Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 159 din 28 iulie 1998  privind cooperarea autoritatilor romane cu Tribunalul International pentru urmarirea persoanelor presupuse a fi responsabile de grave violari ale dreptului international umanitar, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii incepand cu anul 1991    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 159 din 28 iulie 1998 privind cooperarea autoritatilor romane cu Tribunalul International pentru urmarirea persoanelor presupuse a fi responsabile de grave violari ale dreptului international umanitar, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii incepand cu anul 1991

EMITENT: PARLAMENT
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 31 iulie 1998
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
România coopereazã, prin autoritãţile sale competente şi în condiţiile prezentei legi, cu Tribunalul Internaţional pentru urmãrirea persoanelor presupuse a fi responsabile de violari grave ale dreptului internaţional umanitar, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii începând cu anul 1991, înfiinţat în temeiul Rezoluţiei 827/1993 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ART. 2
Dispoziţiile prezentei legi se aplica persoanelor aflate pe teritoriul României, presupuse a fi responsabile pentru fapte grave, incriminate de legea penalã romana, care, în sensul art. 2-5 din Statutul Tribunalului Internaţional, constituie grave încãlcãri ale convenţiilor de la Geneva din anul 1949, violari ale legilor sau cutumelor, genocid sau alte crime impotriva umanitãţii.
ART. 3
Procedura de cooperare se declanseaza la cererea Tribunalului Internaţional.
ART. 4
Ministerul Justiţiei este autoritatea centrala competenta sa primeascã cererile Tribunalului Internaţional, sa le verifice sub aspectul regularitatii formale şi sa le transmitã neîntârziat spre rezolvare organelor judiciare competente.
ART. 5
Tribunalul Internaţional va fi informat, la cererea sa, de cãtre Ministerul Justiţiei asupra cauzelor în curs de urmãrire penalã sau de judecata ce au ca obiect infracţiuni de competenta acestui tribunal, precum şi cu privire la persoanele condamnate pentru alte asemenea infracţiuni, aflate în executarea pedepselor în România.
În acest scop, Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie şi Ministerul de Interne vor furniza Ministerului Justiţiei datele pe care le deţin şi care prezintã relevanta pentru soluţionarea cererilor primite de la Tribunalul Internaţional.

CAP. 2
Competenta organelor judiciare romane
ART. 6
Cauzele care au ca obiect infracţiuni ce intra în competenta Tribunalului Internaţional, aflate în curs de urmãrire penalã sau de judecata în România, vor fi trimise Tribunalului Internaţional, conform art. 9 alin. 2 din statutul acestuia, care prevede prioritatea de jurisdicţie în favoarea tribunalului.
În acest scop, procurorul sau instanta de judecata, dupã caz, se desesizeaza şi înainteazã dosarul la Ministerul Justiţiei spre a fi trimis Tribunalului Internaţional.
ART. 7
Persoana care a suferit o vãtãmare prin vreuna dintre infracţiunile de competenta Tribunalului Internaţional se poate constitui parte civilã impotriva învinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente, prin introducerea unei acţiuni civile la instanta romana în raza cãreia aceasta domiciliazã.
Acţiunea civilã urmeazã a fi soluţionatã în temeiul hotãrârii penale definitive a Tribunalului Internaţional, care are autoritate de lucru judecat în fata instanţei romane cu privire la rãspunderea penalã a condamnatului.

CAP. 3
Examinarea şi soluţionarea cererii de arestare şi predare a persoanei arestate
ART. 8
Cererea Tribunalului Internaţional având ca obiect arestarea şi predarea persoanei presupuse a fi responsabilã de violari grave ale dreptului internaţional umanitar, împreunã cu copia de pe actul de acuzare şi cu celelalte documente insotitoare vor fi transmise de Ministerul Justiţiei spre soluţionare, dupã caz, procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie sau instanţei sesizate cu judecarea cauzei.
Dacã mandatul de arestare emis de Tribunalul Internaţional sau de procurorul sau nu poate fi pus în executare, Ministerul Justiţiei va comunica Tribunalului Internaţional impedimentele ce au determinat neexecutarea mandatului.
ART. 9
Mandatul de arestare emis de Tribunalul Internaţional sau, dupã caz, de procurorul acestuia se aduce la îndeplinire în urma identificarii persoanei în cauza, prin luarea mãsurii arestãrii preventive, în condiţiile prevãzute de legea romana.
Persoana arestata, dacã considera ca mãsura luatã impotriva sa este nelegalã, are dreptul sa se adreseze cu plângere instanţei romane competente.
Mãsura arestãrii este notificatã de îndatã Tribunalului Internaţional de cãtre Ministerul Justiţiei.
ART. 10
Predarea persoanei arestate se va face la data şi în locul stabilite de Tribunalul Internaţional şi de Ministerul Justiţiei.
În actul de predare se va arata durata arestãrii preventive, în scopul deducerii ei în caz de condamnare.
Predarea persoanei arestate se face fãrã a se recurge la procedura extrãdãrii şi va avea loc cu precãdere fata de orice impediment legal ce ar rezulta din legea romana sau din convenţii la care România este parte.
Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la predare, se aplica şi în cazul în care persoana presupusa a fi responsabilã de violari grave ale dreptului internaţional umanitar, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii, se afla în executarea pedepselor aplicate pentru alte infracţiuni decât cele care sunt de competenta Tribunalului Internaţional.
Predarea persoanei aflate în executarea pedepsei întrerupe cursul prescripţiei executãrii, prevãzut de legea penalã romana.

CAP. 4
Soluţionarea altor cereri şi transmiterea unor date din dosarele penale
ART. 11
Organele judiciare romane au obligaţia de a soluţiona şi alte cereri ale Tribunalului Internaţional având ca obiect: identificarea unor persoane care pot fi martori sau experţi în cauzele aflate pe rolul acestuia, ascultarea martorilor mentionati în cerere, ridicarea şi pãstrarea înscrisurilor, confiscarea obiectelor care au servit la sãvârşirea infracţiunii, în vederea trimiterii lor Tribunalului Internaţional.
De asemenea, acestea vor indisponibiliza bunurile sau valorile obţinute prin sãvârşirea infracţiunii comise pe teritoriul fostei Iugoslavii, pentru a fi restituite persoanei pagubite, şi vor administra alte asemenea acte utile soluţionãrii cauzei.
ART. 12
Cererile Tribunalului Internaţional prevãzute la art. 11, împreunã cu documentele insotitoare primite de Ministerul Justiţiei se vor trimite Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, care va lua mãsurile necesare pentru soluţionarea lor.
Actele administrate de cãtre organele de urmãrire penalã vor fi transmise Tribunalului Internaţional prin intermediul Ministerului Justiţiei.

CAP. 5
Dispoziţii finale
ART. 13
Prevederile prezentei legi se completeazã cu cele ale Codului penal şi ale Codului de procedura penalã, în mãsura în care acestea nu cuprind dispoziţii contrare.
ART. 14
Legea intra în vigoare la 10 zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplica pana la încetarea activitãţii Tribunalului Internaţional pentru urmãrirea persoanelor presupuse a fi responsabile de grave violari ale dreptului internaţional umanitar, comise pe teritoriul fostei Iugoslavii.

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

P. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
Andrei Ioan Chiliman

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 29 iunie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

P. PREŞEDINTELE SENATULUI
Cristian Dumitrescu

-------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016