Parlament sau de primul-ministru, a judecãtorilor Curţii Constituţionale, consilierilor de conturi, membrilor Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi procurorilor financiari de pe lângã aceasta, a magistraţilor de la Curtea Suprema de Justiţie şi de la parchetul de pe lângã aceasta, de la Parchetul Naţional Anticoruptie, precum şi de la curţile de apel şi de la parchetele de pe lângã acestea, aflaţi în funcţie, se face de cãtre o comisie specialã formatã din:
- doi judecãtori de la Curtea Suprema de Justiţie, desemnaţi de adunarea generalã a acestei curţi, dintre care unul în calitate de preşedinte;
- un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie."

10. Alineatul (1) al articolului 26 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Dispozitivul hotãrârii judecãtoreşti, rãmasã irevocabilã, prin care se constata provenienta ilicitã a unor bunuri, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se comunica organului de specialitate al Ministerului Finanţelor Publice de la domiciliul persoanei a carei avere a fost cercetata, în vederea executãrii. Cheltuielile de publicare se suporta din bugetul Ministerului Justiţiei."

11. Articolul 32 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 32. - Ordonanta de clasare a comisiei de cercetare rãmasã definitiva sau, dupã caz, hotãrârea instanţei de judecata rãmasã irevocabilã, prin care se constata ca provenienta bunurilor este justificatã, va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suporta din bugetul Ministerului Justiţiei."

12. Articolul 37 se abroga.

13. Articolul 38 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 38. - Persoanele prevãzute la art. 2, care au deţinut funcţii publice similare celor menţionate la acest articol, dupã 1 ianuarie 1990, având, potrivit reglementãrilor legale în vigoare, obligaţia declarãrii averii, pot fi supuse controlului averilor, potrivit procedurilor stabilite prin prezenta lege, dacã exista dovezi certe ca anumite bunuri ori valori, pe care le au în patrimoniu, nu au fost dobândite în mod licit."

14. Anexa privind declaraţia de avere se înlocuieşte cu anexa la prezentul titlu.

15. În tot cuprinsul <>Legii nr. 115/1996 urmãtoarele sintagme vor fi înlocuite dupã cum urmeazã:
- Ministerul Finanţelor cu Ministerul Finanţelor Publice;
- Ministerul Culturii cu Ministerul Culturii şi Cultelor;
- Parchetul General cu Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie;
- Procurorul general cu Procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie;
- primul-procuror al parchetului de pe lângã curtea de apel cu procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel.

ART. IV
Articolul 16 din <>Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Dupã alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmãrirea penalã a unui membru al Guvernului de cãtre primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie sau de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie.
(1^2) Orice cetãţean care are cunostinta despre sãvârşirea unei fapte penale de cãtre membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru, procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie sau procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României."

2. Alineatul (3) se completeazã cu doua teze cu urmãtorul cuprins:
"Şedinţele comisiei nu sunt publice. Membrul Guvernului pentru care s-a fãcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie înaintea întocmirii raportului acesteia."

3. Dupã alineatul (3) se introduce alineatul (3^1) cu urmãtorul cuprins:
"(3^1) Preşedintele României hotãrãşte asupra raportului prezentat de comisia specialã prevãzutã la alin. (3) şi dispune comunicarea soluţiei mijloacelor de informare în masa."

ART. V
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, va introduce modificãrile corespunzãtoare în structura posturilor şi a cheltuielilor cu salariile pe alineate, cu încadrarea în cheltuielile totale cu salariile aprobate în bugetul Ministerului Public pe anul 2003.
ART. VI
(1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele prevãzute la <>art. 2 din Legea nr. 115/1996 vor depune declaraţia de avere, ce va fi publicatã conform art. 4 alin. (2).
(2) Declaraţiile de avere depuse pana la intrarea în vigoare a prezentului titlu îşi pãstreazã caracterul confidenţial. Divulgarea sau publicarea în orice mod, în tot sau în parte, a conţinutului acestora constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
ART. VII
<>Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 503/2002 şi <>Legea nr. 115/1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 28 octombrie 1996, precum şi <>Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002, cu modificãrile şi completãrile aduse prin prezentul titlu, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

ANEXA
------
la Titlul I
-----------

DECLARAŢIE DE AVERE

Subsemnatul ........., având funcţia de ......... la ......, declar, pe propria rãspundere, ca împreunã cu familia*) am urmãtoarea avere:

I. Bunuri imobile**):

1. Terenuri: Anul Suprafata Valoarea
Categorii de terenuri: dobândirii de impozitare
- agricole .......... ......... ............
- forestiere .......... ......... ............
- intravilane .......... ......... ............
- luciu de apa .......... ......... ............

2. Clãdiri .........................................................
....................................................................

2.1. Spaţii cu destinaţia Nr. Anul Suprafata Valoarea
de locuinta: dobândirii construitã de impozitare
- apartament ..... .......... .......... ............
- casa de locuit ..... .......... .......... ............
- casa de vacanta ..... .......... .......... ............

2.2. Spaţii comerciale sau
de producţie ..... .......... .......... ............

II. Bunuri mobile:
1. Autovehicule/autoturisme, tractoare, maşini agricole, şalupe, iahturi şi alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculãrii, potrivit legii:


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      Denumirea         Marca            Buc.          Anul de fabricaţie
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     ...........      .........         .......              ...........
     ...........      .........         .......              ...........
     ...........      .........         .......              ...........
     ...........      .........         .......              ...........
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


2. Depozite în valuta sau în lei, în ţara sau în strãinãtate, a cãror valoare depãşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
3. Creanţe cu o valoare ce depãşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
4. Obligaţii cu o valoare ce depãşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
5. Alte bunuri producãtoare de venituri nete care insumate depãşesc echivalentul a 10.000 de EURO pe an:
Da [] Nu []

III. Asociat sau acţionar la societãţi comerciale, dacã valoarea acţiunilor sau a pãrţilor sociale depãşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Societãţi comerciale***):
Da [] Nu []

IV. Alte activitãţi cu scop lucrativ, care produc un venit anual a cãrui valoare depãşeşte echivalentul a 10.000 EURO:
Da [] Nu []
-------------
*) Prin familie, în sensul prezentei declaraţii, se înţelege soţul, sotia şi copiii aflaţi în întreţinere.
**) Dacã se afla în indiviziune, se va arata cota-parte.
***) Inclusiv din alte tari.

V. Bunurile şi serviciile primite cu titlu gratuit în cadrul unor activitãţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei, a cãror valoare depãşeşte, fiecare, echivalentul a 300 EURO
Da [] Nu []

VI. Alte precizãri ale declarantului
.................................................................
.................................................................


Prezenta declaraţie constituie act public şi rãspund, conform legii penale, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor.


Data Semnatura
............. ..............


TITLUL II
Asigurarea transparenţei şi stabilitatii în mediul de afaceri

ART. VIII
<>Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 1 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Comercianţii, înainte de începerea comerţului, precum şi alte persoane fizice sau juridice, prevãzute în mod expres de lege, înainte de începerea activitãţii acestora, au obligaţia sa ceara înmatricularea în registrul comerţului, iar în cursul exercitãrii şi la încetarea comerţului sau, dupã caz, a activitãţii respective, sa ceara înscrierea în acelaşi registru a mentiunilor privind actele şi faptele a cãror înregistrare este prevãzutã de lege.
(2) În înţelesul prezentei legi, comercianţii sunt persoanele fizice şi asociaţiile familiale care efectueazã în mod obişnuit acte de comerţ, societãţile comerciale, companiile naţionale şi societãţile naţionale, regiile autonome şi organizaţiile cooperatiste."
2. Dupã alineatul (2) al articolului 1 se introduce alineatul (2^1) cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Potrivit prezentei legi, prin înregistrare se înţelege atât înmatricularea comerciantului şi înscrierea de menţiuni, precum şi alte operaţiuni care, potrivit legii, se menţioneazã în registrul comerţului."
3. Articolul 6 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Înregistrãrile în registrul comerţului se fac pe baza unei încheieri a judecãtorului delegat sau, dupã caz, a unei hotãrâri judecãtoreşti irevocabile, în afarã de cazurile în care legea prevede altfel.
(2) Încheierile judecãtorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrãri în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.
(3) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţãrii încheierii pentru pãrţi şi de la data publicãrii încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(4) Recursul se depune şi se menţioneazã în registrul comerţului unde s-a fãcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înainteazã recursul curţii de apel în a carei raza teritorialã se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, la curtea de apel în a carei raza teritorialã se afla sediul sucursalei.
(5) Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel puţin doua zile înaintea termenului de judecata.
(6) În cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionatã în registrul comerţului."
4. Alineatul (1) al articolului 7 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Instanţele judecãtoreşti sunt obligate sa trimitã oficiului registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data când au rãmas irevocabile, copii legalizate de pe hotãrârile irevocabile ce se referã la acte, fapte şi menţiuni a cãror înregistrare în registrul comerţului o dispun, conform legii."
5. Alineatul (1) al articolului 12 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Registrul comerţului este alcãtuit dintr-un registru pentru înregistrarea comercianţilor persoane fizice şi asociaţii familiale şi un altul pentru înregistrarea comercianţilor persoane juridice. Pentru fiecare an se deschide un registru. Aceste registre se ţin în sistem computerizat.
6. Partea introductivã a alineatului (1) al articolului 13 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 13. - (1) Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoana fizica în registrul comerţului va cuprinde:"
7. Litera a) de la alineatul (1) al articolului 13 va avea urmãtorul cuprins:
"a) numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, cetãţenia, data şi locul naşterii, starea civilã şi activitatea comercialã anterioarã;"
8. Dupã alineatul (1) al articolului 13, se introduce alineatul (1^1) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Cererea de înmatriculare a unei asociaţii familiale în registrul comerţului trebuie sa cuprindã:
a) numele şi prenumele fiecãruia dintre asociaţi, codul numeric personal, domiciliul, cetãţenia, data şi locul naşterii, calitatea de membru al familiei, starea civilã şi activitatea comercialã anterioarã;
b) datele de identificare a persoanei care reprezintã asociaţia în relaţiile cu terţii - membrul de familie din initiativa cãruia s-a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul acestuia;
c) firma comercialã şi sediul acesteia;
d) obiectul comerţului, cu precizarea domeniului şi a activitãţii principale, astfel cum sunt prevãzute în autorizaţia pentru exercitarea comerţului;
e) numãrul, data şi organul emitent al autorizaţiei pentru exercitarea comerţului."
9. Alineatul (3) al articolului 13 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi, în cazul asociaţiilor familiale, codul unic de înregistrare atribuit conform legii."
10. Articolul 14 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 14. - (1) Cererea de înmatriculare a unei societãţi comerciale va cuprinde, dupã caz, datele conţinute în mod obligatoriu în actul sau constitutiv şi va fi însoţitã de documentele doveditoare necesare, potrivit <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
11. Partea introductivã a articolului 15 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 15. - Cererea de înmatriculare a unei regii autonome, companii naţionale sau societãţi naţionale în registrul comerţului trebuie sa cuprindã:"
12. La articolul 15 se introduce alineatul (2) cu urmãtorul cuprins:
"(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
13. La articolul 16 se introduce alineatul (2) cu urmatorul cuprins:
"(2) Oficiul va înscrie în registrul comerţului toate datele din cerere, precum şi codul unic de înregistrare, atribuit conform legii."
14. Literele a) şi b) ale articolului 17 vor avea urmãtorul cuprins:
"a) pentru comercianţi, persoane fizice şi asociaţii familiale, de la data autorizãrii;
b) pentru societãţile comerciale, de la data încheierii actului constitutiv;"
15. La articolul 18, dupã alineatul (1) se introduce alinetul (1^1) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Cererea de înmatriculare a asociaţiei familiale se face de membrul de familie din initiativa cãruia s-a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul acestuia, cu procura specialã şi autenticã."
16. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 18 vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Pentru dovedirea specimenului de semnatura, comerciantul persoana fizica, respectiv reprezentantul asociaţiei familiale, semneazã la oficiul registrului comerţului, în prezenta judecãtorului delegat sau a directorului oficiului sau a înlocuitorului acestuia, care va certifica semnatura.
(3) În absenta comerciantului persoana fizica, respectiv a reprezentantului asociaţiei familiale, semnatura acestuia poate fi înlocuitã prin prezentarea unui specimen de semnatura legalizat de notarul public."
17. Literele a), b) şi c) ale articolului 21 vor avea urmãtorul cuprins:
"a) donatia, vânzarea, locaţiunea sau garanţia realã mobiliarã constituitã asupra fondului de comerţ, precum şi orice alt act prin care se aduc modificãri înregistrãrilor în registrul comerţului sau care face sa înceteze firma ori fondul de comerţ;
b) numele şi prenumele, cetãţenia, codul numeric personal, pentru cetãţenii romani, seria şi numãrul pasaportului, pentru cetãţenii strãini, data şi locul naşterii împuternicitului sau a reprezentantului fiscal, dacã este cazul; dacã dreptul de reprezentare este limitat la o anumitã sucursala, menţiunea se va face numai în registrul unde este înscrisã sucursala, semnatura împuternicitului/reprezentantului fiscal va fi data în forma prevãzutã la art. 18 alin. (2) şi (3);
c) brevetele de invenţii, mãrcile de fabrica, de comerţ şi de serviciu, denumirile de origine, indicaţiile de provenienta, firma, emblema şi alte semne distinctive asupra cãrora societatea comercialã, regia autonomã, organizaţia cooperatista sau comerciantul persoana fizica sau asociaţie familialã are un drept;"
18. Litera g) a articolului 21 va avea urmãtorul cuprins:
"g) hotãrârea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate;"
19. Alineatul (3) al articolului 22 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Menţiunile se vor inregistra din oficiu, în termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotãrârii irevocabile referitoare la faptele şi actele prevãzute la art. 21 lit. e), f) şi g)."
20. Alineatul (1) al articolului 24 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Înfiinţarea în România a unei sucursale sau filiale de cãtre comerciantul care are sediul principal al comerţului în strãinãtate este supusã tuturor dispoziţiilor referitoare la înmatricularea, menţionarea şi publicarea actelor şi faptelor cerute pentru comercianţii din ţara."
21. La articolul 24, dupã alineatul (1) se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Cererile de înmatriculare vor indica şi:
a) denumirea sucursalei şi numele/denumirea, forma şi sediul comerciantului din strãinãtate;
b) numele şi calitatea persoanelor care pot reprezenta fata de terţi şi în justiţie comerciantul din strãinãtate, precum şi ale celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei;
c) ultima situaţie financiarã a comerciantului din strãinãtate aprobatã, verificata sau publicatã potrivit legislaţiei statului în care comerciantul are domiciliul/sediul.
(1^2) Dacã este cazul, se vor inregistra şi menţiuni referitoare la:
a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extrajudiciare de insolventa asupra comerciantului din strãinãtate;
b) dizolvarea societãţii din strãinãtate, numele şi puterile lichidatorilor;
c) închiderea sucursalei."
22. Alineatul (2) al articolului 24 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Toate aceste formalitãţi se vor face la sediul oficiului registrului comerţului de la sediul sucursalei."
23. Alineatele (1), (3), (4) şi (5) ale articolului 25 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Orice persoana fizica sau juridicã prejudiciata ca efect al unei înmatriculãri ori printr-o menţiune în registrul comerţului are dreptul sa ceara radierea înregistrãrii pãgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotãrâri judecãtoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrãrii cu privire la care se solicita radierea, dacã prin hotãrârea judecãtoreascã nu a fost dispusã menţionarea în registrul comerţului.
............................................................
(3) Tribunalul se pronunţa asupra cererii cu citarea oficiului registrului comerţului şi a comerciantului.
(4) Hotãrârea judecãtoreascã de soluţionare a cererii poate fi atacatã numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunţare, pentru pãrţile prezente, şi de la comunicare, pentru pãrţile lipsa.
(5) Oficiul registrului comerţului va efectua radierea şi va publica hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala partii care a introdus cererea. În acest scop, instanta va comunica oficiului registrului comerţului hotãrârea judecãtoreascã, în copie legalizatã, cu menţiunea rãmânerii irevocabile."
24. Alineatul (2) al articolului 26 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Înregistrarea în registrul comerţului se opereazã în termen de 24 de ore de la data încheierii judecãtorului delegat, iar în cazul înmatriculãrii comerciantului, în termen de 24 de ore de la data pronunţãrii încheierii judecãtorului delegat de autorizare a înmatriculãrii."
25. Articolul 27 se abroga.
26. Articolul 29 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29 - Comerciantul este obligat sa menţioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte şi orice alte documente întrebuinţate în comerţ, numele/denumirea, sediul social, codul unic de înregistrare şi, dacã este cazul, codul numeric personal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevãzute de legislaţia din domeniu."
27. La articolul 31, dupã alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Firma unei asociaţii familiale trebuie sa cuprindã numele membrului de familie la initiativa cãruia se înfiinţeazã asociaţia familialã, cu menţiunea <<asociaţie familialã>>, scrisã în întregime."
28. La articolul 39 se introduce alineatul (3) cu urmãtorul cuprins:
"(3) Firmele şi emblemele radiate din registrul comerţului nu sunt disponibile pentru o perioada de 2 ani de la data radierii, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 41."
29. Alineatul (1) al articolului 41 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 41. - (1) Dobanditorul cu orice titlu al unui fond de comerţ va putea sa continue activitatea sub firma anterioarã, care cuprinde numele unui comerciant persoana fizica sau al unui asociat al unei asociaţii familiale, societãţi în nume colectiv ori comanditã simpla, cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sãi în drepturi şi cu obligaţia de menţionare în cuprinsul acelei firme a calitãţii de succesor."
30. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 44 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 44. - (1) Dacã nu respecta dispoziţiile legii şi termenele prevãzute, comercianţii care trebuie sa ceara înmatricularea sau înscrierea unei menţiuni sau sa depunã specimene de semnatura ori anumite acte vor fi obligaţi, prin încheiere pronunţatã de judecãtorul delegat, la plata unei amenzi judiciare de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, dacã fapta nu constituie infracţiune.
(2) În cazul în care înmatricularea, menţiunea, depunerea specimenului de semnatura sau a actului sunt în sarcina unei persoane juridice, amenda judiciarã este de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei, dacã fapta nu constituie infracţiune. Dacã sunt mai multe persoane obligate la îndeplinire, amenda se aplica fiecãreia dintre ele."
31. Articolul 45 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 45. - Comercianţii persoane fizice şi reprezentanţii asociaţiilor familiale şi ai persoanelor juridice, care nu se conformeazã obligaţiilor prevãzute la art. 29, vor fi sancţionaţi de organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, iar în cazul înscrierii unor date false, se vor aplica dispoziţiile corespunzãtoare din legea penalã."
32. Articolul 46 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 46. - Sesizarea judecãtorului delegat pentru aplicarea amenzilor prevãzute la art. 44 se poate face de orice persoana interesatã sau din oficiu."
33. Articolul 47 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 47. - Amenzile judiciare prevãzute la art. 44 sunt supuse regimului de drept comun al amenzilor judiciare, prevãzut de Codul de procedura civilã."
ART. IX
<>Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Dupã alineatul (4) al articolului 5 se introduce alineatul (4^1) cu urmãtorul cuprins:
"(4^1) În cazurile în care contractul de societate şi statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociaţilor şi clauze reglementand organizarea, funcţionarea şi desfãşurarea activitãţii societãţii."
2. Alineatul (5) al articolului 5 va avea urmãtorul cuprins:
"(5) Actul constitutiv se încheie sub semnatura privatã, se semneazã de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publica, de fondatori. Forma autenticã a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comanditã simpla;
c) societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publica."
3. La articolul 5 se introduce alineatul (6) cu urmãtorul cuprins:
"(6) Actul constitutiv dobândeşte data certa şi prin depunerea la oficiul registrului comerţului."
4. Litera a) a articolului 7 va avea urmãtorul cuprins:
"a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetãţenia asociaţilor persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice; numãrul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale; la societatea în comanditã simpla se vor arata asociaţii comanditari, asociaţii comanditati, precum şi reprezentantul fiscal, dacã este cazul;"
5. Litera a) a articolului 8 va avea urmãtorul cuprins:
"a) numele şi prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetãţenia asociaţilor persoane fizice; denumirea, sediul şi naţionalitatea asociaţilor persoane juridice, numãrul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale; la societatea în comanditã pe acţiuni se vor arata asociaţii comanditari şi asociaţii comanditati, precum şi reprezentantul fiscal, dacã este cazul;"
6. Alineatul (3) al articolului 14 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) În caz de încãlcare a prevederilor alin. (1) şi (2), statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, precum şi orice persoana interesatã poate cere dizolvarea pe cale judecãtoreascã a unei societãţi astfel constituite."
7. Dupã articolul 14 se introduce articolul 14^1, cu urmãtorul cuprins:
"Art. 14^1. - Contractele între societatea cu rãspundere limitatã şi persoana fizica sau persoana juridicã, asociat unic al celei dintâi, se încheie în forma scrisã, sub sancţiunea nulitãţii absolute."
8. Articolul 16 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 16. - (1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevãzute la art. 5 sau, dupã caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comerţului privind disponibilitatea firmei şi declaraţia pe propria rãspundere privind deţinerea calitãţii de asociat unic într-o singura societate cu rãspundere limitatã.
(2) La acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societãţi, dacã cel puţin o persoana este, în condiţiile legii, asociat în fiecare dintre aceste societãţi.
(3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dupã caz, persoana care da data certa va refuza operaţiunile solicitate, dacã din documentaţia prezentatã rezulta ca nu sunt îndeplinite condiţiile prevãzute la alin. (1)."
9. Alineatele (1)-(3) ale articolului 31 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 31. - (1) Adunarea constitutivã va hotãrî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societãţi constituite prin subscripţie publica.
(2) Cota prevãzutã la alin. (1) nu poate depãşi 6% din profitul net şi nu poate fi acordatã pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societãţii.
(3) În cazul majorãrii capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzãtor capitalului social iniţial."
10. Articolul 33 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 33. - Dreptul la acţiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotãrârii adunãrii generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipata."
11. Articolul 34 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 34. - Societãţile comerciale pe acţiuni constituite prin subscripţie publica sunt considerate societãţi deţinute public în sensul <>art. 2 alin. (1) pct. 39 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 525/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care se completeazã cu dispoziţiile prezentei legi în ceea ce priveşte înmatricularea în registrul comerţului."
12. Alineatul (1) al articolului 35 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 35. - (1) În termen de 15 zile de la data încheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societãţii ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea societãţii în registrul comerţului în a cãrui raza teritorialã îşi va avea sediul societatea."
13. La articolul 35 alineatul (2), dupã litera b) se introduce litera b^1) cu urmãtorul cuprins:
"b^1) dovada sediului declarat şi a disponibilitatii firmei;"
14. Alineatul (2) al articolului 40 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Înmatricularea se efectueazã în termen de 24 de ore de la data pronunţãrii încheierii judecãtorului delegat prin care se autorizeaza înmatricularea societãţii comerciale."
15. Alineatul (1) al articolului 45 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 45. - (1) Reprezentanţii societãţii sunt obligaţi sa depunã la oficiul registrului comerţului semnãturile lor, la data depunerii cererii de înregistrare, dacã au fost numiţi prin actul constitutiv, iar cei aleşi în timpul functionarii societãţii, în termen de 15 zile de la alegere."
16. Articolul 46 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 46. - (1) Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevãzute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispoziţie imperativa a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinta legalã pentru constituirea societãţii, judecãtorul delegat, din oficiu sau la cererea oricãror persoane care formuleazã o cerere de intervenţie, va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afarã de cazul în care asociaţii inlatura asemenea neregularitãţi. Judecãtorul delegat va lua act în încheiere de regularizãrile efectuate.
(2) În cazul în care au fost formulate cereri de intervenţie, judecãtorul va cita intervenienţii şi se va pronunţa asupra cererilor acestora în condiţiile art. 49 şi urmãtoarele din Codul de procedura civilã, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 335 din Codul de procedura civilã."
17. Literele a) şi f) ale articolului 56 vor avea urmãtorul cuprins:
"a) lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în forma autenticã, în situaţiile prevãzute la art. 5 alin. (5);
..............................................................
f) actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societãţii, obiectul sau de activitate, aporturile asociaţilor şi capitalul social subscris şi vãrsat;"
18. Alineatul (3) al articolului 58 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Tribunalul va comunica hotãrârea judecãtoreascã oficiului registrului comerţului, care, dupã menţionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras."
19. Articolul 60 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 60. - (1) Încheierile judecãtorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrãri în registrul comerţului sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului.
(2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la data pronunţãrii încheierii pentru pãrţi şi de la data publicãrii încheierii sau a actului modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
(3) Recursul se depune şi se menţioneazã în registrul comerţului unde s-a fãcut înregistrarea. În termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înainteazã recursul curţii de apel în a carei raza teritorialã se afla sediul societãţii, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, curţii de apel în a carei raza teritorialã se afla sediul sucursalei.
(4) Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel puţin doua zile înaintea termenului de judecata.
(5) În cazul admiterii recursului, decizia instanţei de recurs va fi menţionatã în registrul comerţului, fiind aplicabile dispoziţiile art. 48, 49 şi 56-59."
20. Alineatul (1) al articolului 61 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 61. - (1) Creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotãrârile asociaţilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziţie prin care sa solicite instanţei judecãtoreşti sa oblige, dupã caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile."
21. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 62 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 62. - (1) Opoziţia se face în termen de 30 de zile de la data publicãrii hotãrârii asociaţilor sau a actului adiţional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacã prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comerţului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona în registru şi o va inainta instanţei judecãtoreşti competente.
(2) Dispoziţiile art. 132 referitoare la suspendare se aplica în mod corespunzãtor. Opoziţia se judeca în camera de consiliu, cu citarea pãrţilor, fiind aplicabile dispoziţiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civilã."
22. Articolul 63 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 63. - Cererile şi cãile de atac prevãzute de prezenta lege, de competenta instanţelor judecãtoreşti, se soluţioneazã de instanta locului unde societatea îşi are sediul principal."
23. Alineatele (1)-(4) ale articolului 67 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 67. - (1) Cota-parte din profit ce se plãteşte fiecãrui asociat constituie dividend.
(2) Dividendele se plãtesc asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vãrsat, dacã prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Ele se plãtesc în termenul stabilit de cãtre adunarea generalã a asociaţilor sau, dupã caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai târziu de 8 luni de la data aprobãrii situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercialã va plati o penalitate aferentã perioadei de întârziere, la nivelul dobânzii legale.
(3) Nu se vor putea distribui dividende decât din profituri determinate potrivit legii.
(4) Dividendele plãtite contrar dispoziţiilor alin. (2) şi (3) se restituie, dacã societatea dovedeşte ca asociaţii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurãrile existente, trebuiau sa o cunoascã."
24. Articolul 69 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 69. - Dacã se constata o pierdere a activului net, capitalul social va trebui reîntregit sau redus înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit."
25. Alineatul (2) al articolului 73 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Acţiunea în rãspundere impotriva administratorilor aparţine şi creditorilor societãţii, care o vor putea exercita numai în caz de deschidere a procedurii reglementate de <>Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
26. Articolul 74 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 74. - (1) În orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la o societate, trebuie sa se menţioneze denumirea, forma juridicã, sediul şi codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevãzute de legislaţia din domeniu.
(2) Pentru societatea cu rãspundere limitatã va trebui menţionat şi capitalul social, iar pentru societatea pe acţiuni şi în comanditã pe acţiuni se va mentiona şi capitalul social, din care cel efectiv vãrsat, potrivit ultimei situaţii financiare anuale aprobate."
27. Articolul 86 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 86. - Pentru aprobarea situaţiei financiare anuale şi pentru deciziile referitoare la introducerea acţiunii în rãspunderea administratorilor este necesar votul asociaţilor reprezentând majoritatea capitalului social."
28. Alineatul (3) al articolului 89 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situaţiile financiare anuale şi de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale şi a celorlalte documente justificative."
29. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 91 vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; în caz contrar ele vor fi nominative. Acţiunile nominative pot fi emise în forma materialã, pe suport hârtie, sau în forma dematerializatã, caz în care se înregistreazã în registrul actionarilor.
(3) Acţiunile emise de o societate pe acţiuni, ca urmare a subscripţiei prin oferta publica de valori mobiliare, definitã ca atare prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 525/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt supuse reglementãrilor aplicabile pieţei organizate pe care acele acţiuni sunt tranzacţionate."
30. Alineatul (5) al articolului 92 va avea urmãtorul cuprins:
"(5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acţiuni, când acestea sunt emise în forma materialã."
31. La articolul 93 alineatul (2), litera b) va avea urmãtorul cuprins:
"b) data actului constitutiv, numãrul din registrul comerţului sub care este înmatriculatã societatea, codul unic de înregistrare şi numãrul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a fãcut publicarea;"
32. Alineatul (3) al articolului 93 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Pentru acţiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul acţionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numãrul de înmatriculare şi codul unic de înregistrare ale acţionarului persoana juridicã, dupã caz."
33. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 98 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 98. - (1) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în forma materialã se transmite prin declaraţie facuta în registrul actionarilor şi prin menţiunea facuta pe titlu, semnatã de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în forma dematerializatã se transmite prin declaraţie facuta în registrul actionarilor, semnatã de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor.
(2) Dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în forma dematerializatã şi tranzacţionate pe o piata organizatã se transmite în conformitate cu <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 525/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
34. Alineatul (4) al articolului 102 va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Atât timp cat o acţiune este proprietatea indivizã sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt rãspunzãtoare în mod solidar pentru efectuarea vãrsãmintelor datorate."
35. Alineatele (5) şi (6) ale articolului 103 vor avea urmãtorul cuprins:
"(5) Plata acţiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil şi din rezervele disponibile ale societãţii, cu excepţia rezervelor legale, înscrise în ultima situaţie financiarã anuala aprobatã.
(6) În raportul de gestiune care însoţeşte situaţia financiarã anuala se vor arata: motivele care au determinat dobândirea de acţiuni proprii, numãrul, valoarea nominalã, contravaloarea acţiunilor dobândite şi fracţiunea de capital social pe care ele o reprezintã."
36. La articolul 103 se introduce alineatul (8) cu urmãtorul cuprins:
"(8) Dispoziţiile prezentului articol se aplica şi în cazurile în care o societate, în care alta societate deţine majoritatea drepturilor de vot sau exercita direct ori indirect o influenta dominanta, dobândeşte acţiuni ale societãţii dominante."
37. Alineatul (2) al articolului 105 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Constituirea garanţiilor reale mobiliare asupra propriilor acţiuni, fie direct, fie prin persoane care acţioneazã în nume propriu, dar pe seama societãţii, este asimilatã cu dobândirea propriilor acţiuni. Acţiunile vor fi însã contabilizate separat."
38. Articolul 106 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 106. - (1) Constituirea de garanţii reale mobiliare asupra acţiunilor se face prin înscris sub semnatura privatã, în care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea şi categoria acţiunilor cu care se garanteazã, iar în cazul acţiunilor la purtãtor şi nominative emise în forma materialã, şi prin menţionarea garanţiei pe titlu, semnatã de creditor şi debitorul acţionar sau de mandatarii acestora.
(2) Garanţia se înregistreazã în registrul actionarilor ţinut de administratori sau, dupã caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului în favoarea cãruia s-a constituit garanţia realã mobiliarã asupra acţiunilor i se elibereazã o dovada a înregistrãrii acesteia.
(3) Garanţia devine opozabilã terţilor şi dobândeşte rangul în ordinea de preferinta a creditorilor de la data înregistrãrii în Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare."
39. Articolul 107 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 107. - Acţiunile dobândite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) şi alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toatã durata posedãrii lor de cãtre societate, dreptul de vot pe care îl conferã aceste acţiuni este suspendat, iar majoritãţile de prezenta şi de vot pentru luarea în mod valabil a hotãrârilor în adunãrile generale se raporteazã la restul capitalului social."
40. Articolul 108 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 108. - Actionarii care oferã spre vânzare acţiunile lor prin oferta publica vor trebui sa întocmeascã un prospect de oferta în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 525/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
41. Articolul 109 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 109. - Situaţia acţiunilor trebuie sa fie cuprinsã în anexa la situaţia financiarã anuala şi, în mod deosebit, sa se precizeze dacã ele au fost integral liberate şi, dupã caz, numãrul acţiunilor pentru care s-a cerut, fãrã rezultat, efectuarea vãrsãmintelor."
42. Alineatul (1) al articolului 111 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 111. - (1) Adunarea ordinarã se întruneşte cel puţin o data pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea exerciţiului financiar."
43. La articolul 111 alineatul (2), litera a) va avea urmãtorul cuprins:
"a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situaţiile financiare anuale, pe baza rapoartelor administratorilor, ale cenzorilor sau ale auditorilor financiari, şi sa fixeze dividendul;"
44. La articolul 113, dupã litera c) se introduce litera c^1) cu urmãtorul cuprins:
"c^1 ) înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare: sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unitãţi fãrã personalitate juridicã, dacã prin actul constitutiv nu se prevede altfel;"
45. Articolul 114 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 114. - (1) Exerciţiul atribuţiilor menţionate la art. 113 lit. b), c), e), f) şi i) va putea fi delegat consiliului de administraţie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotãrâre a adunãrii generale extraordinare.
(2) Dispoziţiile art. 130 alin. (4) şi (5), ale art. 131, cu excepţia alin. (3), şi ale art. 132 se aplica şi în cazul deciziilor adoptate de cãtre administratori în condiţiile alin. (1), societatea urmând a fi reprezentatã în justiţie de persoana desemnatã de preşedintele instanţei dintre actionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generalã, convocatã în acest scop, va alege o alta persoana."
46. Alineatul (4) al articolului 117 va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Dacã toate acţiunile societãţii sunt nominative, convocarea poate fi facuta numai prin scrisoare recomandatã sau, dacã actul constitutiv permite, prin scrisoare simpla, expediatã cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii adunãrii, la adresa acţionarului înscrisã în registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusã societãţii, dacã nu i-a fost comunicatã în scris de acţionar."
47. La articolul 117 se introduce alineatul (9) cu urmãtorul cuprins:
"(9) Actionarii societãţilor de tip închis pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor pentru completarea ordinii de zi, cu excepţia cazului când acestea se referã la modificarea actului constitutiv, cu cel puţin 5 zile înainte de data adunãrii, urmând ca propunerile sa fie înscrise pe ordinea de zi cu aprobarea adunãrii generale."
48. Alineatul (3) al articolului 119 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Dacã administratorii nu convoacã adunarea generalã, instanta de la sediul societãţii va putea autoriza, cu citarea administratorilor şi în conformitate cu art. 331-339 din Codul de procedura civilã, convocarea adunãrii generale de cãtre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1). Prin aceeaşi încheiere instanta va stabili data de referinta prevãzutã de art. 122 alin. (2), data ţinerii adunãrii generale şi, dintre acţionari, persoana care o va prezida."
49. Dupã articolul 121 se introduce articolul 121^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 121^1. - În cazul societãţilor închise cu acţiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni ţinerea adunãrilor generale şi prin corespondenta."
50. Alineatul (2) al articolului 123 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Dacã asupra acţiunilor sunt constituite garanţii reale mobiliare, dreptul de vot aparţine proprietarului."
51. Alineatul (1) al articolului 124 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 124. - (1) Actionarii nu vor putea fi reprezentaţi în adunãrile generale decât prin alţi acţionari, în baza unei procuri speciale, cu excepţia cazurilor prevãzute de art. 102 alin. (2) şi (3), când procura specialã poate fi data şi altui coproprietar."
52. Alineatul (2) al articolului 125 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Ei pot vota însã situaţia financiarã anuala dacã, detinand cel puţin jumãtate din participarea la capitalul social, nu se poate forma majoritatea legalã fãrã votul lor."
53. Dupã alineatul (2) al articolului 131 se introduc alineatele (2^1)-(2^3) cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Când se invoca motive de nulitate absolutã, dreptul la acţiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulatã şi de orice persoana interesatã.
(2^2) Administratorii nu pot ataca hotãrârea adunãrii generale privitoare la revocarea lor din funcţie.
(2^3) Cererea se va soluţiona în contradictoriu cu societatea, reprezentatã prin administratori."
54. Alineatul (4) al articolului 131 va avea urmãtorul cuprins:
"(4) Acţiunea se va introduce la tribunalul în a cãrui raza teritorialã îşi are sediul societatea."
55. Alineatul (7) al articolului 131 va avea urmãtorul cuprins:
"(7) Hotãrârea irevocabilã de anulare va fi menţionatã în registrul comerţului şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicãrii, ea este opozabilã tuturor actionarilor."
56. Alineatul (1) al articolului 132 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 132. - (1) O data cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanta preşedinţialã, suspendarea executãrii hotãrârii atacate."
57. Articolul 133 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 133. - (1) Actionarii care nu sunt de acord cu hotãrârile luate de adunarea generalã cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului sau la forma societãţii au dreptul de a se retrage din societate şi de a obţine de la societate contravaloarea acţiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de cãtre un expert autorizat, prin folosirea a cel puţin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS).
(2) Costurile generate de efectuarea expertizei se suporta de societatea în cauza.
(3) O data cu declaraţia de retragere, actionarii vor preda societãţii acţiunile pe care le poseda, dacã acestea au fost eliberate în condiţiile art. 97.
(4) Ca urmare a retragerii actionarilor în condiţiile prevãzute de alin. (1), acţiunile acestora vor fi dobândite de societate, dispoziţiile art. 103 alin. (7) fiind aplicabile."
58. Alineatul (3) al articolului 134 se abroga.
59. Alineatul (5) al articolului 137 va avea urmãtorul cuprins:
"(5) Garanţia va fi depusa într-un cont bancar distinct, la dispoziţia exclusiva a societãţii, şi va putea fi restituitã administratorului numai dupã ce adunarea generalã a aprobat situaţia financiarã a ultimului exerciţiu financiar în care administratorul a îndeplinit aceasta funcţie şi i-a dat descãrcare."
60. La articolul 139 se introduc alineatele (3)-(5) cu urmãtorul cuprins:
"(3) Dacã actul constitutiv nu dispune altfel, preşedintele consiliului de administraţie va avea votul decisiv în caz de paritate a voturilor.
(4) Dacã preşedintele în funcţie al consiliului de administraţie nu poate sau îi este interzis sa participe la vot, ceilalţi membri ai consiliului de administraţie vor putea alege un preşedinte de şedinţa, având aceleaşi drepturi ca preşedintele în funcţie.
(5) În caz de paritate de voturi şi dacã preşedintele nu beneficiazã de vot decisiv, propunerea supusã votului se considera respinsã."
61. Dupã articolul 143 se introduce articolul 143^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 143^1. - (1) Dobândirea de cãtre o societate a unui bun de la un fondator sau acţionar:
a) într-un interval de cel mult 2 ani de la constituirea sau de la autorizarea începerii activitãţii societãţii; şi
b) contra unei sume sau alte contravalori reprezentând cel puţin o zecime din valoarea capitalului social subscris va fi supusã aprobãrii prealabile a adunãrii generale extraordinare a actionarilor, precum şi prevederilor art. 37 şi 38, va fi menţionatã în registrul comerţului şi va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-un ziar cu larga rãspândire.
(2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operaţiunile de dobândire efectuate în cadrul activitãţii curente a societãţii, cele fãcute din dispoziţia unei autoritãţi administrative sau a unei instanţe judecãtoreşti şi nici cele fãcute în cadrul operaţiunilor de bursa."
62. Alineatele (4) şi (5) ale articolului 144 vor avea urmãtorul cuprins:
"(4) Administratorii sunt solidar rãspunzãtori cu predecesorii lor imediaţi dacã, având cunostinta de neregulile sãvârşite de aceştia, nu le comunica cenzorilor sau auditorilor financiari.
(5) În societãţile care au mai mulţi administratori rãspunderea pentru actele sãvârşite sau pentru omisiuni nu se întinde şi la administratorii care au fãcut sa se constate, în registrul deciziilor consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi i-au încunoştinţat despre aceasta, în scris, pe cenzori şi, dupã caz, pe auditorii financiari."
63. Alineatele (1) şi (3) ale articolului 145 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 145. - (1) Administratorul care are într-o anumitã operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societãţii trebuie sa îi înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori sau pe auditorii financiari şi sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operaţiune.
................................................................
(3) Dacã prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdicţiile stabilite la alin. (1) şi (2), referitoare la participarea la deliberarea şi la votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl constituie:
a) oferirea spre subscriere, cãtre un administrator sau cãtre persoanele menţionate la alin. (2), de acţiuni sau obligaţiuni ale societãţii;
b) acordarea de cãtre administrator sau de persoanele menţionate la alin. (2) a unui împrumut sau constituirea unei garanţii în favoarea societãţii."
64. La articolul 145 se introduce alineatul (4) cu urmãtorul cuprins:
"(4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) rãspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate."
65. Dupã articolul 145 se introduce articolul 145^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 145^1. - (1) Dacã prin actul constitutiv nu se dispune altfel şi sub rezerva dispoziţiilor art. 145, sub sancţiunea nulitãţii, administratorul va putea instraina, respectiv dobândi bunuri cãtre sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societãţii, numai dupã obţinerea aprobãrii adunãrii generale extraordinare, în condiţiile prevãzute la art. 112.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica şi operaţiunilor de închiriere sau leasing.
(3) Valoarea prevãzutã la alin. (1) se va calcula prin raportare la situaţia financiarã aprobatã pentru anul financiar precedent celui în care are loc operaţiunea ori, dupã caz, la valoarea capitalului social subscris, dacã o asemenea situaţie financiarã nu a fost încã prezentatã şi aprobatã.
(4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi operaţiunilor în care una dintre pãrţi este soţul administratorului ori ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, dacã operaţiunea este încheiatã cu o societate civilã sau comercialã la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreunã, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu excepţia cazului în care una dintre societãţile comerciale respective este filiala celeilalte."
66. Articolul 148 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 148. - (1) Vor putea fi acordate administratorilor şi cenzorilor remuneraţii şi orice alte sume sau avantaje numai în baza unei hotãrâri a adunãrii generale.
(2) Este interzisã creditarea de cãtre societate a administratorilor sau a directorilor acesteia, prin intermediul unor operaţiuni precum:
a) acordarea de împrumuturi administratorilor sau directorilor;
b) acordarea de avantaje financiare administratorilor sau directorilor cu ocazia sau ulterior încheierii de cãtre societate cu aceştia de operaţiuni de livrare de bunuri, prestãri de servicii sau executare de lucrãri;
c) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a oricãror împrumuturi acordate administratorilor sau directorilor, concomitenta sau ulterioara acordãrii împrumutului;
d) garantarea, directa sau indirecta, în tot sau în parte, a executãrii de cãtre administratori sau directori a oricãror alte obligaţii personale ale acestora fata de terţe persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros sau plata, în tot sau în parte, a unei creanţe ce are drept obiect un împrumut acordat de o terta persoana administratorilor sau directorilor ori o alta prestaţie personalã a acestora.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi operaţiunilor în care sunt interesaţi soţul, rudele sau afinii, pana la gradul al patrulea inclusiv, ai administratorului sau ai directorului; de asemenea, dacã operaţiunea priveşte o societate civilã sau comercialã la care una dintre persoanele anterior menţionate este administrator sau director ori deţine, singura sau împreunã cu una din persoanele sus-menţionate, o cota de cel puţin 20% din valoarea capitalului social subscris.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica:
a) în cazul operaţiunilor a cãror valoare exigibilã cumulatã este inferioarã echivalentului în lei al sumei de 5.000 euro;
b) în cazul în care operaţiunea este încheiatã de societate în condiţiile exercitãrii curente a activitãţii sale, iar clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile persoanelor menţionate la alin. (2) şi (3) decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practica fata de terţe persoane."
67. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 150 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 150. - (1) Acţiunea în rãspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari şi directorilor aparţine adunãrii generale, care va decide cu majoritatea prevãzutã la art. 112.
.............................................................
(5) Dacã acţiunea se porneşte impotriva directorilor, aceştia sunt suspendaţi de drept din funcţie pana la rãmânerea irevocabilã a sentinţei."
68. Alineatul (1) al articolului 153 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 153. - (1) Dacã administratorii constata ca în urma unor pierderi activul net, determinat ca diferenţa între totalul activelor şi datoriile societãţii, reprezintã mai puţin de jumãtate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generalã extraordinarã, pentru a hotãrî reîntregirea capitalului, reducerea lui la valoarea rãmasã sau dizolvarea societãţii."
69. Secţiunea a IV-a va avea urmãtorul titlu:
"Auditul financiar, auditul intern şi cenzorii"
70. Alineatele (5) şi (6) ale articolului 154 se abroga.
71. Alineatul (7) al articolului 154 va avea urmãtorul cuprins:
"(7) Cenzorii sunt obligaţi sa depunã, în termenul prevãzut la art. 137 alin. (3), a treia parte din garanţia cerutã pentru administratori. Sunt exceptaţi de la aceasta obligaţie cenzorii experţi contabili sau contabili autorizaţi, dacã fac dovada încheierii asigurãrii de rãspundere civilã profesionalã."
72. Articolul 155 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 155. - (1) Situaţiile financiare ale societãţilor comerciale, care intra sub incidenta reglementãrilor contabile armonizate cu directivele europene şi standardele internaţionale de contabilitate, vor fi auditate de cãtre auditori financiari, persoane fizice sau persoane juridice, în condiţiile prevãzute de lege.
(2) Societãţile comerciale ale cãror situaţii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România în acest scop.
(3) La societãţile comerciale ale cãror situaţii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar adunarea generalã ordinarã a actionarilor va hotãrî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupã caz."
73. La articolul 156 alineatul (2), litera d) va avea urmãtorul cuprins:
"d) persoanele care, pe durata exercitãrii atribuţiilor conferite de aceasta calitate, au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevãzute expres de lege."
74. Alineatele (1)-(3) ale articolului 158 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 158. - (1) Cenzorii sunt obligaţi sa supravegheze gestiunea societãţii, sa verifice dacã situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanta cu registrele, dacã acestea din urma sunt ţinute regulat şi dacã evaluarea elementelor patrimoniale s-a fãcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
(2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunãrii generale un raport amãnunţit.
(3) Adunarea generalã poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacã acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, dupã caz, al auditorilor financiari."
75. Secţiunea a VI-a va avea urmãtorul titlu:
"Despre registrele societãţii şi despre situaţiile financiare anuale"
76. La articolul 172 alineatul (1), litera a) va avea urmãtorul cuprins:
"a) un registru al actionarilor care sa arate, dupã caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vãrsãmintele fãcute în contul acţiunilor. Evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzacţionate pe o piata reglementatã, va fi ţinuta de o societate de registru autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, conform prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 525/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;"
77. Articolul 173 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 173. - (1) Administratorii sau, dupã caz, societãţile de registru independent au obligaţia sa punã la dispoziţia actionarilor şi a oricãror alţi solicitanti registrele prevãzute la art. 172 alin. (1) lit. a) şi sa elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele.
(2) De asemenea, sunt obligaţi sa punã la dispoziţia actionarilor şi a deţinãtorilor de obligaţiuni, în aceleaşi condiţii, registrele prevãzute la art. 172 alin. (1) lit. b) şi f)."
78. La articolul 175 se introduce alineatul (4) cu urmãtorul cuprins:
"(4) În cazul în care registrul actionarilor este ţinut de cãtre o societate de registru independent autorizata, este obligatorie menţionarea în registrul comerţului a firmei şi a sediului acesteia, precum şi a oricãror modificãri intervenite cu privire la aceste elemente de identificare."
79. Articolul 176 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 176. - Administratorii trebuie sa prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari, cu cel puţin o luna înainte de ziua stabilitã pentru şedinţa adunãrii generale, situaţia financiarã anuala pentru exerciţiul financiar precedent, însoţitã de raportul lor şi de documentele justificative."
80. Articolul 177 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 177. - (1) Situaţiile financiare anuale se vor întocmi în condiţiile prevãzute de lege.
(2) Situaţiile financiare anuale ale societãţilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii."
81. Alineatele (1) şi (4) ale articolului 178 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 178. - (1) Din profitul societãţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
.................................................................
(4) Fondatorii vor participa la profit, dacã acest lucru este prevãzut în actul constitutiv ori, în lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generalã extraordinarã."
82. Articolul 179 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 179. - (1) Situaţiile financiare anuale împreunã cu rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari vor rãmâne depuse la sediul societãţii şi la cel al sucursalelor, în cele 15 zile care preceda întrunirea adunãrii generale, pentru a fi consultate de acţionari.
(2) Actionarii vor putea cere consiliului de administraţie, pe cheltuiala lor, copii de pe situaţiile financiare anuale şi de pe celelalte rapoarte prevãzute la alin. (1)."
83. Alineatul (1) al articolului 180 se abroga.
84. Alineatul (2) al articolului 180 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Administratorii sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la data adunãrii generale, sa depunã o copie de pe situaţiile financiare anuale, însoţite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum şi de procesul-verbal al adunãrii generale, la oficiul registrului comerţului, precum şi la Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile prevãzute de <>Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã."
85. Articolul 181 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 181. - Aprobarea situaţiilor financiare anuale de cãtre adunarea generalã nu impiedica exercitarea acţiunii în rãspundere impotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari."
86. Alineatul (1) al articolului 187 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 187. - (1) Adunarea generalã decide prin votul reprezentând majoritatea absolutã a asociaţilor şi a pãrţilor sociale, în afarã de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel."
87. La articolul 189 alineatul (1), literele a) şi b) vor avea urmãtorul cuprins:
"a) sa aprobe situaţia financiarã anuala şi sa stabileascã repartizarea profitului net;
b) sa îi desemneze pe administratori şi cenzori, sa îi revoce şi sa le dea descãrcare de activitatea lor, precum şi sa decidã contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;"
88. Articolul 191 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 191. - Dispoziţiile prevãzute pentru societãţile pe acţiuni, în ce priveşte dreptul de a ataca hotãrârile adunãrii generale, se aplica şi societãţilor cu rãspundere limitatã, termenul de 15 zile prevãzut la art. 131 alin. (2) urmând sa curgã de la data la care asociatul a luat cunostinta de hotãrârea adunãrii generale pe care o ataca."
89. Alineatul (3) al articolului 192 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Dispoziţiile art. 75, 76, 77 alin. (1) şi 79 se aplica şi societãţilor cu rãspundere limitatã."
90. Articolul 194 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 194. - (1) Dispoziţiile art. 155 alin. (1) şi (2) se vor aplica în mod corespunzãtor.
(2) La societãţile comerciale care nu se încadreazã în prevederile art. 155 alin. (1) adunarea asociaţilor poate numi unul sau mai mulţi cenzori.
(3) Dacã numãrul asociaţilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.
(4) Dispoziţiile prevãzute pentru cenzorii societãţilor pe acţiuni se aplica şi cenzorilor din societãţile cu rãspundere limitatã.
(5) În lipsa de cenzori, fiecare dintre asociaţi, care nu este administrator al societãţii, va exercita dreptul de control pe care asociaţii îl au în societãţile în nume colectiv."
91. Alineatul (1) al articolului 196 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 196. - (1) Situaţiile financiare vor fi întocmite dupã normele prevãzute pentru societatea pe acţiuni. Dupã aprobarea de cãtre adunarea generalã a asociaţilor, ele vor fi depuse de administratori la direcţiile generale ale finanţelor publice competente, în termenele prevãzute de lege. Un exemplar al situaţiei financiare anuale va fi depus la oficiul registrului comerţului. Acesta va face anunţul prevãzut la art. 180 alin. (3)."
92. Alineatul (1) al articolului 199 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 199. - (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotãrârea adunãrii generale adoptatã în condiţiile legii sau printr-un act adiţional la actul constitutiv sau prin hotãrârea instanţei judecãtoreşti, în condiţiile art. 218 alin. (2^1) şi art. 221 alin. (1^1)."
93. Dupã alineatul (1) al articolului 199 se introduc alineatele (1^1) şi (1^2) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Forma autenticã a actului modificator adoptat de asociaţi este obligatorie atunci când are ca obiect:
a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natura a unui teren;
b) modificarea formei juridice a societãţii într-o societate în nume colectiv sau în comanditã simpla;
c) majorarea capitalului social prin subscripţie publica.
(1^2) Dispoziţiile art. 16 se aplica şi în cazul schimbãrii denumirii ori în cel al continuãrii societãţii cu rãspundere limitatã cu asociat unic."
94. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 199 vor avea urmãtorul cuprins:
"(2) Actul modificator, cuprinzând trimiterile la textele modificate ale actului constitutiv, se înregistreazã în registrul comerţului pe baza încheierii judecãtorului delegat, cu excepţia cazului prevãzut de art. 218 alin. (2^1) şi art. 221 alin. (1^1), când înregistrarea se va face pe baza hotãrârii irevocabile de excludere.
(3) Dupã înregistrarea în registrul comerţului, actul modificator se trimite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, de cãtre registrul comerţului, pe cheltuiala societãţii."
95. Alineatul (3) al articolului 203 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Orice creditor al societãţii, a cãrui creanta este constatatã printr-un titlu anterior publicãrii hotãrârii, poate face opoziţie în condiţiile art. 62."
96. La articolul 203 se introduce alineatul (4) cu urmãtorul cuprins:
"(4) Creditorii chirografari ale cãror creanţe sunt constatate prin titluri anterioare publicãrii hotãrârii pot sa obţinã, pe calea opoziţiei, exigibilitatea anticipata a creanţelor lor la data expirãrii termenului de doua luni prevãzut de alin. (1), în afarã de cazul în care societatea a oferit garanţii reale sau personale acceptate de creditori."
97. Alineatul (3) al articolului 205 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fãrã a majorã capitalul social."
98. La articolul 207 alineatul (2), litera e) va avea urmãtorul cuprins:
"e) ultima situaţie financiarã aprobatã, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;"
99. Articolul 208 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 208. - Majorarea capitalului social al unei societãţi prin oferta publica de valori mobiliare, definitã ca atare prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 525/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, este supusã acelui act normativ."
100. Articolul 211 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 211. - (1) Acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere în primul rând actionarilor existenţi, proporţional cu numãrul acţiunilor pe care le poseda, aceştia putându-şi exercita dreptul de preferinta numai în interiorul termenului hotãrât de adunarea generalã, dacã actul constitutiv nu prevede alt termen. Dupã expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(2) Operaţiunea de majorare a capitalului social efectuatã fãrã acordarea dreptului de preferinta cãtre actionarii existenţi, prevãzutã la alin. (1), este lovitã de nulitate absolutã."
101. La articolul 218, dupã alineatul (2) se introduce alineatul (2^1) cu urmãtorul cuprins:
"(2^1) Ca urmare a excluderii, instanta judecãtoreascã va dispune, prin aceeaşi hotãrâre, şi cu privire la structura participãrii la capitalul social a celorlalţi asociaţi."
102. Alineatul (3) al articolului 218 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Hotãrârea irevocabilã de excludere se va depune, în termen de 15 zile, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscrisã, iar dispozitivul hotãrârii se va publica la cererea societãţii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a."
103. La articolul 221, dupã alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) În situaţia prevãzutã la alin. (1) lit. c), instanta judecãtoreascã va dispune, prin aceeaşi hotãrâre, şi cu privire la structura participãrii la capitalul social a celorlalţi asociaţi."
104. Alineatul (2) al articolului 222 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. a), asociaţii trebuie sa fie consultaţi de administratori, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei societãţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. În lipsa, la cererea oricãruia dintre asociaţi, tribunalul va putea dispune, prin încheiere, efectuarea consultãrii, conform art. 119."
105. Alineatul (2) al articolului 223 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Societatea în comanditã pe acţiuni sau cu rãspundere limitatã se dizolva în cazul şi în condiţiile prevãzute de alin. (1) lit. a) şi b)."
106. Articolul 232 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 232. - (1) La cererea oricãrei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societãţii în cazurile în care:
a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
b) societatea nu a depus, în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situaţiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comerţului;
c) societatea şi-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul social sau asociaţii au dispãrut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscutã;
d) societatea nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile în cazul în care societatea a fost în inactivitate temporarã anunţatã organelor fiscale şi înscrisã în registrul comerţului. Durata inactivitãţii nu poate depãşi 3 ani.
(3) Hotãrârea tribunalului prin care s-a pronunţat dizolvarea se înregistreazã în registrul comerţului, se comunica direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putând sa se îndrepte impotriva societãţii.
(4) În cazul mai multor hotãrâri judecãtoreşti de dizolvare, pentru situaţiile prevãzute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în forma unui tabel cuprinzând: codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridicã şi sediul societãţii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numãrul dosarului, numãrul şi data hotãrârii de dizolvare. În aceste cazuri tarifele de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.
(5) Orice persoana interesatã poate face recurs impotriva hotãrârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la efectuarea publicitãţii, în condiţiile alin. (3) şi (4). Dispoziţiile art. 60 alin. (3) şi (4) se aplica în mod corespunzãtor.
(6) Pe data rãmânerii irevocabile a hotãrârii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi radiatã din oficiu din registrul comerţului."
107. La articolul 234, dupã alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Când acţiunile sunt de mai multe categorii, hotãrârea asupra fuziunii/divizãrii, în temeiul art. 113 lit. g), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat în condiţiile art. 115."
108. La articolul 236, literele e) şi h) vor avea urmãtorul cuprins:
"e) raportul de schimb al acţiunilor sau al pãrţilor sociale şi, dacã este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi schimbate pentru acţiuni emise de societatea absorbanta acţiunile societãţii absorbite al cãror titular este, direct sau prin persoane interpuse, societatea absorbanta ori însãşi societatea absorbitã;
.................................................................
h) data situaţiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeaşi pentru toate societãţile participante;"
109. Alineatul (2) al articolului 237 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecãtorul delegat, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala pãrţilor, integral sau în extras, potrivit dispoziţiei judecãtorului delegat sau cererii pãrţilor, cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor şedinţelor în care adunãrile generale extraordinare urmeazã a hotãrî, în temeiul art. 113 lit. g), asupra fuziunii/divizãrii."
110. Articolul 239 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 239. - (1) Administratorii societãţilor care fuzioneazã sau se divid vor pune la dispoziţia actionarilor/asociaţilor la sediul social, cu cel puţin o luna înainte de data şedinţei adunãrii generale extraordinare:
a) proiectul de fuziune/divizare;
b) darea de seama a administratorilor, în care se va justifica din punct de vedere economic şi juridic necesitatea fuziunii/divizãrii şi se va stabili raportul de schimb al acţiunilor/pãrţilor sociale;
c) situaţiile financiare împreunã cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum şi cu 3 luni înainte de data proiectului de fuziune/divizare;
d) raportul cenzorilor şi, dupã caz, raportul auditorilor financiari;
e) raportul unuia sau al mai multor experţi, persoane fizice sau juridice, desemnaţi cu respectarea art. 37 şi 38, de judecãtorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al acţiunilor/pãrţilor sociale, în cazul societãţilor pe acţiuni, în comanditã pe acţiuni sau cu rãspundere limitatã; pentru întocmirea raportului, fiecare dintre experţi are dreptul sa obţinã de la societãţile care fuzioneazã/se divid toate documentele şi informaţiile necesare şi sa efectueze verificãrile corespunzãtoare. Raportul va cuprinde:
- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;
- aprecierea dacã acele metode au fost adecvate, menţionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum şi opinia asupra importantei acestor metode între cele pentru ajungerea la valorile respective;
- eventualele greutãţi intampinate în cursul acţiunii de evaluare;
f) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei în curs de executare şi repartizarea lor, în caz de divizare a societãţilor.
(2) Actionarii/asociaţii vor putea obţine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele."
111. Dupã articolul 239 se introduce articolul 239^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 239^1. - În cazul fuziunii prin absorbţie, administratorii societãţii absorbite, precum şi experţii care au elaborat raportul prevãzut la art. 239 alin. (1) lit. e) rãspund civil fata de actionarii/asociaţii societãţii absorbite pentru pagubele pricinuite acestora datoritã erorilor comise în cadrul operaţiunii de fuziune."
112. Articolul 242 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 242. - (1) Actul modificator al actului constitutiv al societãţii absorbante se înregistreazã în registrul comerţului în a cãrui circumscripţie îşi are sediul societatea şi, vizat de judecãtorul delegat, se transmite, din oficiu, Monitorului Oficial al României, spre publicare în Partea a IV-a, pe cheltuiala societãţii.
(2) Publicitatea pentru societãţile absorbite poate fi efectuatã de societatea absorbanta, în cazurile în care acele societãţi nu au efectuat-o, în termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societãţii absorbante de cãtre judecãtorul delegat."
113. Articolul 251 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 251. - Lichidatorii care probeazã, prin prezentarea situaţiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare asociaţilor care rãspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral vãrsãmintele, dacã aceştia sunt obligaţi, potrivit formei societãţii, sa le procure sau, dacã sunt debitori fata de societate, pentru vãrsãmintele neefectuate, la care erau obligaţi în calitate de asociaţi."
114. Alineatul (2) al articolului 254 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În termen de 15 zile de la terminarea lichidãrii, lichidatorii vor cere radierea societãţii din registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, care va fi aplicatã de judecãtorul-delegat, în urma sesizãrii oricãrei pãrţi interesate, prin încheiere. Încheierea judecãtorului-delegat este executorie şi supusã recursului."
115. Alineatul (2) al articolului 255 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) În societãţile pe acţiuni şi în comanditã pe acţiuni registrele prevãzute de art. 172 alin. (1) lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comerţului la care a fost înregistratã societatea, unde orice parte interesatã va putea lua cunostinta de ele cu autorizarea judecãtorului delegat, iar restul actelor societãţii vor fi depuse la Arhivele Naţionale."
116. Alineatele (1), (2) şi (4) ale articolului 257 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 257. - (1) Dupã terminarea lichidãrii societãţii în nume colectiv, în comanditã simpla sau cu rãspundere limitatã, lichidatorii trebuie sa întocmeascã situaţia financiarã şi sa propunã repartizarea activului între asociaţi.
(2) Asociatul nemulţumit poate face opoziţie, în condiţiile art. 62, în termen de 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare.
.................................................................
(4) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (2) sau dupã ce sentinta asupra opoziţiei a rãmas irevocabilã, situaţia financiarã de lichidare şi repartizare se considera aprobatã şi lichidatorii sunt liberaţi."
117. Alineatul (1) al articolului 259 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 259. - (1) Administratorii vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii pentru timpul trecut de la ultima situaţie financiarã aprobatã pana la începerea lichidãrii."
118. Alineatul (2) al articolului 260 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Când gestiunea trece peste durata unui exerciţiu financiar, darea de seama trebuie anexatã la prima situaţie financiarã pe care lichidatorii o prezintã adunãrii generale."
119. Articolul 261 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 261. - Dacã lichidarea se prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, lichidatorii sunt obligaţi sa întocmeascã situaţia financiarã anuala, conformându-se dispoziţiilor legii şi actului constitutiv."
120. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 262 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 262. - (1) Dupã terminarea lichidãrii, lichidatorii întocmesc situaţia financiarã finala, arãtând partea ce se cuvine fiecãrei acţiuni din repartizarea activului societãţii, însoţitã de raportul cenzorilor sau, dupã caz, raportul auditorilor financiari.
(2) Situaţia financiarã, semnatã de lichidatori, se va depune, pentru a fi menţionatã, la oficiul registrului comerţului şi se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a."
121. Alineatul (1) al articolului 263 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 263. - (1) Dacã termenul prevãzut la art. 260 alin. (3) a expirat fãrã a se face opoziţie, situaţia financiarã se considera aprobatã de toţi actionarii, iar lichidatorii sunt liberaţi, sub rezerva repartizãrii activului societãţii."
122. Alineatul (1) al articolului 264 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 264. - (1) Sumele cuvenite actionarilor, neîncasate în termen de doua luni de la publicarea situaţiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitãţile acesteia, cu arãtarea numelui şi prenumelui acţionarului, dacã acţiunile sunt nominative, sau a numerelor acţiunilor, dacã ele sunt la purtãtor."
123. Punctul 2 al articolului 265 va avea urmãtorul cuprins:
"2. prezintã, cu rea-credinţa, actionarilor/asociaţilor o situaţie financiarã inexactã sau cu date inexacte asupra condiţiilor economice ale societãţii, în vederea ascunderii situaţiei ei reale;"
124. Punctul 5 al articolului 266 va avea urmãtorul cuprins:
"5. încaseazã sau plãteşte dividende, sub orice forma, din profituri fictive sau care nu puteau fi distribuite, în lipsa de situaţie financiarã ori contrarii celor rezultate din aceasta;"
125. Partea introductivã a articolului 268 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 268. - Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societãţii, care:"
126. Partea introductivã a alineatului (1) al articolului 269 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 269. - (1) Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul care:"
127. Articolul 270 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 270. - Se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda cenzorul care nu convoacã adunarea generalã în cazurile în care este obligat prin lege."
128. Partea introductivã a alineatului (1) al articolului 273 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 273. - (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda acţionarul sau deţinãtorul de obligaţiuni care:"
129. Alineatul (2) al articolului 273 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Persoana care determina pe un acţionar sau pe un deţinãtor de obligaţiuni ca, în schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, sa voteze într-un anumit sens în adunãrile generale ori sa nu ia parte la vot se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda."
130. Litera a) a articolului 276 va avea urmãtorul cuprins:
"a) falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidentelor societãţii ori ascunderea unei pãrţi din activul societãţii, înfãţişarea de datorii inexistente sau prezentarea în registrul societãţii, în alt act ori în situaţiile financiare a unor sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind sãvârşit în vederea diminuãrii aparente a valorii activelor;"
131. Dupã articolul 286 se introduce articolul 286^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 286^1. - Guvernul va putea modifica, anual, prin hotãrâre, valoarea minima a capitalului social stabilitã la art. 10 alin. (1), ţinând seama de rata inflaţiei, astfel încât, pana la data de 31 decembrie 2005, pentru societãţile pe acţiuni şi în comanditã pe acţiuni, capitalul social sa nu fie mai mic decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro. Hotãrârea Guvernului va cuprinde şi termenul pentru completarea capitalului social."
ART. X
Titlul VI "Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare" din <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificãrile ulterioare, se modifica dupã cum urmeazã:
1. Literele a) şi c) ale articolului 2 vor avea urmãtorul cuprins:
"a) toate cesiunile drepturilor de creanta;
......................................................................
c) toate formele de închiriere, inclusiv orice leasing, pe termen mai mare de un an, având ca obiect bunurile prevãzute la art. 6 din prezentul titlu;"
2. La articolul 6 alineatul (5), literele g) şi h) vor avea urmãtorul cuprins:
"g) drepturile de creanta garantate;
h) instrumentele negociabile;"
3. La articolul 6 alineatul (5), litera n) se abroga.
4. Alineatul (1) al articolului 10 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 10. - (1) Orice tip de obligaţie de a da, a face sau a nu face este susceptibilã sa fie garantatã cu garanţia realã reglementatã prin acest titlu, inclusiv obligaţiile viitoare, sub condiţie, divizibile sau determinabile."
5. Articolul 15 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 15. - Contractul de garanţie realã va indica valoarea maxima a obligaţiei garantate."
6. Alineatul (1) al articolului 24 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 24. - (1) Orice bun care înlocuieşte bunul constituit ca garanţie sau bunul în care a trecut valoarea bunului afectat garanţiei se presupune a fi produs al bunului iniţial, cu excepţia cazului în care debitorul va face dovada contrarie."
7. Alineatul (1) al articolului 26 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 26. - (1) Când garanţia realã cuprinde toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit fel ale acestuia, debitorul poate cere, oricând, o confirmare din partea creditorului cu privire la valoarea obligaţiei care a rãmas a fi garantatã sau o lista amãnunţitã a bunurilor afectate garanţiei. În acest scop, debitorul va da creditorului o lista cuprinzând evaluarea estimativã a bunurilor afectate garanţiei, spre a fi confirmatã de acesta."
8. Articolul 28 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 28. - Fata de terţi, inclusiv fata de stat, o garanţie realã şi celelalte sarcini reale asupra bunurilor supuse dispoziţiilor prezentului titlu au rangul de prioritate stabilit în momentul în care garanţia realã sau sarcinile reale au fost fãcute publice prin una dintre metodele prevãzute în acest capitol."
9. Alineatul (1) al articolului 36 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 36. - (1) Orice creditor care, fãrã a fi parte într-un contract de garanţie, are un privilegiu prin simplul efect al legii, inclusiv privilegiul statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale pentru creanţele provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintã venituri publice ce le sunt datorate, are prioritate asupra garanţiei reale a creditorului asupra bunului în cauza numai în momentul în care privilegiul îndeplineşte condiţia de publicitate prin înscrierea acestuia la arhiva sau prin posesia bunului."
10. Alineatul (2) al articolului 57 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Baza de date va trebui sa cuprindã data, ora, minutul şi secunda înregistrãrii."
11. Alineatul (2) al articolului 68 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Creditorul va avansa cheltuielile şi va suporta riscurile legate de transportarea şi depozitarea bunurilor în cauza."
12. Alineatul (3) al articolului 71 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) Notificarea se va face în orice mod care asigura dovada primirii ei."
13. Alineatul (1) al articolului 75 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 75. - (1) În termen de 5 zile libere de la primirea notificãrii, debitorul, creditorul sau proprietarul bunului, dacã are un interes, poate face opoziţie la vânzarea bunului la instanta competenta, potrivit Codului de procedura civilã."
14. Alineatul (1) al articolului 80 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 80. - (1) Dacã obligaţia garantatã nu a fost plãtitã, iar bunul afectat garanţiei sau produsele obţinute din vânzarea lui reprezintã sume depuse într-un cont la o banca, creditorul va notifica acesteia intenţia sa de a-şi recupera creanta din sumele depuse în acel cont."
15. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 82 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 82. - (1) Dupã blocarea contului, potrivit art. 81 alin. (2), banca va plati din acest cont datoria debitorului garantat, potrivit cererii creditorului.
(2) Dacã, potrivit ordinii de prioritate reglementate prin prezentul titlu, un alt creditor are grad de prioritate superior asupra contului de depozit, banca trebuie sa plãteascã mai întâi creditorul cu gradul de prioritate superior, chiar dacã creanta acestuia nu a devenit exigibilã."
16. Articolul 86 se abroga.
17. Alineatul (2) al articolului 88 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Creditorul poate retine sumele obţinute ca urmare a unei astfel de vânzãri, dupã ce va plati debitorului drepturile cuvenite, potrivit alin. (1)."
18. Alineatul (1) al articolului 91 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 91. - (1) Garanţia realã asupra unui bun mobil corporal, care este opozabilã, potrivit legii locului unde se afla bunul la data constituirii acesteia, îşi menţine rangul de prioritate în România, dacã s-a fãcut înregistrarea la arhiva:
a) înainte sa înceteze rangul de prioritate dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a constituit garanţia; şi
b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în România; sau
c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut ca bunul a fost adus în România."
19. Alineatul (1) al articolului 92 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 92. - (1) Garanţia locatorului sau a finanţatorului, care este opozabilã indiferent de existenta unor formalitãţi de publicitate, potrivit legii locului unde se afla bunul la data încheierii contractului de închiriere sau de leasing, îşi menţine rangul de prioritate, dacã înregistrarea la arhiva, potrivit prezentului titlu, s-a fãcut:
a) înainte sa înceteze rangul de prioritate, dobândit potrivit legii locului unde se afla bunul când s-a constituit garanţia, şi
b) în termen de cel mult 60 de zile de la data la care bunul a fost adus în România, sau
c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a cunoscut ca bunul a fost adus în România."
20. La articolul 93 alineatul (1), litera b) va avea urmãtorul cuprins:
"b) titlurilor de valoare negociabile, care nu sunt în posesia creditorului."
21. Alineatul (3) al articolului 93 va avea urmãtorul cuprins:
"(3) În cuprinsul prezentului titlu, prin locul unde se afla creditorul, locatorul, finantatorul, debitorul, locatarul sau, dupã caz, utilizatorul se înţelege sediul profesional, domiciliul sau resedinta persoanei fizice ori sediul social al persoanei juridice."
22. Articolul 94 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 94. - În cazul în care debitorul, locatarul sau utilizatorul îşi schimba domiciliul sau sediul, astfel cum acestea sunt definite la art. 93 alin. (3) sau în cazul în care debitorul constituie o garanţie în favoarea unei persoane aflate într-un alt stat, închirierea, leasingul sau garanţia realã care a dobândit un rang de prioritate, potrivit prezentului titlu, îşi conserva rangul din România, dacã garanţia realã sau contractul de locaţiune ori de leasing este înregistrat în strãinãtate:
a) înainte de data la care, potrivit prezentului titlu, garanţia realã sau înregistrarea locatorului sau a finanţatorului îşi pierde rangul de prioritate; şi
b) în termen de 60 de zile de la data la care debitorul, locatarul sau utilizatorul se stabileşte în strãinãtate ori de la data la care debitorul constituie garanţia în favoarea unei persoane aflate în strãinãtate; sau
c) în termen de cel mult 15 zile de la data la care creditorul a luat cunostinta ca debitorul, locatarul sau utilizatorul s-a stabilit în strãinãtate ori ca a constituit garanţia în favoarea unei persoane aflate în strãinãtate."
23. Alineatul (1) al articolului 98 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 98. - (1) Creditorii privilegiaţi, inclusiv statul şi unitãţile administrativ-teritoriale, pentru creanţele provenite din impozite, taxe, amenzi şi din alte sume ce reprezintã venituri publice, pot avea prioritate fata de un creditor cu garanţie realã, numai dacã şi-au înscris creanta la arhiva sau, dupã caz, în documentele de publicitate imobiliarã, înaintea înscrierii unei astfel de garanţii de cãtre creditorul garantat."
ART. XI
<>Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 24 octombrie 1994, cu modificãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - Evaziunea fiscalã este sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de cãtre persoanele fizice şi persoanele juridice romane sau strãine, denumite în cuprinsul legii contribuabili."
2. La articolul 3 se introduce un nou alineat cu urmãtorul cuprins:
"Contribuabilii care realizeazã venituri din activitatea de comerţ sau prestãri de servicii cãtre populaţie sunt obligaţi sa afiseze, în locurile unde se desfãşoarã activitatea, autorizaţia de funcţionare şi certificatul de înregistrare care conţine codul unic de înregistrare atribuit."
3. La articolul 4 se introduce un nou alineat cu urmãtorul cuprins:
"Contribuabilii sunt obligaţi sa utilizeze pentru activitatea desfasurata documente primare şi de evidenta contabila stabilite prin lege, achiziţionate numai de la unitãţile stabilite prin normele legale în vigoare şi sa completeze integral rubricile formularelor, corespunzãtor operaţiunilor înregistrate."
4. Articolul 9 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 9. - Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda refuzul de a prezenta organelor de control, împuternicite conform legii, documentele justificative şi actele de evidenta contabila, precum şi bunurile materiale supuse impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la fondurile publice, în vederea stabilirii obligaţiilor bugetare."
5. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 10. - Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amenda neintocmirea, întocmirea incompleta sau necorespunzãtoare a documentelor primare ori acceptarea de astfel de documente în scopul împiedicãrii verificãrilor financiar-contabile, dacã fapta a avut drept consecinta diminuarea veniturilor sau surselor impozabile.
Cu pedeapsa prevãzutã la alin. 1 se sancţioneazã şi punerea în circulaţie, în orice mod, fãrã drept sau deţinerea în vederea punerii în circulaţie, fãrã drept, a documentelor financiare şi fiscale."
6. Articolul 11 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 11. - Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi urmãtoarele fapte:
a) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin neînregistrarea unor activitãţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrãrii sau prin exercitarea de activitãţi neautorizate, în scopul obţinerii de venituri;
b) sustragerea în întregime sau în parte de la plata obligaţiilor fiscale, în scopul obţinerii de venituri, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile ori prin diminuarea veniturilor ca urmare a unor operaţiuni fictive;
c) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii în acte contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de operaţiuni sau cheltuieli nereale, în scopul de a nu plati ori a diminua impozitul, taxa sau contribuţia;
d) organizarea şi conducerea de evidente contabile duble, alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat sau de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul diminuãrii veniturilor sau surselor impozabile;
e) emiterea, distribuirea, cumpãrarea, completarea ori acceptarea cu ştiinţa de documente fiscale false.
Tentativa se pedepseşte."
7. Articolul 12 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 12 - Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi urmãtoarele fapte:
a) sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prin cesionarea pãrţilor sociale deţinute într-o societate comercialã cu rãspundere limitatã, efectuatã în acest scop;
b) sustragerea de la efectuarea controlului financiar-fiscal prin declararea fictiva cu privire la sediul unei societãţi comerciale, la sediile subunitatilor sau la sediile punctelor de lucru, precum şi la schimbarea acestora fãrã îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege, efectuatã în acest scop."
8. Articolele 13-16 se abroga.
9. La articolul 17 alineatul 1, literele b) şi k) se abroga.
10. Alineatul 2 al articolului 17 va avea urmãtorul cuprins:
"Contravenţiile prevãzute la alin. 1 se sancţioneazã cu amenda de la 500.000 lei la 30.000.000 lei, pentru persoanele fizice şi cu amenda de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoanele juridice."
11. Articolul 18 se abroga.
12. Articolul 20 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 20. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre organele de control financiar-fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi unitãţilor teritoriale subordonate, Garda financiarã şi de cãtre celelalte organe de control abilitate potrivit legii."
13. Articolul 21 se abroga.
14. Articolul 22 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - Prevederile prezentei legi referitoare la contravenţii se completeazã cu dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare."
ART. XII
<>Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, titlul VI "Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare" din <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 27 mai 1999, cu modificãrile ulterioare, şi <>Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, cu modificãrile ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezentul titlu, se vor republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.

TITLUL III
Reglementãri privind funcţia publica şi functionarii publici

ART. XIII
<>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeazã regimul general al raporturilor juridice dintre functionarii publici şi autoritãţile şi instituţiile publice din administraţia publica centrala şi localã, denumite în continuare raporturi de serviciu.
(2) Scopul prezentei legi îl constituie asigurarea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient şi impartial, în interesul cetãţenilor, precum şi al autoritãţilor şi instituţiilor publice din administraţia publica centrala şi localã."
2. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 2. - (1) Funcţia publica reprezintã ansamblul atribuţiilor şi responsabilitãţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizãrii prerogativelor de putere publica de cãtre administraţia publica centrala şi localã.
(2) Funcţionarul public este persoana numita, în condiţiile prezentei legi, într-o funcţie publica. Persoana cãreia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei îşi pãstreazã calitatea de funcţionar public, continuand sa facã parte din corpul de rezerva al funcţionarilor publici.
(3) Activitãţile desfãşurate de functionarii publici, care implica exercitarea prerogativelor de putere publica, sunt urmãtoarele:
a) punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative;
b) elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementãri specifice autoritãţii sau instituţiei publice, precum şi asigurarea avizãrii acestora;
c) elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor şi statisticilor, precum şi a documentaţiei privind aplicarea şi executarea legilor, necesare pentru realizarea competentei autoritãţii sau instituţiei publice;
d) consilierea, controlul şi auditul public intern;
e) gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare;
f) colectarea creanţelor bugetare;
g) reprezentarea intereselor autoritãţii sau instituţiei publice în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ţara şi strãinãtate, în limita competentelor stabilite de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, precum şi reprezentarea în justiţie a autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea;
h) realizarea de activitãţi în conformitate cu strategia de informatizare a administraţiei publice.
(4) Funcţiile publice sunt prevãzute în anexa la prezenta lege.
(5) În sensul prezentei legi, totalitatea funcţionarilor publici din autoritãţile şi instituţiile publice din administraţia publica centrala şi localã constituie corpul funcţionarilor publici."
3. Articolul 3 se abroga.
4. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 4. - Principiile care stau la baza exercitãrii funcţiei publice sunt:
a) legalitate, impartialitate şi obiectivitate;
b) transparenta;
c) eficienta şi eficacitate;
d) responsabilitate, în conformitate cu prevederile legale;
e) orientare cãtre cetãţean;
f) stabilitate în exercitarea funcţiei publice;
g) subordonare ierarhica."
5. Dupã articolul 4 se introduce articolul 4^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 4^1. - (1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercita pe baza actului administrativ de numire, emis în condiţiile legii.
(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizeazã pe perioada nedeterminatã.
(3) Prin excepţie de la alin. (2), funcţiile publice pot fi ocupate pe perioada determinata, în condiţiile expres prevãzute de lege."
6. Alineatul (1) al articolului 5 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Pot beneficia de statute speciale, functionarii publici care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul urmãtoarelor servicii publice:
a) structurile de specialitate ale Parlamentului României;
b) structurile de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale;
c) structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
d) serviciile diplomatice şi consulare;
e) autoritatea vamalã;
f) poliţia şi alte structuri ale Ministerului de Interne;
g) alte servicii publice stabilite prin lege."
7. Articolul 6 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 6. - Prevederile prezentei legi nu se aplica:
a) personalului salariat din aparatul propriu al autoritãţilor şi instituţiilor publice care desfãşoarã activitãţi de secretariat, administrative, protocol, gospodãrire, întreţinere-reparaţii şi de deservire, precum şi altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica;
b) personalului salariat încadrat, pe baza încrederii personale, la cabinetul demnitarului;
c) corpului magistraţilor;
d) cadrelor didactice;
e) persoanelor numite sau alese în funcţii de demnitate publica."
8. Capitolul II se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL II
Clasificarea funcţiilor publice.
Categorii de funcţionari publici
Art. 7. - (1) Funcţiile publice se clasifica dupã cum urmeazã:
a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;
b) funcţii publice din clasa I, funcţii publice din clasa a II-a, funcţii publice din clasa a III-a.
(2) Funcţiile publice generale reprezintã ansamblul atribuţiilor şi responsabilitãţilor cu caracter general şi comun tuturor autoritãţilor şi instituţiilor publice, în vederea realizãrii competentelor lor generale.
(3) Funcţiile publice specifice reprezintã ansamblul atribuţiilor şi responsabilitãţilor cu caracter specific unor autoritãţi şi instituţii publice, în vederea realizãrii competentelor lor specifice.
Art. 8. - Funcţiile publice se împart în trei clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupãrii funcţiei publice, dupã cum urmeazã:
a) clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a cãror ocupare se cer studii superioare de lungã durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;
b) clasa a II-a cuprinde funcţiile publice pentru a cãror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma;
c) clasa a III-a cuprinde funcţiile publice pentru a cãror ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diploma.
Art. 9. - (1) Dupã nivelul atribuţiilor titularului funcţiei publice, funcţiile publice se împart în trei categorii dupã cum urmeazã:
a) funcţii publice corespunzãtoare categoriei inaltilor funcţionari publici;
b) funcţii publice corespunzãtoare categoriei funcţionarilor publici de conducere;
c) funcţii publice corespunzãtoare categoriei funcţionarilor publici de execuţie.
(2) Functionarii publici numiţi în funcţiile publice din clasele a II-a şi a III-a pot ocupa numai funcţii publice de execuţie, cu excepţiile prevãzute de legile speciale.
Art. 10. - (1) Functionarii publici sunt debutanti sau definitivi.
(2) Pot fi numiţi funcţionari publici debutanti persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcţii publice şi nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de lege pentru ocuparea unei funcţii publice definitive.
(3) Pot fi numiţi funcţionari publici definitivi: a) functionarii publici debutanti, care au efectuat perioada de stagiu prevãzutã de lege şi au obţinut rezultat corespunzãtor la evaluare;
b) persoanele care intra în corpul funcţionarilor publici prin concurs şi care au vechimea în specialitatea corespunzãtoare funcţiei publice, de minimum 12 luni, 8 luni şi, respectiv, 6 luni, în funcţie de nivelul studiilor absolvite;
c) persoanele care au promovat programe de formare şi perfecţionare în administraţia publica.
Art. 11. - Categoria inaltilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre urmãtoarele funcţii publice:
a) secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
b) consilier de stat;
c) secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
d) prefect;
e) subprefect;
f) secretar general al prefecturii, secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti;
g) director general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.
Art. 12 - (1) Categoria funcţionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre urmãtoarele funcţii publice:
a) secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei;
b) director general adjunct, director şi director adjunct din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
c) director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul aparatului propriu al autoritãţilor administraţiei publice locale;
d) şef serviciu;
e) şef birou.
(2) Functionarii publici de conducere organizeazã, coordoneazã, indruma şi controleazã activitãţile prevãzute la art. 2 alin. (3), sub autoritatea unui funcţionar public ierarhic superior sau a unui demnitar.
Art. 13. - (1) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa I, persoanele numite în urmãtoarele funcţii publice: expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor.
(2) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a II-a, persoanele numite în funcţia publica de referent de specialitate.
(3) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa a III-a, persoanele numite în funcţia publica de referent.
Art. 14. - Funcţiile publice de execuţie sunt structurate pe grade profesionale, dupã cum urmeazã:
a) superior, ca nivel maxim;
b) principal;
c) asistent;
d) debutant."
9. Articolele 15, 15^1, 16 şi 17 se abroga.
10. Capitolul III va avea urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL III
Categoria inaltilor funcţionari publici
Art. 18. - (1) Poate face parte din categoria inaltilor funcţionari publici persoana care îndeplineşte cumulativ:
a) condiţiile prevãzute la art. 49;
b) are studii superioare de lungã durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;
c) a absolvit programe de formare specializatã şi perfecţionare în administraţia publica sau în alte domenii specifice de activitate, organizate, dupã caz, de Institutul Naţional de Administraţie sau de alte instituţii specializate, organizate în ţara sau în strãinãtate, ori a dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea funcţiei publice respective;
d) are cel puţin 7 ani vechime în specialitatea funcţiei publice respective;
e) a promovat concursul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice prevãzute la art. 11.
(2) În cazuri excepţionale, vechimea prevãzutã la alin. (1) lit. d) poate fi redusã cu pana la 3 ani de persoana care are competenta legalã de numire în funcţia publica.
Art. 19. - (1) Concursul de admitere la programele de formare specializatã în administraţia publica se organizeazã de cãtre Institutul Naţional de Administraţie, în baza Regulamentului de organizare şi desfãşurare a concursului.
(2) Regulamentul de organizare şi desfãşurare a concursului de admitere la programele de formare în administraţia publica, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice.
Art. 19^1. - (1) Numirea înaltilor funcţionari publici se face de cãtre:
a) Guvern, pentru funcţiile publice prevãzute la art. 11 lit. a) şi d);
b) primul-ministru, pentru funcţiile publice prevãzute la art. 11 lit. b), c) şi e);
c) ministrul administraţiei publice, pentru funcţiile publice prevãzute la art. 11 lit. f);
d) ministrul sau, dupã caz, conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, pentru funcţiile prevãzute la art. 11 lit. g).
(2) Pentru numirea în funcţiile publice din categoria inaltilor funcţionari publici se constituie o comisie de concurs, formatã din cinci personalitãţi, recunoscute ca specialişti în administraţia publica, numite prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului administraţiei publice.
Art. 19^2. - Încetarea raporturilor de serviciu ale inaltilor funcţionari publici se face, în condiţiile legii, potrivit art. 19^1 alin. (1)."
11. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 20 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 20. - (1) Pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi impartial se înfiinţeazã, în subordinea Ministerului Administraţiei Publice, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã.
(2) Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici este condusã de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit de cãtre primul-ministru, la propunerea ministrului administraţiei publice. În exercitarea atribuţiilor care îi revin, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ şi individual."
12. Articolul 21 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici are urmãtoarele atribuţii:
a) elaboreazã politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
b) elaboreazã şi avizeazã proiecte de acte normative privind funcţia publica şi functionarii publici;
c) monitorizeazã şi controleazã modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia publica şi functionarii publici în cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice;
d) elaboreazã reglementãri comune, aplicabile tuturor autoritãţilor şi instituţiilor publice, privind funcţiile publice, precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitarã a legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
e) elaboreazã proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici;
f) stabileşte criteriile pentru evaluarea activitãţii funcţionarilor publici;
g) centralizeazã propunerile de instruire a funcţionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluãrii performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici;
h) colaboreazã cu Institutul Naţional de Administraţie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializatã în administraţia publica şi de perfecţionare a funcţionarilor publici;
i) întocmeşte şi administreazã baza de date cuprinzând evidenta funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici;
j) aproba condiţiile de participare şi procedura de organizare a selecţiei şi recrutarii pentru funcţiile publice generale, avizeazã şi monitorizeazã recrutarea pentru funcţiile publice specifice;
k) realizeazã redistribuirea funcţionarilor publici cãrora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
l) acorda asistenta de specialitate şi coordoneazã metodologic compartimentele de resurse umane din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;
m) participa la negocierile dintre organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici şi Ministerul Administraţiei Publice;
n) colaboreazã cu organisme şi cu organizaţii internaţionale din domeniul sau de activitate;
o) elaboreazã anual, cu consultarea autoritãţilor şi instituţiilor publice, Planul de ocupare a funcţiilor publice, pe care îl supune spre aprobare Guvernului;
p) întocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, pe care îl prezintã Guvernului.
(2) Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
(3) Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici are legitimare procesuala activa şi poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta cu privire la:
a) actele prin care autoritãţile sau instituţiile publice incalca legislaţia referitoare la funcţia publica şi functionarii publici, constatate ca umare a activitãţii proprii de control;
b) refuzul autoritãţilor şi instituţiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.
(4) Actul atacat potrivit alin. (3) este suspendat de drept.
(5) Preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici poate sesiza şi prefectul în legatura cu actele ilegale emise de autoritãţile sau instituţiile publice locale.
13. Articolul 22 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 22. - (1) Planul de ocupare a funcţiilor publice stabileşte:
a) numãrul funcţiilor publice rezervate promovãrii funcţionarilor publici care îndeplinesc condiţiile legale;
b) numãrul funcţiilor publice care vor fi rezervate absolvenţilor programelor de formare specializatã în administraţia publica, organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau de instituţii similare din strãinãtate;
c) numãrul funcţiilor publice care vor fi ocupate prin concurs;
d) numãrul funcţiilor publice care vor fi înfiinţate;
e) numãrul funcţiilor publice care vor fi supuse reorganizãrii;
f) numãrul maxim de funcţii publice pe fiecare clasa, categorie şi pe grade profesionale;
g) numãrul maxim al funcţiilor publice de conducere.
(2) Planul prevãzut la alin. (1) se elaboreazã de Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional şi se supune spre aprobare Guvernului."
14. Articolul 23 se abroga.
15. Articolul 24 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 24. - Gestiunea curenta a resurselor umane şi a funcţiilor publice este organizatã şi realizatã, în cadrul fiecãrei autoritãţi şi instituţii publice, de cãtre un compartiment specializat, care colaboreazã direct cu Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici."
16. Secţiunea a 2-a a capitolului IV va avea urmãtorul cuprins:

"SECŢIUNEA a 2-a
Evidenta funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici

Art. 25. - (1) Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici administreazã evidenta nationala a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, pe baza datelor transmise de autoritãţile şi instituţiile publice.
(2) Evidenta funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici în cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice se tine de Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici.
(3) În scopul asigurãrii gestionãrii eficiente a resurselor umane, precum şi pentru urmãrirea carierei funcţionarului public, autoritãţile şi instituţiile publice întocmesc dosarul profesional pentru fiecare funcţionar public.
(4) Formatul standard al evidentei funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi conţinutul dosarului profesional se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Art. 25^1. - (1) Autoritãţile şi instituţiile publice rãspund de întocmirea şi actualizarea dosarelor profesionale ale funcţionarilor publici şi asigura pãstrarea acestora în condiţii de siguranta.
(2) În cazurile de transfer sau de încetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau instituţia publica pãstreazã o copie a dosarului profesional şi înmâneazã originalul funcţionarului public, pe baza de semnatura.
(3) Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrãtoare, orice modificare intervenita în situaţia funcţionarilor publici.
(4) Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenta nationala a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi la dosarul profesional al funcţionarului public au obligaţia de a pãstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal, în condiţiile legii.
(5) La solicitarea funcţionarului public, autoritatea sau instituţia publica este obligatã sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea în munca, în specialitate şi în funcţia publica."
17. Alineatul (2) al articolului 26 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Este interzisã orice discriminare între functionarii publici pe criterii politice, de apartenenţa sindicala, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexualã, stare materialã, origine socialã sau de orice alta asemenea natura."
18. Dupã articolul 26 se introduce articolul 26^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 26^1. - Funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut şi care îl vizeazã în mod direct."
19. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 27 vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 27. - (1) Dreptul de asociere sindicala este garantat funcţionarilor publici, cu excepţia celor care sunt numiţi în categoria inaltilor funcţionari publici, funcţionarilor publici de conducere şi altor categorii de funcţionari publici cãrora le este interzis acest drept prin statute speciale.
(2) Functionarii publici, cu excepţia celor prevãzuţi la alin. (1), pot, în mod liber, sa înfiinţeze organizaţii sindicale, sa adere la ele şi sa exercite orice mandat în cadrul acestora."
20. Articolul 28 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 28. - Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, în condiţiile legii, cu respectarea principiului continuitãţii şi celeritatii serviciului public."
21. Articolul 29 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 29. - (1) Pentru activitatea desfasurata functionarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de baza;
b) sporul pentru vechime în munca;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul gradului.
(2) Functionarii publici beneficiazã de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii.
(3) Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici."
22. Articolul 30 se abroga.
23. Dupã articolul 31 se introduce articolul 31^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 31^1. - (1) Functionarii publici au dreptul de a-şi perfectiona în mod continuu pregãtirea profesionalã.
(2) Pe perioada în care functionarii publici urmeazã forme de perfecţionare profesionalã, beneficiazã de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:
a) organizate la initiativa sau în interesul autoritãţii sau instituţiei publice;
b) urmate la initiativa funcţionarului public, cu acordul conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice;
c) organizate de Institutul Naţional de Administraţie, de centrele regionale de formare continua pentru administraţia publica localã, în condiţiile legii, sau de alte instituţii specializate din ţara sau strãinãtate.
(3) În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesionalã, în formele prevãzute la alin. (2), se organizeazã în afarã localitãţii unde îşi are sediul autoritatea sau instituţia publica, functionarii publici beneficiazã de drepturile de delegare, în condiţiile legii.
(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare profesionalã a funcţionarilor publici, organizate în condiţiile alin. (2) lit. a) şi c), autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia sa prevadã în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective."
24. Dupã articolul 32 se introduce articolul 32^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 32^1. - Functionarii publici, cu excepţia funcţionarilor publici civili din ministerele privind apãrarea nationala, ordinea publica şi siguranta nationala pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publica, în condiţiile legii."
25. Articolul 35 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 35. - (1) Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia sa asigure funcţionarilor publici condiţii normale de munca şi igiena, de natura sa le ocroteasca sãnãtatea şi integritatea fizica şi psihicã.
(2) Funcţionarilor publici li se poate aproba, în mod excepţional, pentru motive de sãnãtate, schimbarea compartimentului în care îşi desfãşoarã activitatea. Schimbarea se poate face pe o funcţie publica corespunzãtoare, dacã funcţionarul public în cauza este apt profesional sa îndeplineascã noile atribuţii care îi revin."
26. Alineatul (2) al articolului 39 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Autoritatea sau instituţia publica este obligatã sa asigure protecţia funcţionarului public impotriva amenintarilor, violentelor, faptelor de ultraj cãrora le-ar putea fi victima în exercitarea funcţiei publice sau în legatura cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau instituţia publica va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii."
27. Articolul 41 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 41. - (1) Functionarii publici au obligaţia sa îşi îndeplineascã cu profesionalism, impartialitate şi în conformitate cu legea, îndatoririle de serviciu şi sa se abţinã de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.
(2) Functionarii publici de conducere sunt obligaţi sa sprijine propunerile şi initiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunãtãţirii activitãţii autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea, precum şi a calitãţii serviciilor publice oferite cetãţenilor.
(3) Functionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduita profesionalã şi civicã prevãzute de lege."
28. Articolul 42 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 42. - (1) Functionarii publici au obligaţia ca, în exercitatea atribuţiilor ce le revin, sa se abţinã de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor şi preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic şi sa nu participe la activitãţi politice în timpul programului de lucru.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis sa facã parte din organele de conducere ale partidelor politice."
29. La articolul 43, dupã alineatul (1) se introduce alineatul (1^1) cu urmãtorul cuprins:
"(1^1) Funcţionarul public este obligat sa se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici."
30. Alineatul (2) al articolului 43 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) Funcţionarul public are dreptul sa refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacã le considera ilegale. Dacã cel care a emis dispoziţia o formuleazã în scris, funcţionarul public este obligat sa o execute, cu excepţia cazului în care aceasta este vadit ilegala. Funcţionarul public are îndatorirea sa aducã la cunostinta superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia, astfel de situaţii."
31. Articolul 44 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 44. - Functionarii publici au obligaţia sa pãstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legatura cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunostinta în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public."
32. Articolul 45 se abroga.
33. Alineatul (2) al articolului 46 va avea urmãtorul cuprins:
"(2) La numirea într-o funcţie publica, precum şi la încetarea raportului de serviciu, functionarii publici sunt obligaţi sa prezinte, în condiţiile legii, conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice, declaraţia de avere. Declaraţia de avere se actualizeazã anual, potrivit legii."
34. Articolul 47 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 47. - (1) Functionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de cãtre superiorii ierarhici, lucrãrile repartizate.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis sa primeascã direct cereri a cãror rezolvare intra în competenta lor sau sa discute direct cu petentii, cu excepţia celor cãrora le sunt stabilite asemenea atribuţii, precum şi sa intervinã pentru soluţionarea acestor cereri."
35. Articolul 48 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 48. - (1) Functionarii publici sunt obligaţi sa urmeze forme de perfecţionare profesionalã, organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau alte instituţii abilitate potrivit legii, a cãror durata cumulatã este de minimum 7 zile pe an.
(2) Functionarii publici care urmeazã programe de formare specializatã în administraţia publica, cu o durata mai mare de 90 de zile, organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau de alte instituţii similare din strãinãtate, finanţate din bugetul de stat sau local, sunt obligaţi sa se angajeze în scris ca vor lucra în administraţia publica, cel puţin 5 ani de la terminarea programelor.
(3) În cazul nerespectãrii angajamentului, functionarii publici sunt obligaţi sa restituie instituţiei sau autoritãţii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecţionare, calculate în condiţiile legii.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica şi în cazul în care persoanele care au urmat o forma de perfecţionare în condiţiile alin. (2) şi ale art. 31^1 alin. (2) şi nu au absolvit-o din vina lor. În acest caz functionarii publici sunt obligaţi sa restituie drepturile salariale primite pe aceasta perioada.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplica în cazul în care funcţionarul public nu mai deţine funcţia publica din motive neimputabile acestuia."
36. Dupã articolul 48 se introduce articolul 48^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 48^1. - Functionarii publici au obligaţia sa respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilitãţilor, stabilite potrivit legii."
37. Capitolul VI se modifica şi va avea urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL VI
Cariera funcţionarilor publici

SECŢIUNEA 1
Recrutarea funcţionarilor publici

Art. 49. - Poate ocupa o funcţie publica persoana care îndeplineşte urmãtoarele condiţii:
a) are cetãţenia romana şi domiciliul în România;
b) cunoaşte limba romana, scris şi vorbit;
c) are varsta de minimum 18 ani împliniţi;
d) are capacitate deplina de exerciţiu;
e) are o stare de sãnãtate corespunzãtoare funcţiei publice pentru care candideazã, atestata pe baza de examen medical de specialitate;
f) îndeplineşte condiţiile de studii prevãzute de lege pentru funcţia publica;
g) îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice;
h) nu a fost condamnata pentru sãvârşirea unei infracţiuni contra umanitãţii, contra statului sau contra autoritãţii, de serviciu sau în legatura cu serviciul, care impiedica înfãptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni sãvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilã cu exercitarea funcţiei publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
i) nu a fost destituita dintr-o funcţie publica în ultimii 7 ani;
j) nu a desfãşurat activitate de poliţie politica, astfel cum este definitã prin lege.
Art. 49^1. - (1) Ocuparea funcţiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire şi concurs.
(2) Condiţiile de participare şi procedura de organizare a concursului vor fi stabilite în condiţiile prezentei legi, iar concursul va fi organizat şi gestionat astfel:
a) de cãtre comisia de concurs prevãzutã la art. 19^1 alin. (2), pentru inaltii funcţionari publici;
b) de cãtre Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere vacante, cu excepţia funcţiilor publice de şef birou şi şef serviciu;
c) de cãtre autoritãţi şi instituţii publice din administraţia publica centrala şi localã, pentru ocuparea funcţiilor publice de şef birou şi şef serviciu, precum şi pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie şi, respectiv, funcţiile publice specifice vacante, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici;
d) de cãtre Institutul Naţional de Administraţie, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru admiterea la programele de formare specializatã în administraţia publica, organizate în scopul numirii într-o funcţie publica.
(3) Concursul are la baza principiul competitiei deschise, transparenţei, meritelor profesionale şi competentei, precum şi cel al egalitãţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetãţean care îndeplineşte condiţiile legale.
(4) Condiţiile de desfãşurare a concursului vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfãşurãrii concursului.
(5) Persoanele care participa la concursul organizat potrivit dispoziţiilor prevãzute la art. 22 alin. (1) lit. c) trebuie sa îndeplineascã condiţiile de vechime în specialitatea funcţiilor publice, prevãzute de prezenta lege.
(6) Procedura de organizare şi desfãşurare a concursurilor în condiţiile prezentului articol se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, conform principiilor şi condiţiilor stabilite prin prezenta lege.

SECŢIUNEA a 2-a
Perioada de stagiu

Art. 50. - (1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilitãţilor unei funcţii publice, formarea practica a funcţionarilor publici debutanti, precum şi cunoaşterea de cãtre aceştia a specificului administraţiei publice şi a exigenţelor acesteia.
(2) Durata perioadei de stagiu este de 12 luni pentru functionarii publici de execuţie din clasa I, 8 luni pentru cei din clasa a II-a şi 6 luni pentru cei din clasa a III-a.
(3) Perioada în care o persoana a urmat şi a promovat programe de formare specializatã în administraţia publica, pentru numirea într-o funcţie publica definitiva, este asimilatã perioadei de stagiu.
Art. 51. - (1) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluãrii realizate, funcţionarul public debutant va fi:
a) numit funcţionar public de execuţie definitiv în clasa corespunzãtoare studiilor absolvite, în funcţiile publice prevãzute la art. 13, în gradul profesional asistent;
b) eliberat din funcţia publica, în cazul în care a obţinut la evaluarea activitãţii calificativul "necorespunzãtor".
(2) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. b), precum şi în situaţia nepromovãrii programelor de formare specializatã în administraţia publica, pentru numirea într-o funcţie publica definitiva, perioada de stagiu nu constituie vechime în funcţia publica.

SECŢIUNEA a 3-a
Numirea funcţionarilor publici

Art. 52. - (1) Numirea în funcţiile publice din categoria inaltilor funcţionari publici se face în conformitate cu dispoziţiile art. 19^1 alin. (1).
(2) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizeazã concurs în condiţiile art. 49^1 alin. (2) lit. b) şi d) se face prin actul administrativ emis de cãtre conducãtorii autoritãţilor sau instituţiilor publice din administraţia publica centrala şi localã, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(3) Numirea în funcţiile publice pentru care se organizeazã concurs în condiţiile art. 49^1 alin. (2) lit. c) se face prin actul administrativ emis de cãtre conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice din administraţia publica centrala şi localã.
(4) Actul administrativ de numire are forma scrisã şi trebuie sa conţinã temeiul legal al numirii, numele funcţionarului public, denumirea funcţiei publice, data de la care urmeazã sa exercite funcţia publica, drepturile salariale, precum şi locul de desfãşurare a activitãţii.
(5) Fişa postului aferentã funcţiei publice se anexeazã la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmâneazã funcţionarului public.
(6) La intrarea în corpul funcţionarilor publici, funcţionarul public depune jurãmântul de credinţa în termen de trei zile de la emiterea actului de numire în funcţia publica definitiva. Jurãmântul are urmãtoarea formula: "Jur sa respect Constituţia, drepturile şi libertãţile fundamentale ale omului, sa aplic în mod corect şi fãrã partinire legile tarii, sa îndeplinesc constiincios îndatoririle ce imi revin în funcţia publica în care am fost numit, sa pãstrez secretul profesional şi sa respect normele de conduita profesionalã şi civicã. Asa sa-mi ajute Dumnezeu". Formula religioasã de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.
(7) Refuzul depunerii jurãmântului prevãzut la alin. (6) se consemneazã în scris şi atrage revocarea actului administrativ de numire în funcţia publica.

SECŢIUNEA a 4-a
Promovarea funcţionarilor publici şi evaluarea performantelor profesionale

Art. 53. - În cariera funcţionarul public beneficiazã de dreptul de a promova în funcţia publica şi de a avansa în gradele de salarizare.
Art. 54. - (1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice superioare vacante.
(2) Promovarea într-o funcţie publica superioarã vacanta se face prin concurs sau examen.
Art. 55. - (1) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publica de execuţie din gradul profesional principal, functionarii publici trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii minime:
a) sa aibã o vechime minima de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzãtoare studiilor absolvite;
b) sa fi obţinut la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puţin calificativul "foarte bun";
c) sa îndeplineascã cerinţele specifice prevãzute în fişa postului.
(2) Pentru a participa la concursul pentru promovarea într-o funcţie publica de execuţie din gradul profesional superior, functionarii publici trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii minime:
a) sa aibã o vechime minima de 2 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul profesional principal sau 4 ani în funcţiile publice de execuţie din gradul profesional asistent, în clasa corespunzãtoare studiilor absolvite;
b) sa fi obţinut la evaluarea performantelor profesionale individuale din ultimii 2 ani, cel puţin calificativul "foarte bun";
c) sa îndeplineascã cerinţele specifice prevãzute în fişa postului.
Art. 56. - (1) Au dreptul de a participa la concursul organizat în vederea ocupãrii funcţiilor publice de conducere vacante persoanele care îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) sunt absolvente ale programelor de formare specializatã şi perfecţionare în administraţia publica, organizate de cãtre Institutul Naţional de Administraţie, centrele regionale de formare continua pentru administraţia publica localã, precum şi de alte instituţii specializate, din ţara sau strãinãtate;
b) au fost numite într-o funcţie publica din clasa I;
c) îndeplinesc cerinţele specifice prevãzute în fişa postului, precum şi condiţiile de vechime prevãzute la alin. (2).
(2) Pentru ocuparea funcţiilor de conducere vacante trebuie îndeplinite urmãtoarele condiţii de vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcţiei publice:
a) minimum 2 ani, pentru funcţiile publice de şef birou, şef serviciu şi secretar al comunei;
b) minimum 5 ani, pentru funcţiile publice prevãzute la art. 12, cu excepţia celor prevãzute la lit. a).
Art. 57. - În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior în specialitatea în care îşi desfãşoarã activitatea, functionarii publici de execuţie au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea unei funcţii publice vacante într-o clasa superioarã celei în care sunt încadraţi.
Art. 58. - (1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual.
(2) Procedura de evaluare are ca scop:
a) avansarea în gradele de salarizare;
b) retrogradarea în gradele de salarizare;
c) promovarea într-o funcţie publica superioarã;
d) eliberarea din funcţia publica;
e) stabilirea cerinţelor de formare profesionalã a funcţionarilor publici.
(3) În urma evaluãrii performantelor profesionale individuale funcţionarului public i se acorda unul dintre urmãtoarele calificative: "excepţional", "foarte bun", "bun", "satisfãcãtor", "nesatisfãcãtor".
(4) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale inaltilor funcţionari publici se face de cãtre o comisie de evaluare, compusa din cinci personalitãţi, recunoscute ca specialişti în administraţia publica, propuse de ministrul administraţiei publice şi numite prin decizie a primului-ministru.
(5) Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, dupã consultarea organizaţiilor sindicale ale funcţionarilor publici, reprezentative la nivel naţional."
38. Capitolul VII va avea urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL VII
Acorduri colective. Comisii paritare
Art. 59. - (1) Autoritãţile şi instituţiile publice pot încheia anual, în condiţiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii funcţionarilor publici, care sa cuprindã numai mãsuri referitoare la:
a) constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunãtãţirii condiţiilor la locul de munca;
b) sãnãtatea şi securitatea în munca;
c) programul zilnic de lucru;
d) perfecţionarea profesionalã;
e) alte mãsuri decât cele prevãzute de lege, referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
(2) În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, acordul se încheie cu reprezentanţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publica, desemnaţi în condiţiile legii.
(3) Autoritatea sau instituţia publica va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentanţilor funcţionarilor publici informaţiile necesare pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiţiile legii.
Art. 60. - (1) În cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice se constituie comisii paritare. În funcţie de numãrul funcţionarilor publici din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice, comisia paritara se poate constitui în cadrul acesteia sau pentru mai multe autoritãţi sau instituţii publice.
(2) În alcãtuirea comisiei paritare intra un numãr egal de reprezentanţi desemnaţi de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice şi de sindicatul reprezentativ al funcţionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentanţii lor vor fi desemnaţi prin votul majoritãţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publica.
(3) Reprezentanţii funcţionarilor publici în comisia paritara pot sa fie desemnaţi din rândul funcţionarilor publici aleşi în organele de conducere ale sindicatului reprezentativ sau din rândul reprezentanţilor funcţionarilor publici aleşi pentru negocierea acordurilor cu conducerea autoritãţii sau instituţiei publice.
(4) În cazul constituirii unei comisii paritare comune pentru mai multe autoritãţi sau instituţii publice, aceasta va fi compusa dintr-un numãr egal de reprezentanţi ai acestor autoritãţi sau instituţii publice, desemnaţi în condiţiile alin. (2).
Art. 61. - (1) Comisiile paritare sunt consultate la negocierea de cãtre autoritãţile şi instituţiile publice a acordurilor cu sindicatele reprezentative ale funcţionarilor publici sau cu reprezentanţii acestora.
(2) Comisiile paritare participa la stabilirea mãsurilor de imbunatatire a activitãţii autoritãţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite.
(3) Comisiile paritare urmãresc permanent realizarea acordurilor stabilite între sindicatele reprezentative sau reprezentanţii funcţionarilor publici cu autoritãţile sau instituţiile publice.
(4) Comisia paritara întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la respectarea prevederilor acordurilor încheiate în condiţiile legii, pe care le comunica conducerii autoritãţii sau instituţiei publice, precum şi conducerii sindicatelor reprezentative ale funcţionarilor publici."
39. Articolele 62, 63, 64, 65, 66, 66^1, 67 şi 68 se abroga.
40. Articolul 70 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 70. - (1) Încãlcarea cu vinovãţie de cãtre functionarii publici a îndatoririlor corespunzãtoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduita profesionalã şi civicã prevãzute de lege constituie abatere disciplinarã şi atrage rãspunderea disciplinarã a acestora.
(2) Constituie abateri disciplinare urmãtoarele fapte:
a) întârzierea sistematica în efectuarea lucrãrilor;
b) neglijenţa repetatã în rezolvarea lucrãrilor;
c) absente nemotivate de la serviciu;
d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
e) intervenţiile sau stãruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afarã cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialitãţii lucrãrilor cu acest caracter;
g) manifestãri care aduc atingere prestigiului autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea;
h) desfãşurarea în timpul programului de lucru a unor activitãţi cu caracter politic;
i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
j) încãlcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilitãţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite prin lege pentru functionarii publici;
k) stabilirea de cãtre functionarii publici de execuţie de relaţii directe cu petentii în vederea soluţionãrii cererilor acestora.
(3) Sancţiunile disciplinare sunt:
a) mustrare scrisã;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, dupã caz, de promovare în funcţia publica pe o perioada de la 1 la 3 ani;
d) trecerea într-o funcţie publica inferioarã pe o perioada de pana la un an, cu diminuarea corespunzãtoare a salariului;
e) destituirea din funcţia publica.
(4) La individualizarea sancţiunii disciplinare se va tine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurãrile în care aceasta a fost sãvârşitã, gradul de vinovãţie şi consecinţele abaterii, comportarea generalã în timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi de existenta în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentei legi.
(5) Sancţiunile disciplinare se aplica în termen de cel mult 6 luni de la data sãvârşirii abaterilor."
41. Articolul 71 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 71. - (1) Sancţiunea disciplinarã prevãzutã la art. 70 alin. (3) lit. a) se poate aplica direct de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, la propunerea conducatoruui compartimentului în care funcţioneazã cel în cauza.
(2) Sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-e) se aplica de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, la propunerea comisiei de disciplina.
(3) Sancţiunile disciplinare pentru inaltii funcţionari publici se aplica prin decizie a primului-ministru, prin ordin al ministrului ori, dupã caz, al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice centrale, pentru cei prevãzuţi la art. 11 lit. g), la propunerea comisiei de disciplina.
(4) Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât dupã cercetarea prealabilã a faptei sãvârşite şi dupã audierea funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie consemnatã în scris, sub sancţiunea nulitãţii. Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemneazã într-un proces-verbal."
42. Articolul 72 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 72. - (1) În cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice se constituie comisii de disciplina. În funcţie de numãrul funcţionarilor publici din cadrul fiecãrei autoritãţi sau instituţii publice, comisia de disciplina se poate constitui pentru o singura autoritate sau instituţie publica sau pentru mai multe.
(2) În alcãtuirea comisiei de disciplina intra un numãr egal de reprezentanţi desemnaţi de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice şi de sindicatul reprezentativ al funcţionarilor publici. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati în sindicat, reprezentanţii vor fi desemnaţi prin votul majoritãţii funcţionarilor publici din respectiva autoritate sau instituţie publica.
(3) Fiecare comisie de disciplina are un preşedinte, care nu face parte din reprezentanţii prevãzuţi la alin. (2), desemnat de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, cu consultarea sindicatului reprezentativ sau, dupã caz, a funcţionarilor publici.
(4) În cazul constituirii unei comisii de disciplina comune pentru mai multe autoritãţi sau instituţii publice, aceasta va fi compusa dintr-un numãr egal de reprezentanţi ai acestor autoritãţi sau instituţii publice, desemnaţi în condiţiile alin. (2). În acest caz, preşedintele comisiei de disciplina se desemneazã în condiţiile alin. (3), pe baza propunerii comune a conducãtorilor autoritãţilor şi instituţiilor publice.
(5) Comisia de disciplina pentru inaltii funcţionari publici este compusa din 7 înalţi funcţionari publici.
(6) Comisiile de disciplina sunt competente sa cerceteze faptele sesizate ca abateri disciplinare şi sa propunã sancţiunea aplicabilã funcţionarilor publici din autoritãţile sau instituţiile publice respective.
(7) Modul de constituire a comisiilor de disciplina, componenta, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru a acestora se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici."
43. Articolul 73 se abroga.
44. Dupã articolul 74 se introduce articolul 74^1 cu urmãtorul cuprins:
"Art. 74^1. - (1) Pentru evidentierea situaţiei disciplinare a funcţionarului public, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici va elibera un cazier administrativ, conform bazei de date pe care o administreazã.
(2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sancţiunile disciplinare aplicate funcţionarului public şi care nu au fost radiate în condiţiile legii.
(3) Cazierul administrativ este necesar în urmãtoarele cazuri:
a) desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia de concurs pentru recrutarea funcţionarilor publici;
b) desemnarea unui funcţionar public în calitate de preşedinte şi membru în comisia de disciplina;
c) desemnarea unui funcţionar public ca membru în comisia paritara;
d) ocuparea unei funcţii publice corespunzãtoare categoriei inaltilor funcţionari publici sau categoriei funcţionarilor publici de conducere;
e) în orice alte situaţii prevãzute de lege.
(4) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea:
a) funcţionarului public interesat;
b) conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea;
c) preşedintelui comisiei de disciplina;
d) altor persoane prevãzute de lege."
45. Articolul 75 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 75. - (1) Sancţiunile disciplinare se radiaza de drept, dupã cum urmeazã:
a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea disciplinarã prevãzutã la art. 70 alin. (3) lit. a);
b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 70 alin. (3) lit. b)-d);
c) în termen de 7 ani de la aplicare, sancţiunea prevãzutã la art. 70 alin. (3) lit. e).
(2) Radierea sancţiunilor disciplinare prevãzute la alin. (1) lit. a) şi b) se constata prin act administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice."
46. Articolul 79 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 79. - (1) Rãspunderea funcţionarului public pentru infracţiunile sãvârşite în timpul serviciului sau în legatura cu atribuţiile funcţiei publice pe care o ocupa se angajeazã potrivit legii penale.
(2) În cazul în care s-a pus în mişcare acţiunea penalã pentru sãvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevãzute la art. 49 lit. h), conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice va dispune suspendarea funcţionarului public din funcţia publica pe care o deţine.
(3) Dacã se dispune scoaterea de sub urmãrire penalã ori încetarea urmãririi penale, precum şi în cazul în care instanta judecãtoreascã dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din funcţia publica înceteazã, iar funcţionarul public respectiv va fi reintegrat în funcţia publica detinuta anterior şi îi vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.
(4) În situaţia în care nu sunt întrunite condiţiile pentru angajarea rãspunderii penale, iar fapta funcţionarului public poate fi consideratã abatere disciplinarã, va fi sesizatã comisia de disciplina competenta."
47. Articolul 80 se abroga.
48. Capitolul IX va avea urmãtorul cuprins:
"CAPITOLUL IX
Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu

SECŢIUNEA 1
Modificarea raportului de serviciu

Art. 81. - Modificarea raportului de serviciu are loc prin:
a) delegare;
b) detaşare;
c) transfer;
d) mutarea în cadrul altui compartiment al autoritãţii sau instituţiei publice;
e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.
Art. 82. - (1) Delegarea se dispune în interesul autoritãţii sau instituţiei publice în care este încadrat funcţionarul public, pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an.
(2) Funcţionarul public poate refuza delegarea dacã se afla în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creste singur copilul minor;
c) starea sãnãtãţii, doveditã cu certificat medical, face contraindicata delegarea.
(3) Delegarea pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public. Mãsura se poate dispune pentru o perioada de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an.
(4) Pe timpul delegarii funcţionarul public îşi pãstreazã funcţia publica şi salariul, iar autoritatea sau instituţia publica care îl deleagã este obligatã sa suporte costul integral al transportului, cazarii şi al indemnizaţiei de delegare.
Art. 83. - (1) Detasarea se dispune în interesul autoritãţii sau instituţiei publice în care urmeazã sa îşi desfãşoare activitatea funcţionarul public, pentru o perioada de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un funcţionar public poate fi detaşat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.
(2) Detasarea se poate dispune doar dacã pregãtirea profesionalã a funcţionarului public corespunde atribuţiilor şi responsabilitãţilor funcţiei publice pe care urmeazã sa fie detaşat.
(3) Funcţionarul public poate refuza detasarea dacã se afla în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) graviditate;
b) îşi creste singur copilul minor;
c) starea sãnãtãţii, doveditã cu certificat medical, face contraindicata detasarea;
d) detasarea se face într-o localitate în care nu i se asigura condiţii corespunzãtoare de cazare;
e) este singurul intretinator de familie;
f) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detaşãrii.
(4) Pe perioada detaşãrii funcţionarul public îşi pãstreazã funcţia publica şi salariul. Dacã salariul corespunzãtor funcţiei publice pe care este detaşat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşãrii în alta localitate autoritatea sau instituţia publica beneficiara este obligatã sa-i suporte costul integral al transportului, dus şi întors, cel puţin o data pe luna, al cazarii şi al indemnizaţiei de detaşare.
Art. 84. - (1) Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autoritãţile sau instituţiile publice dupã cum urmeazã:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea funcţionarului public.
(2) Transferul se poate face într-o funcţie publica pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevãzute în fişa postului.
(3) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al funcţionarului public transferat. În cazul transferului în interesul serviciului în alta localitate, funcţionarul public transferat are dreptul la o indemnizaţie egala cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioarã celei în care se transfera, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu plãtit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suporta de autoritatea sau instituţia publica la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobãrii transferului.
(4) Transferul în interesul serviciului se face într-o funcţie publica echivalenta cu funcţia publica detinuta de funcţionarul public.
(5) Transferul la cerere se face într-o funcţie publica echivalenta, în urma aprobãrii cererii de transfer a funcţionarului public de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice la care se solicita transferul.
Art. 85. - (1) Mutarea în cadrul altui compartiment al autoritãţii sau instituţiei publice poate fi definitiva sau temporarã.
(2) Mutarea definitiva în cadrul altui compartiment se aproba, cu acordul scris al funcţionarului public, de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea funcţionarul public.
(3) Mutarea temporarã în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autoritãţii sau instituţiei publice, de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, pe o perioada de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregãtirii profesionale şi a salariului pe care îl are funcţionarul public.
Art. 86. - (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante se realizeazã prin promovarea temporarã a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii publice.
(2) Mãsura prevãzutã la alin. (1) se dispune de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, pe o perioada de maximum 6 luni, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(3) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere al carei titular este suspendat în condiţiile prezentei legi se realizeazã prin promovarea temporarã, pe durata suspendãrii titularului, a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii publice.
(4) Mãsura prevãzutã la alin. (3) se dispune de cãtre conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice.
(5) Dacã salariul corespunzãtor funcţiei publice pe care este delegat sa o exercite este mai mare, funcţionarul public are dreptul la acest salariu.

SECŢIUNEA a 2-a
Suspendarea raportului de serviciu

Art. 87. - (1) Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci când funcţionarul public se afla în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publica, pentru perioada respectiva;
b) este încadrat la cabinetul unui demnitar;
c) este desemnat de cãtre autoritatea sau instituţia publica sa desfãşoare activitãţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, pentru perioada respectiva;
d) desfãşoarã activitate sindicala pentru care este prevãzutã suspendarea, în condiţiile legii;
e) efectueazã stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat;
f) este arestat preventiv;
g) efectueazã tratament medical în strãinãtate, dacã funcţionarul public nu se afla în concediu medical pentru incapacitate temporarã de munca, precum şi pentru insotirea soţului sau, dupã caz, a sotiei ori a unei rude pana la gradul I inclusiv, în condiţiile legii;
h) se afla în concediu pentru incapacitate temporarã de munca, în condiţiile legii;
i) carantina, în condiţiile legii;
j) concediu de maternitate, în condiţiile legii;
k) este dispãrut, iar disparitia a fost constatatã prin hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã;
l) forta majorã;
m) în alte cazuri expres prevãzute de lege.
(2) În termen de 5 zile calendaristice de la data încetãrii motivului de suspendare de drept, funcţionarul public este obligat sa informeze în scris conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice despre acest fapt.
(3) Conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice are obligaţia sa asigure, în termen de 5 zile, condiţiile necesare reluarii activitãţii de cãtre funcţionarul public.
Art. 88. - (1) Raportul de serviciu se suspenda la initiativa funcţionarului public în urmãtoarele situaţii:
a) concediu pentru creşterea copilului în varsta de pana la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pana la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în varsta de pana la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, pana la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) desfãşurarea unei activitãţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte situaţii decât cele prevãzute la art. 87 alin. (1) lit. c);
d) pentru participare la campania electoralã;
e) pentru participarea la greva, în condiţiile legii.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivatã a funcţionarului public.
(3) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data când se solicita suspendarea.
(4) Suspendarea raportului de serviciu se constata în cazurile prevãzute la alin. (1) lit. b) şi la art. 87 alin. (1) lit. c), precum şi în alte cazuri reglementate prin legi speciale, respectiv se aproba în cazul prevãzut la alin. (2), prin act administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice.
(5) Dispoziţiile art. 87 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor şi pentru cazurile prevãzute la alin. (1) şi (2).
Art. 89. - (1) Reluarea activitãţii se dispune prin act administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice.
(2) Actul administrativ prin care se constata, respectiv se aproba suspendarea raportului de serviciu, precum şi cel prin care se dispune reluarea activitãţii de cãtre funcţionarul public se comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrãtoare de la data emiterii.
(3) Pe perioada suspendãrii raportului de serviciu autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia sa rezerve postul aferent funcţiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioada determinata, de un funcţionar public din corpul de rezerva. În situaţia în care în corpul de rezerva nu exista funcţionari publici care sa îndeplineascã cerinţele specifice, postul poate fi ocupat în baza unui contract individual de munca pe o perioada egala cu perioada suspendãrii raporturilor de serviciu.

SECŢIUNEA a 3-a
Încetarea raportului de serviciu

Art. 90. - (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici are loc în urmãtoarele condiţii:
a) de drept;
b) prin acordul pãrţilor, consemnat în scris;
c) prin eliberare din funcţia publica;
d) prin destituire din funcţia publica;
e) prin demisie.
(2) Raportul de serviciu înceteazã de drept:
a) la data decesului funcţionarului public;
b) la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti de declarare a morţii funcţionarului public;
c) dacã funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevãzute la art. 49 lit. a), d) şi f);
d) la data comunicãrii deciziei de pensionare pentru limita de varsta ori invaliditate a funcţionarului public;
e) ca urmare a constatãrii nulitãţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publica, de la data la care nulitatea a fost constatatã prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva;
f) când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitiva pentru o fapta prevãzutã la art. 49 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la data rãmânerii definitive a hotãrârii de condamnare;
g) ca urmare a interzicerii exercitãrii profesiei sau a funcţiei, ca mãsura de siguranta ori ca pedeapsa complementara, de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
h) la data expirãrii termenului pe care a fost exercitatã, cu caracter temporar, funcţia publica.
(3) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrãtoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice. Actul administrativ prin care s-a constatat intervenirea unui caz de încetare de drept a raporturilor de serviciu se comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrãtoare de la emiterea lui.
(4) Conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice va dispune eliberarea din funcţia publica prin act administrativ, care se comunica funcţionarului public în termen de 5 zile lucrãtoare de la emitere, pentru motive neimputabile funcţionarului public, în urmãtoarele cazuri:
a) autoritatea sau instituţia publica şi-a încetat activitatea ori a fost mutata într-o alta localitate, iar funcţionarul public nu este de acord sa o urmeze;
b) autoritatea sau instituţia publica îşi reduce personalul ca urmare a reorganizãrii activitãţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public;
c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia publica ocupatã de cãtre funcţionarul public a unui funcţionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data rãmânerii definitive a hotãrârii judecãtoreşti de reintegrare;
d) pentru incompetenta profesionalã în cazul obţinerii calificativului "nesatisfãcãtor" la evaluarea performantelor profesionale individuale;
e) funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevãzutã la art. 49 lit. g);
f) starea sãnãtãţii fizice sau/şi psihice a funcţionarului public, constatatã prin decizie a organelor competente de expertiza medicalã, nu îi mai permite acestuia sa îşi îndeplineascã atribuţiile corespunzãtoare funcţiei publice deţinute.
(5) Destituirea din funcţia publica se dispune prin act administrativ al conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice, care se comunica funcţionarului public în termen de 5 zile lucrãtoare de la data emiterii, pentru motive imputabile funcţionarului public, în urmãtoarele cazuri:
a) ca sancţiune disciplinarã, aplicatã pentru sãvârşirea repetatã a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;
b) dacã s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţioneazã pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
(6) Funcţionarul public poate sa comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificatã în scris conducatorului autoritãţii sau instituţiei publice. Demisia nu trebuie motivatã şi produce efecte dupã 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
(7) Reorganizarea activitãţii, în sensul dispoziţiilor prezentei legi, consta în mutarea autoritãţii sau a instituţiei publice în alta localitate ori, în cazul prevãzut la alin. (4) lit. b), în modificarea substantiala a atribuţiilor autoritãţii sau instituţiei publice, precum şi a structurii organizatorice a compartimentelor. Reducerea unui post este justificatã dacã atribuţiile aferente acestuia se modifica în proporţie de peste 50% sau dacã sunt modificate condiţiile specifice de ocupare a postului respectiv.
(8) La încetarea raportului de serviciu funcţionarul public are îndatorirea sa predea lucrãrile şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitãrii atribuţiilor de serviciu.
(9) La încetarea raportului de serviciu funcţionarul public îşi pãstreazã drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepţia cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia.
(10) Functionarii publici beneficiazã de drepturi din bugetul asigurãrilor pentru şomaj, în cazul în care raporturile de serviciu le-au încetat în condiţiile prevãzute la:
a) alin. (2) lit. c), cu excepţia cazului în care funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevãzutã la art. 49 lit. a);
b) alin. (2) lit. e) şi h);
c) alin. (4).
Art. 91. - (1) Autoritatea sau instituţia publica este obligatã sa acorde funcţionarilor publici un preaviz de 30 de zile calendaristice, în cazul eliberãrii din funcţia publica pentru situaţiile prevãzute la art. 90 alin. (4).
(2) În perioada de preaviz conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice poate acorda celui în cauza reducerea programului de lucru, pana la 4 ore zilnic, fãrã afectarea drepturilor salariale cuvenite.
Art. 92. - (1) Functionarii publici pot fi eliberaţi din funcţia publica în situaţiile prevãzute la art. 90 alin. (4) lit. b), c) şi e), în cazul în care nu exista funcţii publice vacante corespunzãtoare în cadrul autoritãţii sau instituţiei publice.
(2) În cazurile prevãzute la art. 90 alin. (4) lit. a)-c) şi e) autoritatea sau instituţia publica are obligaţia de a solicita Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcţiilor publice vacante.
(3) În cazul în care exista o funcţie publica vacanta, identificata în perioada de preaviz, funcţionarul public va fi transferat în interesul serviciului sau la cerere.
Art. 93. - (1) Redistribuirea funcţionarilor publici se face de cãtre Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici, astfel:
a) în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice din aceeaşi localitate sau dintr-o localitate aflatã la o distanta de pana la 50 km de localitatea de domiciliu;
b) în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice din alt judeţ sau aflate la o distanta mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea funcţionarului public.
(2) Redistribuirea funcţionarilor publici se face pe o funcţie publica echivalenta cu funcţia publica detinuta.
(3) Redistribuirea se poate face şi într-o funcţie publica inferioarã vacanta, cu acordul scris al funcţionarului public.
(4) Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici va asigura redistribuirea pe funcţii publice temporar vacante, ca urmare a suspendãrii titularului pe o perioada de cel puţin o luna, a funcţionarilor publici din corpul de rezerva care îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective. În cazul în care exista mai mulţi funcţionari publici care îndeplinesc condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiei publice respective, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici organizeazã, în colaborare cu autoritatea sau instituţia publica în cadrul cãreia se afla funcţia publica vacanta, o testare profesionalã pentru selectarea funcţionarului public care urmeazã sa fie redistribuit.
(5) Redistribuirea funcţionarilor publici din corpul de rezerva se dispune prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(6) Conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a numi functionarii publici redistribuiti cu caracter permanent sau temporar.
(7) În cazul în care conducãtorii autoritãţilor şi instituţiilor publice refuza încadrarea funcţionarilor publici în condiţiile alin. (6), funcţionarul public se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente.
Art. 94. - (1) Corpul de rezerva este format din functionarii publici care au fost eliberaţi din funcţia publica în condiţiile art. 90 alin. (4) lit. a)-c) şi e) şi este gestionat de Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici.
(2) Functionarii publici pãrãsesc corpul de rezerva şi pierd calitatea de funcţionar public în urmãtoarele situaţii:
a) dupã împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezerva;
b) în cazul în care Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici îl redistribuie într-o funcţie publica vacanta corespunzãtoare studiilor absolvite şi pregãtirii profesionale, iar funcţionarul public o refuza;
c) angajarea în baza unui contract de munca pe o perioada mai mare de 12 luni;
d) la cererea funcţionarului public.
Art. 94^1. - (1) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcţionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, şi plata de cãtre autoritatea sau instituţia publica emitenta a actului administrativ a unei despãgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi recalculate, şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public.
(2) La solicitarea funcţionarului public, instanta care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcţia publica detinuta."
49. Articolele 95, 96 şi 97 se abroga.
50. Articolul 98 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 98. - Funcţiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate şi instituţie publica, în parte, de conducãtorul acesteia ori prin hotãrâre a consiliului judeţean sau, dupã caz, a consiliului local, pe baza activitãţilor prevãzute la art. 2 alin. (1) şi (3) şi cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici."
51. Articolele 100 şi 101 se abroga.
52. Articolul 103 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 103. - Dispoziţiile prezentei legi se completeazã cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementãrile de drept comun civile, administrative sau penale, dupã caz, în mãsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice."
53. Alineatul (1) al articolului 104 se abroga.
54. Anexa la <>Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se înlocuieşte cu anexa la prezentul titlu.
ART. XIV
(1) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici se aproba prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi.
(2) În termen de 60 de zile de la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, autoritãţile şi instituţiile publice vor transmite acesteia datele personale ale funcţionarilor publici, precum şi funcţiile publice vacante.
ART. XV
(1) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, autoritãţile şi instituţiile publice prevãzute la <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, au obligaţia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentului titlu, cu consultarea şi avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) Prin statutele speciale prevãzute la alin. (1) se pot reglementa:
a) drepturi, îndatoriri şi incompatibilitãţi specifice, altele decât cele prevãzute de prezenta lege;
b) funcţii publice specifice.
(3) În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice şi consulare şi politistilor, dispoziţiile speciale pot reglementa prevederi de natura celor prevãzute la alin. (2), precum şi cu privire la cariera.
ART. XVI
(1) Autoritãţile şi instituţiile publice din administraţia publica centrala şi localã au obligaţia:
a) de a solicita avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pentru stabilirea funcţiilor publice, pana la data de 1 iunie 2003;
b) de a face modificãrile corespunzãtoare în structura organizatoricã şi în statele de funcţii, stabilirea numãrului maxim de funcţii publice, cu respectarea prevederilor prezentei legi, pana la data de 1 iulie 2003;
c) de a face reincadrarea funcţionarilor publici, conform prevederilor prezentei legi, pana la data de 15 iulie 2003.
(2) Structura organizatoricã a autoritãţilor şi instituţiilor publice trebuie sa respecte urmãtoarele cerinţe:
a) pentru constituirea unui birou este necesar un numãr de minimum 5 posturi de execuţie;
b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un numãr de minimum 7 posturi de execuţie;
c) pentru constituirea unei direcţii este necesar un numãr de minimum 15 posturi de execuţie;
d) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un numãr de minimum 25 de posturi de execuţie.
(3) În cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice din administraţia publica centrala numãrul funcţiilor publice din clasa I este de minimum 70% din numãrul total al funcţiilor publice.
(4) Numãrul total al funcţiilor publice corespunzãtoare, în mod cumulat, categoriei inaltilor funcţionari publici şi categoriei funcţionarilor publici de conducere din cadrul fiecãrei autoritãţi sau instituţii publice este de maximum 12% din numãrul total al funcţiilor publice.
(5) La stabilirea numãrului maxim al funcţiilor publice de execuţie din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice se vor avea în vedere urmãtoarele:
a) numãrul funcţiilor publice de execuţie din grad profesional superior este de maximum 20%;
b) numãrul funcţiilor publice de execuţie din grad profesional principal este de maximum 40%;
c) numãrul funcţiilor publice de execuţie din grad profesional asistent este de maximum 30%;
d) numãrul funcţiilor publice de execuţie din grad profesional debutant este de maximum 10%.
(6) Numãrul maxim al funcţiilor publice de execuţie, stabilit conform alin. (5), poate fi majorat numai în situaţii temeinic justificate de cãtre autoritatea sau instituţia publica respectiva, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
ART. XVII
(1) Functionarii publici numiţi în funcţiile publice prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, vor fi:
a) numiţi în funcţiile publice prevãzute în anexa la prezentul titlu, dacã desfãşoarã una dintre activitãţile prevãzute la art. 2 alin. (3) şi îndeplinesc condiţiile prevãzute la <>art. 49 din Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în limita funcţiilor publice stabilite conform art. XVI;
b) eliberaţi din funcţiile publice deţinute, în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la lit. a) şi condiţiile de reincadrare. Aceştia vor fi încadraţi cu contract individual de munca, în condiţiile legii.
(2) Reincadrarea în funcţii publice corespunzãtoare categoriei inaltilor funcţionari publici şi categoriei funcţionarilor publici de conducere din cadrul fiecãrei autoritãţi sau instituţii publice se face astfel:
a) în limita funcţiilor publice prevãzute potrivit structurii organizatorice;
b) cu respectarea condiţiilor minime de vechime în specialitate şi a studiilor necesare exercitãrii funcţiei publice, prevãzute de <>Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) Functionarii publici reincadrati în funcţii publice conform alin. (2) îşi pãstreazã funcţiile publice deţinute, dacã în termen de maximum 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit programele de formare specializatã şi perfecţionare în administraţia publica, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, sau o forma de învãţãmânt postuniversitar, cu durata de minimum un an, în ţara sau în strãinãtate, ori au dobândit titlul ştiinţific de doctor în specialitatea funcţiei publice respective.
(4) Functionarii publici care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (2) pot fi reincadrati, potrivit studiilor absolvite, în funcţii publice de execuţie, dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute de prezenta lege.
(5) Functionarii publici eliberaţi din funcţiile publice beneficiazã de drepturi din bugetul asigurãrilor pentru şomaj, în condiţiile legii.
ART. XVIII
Pentru anul 2003 functionarii publici îşi menţin drepturile salariale stabilite conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natura salariala ale funcţionarilor publici, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 decembrie 2002.
ART. XIX
Funcţionarilor publici care au absolvit forme de învãţãmânt postuniversitar în specialitatea administraţie publica sau care, la data intrãrii în vigoare a prezentului titlu, urmeazã una dintre formele de învãţãmânt menţionate le sunt echivalate aceste studii cu programele de formare şi perfecţionare în administraţia publica, organizate de Institutul Naţional de Administraţie.
ART. XX
(1) În mod excepţional, la concursul pentru ocuparea funcţiei publice de secretar al comunei pot participa şi persoane cu studii superioare de alta specialitate decât cea juridicã sau administrativã şi care nu îndeplinesc condiţiile de vechime prevãzute de lege.
(2) Dacã la concurs nu se prezintã persoane care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1), pot candida şi persoane care au studii liceale atestate prin diploma de bacalaureat. În aceasta situaţie, anual, se va organiza concurs pentru ocuparea funcţiei de secretar al comunei de cãtre persoane care îndeplinesc condiţiile legii.
(3) Secretarii de comune care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare îşi pot pãstra funcţia publica, cu obligaţia ca în termen de 6 ani sa absolveasca o forma de învãţãmânt superior de lungã durata în specialitatea juridicã sau administraţie publica, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie.
ART. XXI
În funcţiile de prefect şi subprefect pot fi numite persoanele care îndeplinesc condiţiile prevãzute de prezentul titlu pentru numirea ca înalt funcţionar public, începând cu anul 2006, în mod eşalonat, în baza hotãrârii Guvernului. Pana la acea data funcţiilor de prefect şi subprefect li se aplica regimul juridic prevãzut de <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. XXII
Autoritãţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pana la data de 15 august 2003, datele cuprinse în dosarele profesionale ale funcţionarilor publici, precum şi date privind funcţiile publice.
ART. XXIII
La propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, prin hotãrâre a Guvernului, se aproba:
a) normele privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi;
b) normele privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina şi a comisiilor paritare, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
ART. XXIV
Comisiile de disciplina şi comisiile paritare organizate în temeiul <>Legii nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se considera legal constituite pana la data intrãrii în vigoare a hotãrârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplina şi a comisiilor paritare. Prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.084/2001 privind aprobarea Metodologiei de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, precum şi de contestare a calificativelor acordate, ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.085/2001 privind organizarea perioadei de stagiu, condiţiile de evaluare şi regulile specifice aplicabile funcţionarilor publici debutanti şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.087/2001 privind organizarea şi desfãşurarea concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice se aplica în mod corespunzãtor.
ART. XXV
Prevederile art. 22, art. 29 alin. (1), art. 49^1, art. 52-56, art. 74^1, precum şi ale art. 83 alin. (4), referitoare la acordarea indemnizaţiei de detaşare, din <>Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se aplica începând cu data de 1 ianuarie 2004.
ART. XXVI
<>Legea nr. 188/1999 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul titlu, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.


ANEXA
-----
la titlul III
-------------

LISTA
cuprinzând funcţiile publice

I. Funcţii publice generale:
1. secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
2. consilier de stat;
3. secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
4. prefect;
5. subprefect;
6. secretar general al prefecturii, secretar general al judeţului şi al municipiului Bucureşti;
7. director general din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
8. director general adjunct, director şi director adjunct din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
9. secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului şi comunei;
10. director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi în cadrul aparatului propriu al autoritãţilor administraţiei publice locale;
11. şef serviciu;
12. şef birou;
13. expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;
14. referent de specialitate;
15. referent.

NOTA:
Funcţii publice generale, altele decât cele prevãzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
II. Funcţii publice specifice:
1. arhitect-şef;
2. inspector de concurenta;
3. inspector vamal;
4. inspector de munca;
5. controlor delegat;
6. comisar.
NOTA:
Funcţii publice specifice, altele decât cele prevãzute la pct. II, se pot stabili de autoritãţile şi instituţiile publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Aceasta lege a fost adoptatã în temeiul prevederilor art. 113 din Constituţia României, în urma angajãrii rãspunderii Guvernului în fata Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comuna din data de 31 martie 2003.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU

Bucureşti, 19 aprilie 2003.
Nr. 161.
-------------




Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Parlamentul Romaniei, LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016