Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE nr. 16 din 11 ianuarie 1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera, semnat la Galati la 30 septembrie 1997
ARTICOL UNIC Se ratifica Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodãririi apelor de frontiera, semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 5 octombrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, CRISTIAN DUMITRESCU
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 7 decembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, PAULA IVANESCU
ACORD între Guvernul României şi Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodãririi apelor de frontiera
Guvernul României şi Guvernul Ucrainei, denumite în continuare pãrţi, recunoscând ca protecţia şi folosirea în limite rationale a apelor de frontiera, ca şi apãrarea impotriva pagubelor produse de inundatii, inghet şi poluari sunt probleme importante şi urgente, a cãror soluţionare eficienta poate fi asigurata numai printr-o strânsã colaborare, dorind sa soluţioneze problemele gospodãririi apelor de frontiera în spiritul bunei vecinãtãţi, al colaborãrii şi avantajului reciproc, subliniind necesitatea intaririi mãsurilor naţionale şi internaţionale pentru prevenirea şi limitarea descãrcãrii substanţelor periculoase în mediul acvatic, folosirea raţionalã a apelor, conservarea resurselor şi protecţia mediului înconjurãtor, având în vedere Convenţia pentru protecţia şi utilizarea cursurilor de apa transfrontiere şi a lacurilor internaţionale - Helsinki, 17 martie 1992 şi Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabila a Fluviului Dunarea (Convenţia pentru protecţia Fluviului Dunarea) - Sofia, 29 iunie 1994, au hotãrât sa încheie prezentul acord şi sa numeascã pentru aceasta imputernicii guvernelor: - Guvernul României, pe Ioan Oltean, ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului; - Guvernul Ucrainei, pe Horev Viktor Maksimovici, preşedintele Comitetului de Stat al Ucrainei pentru Gospodãrirea Apelor, care, dupã schimbul deplinelor puteri, gãsite în buna şi cuvenitã forma, au convenit asupra urmãtoarelor:
ART. 1 Definiţii În scopurile prezentului acord au fost adoptate definiţiile cuprinse la art. 1 din Convenţia pentru protecţia şi utilizarea cursurilor de apa transfrontiere şi a lacurilor internaţionale - Helsinki, 17 martie 1992. ART. 2 Obiective şi principii ale cooperãrii 1. Pãrţile vor coopera în domeniul gospodãririi apelor pentru protecţia şi folosirea apelor de frontiera. 2. Pãrţile vor coopera şi vor lua toate mãsurile legale, administrative şi tehnice adecvate pentru ca, cel puţin, sa menţinã sau sa imbunatateasca actuala stare a calitãţii apelor de frontiera, sa previnã şi sa reducã impacturile nefavorabile şi modificãrile ce apar sau pot fi cauzate. Aceasta activitate este îndreptatã spre apãrarea eficienta impotriva inundatiilor, asigurarea unei utilizãri în limite rationale a apelor de frontiera, în scopul alimentarii cu apa potabilã, industriala şi pentru irigaţii, precum şi pentru acoperirea altor cerinţe. 3. Nici una dintre pãrţi nu va executa pe teritoriul statului propriu, fãrã o consultare prealabilã, lucrãri şi nici nu va lua mãsuri pe apele de frontiera, care sa modifice regimul de scurgere sau condiţiile de calitate a acestora. 4. Pãrţile, prin mãsurile luate atât împreunã, cat şi separat, vor depune eforturi pentru reducerea poluarii apelor de frontiera. 5. Principiul "cel care polueaza plãteşte" şi principiul "precautie" constituie baza tuturor mãsurilor pentru protecţia calitãţii apelor de frontiera. ART. 3 Domeniul de aplicare 1. Cooperarea economicã, ştiinţificã şi tehnica a pãrţilor în domeniul activitãţii gospodãririi apelor de frontiera, bazatã pe principiile protecţiei mediului înconjurãtor şi ale convenţiilor internaţionale în domeniul respectiv, cuprinde, în particular: 1.1. efectuarea cercetãrilor, observaţiilor hidrologice, hidrometeorologice, hidrogeologice şi aprecierea rezultatelor acestor cercetãri, precum şi schimbul de date în domeniu; 1.2. cercetãri comune ale apei, în scopul determinãrii cantitãţii şi calitãţii ei; 1.3. întocmirea bilanţurilor de gospodãrire a apelor, cu luarea în considerare a cantitãţii şi calitãţii resurselor de apa, precum şi convenirea aprecierii comune şi a clasificarii calitãţii apelor; 1.4. convenirea prelevarii apei pentru populaţie, industrie şi pentru alte utilizãri; 1.5. derivarea apelor între apele de frontiera şi alte bazine; 1.6. protecţia apelor de suprafata şi subterane impotriva poluarii; realizarea controlului calitãţii acestora şi prevenirea prelevarii excesive a apei; 1.7. bararea apelor de frontiera şi realizarea de construcţii hidrotehnice pentru utilizarea resurselor acestor ape; 1.8. regularizarea, conservarea apelor şi protecţia albiilor râurilor şi a spaţiilor dintre diguri; 1.9. apãrarea impotriva inundatiilor produse de apele de viitura şi de apele mari, de apele interne, precum şi de acţiunea dãunãtoare a fenomenelor de scurgere a ghetei; 1.10. prevenirea, îndepãrtarea şi lichidarea urmãrilor poluarii apelor de frontiera; 1.11. construirea, reconstruirea şi exploatarea de poduri, construcţii de apãrare impotriva inundatiilor şi alte construcţii hidrotehnice, staţii de pompare şi de evacuare a tuturor tipurilor de descarcatori de ape uzate, construcţii ameliorative, conducte industriale, linii electrice, comunicaţii şi alte construcţii, precum şi convenirea condiţiilor lor tehnice de realizare; 1.12. extragerea de materiale din albiile şi luncile râurilor şi din lacuri; 1.13. folosirea în comun a construcţiilor şi instalaţiilor care se afla pe apele de frontiera şi întreţinerea acestora în stare tehnica corespunzãtoare, precum şi convenirea condiţiilor lor de exploatare; 1.14. realizarea de construcţii hidrotehnice care sa protejeze peştele la intrarea în prizele de apa; 1.15. efectuarea în comun de expertize industriale şi de alte activitãţi care ar putea avea influenta asupra apelor de frontiera. 2. Prin acordul pãrţilor se pot realiza şi alte mãsuri în domeniul respectiv. ART. 4 Obligaţii generale 1. Pãrţile vor colabora în cadrul elaborãrii planurilor generale ale gospodãririi apelor. 2. Pãrţile se obliga: 2.1. sa menţinã apele de frontiera, construcţiile de pe ele şi obiectele de apãrare impotriva inundatiilor, de pe teritoriul statului lor, în asa fel încât sa nu se inrautateasca condiţiile de desfãşurare a activitãţii de gospodãrire a apelor a celeilalte pãrţi; 2.2. sa convinã asupra planurilor privind mãsurile de gospodãrire şi protecţie pe apele de frontiera şi sa îşi acorde reciproc sprijin în realizarea acestor planuri; 2.3. sa schimbe informaţii şi sa se consulte reciproc cu privire la posibila influenta a mãsurilor de gospodãrire şi de protecţie a apelor asupra regimului apelor de frontiera. 3. În cazul mãsurilor avute în vedere de cãtre o parte, care ar putea avea urmãri negative pe teritoriul statului celeilalte pãrţi, pãrţile vor aprecia, în comun, influenta acestor mãsuri asupra gospodãririi apelor. Partea care are în vedere aceste mãsuri este obligatã sa notifice celeilalte pãrţi intentiile sale, sa transmitã datele cu privire la mãsurile planificate şi sa ofere posibilitatea de a participa la aceasta apreciere. 4. Pãrţile vor întreprinde pe apele de frontiera şi în bazinele acestora acţiuni menite sa previnã şi sa micşoreze pericolul viiturilor, inundatiilor, scurgerii gheturilor, al perioadelor secetoase; vor preveni efectiv poluarea apelor, îşi vor acorda asistenta reciprocã şi, de asemenea, vor conveni principiile colaborãrii pentru realizarea lucrãrilor în domeniu. ART. 5 Folosirea resurselor de apa 1. Pe apele care formeazã frontiera fiecare parte are dreptul sa foloseascã, pana când nu se va conveni în alt mod, nu mai mult de jumãtate din resursele de apa convenite. 2. Organele corespunzãtoare ale pãrţilor vor efectua observaţii şi calcule hidrotehnice şi hidrometeorologice asupra apelor de frontiera şi, în conformitate cu principiile convenite, vor realiza mãsurãtori comune de debite ale apei şi vor întocmi, de asemenea, bilanţuri de gospodãrire a apelor. 3. Fiecare parte nu va trebui sa admitã pe teritoriul statului sau acţiuni care sa conducã la nerespectarea valorilor debitelor de apa, convenite prin bilanţurile de gospodãrire a apelor. 4. Pãrţile se vor informa reciproc, se vor consulta şi vor conveni asupra mãsurilor, în special asupra celor referitoare la poluarea radioactiva, la apele de cariera/mina şi altele care pot avea influenta asupra apelor de frontiera. 5. Folosirea apelor de frontiera de cãtre pãrţi se va realiza pe baza de acte normative elaborate pe principii convenite. ART. 6 Protecţia apelor impotriva poluarii 1. Pãrţile, pe teritoriul statului lor, se obliga sa pãstreze curãţenia apelor de frontiera, sa reducã poluarea acestora şi sa nu descarce ape epurate necorespunzãtor. 2. În acest scop, organele corespunzãtoare ale pãrţilor vor adopta urmãtoarele mãsuri: 2.1. vor inventaria, periodic, sursele de poluare, punctiforme şi difuze, relevante, incluzând poluantii relevanti şi mãsurile de prevenire şi reducere adoptate; 2.2. vor conveni limitele de emisie; 2.3. vor urmãri sistematic calitatea apelor de frontiera prin prelevarea de probe; vor analiza şi vor aprecia în comun rezultatele acestor analize, pe baza unor criterii convenite. 3. Pãrţile, în baza prevederilor paragrafului 1 al acestui articol, vor conveni mãsuri preventive şi de reducere a poluarii, precum şi programe comune de acţiune ce urmeazã a fi aplicate pentru asigurarea protecţiei eficiente a calitãţii apelor de frontiera. 4. În cazul poluarii apelor de frontiera, fiecare parte va adopta pe teritoriul statului sau mãsurile necesare pentru îndepãrtarea cauzelor poluarii şi pentru prevenirea ori reducerea pierderilor cauzate de poluarea apelor. 5. Pãrţile se vor informa reciproc despre poluarile accidentale ale apelor de frontiera sau despre pericolul de producere a acestora, în cel mai scurt timp posibil. 6. Pãrţile vor lua mãsuri pentru prevenirea, controlul şi reducerea descãrcãrii în apele de frontiera a substanţelor periculoase din surse punctiforme şi surse difuze. Lista orientativa a substanţelor periculoase este convenitã de cãtre cele doua pãrţi. 7. Dupã intrarea în vigoare a acestui acord pãrţile vor conveni: 7.1. sistemul de control, avertizare şi prevenire a poluarilor accidentale periculoase ale apelor de frontiera; 7.2. principiile tehnice, tehnologice, organizatorice şi alte principii pentru prevenirea şi îndepãrtarea poluarilor accidentale ale apelor de frontiera; 7.3. principiile pentru efectuarea şcolarizãrii tehnice care trebuie sa contribuie la perfecţionarea organizãrii activitãţii pentru prevenirea şi combaterea poluarilor accidentale ale apelor de frontiera; 7.4. principiile acţiunilor comune şi ale acordãrii de asistenta; 7.5. principiile privind rãspunderea pentru pagubele produse de poluarile accidentale transfrontiere ale apelor de frontiera; 7.6. programul de observaţii, analiza şi apreciere a stãrii şi modificãrii calitãţii apelor, care sa prevadã locul, timpul şi periodicitatea prelevarii probelor de apa, metodele de analiza, de apreciere a stãrii de fapt şi de modificare a calitãţii apelor. Lista secţiunilor şi a indicatorilor de calitate a apei este convenitã de cãtre cele doua pãrţi. ART. 7 Monitoring 1. Pãrţile, pe baza activitãţilor proprii desfãşurate în reţelele naţionale de monitoring şi de avertizare în caz de inundatii şi poluari accidentale, vor coopera, vor elabora şi implementa programe concertate comune pentru monitoringul nivelurilor cantitative şi calitative ale poluarii apelor de frontiera, precum şi pentru avertizarea în cazul producerii unui asemenea fenomen, în conformitate cu rezultatele obţinute, referitor la aceste probleme, în cadrul Convenţiei pentru protecţia Fluviului Dunarea. 2. Pãrţile vor stabili de comun acord punctele de monitoring, caracteristicile cantitative şi calitative ale apelor, ce vor fi urmãrite şi evaluate sistematic, ţinând seama de caracterul ecologic şi hidrologic al cursului de apa, precum şi de emisiile de poluanti evacuati în acesta. 3. Pãrţile vor facilita dotarea şi utilizarea de echipamente stationare şi mobile de mãsura, vor înlesni comunicaţiile şi procesarea datelor. ART. 8 Lucrãri de studii şi proiectari 1. Fiecare parte, în mod independent, întocmeşte proiectele mãsurilor de gospodãrire şi protecţie a apelor, care trebuie sa fie realizate pe apele de frontiera de pe teritoriul statului sau. 2. Proiectele mãsurilor de gospodãrire şi protecţie a apelor pe apele de frontiera vor fi transmise spre aprobare celeilalte pãrţi. 3. Dacã una dintre pãrţi se adreseazã celeilalte pãrţi pentru realizarea unui proiect privind lucrãri pe apele de frontiera de pe teritoriul statului propriu sau proiectul acestor lucrãri se realizeazã în comun, atunci condiţiile de realizare a acestora vor face obiectul unui acord separat sau al unui contract. 4. Pãrţile se obliga sa îşi ofere reciproc, în condiţii convenite, toate datele şi materialele de care dispun, necesare pentru elaborarea proiectelor şi realizarea studiilor pe apele de frontiera. 5. Pãrţile nu vor insarcina un al treilea stat cu realizarea lucrãrilor de proiectare pe apele de frontiera. ART. 9 Lucrãri de construcţii 1. Fiecare parte realizeazã, de regula, în mod independent, mãsurile de gospodãrire şi protecţie a apelor de pe teritoriul statului sau. 2. Dacã o parte doreşte de insarcineze cealaltã parte cu realizarea mãsurilor de gospodãrire şi protecţie a apelor de frontiera sau dacã acestea vor fi realizate împreunã, executarea lor se va face prin acord separat sau contract. 3. Mãsurile de gospodãrire a apelor care prezintã interes reciproc se realizeazã de cãtre pãrţi prin acord separat sau prin contract încheiat de organele competente. 4. Pãrţile nu vor acorda unui al treilea stat realizarea lucrãrilor de construcţii pe apele de frontiera. 5. Extragerea din apele de frontiera de nisip, balast, pietriş, gheaţa, stuf şi de alte materiale se poate realiza, dacã aceasta nu are o acţiune dãunãtoare asupra scurgerii, nivelurilor şi calitãţii apelor, precum şi asupra construcţiilor din albia acestor ape. Condiţiile de extragere trebuie sa fie convenite de cãtre pãrţi de fiecare data. ART. 10 Cheltuielile pentru efectuarea mãsurilor de gospodãrire a apelor şi modul de calcul 1. Fiecare parte va realiza, pe cheltuiala proprie, lucrãrile de gospodãrire şi de protecţie a apelor de pe teritoriul statului sau. 2. În cazul în care una dintre pãrţi este interesatã de mãsurile de gospodãrire sau de protecţie a apelor, care se efectueazã pe teritoriul statului celeilalte pãrţi, mãrimea cotelor de participare la cheltuieli, mijloacele de realizare şi metodele de calcul se stabilesc prin acord separat. ART. 11 Apãrarea impotriva inundatiilor 1. Fiecare parte se obliga sa nu admitã pe teritoriul statului sau acţiuni care pot sa conducã la creşterea importanta a valorilor convenite ale debitelor maxime ale apelor de frontiera. 2. Mãsurile pentru apãrarea de viituri, ape mari şi inundatii, precum şi de apele interne vor fi realizate, pe cheltuiala proprie, de cãtre fiecare parte pe teritoriul statului sau. 3. Pentru prevenirea inundatiilor şi realizarea la timp a lucrãrilor de reparaţii în perioadele cu niveluri mari ale apelor de frontiera, pãrţile se obliga sa ţinã în stare corespunzãtoare şi în cantitatea prevãzutã materialele, instrumentele şi mecanismele necesare. 4. În caz de necesitate, în perioada pericolului extraordinar de inundatii provocate de apele mari, precum şi de inundatii prevãzute de apele interne, pãrţile îşi vor acorda, în mãsura posibilitãţilor, ajutor reciproc sub forma forţei de munca, a mecanismelor, a mijloacelor de transport, a materialelor şi a instrumentelor. 5. Pãrţile vor acorda orice ajutor organelor lor corespunzãtoare, în scopul realizãrii mãsurilor pentru apãrarea populaţiei şi a proprietãţii impotriva inundatiilor, precum şi pentru menţinerea legãturii constante între acestea. 6. Organele corespunzãtoare ale pãrţilor, în caz de pericol în timpul scurgerii viiturilor şi a apelor mari, vor tine permanent legatura şi vor conveni mãsurile de apãrare, combatere şi lichidare a urmãrilor viiturilor şi apelor mari. ART. 12 Schimbul de informaţii 1. Organele corespunzãtoare şi instituţiile pãrţilor vor efectua schimb regulat de informaţii, prognoze hidrologice şi hidrometeorologice, în modul şi volumul convenite anticipat, şi se vor preveni imediat reciproc asupra fenomenelor hidrometeorologice deosebite, creşterii bruste a nivelurilor apelor de frontiera, concentratiilor poluantilor în acestea şi asupra condiţiilor de gheaţa deosebite. 2. Pãrţile stabilesc organele corespunzãtoare şi instituţiile pentru schimbul de informaţii despre care se menţioneazã la paragraful 1 al acestui articol şi la art. 6 şi se vor informa reciproc în legatura cu toate modificãrile intervenite în activitatea acestor organe şi instituţii. 3. Pãrţile vor conveni, imediat dupã intrarea în vigoare a acestui acord, sistemul de avertizare şi alarmare şi regulile efectuãrii mãsurilor de salvare, în cazul pericolului de inundare a teritoriului statului ori al poluarii apelor ca rezultat al unor avarii sau distrugeri de construcţii pe apele de frontiera sau în bazinele lor. ART. 13 Pãstrarea stabilitatii albiilor apelor de frontiera 1. Pãrţile vor tinde sa nu admitã modificarea albiilor râurilor de frontiera şi a altor cursuri de apa care intretaie sau pe care trece frontiera de stat. 2. În cazul în care realizarea mãsurilor de gospodãrire a apelor poate produce modificarea poziţiei albiilor apelor de frontiera şi a altor cursuri de apa pe care trece sau care intretaie frontiera de stat, aceste mãsuri trebuie sa fie convenite înainte de cãtre organele competente ale pãrţilor. 3. La regularizarea albiilor râurilor de frontiera şi a altor cursuri de apa, precum şi în cazul realizãrii altor lucrãri de gospodãrire a apelor, pãrţile nu vor permite degradarea sau modificarea poziţiei bornelor care delimiteaza traseul frontierei de stat romano-ucrainene, fãrã un acord prealabil al organelor de frontiera competente ale pãrţilor. ART. 14 Trecerea frontierei de stat 1. Persoanele aparţinând pãrţilor, care au sarcina sa deserveasca construcţiilor hidrotehnice şi podurile, sa efectueze lucrãri de regularizare pe apele de frontiera, observaţii hidrologice şi hidrometeorologice, sa realizeze controlul şi cercetãrile privind calitatea apelor de frontiera, precum şi sa realizeze alte lucrãri în legatura cu prevederile acestui acord, trec frontiera de stat pe baza de permis de frontiera, întocmit în limbile romana şi ucraineana. În cazul unor situaţii extreme, echipele de intervenţie trec frontiera de stat pe baza de tabele nominale, însoţite de documente care atesta identitatea persoanelor, fiind vizate de organele abilitate. 2. Permisul de frontiera se elibereazã: pentru trecerea pe teritoriul Ucrainei, de cãtre Ministerul de Interne al României; pentru trecerea pe teritoriul României, de cãtre Comitetul de Stat pentru Problemele Pazei Frontierei de Stat a Ucrainei. 3. Permisul de frontiera se elibereazã pe un termen de 5 ani şi este valabil dupã vizarea lui anuala de cãtre organele de frontiera competente ale pãrţilor. 4. Trecerea frontierei de stat de cãtre posesorii permiselor de frontiera se face prin punctele de control pentru trecerea frontierei şi, în caz de necesitate, prin alte locuri unde trebuie realizate lucrãrile prevãzute la paragraful 1 al acestui articol. În cazul necesitãţii trecerii frontierei de stat în afarã punctelor de control, posesorii permiselor de frontiera trebuie sa informeze din timp, cu cel puţin 24 de ore înainte, iar în caz de pericol deosebit, cu cel puţin 6 ore înainte, organele de frontiera ale partii lor, cu privire la locul, timpul şi scopul trecerii frontierei de stat, precum şi asupra duratei de activitate pe teritoriul statului celeilalte pãrţi. 5. Permisul de frontiera da dreptul posesorului de a se afla pe teritoriul statului celeilalte pãrţi, pe teritoriile aparate de viituri prin diguri şi alte construcţii hidrotehnice, la sistemele hidroameliorative, precum şi în punctele locuite, drept concretizat ulterior printr-un protocol corespunzãtor. 6. Pentru executarea lucrãrilor pe teritoriul statului celeilalte pãrţi, echipele îşi vor desfasura activitatea pe intreaga perioada necesarã, cu aprobarea organelor competente din domeniul gospodãririi apelor şi a organelor de frontiera. 7. Posesorii permiselor de frontiera sunt obligaţi sa le prezinte pentru verificare, la cererea organelor de frontiera ale pãrţilor. 8. În cazul pierderii permisului de frontiera, posesorul acestuia este obligat sa înştiinţeze de urgenta despre aceasta organele competente ale partii care l-a eliberat. Dacã pierderea s-a produs pe teritoriul statului celeilalte pãrţi, posesorul acestuia este obligat sa înştiinţeze cel mai apropiat organ de frontiera al tarii de destinaţie. 9. Permisele de frontiera a cãror valabilitate a expirat sau ai cãror posesori au pierdut dreptul de a le folosi se returneazã organelor emitente. ART. 15 Regimul de vama 1. Materialele de construcţii, mecanismele, mijloacele de transport, instrumentele şi alte unelte ale muncii, utilizate la executarea lucrãrilor de gospodãrire a apelor care se realizeazã potrivit acestui acord, sunt permise pe teritoriul statului celeilalte pãrţi, fãrã taxe vamale, cu obligaţia înapoierii lor. Obiectele menţionate mai sus trebuie returnate pe teritoriul proprietarului, fãrã nici un fel de modificare, cu excepţia uzurii normale. 2. Lucrãtorii care, în funcţie de activitatea lor în cadrul prezentului acord, se afla temporar pe teritoriul statului celeilalte pãrţi au dreptul sa transporte, fãrã plata taxelor vamale, obiecte, produse alimentare, bãuturi şi medicamente pentru uz personal, cu excepţia celor interzise la trecerea frontierei. ART. 16 Împuterniciţii guvernelor 1. Fiecare parte numeşte împuternicitul guvernului în problemele cooperãrii în domeniul gospodãririi apelor de frontiera, denumit în continuare împuternicit, şi pe loctiitorii acestuia şi informeazã pe cale diplomaticã cealaltã parte despre aceasta. 2. Pentru examinarea problemelor care se reglementeazã prin prevederile acestui acord, împuterniciţii convoacã o data pe an sesiuni, iar în caz de necesitate, se pot înţelege asupra ţinerii de sesiuni extraordinare. 3. Sesiunile imputernicitilor au loc, alternativ, pe teritoriul statului fiecãreia dintre pãrţi, dacã nu va fi stabilit un alt mod. 4. Sesiunea se convoacã de cãtre împuternicitul partii aparţinând statului pe al cãrui teritoriu se desfãşoarã. Sesiunea extraordinarã se tine pe teritoriul statului acelei pãrţi la cererea cãreia se convoacã. Termenul de convocare este de 30 de zile dupã primirea înştiinţãrii. 5. Ordinea de zi a sesiunii imputernicitilor se stabileşte la sesiunea anterioarã. Pe baza înţelegerii dintre împuterniciţi, ordinea de zi poate fi corectatã sau completatã la sesiune. Ordinea de zi a sesiunii extraordinare se propune de cãtre împuternicitul la cererea cãruia este convocatã sesiunea şi se trimite concomitent cu înştiinţarea privind convocarea ei. 6. Sesiunea imputernicitilor se tine în limbile romana şi ucraineana şi se consemneazã în protocoale încheiate în doua exemplare, fiecare în cele doua limbi. 7. Protocoalele sesiunilor imputernicitilor se aproba de cãtre organele competente ale pãrţilor şi intra în vigoare din momentul schimbului comunicãrii privind aprobarea lor. ART. 17 Modul de lucru al imputernicitilor 1. Împuterniciţii îşi stabilesc singuri modul de lucru. 2. Împuterniciţii şi loctiitorii lor realizeazã soluţionarea practica a problemelor legate de îndeplinirea prevederilor acestui acord şi a hotãrârilor sesiunilor. Împuterniciţii ţin legatura directa între ei, iar în caz de necesitate, au dreptul de a crea grupe de lucru, de a atrage experţi şi de a organiza intalniri pentru examinarea problemelor în curs. Împuterniciţii asigura coordonarea privind efectuarea cercetãrilor tehnico-ştiinţifice, a lucrãrilor de proiectare şi de execuţie, conform contractelor, protocoalelor dintre pãrţi, precum şi pregãtirea altor înţelegeri. 3. Împuterniciţii, loctiitorii lor sau conducãtorii grupelor de lucru, împreunã cu experţii, efectueazã examinarea periodicã a stãrii digurilor şi a altor construcţii hidrotehnice, realizeazã mãsurile pentru scurgerea viiturilor, apãrarea teritoriului de inundatii provocate de apele interne, protecţia apelor impotriva poluarii şi, de asemenea, organizeazã schimbul materialelor de proiectare şi transmiterea de informaţii prevãzute de prezentul acord. 4. Împuterniciţii au dreptul sa stabileascã şi sa convinã indicatorii situaţiei calitãţii apelor de frontiera şi se înţeleg asupra cãilor de colaborare în cadrul realizãrii unor lucrãri care rezulta din prezentul acord, dacã ele nu se efectueazã conform unui contract sau unei înţelegeri separate. 5. Împuterniciţii îşi acorda sprijin reciproc în lucrãrile ştiinţifice de cercetare, proiectare, de construcţii, care se executa pe apele de frontiera, pe baza de acorduri speciale sau contracte. 6. Cheltuielile legate de organizarea sesiunilor imputernicitilor, precum şi ale loctiitorilor şi experţilor din cadrul grupelor de lucru sunt suportate de cãtre partea aparţinând statului pe al cãrui teritoriu are loc intalnirea. Cheltuielile pentru delegare la sesiune şi intalniri sunt suportate de cãtre partea care deleagã. ART. 18 Soluţionarea diferendelor Diferendele apãrute în cursul aplicãrii sau interpretãrii prezentului acord şi a condiţiilor sau a altor acte executive în legatura cu acesta, care nu se soluţioneazã prin negocieri directe sau pe cale diplomaticã, precum şi în cazurile în care nu este posibila gãsirea altor metode, vor fi soluţionate de cãtre organele competente ale pãrţilor. ART. 19 Colaborarea dintre autoritãţile publice locale şi organizaţiile obşteşti Pãrţile vor sprijini colaborarea autoritãţilor publice locale şi organizaţiilor obşteşti ale ambelor pãrţi, întreprinsã pentru realizarea prevederilor prezentului acord. ART. 20 Modificãri şi completãri Modificãrile şi completãrile prevederilor prezentului acord se realizeazã prin acordul scris al pãrţilor. ART. 21 Dispoziţii finale 1. Prezentul acord intra în vigoare la data primirii ultimei notificãri prin care pãrţile se informeazã asupra îndeplinirii procedurilor interne necesare intrãrii în vigoare a acordului. 2. Prezentul acord se încheie pentru o perioada de 10 ani. Valabilitatea sa se va prelungi automat pentru noi perioade de câte 10 ani, dacã nici una dintre pãrţi nu va notifica în scris celeilalte pãrţi intenţia sa de a denunta prezentul acord, cu cel puţin un an înaintea implinirii termenului de 10 ani. 3. Încetarea valabilitãţii prezentului acord nu atrage întreruperea realizãrii mãsurilor începute conform prevederilor sale, pana la terminarea completa a acestora. Semnat la Galaţi la 30 septembrie 1997, în doua exemplare, fiecare în limba romana şi în limba ucraineana, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României, Ioan Oltean
Pentru Guvernul Ucrainei, Horev Viktor Maksimovici
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
