Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale
ART. 1 Unitãţile economice de stat, indiferent de organul în subordinea cãruia îşi desfãşoarã activitatea, se organizeazã şi funcţioneazã, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, sub forma de regii autonome sau societãţi comerciale. De asemenea, unitãţi economice, bunuri sau activitãţi pot fi, dupã caz, concesionate sau închiriate cu respectarea prevederilor prezentei legi. Regiile autonome şi societãţile comerciale pot, în condiţiile prezentei legi, sa se asocieze pentru realizarea în comun de activitãţi productive şi de comercializare.
CAP. 2 Regiile autonome
ART. 2 Regiile autonome se organizeazã şi funcţioneazã în ramurile strategice ale economiei naţionale - industria de armament, energetica, exploatarea minelor şi a gazelor naturale, posta şi transporturi feroviare -, precum şi unele domenii aparţinînd altor ramuri stabilite de guvern. ART. 3 Regiile autonome sînt persoane juridice şi funcţioneazã pe baza de gestiune economicã şi autonomie financiarã. Regii autonome se pot infiinta prin hotãrîre a guvernului, pentru cele de interes naţional, sau prin hotãrîre a organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat, pentru cele de interes local, din ramurile şi domeniile stabilite potrivit art. 2. ART. 4 Prin actul de înfiinţare a regiei autonome se vor stabili obiectul sau de activitate, patrimoniul, denumirea şi sediul principal. Regiile autonome pot infiinta în cadrul structurii lor: uzine, fabrici, ateliere, servicii, sucursale şi alte asemenea subunitati necesare realizãrii obiectului de activitate. Modalitatea de constituire a acestora şi relaţiile lor din cadrul regiei autonome şi cu terţii sînt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al regiei autonome, elaborat de consiliul de administraţie şi aprobat de organul care a înfiinţat regia respectiva. ART. 5 Regia autonomã este proprietara bunurilor din patrimoniul sau. În exercitarea dreptului de proprietate, regia autonomã poseda, foloseşte şi dispune, în mod autonom, de bunurile pe care le are în patrimoniu, sau le culege fructele, dupã caz, în vederea realizãrii scopului pentru care a fost constituitã. Înstrãinarea bunurilor imobile aparţinînd regiei autonome sau încheierea de tranzacţii în litigii cu o valoare de peste zece milioane de lei se face cu aprobarea ministerului de resort. ART. 6 Regia autonomã trebuie sa acopere cu veniturile provenite din activitatea sa toate cheltuielile, inclusiv dobinzile, amortizarea investiţiilor şi rambursarea creditelor şi sa obţinã profit. Cheltuielile vor putea depãşi veniturile numai pentru motive temeinice - în special pentru executarea de lucrãri şi servicii în interes public - cu aprobarea, pentru fiecare caz în parte, a ministrului de stat pentru orientarea economicã, pe baza propunerii ministerului de resort, avizatã de Ministerul Finanţelor. În asemenea cazuri, o data cu aprobarea, se vor stabili cuantumul şi sursele de compensare a pierderilor suferite de regie. ART. 7 Regia autonomã întocmeşte anual buget de venituri şi cheltuieli, bilanţ contabil şi cont de profit şi pierderi, dupã modele stabilite de Ministerul Finanţelor. Bilanţul contabil anual şi contul de profit şi pierderi se aproba de Ministerul Finanţelor, sau, dupã caz, de direcţiile financiare teritoriale de la sediul regiei în cauza. Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi al regiilor autonome organizate la nivel naţional se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, iar pentru regiile de interes local publicarea se face în presa localã. ART. 8 Din veniturile realizate, dupã acoperirea cheltuielilor, regia autonomã constituie fondul de rezerva şi fondul de dezvoltare, asigura sumele necesare satisfacerii unor necesitãţii social-culturale şi sportive ori de perfecţionare-recalificare ale personalului angajat, precum şi pentru cointeresarea prin premiere a acestuia, plãteşte impozitele, taxele, cotele de asigurãri şi securitate socialã şi celelalte vãrsãminte prevãzute de lege. Consiliul de administraţie al regiei autonome poate hotãrî şi crearea altor fonduri în afarã celor menţionate la alineatul precedent. Partea din venituri rãmasã dupã constituirea fondurilor proprii şi efectuarea plãţilor menţionate la alineatul 1 reprezintã profitul net al regiei. Din acest profit 5% se utilizeazã pentru constituirea unui fond de participare a angajaţilor la profituri, iar restul se vãrsa, dupã caz, la bugetul statului sau al organului administraţiei locale. ART. 9 Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situaţia în care, în cursul unui an, mijloacele regiei autonome nu sînt suficiente, regia poate contracta credite financiare cu Banca Nationala a României sau alte bãnci, în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent. Pentru acoperirea eventualelor deficite, regiile autonome pot beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale ori pot contracta credite bancare. Subvenţiile se acorda şi se administreazã de guvern sau de organele locale ale administraţiei de stat, dupã caz, în limitele fondurilor prevãzute în bugetele acestora şi pot fi utilizate numai potrivit scopurilor pentru care au fost acordate. ART. 10 Regia autonomã hotãrãşte cu privire la investiţiile ce urmeazã a fi realizate, potrivit obiectului sau de activitate, şi care se finanţeazã din surse proprii, credite bancare sau alocaţii de la bugetul statului, ori, dupã caz, de la bugetele locale. Contractarea de credite pentru investiţii mai mari de 50 milioane lei se efectueazã pe baza aprobãrii prealabile a ministrului de stat pentru orientare economicã. ART. 11 Operaţiunile de încasãri şi plati ale regiei autonome se efectueazã prin conturi deschise la bãnci. În limitele celor stabilite de Banca Nationala a României, pentru necesitaţi curente, regia autonomã poate efectua operaţiuni de încasãri şi plati în lei şi în valuta prin casieria proprie. Operaţiunile de încasãri şi plati cu strainatatea se vor efectua prin unitãţile Bãncii Romane de Comerţ Exterior sau alte bãnci. ART. 12 Conducerea regiei autonome revine consiliului de administraţie, compus din 7-15 persoane, din care una este directorul sau directorul general al regiei. Consiliul de administraţie se numeşte prin ordin al ministrului de resort sau, dupã caz, prin decizia conducatorului administraţiei teritoriale locale. Din consiliul de administraţie fac parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Finanţelor şi, dupã caz, reprezentanţi ai Ministerului Resurselor şi Industriei, Ministerului Comerţului şi Turismului şi ministerului economic de resort. Ceilalţi membri vor fi numiţi dintre ingineri, tehnicieni, economişti şi jurişti specializaţi în domeniul de activitate al respectivei regii. Consiliul de administraţie îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu propriul sau regulament de organizare şi funcţionare şi hotãrãşte în toate problemele privind activitatea regiei, cu excepţia celor care, potrivit legii, sînt date în competenta altor organe. ART. 13 Membrii consiliului de administraţie: a) se numesc pentru o perioada de 4 ani, iar jumãtate din ei pot fi înlocuiţi la fiecare doi ani; b) nu pot face parte din mai mult de doua consilii de administraţie sau participa la societãţi comerciale cu care respectiva regie autonomã întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare; c) îşi pãstreazã calitatea de angajaţi la instituţia sau unitatea de la care provin şi toate drepturile şi obligaţiile derivînd din aceasta calitate; d) sînt plãtiţi cu o indemnizaţie stabilitã de consiliul de administraţie pentru activitatea desfasurata în aceasta calitate. Consiliul de administraţie poate propune organului care l-a numit, potrivit art. 12, înlocuirea unui membru necorespunzãtor. ART. 14 În prima luna a fiecãrui an, consiliul de administraţie prezintã ministerului de resort, sau, dupã caz, administraţiei teritoriale locale, un raport asupra activitãţii desfãşurate de regie în anul precedent şi asupra programului de activitate pentru anul în curs. ART. 15 Activitatea curenta a regiei autonome este condusã de un director general sau un director numit de consiliul de administraţie, cu avizul ministrului de resort, sau, dupã caz, al conducatorului administraţiei locale de stat.
CAP. 3 Societãţi comerciale
ART. 16 Unitãţile economice de stat, cu excepţia celor care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate sub forma de societãţi pe acţiuni sau societãţi cu rãspundere limitatã, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 17 Unitãţile economice de interes republican se organizeazã ca societãţi comerciale prin hotãrîre a guvernului, iar cele de interes local, prin decizia organului administraţiei locale de stat. ART. 18 Prin actul de înfiinţare se aproba statutul societãţii comerciale şi se vor stabili: a) forma juridicã, obiectul de activitate, denumirea şi sediul principal al societãţii; b) capitalul social subscris, structura şi modalitatea de constituire a acestuia; c) modalitatea de prelucrare a activului şi pasivului unitãţii economice de stat care se constituie în societate comercialã. În baza actului de înfiinţare, societatea comercialã se înscrie în registrul camerelor de comerţ şi industrie. Actul de înfiinţare se publica în Monitorul Oficial al României. ART. 19 Inventarierea patrimoniului unitãţilor economice de stat supuse transformarii în societãţi comerciale, precum şi evaluarea şi stabilirea capitalului societãţilor comerciale înfiinţate pe aceasta cale se fac în condiţiile stabilite prin hotãrîre a guvernului. ART. 20 Iniţial, capitalul social al societãţilor comerciale constituie potrivit art. 17 este deţinut integral de statul roman sub forma de acţiuni sau pãrţi sociale, în raport cu forma juridicã a societãţii şi va fi vãrsat în întregime la data constituirii societãţii. Bunurile din patrimoniul societãţii comerciale sînt proprietatea acesteia, cu excepţia celor dobîndite cu alt titlu. ART. 21 Societãţile comerciale înfiinţate conform prezentei legi au un acţionar, respectiv deţinãtor de pãrţi sociale, unic pînã la transferul total sau parţial al acţiunilor sau pãrţilor sociale cãtre terţe pãrţi din sectorul public sau privat, din ţara sau din strãinãtate, în conformitate cu legislaţia specialã. ART. 22 În vederea pregãtirii, organizãrii şi coordonãrii activitãţii de transfer a acţiunilor sau pãrţilor sociale se constituie Agenţia nationala pentru privatizare, în subordinea guvernului. Atribuţiile agenţiei sînt cele stabilite prin lege specialã, precum şi prin prezenta lege, iar structura organizatoricã a acesteia se va stabili prin hotãrîre a guvernului. ART. 23 Societãţile comerciale, constituite potrivit prezentei legi, vor transmite Agenţiei naţionale pentru privatizare un titlu de valoare egal cu 30% din cuantumul capitalului social stabilit, în termen de 30 de zile de la constituirea lor. În temeiul titlurilor astfel primite, Agenţia nationala pentru privatizare va emite înscrisuri nominative de valoare a cîte 5.000 lei pe care le va distribui în mod egal şi gratuit tuturor cetãţenilor romani cu domiciliul în ţara, care pînã la data de 31 decembrie 1990 au împlinit virsta de 18 ani. Fac excepţie persoanele condamnate pentru delapidare, furt, tilharie, distrugere cu intenţie, înşelãciune, gestiune frauduloasã, abuz de încredere comis în dãuna avutului obştesc sau particular, specula, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mitã, arestare nelegalã şi cercetare abuzivã şi infracţiuni contra pãcii şi omenirii. Prevederile alineatului precedent nu se aplica celor condamnaţi pentru sustrageri de produse agricole de pe cimp sãvîrşite pînã la 22 decembrie 1989. Negocierea şi transmiterea înscrisurilor nominative de valoare, prin acte între vii, va putea avea loc dupã trecerea unui an de la publicarea prezentei legi numai între cetãţenii romani cu domiciliul în ţara şi exclusiv prin intermediul Agenţiei naţionale pentru privatizare, tranzacţiile neinregistrate de aceasta fiind nule de drept. Înscrisurile de valoare vor fi utilizate de cãtre titular în limitele valorii lor nominale, pentru achiziţionarea de acţiuni sau pãrţi sociale la societãţile comerciale constituite prin transformarea actualelor unitãţi economice de stat, potrivit legislaţiei speciale. Guvernul va prezenta parlamentului programul şi principiile acţiunii de privatizare, urmãrind formularea unor soluţii fundamentate pe criterii economice şi diferenţiate în funcţie de specificul fiecãrui sector economic şi fiecãrei unitãţi, precum şi crearea unui regim de protecţie şi de preferinta pentru salariaţii societãţilor comerciale care urmeazã a fi privatizate. Operaţiunile cu înscrisurile nominative de valoare sînt supuse unei taxe de timbru de 1% . ART. 24 Societãţile comerciale cu capital de stat întocmesc anual buget de venituri şi cheltuieli, bilanţ contabil şi cont de profit şi pierderi, în condiţiile prevãzute de lege. Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
CAP. 4 Concesionarea, închirierea şi locaţia gestiunii
ART. 25 Prin hotãrîre a guvernului, la propunerea ministrului de stat pentru industrie şi comerţ, activitãţi economice, servicii publice, unitãţi de producţie ale unor regii autonome şi terenuri proprietate de stat pot face obiectul unor concesiuni. Concesiunea se acorda numai pe baza de licitaţie publica şi cu condiţia ca prin concesionare sa se asigure statului un venit fix anual, cel puţin egal cu media beneficiilor nete realizate prin exploatarea, în ultimii 5 ani, a obiectului concesiunii, ori a unor obiecte similare. Acest venit nu va putea fi mai mic decît rata dobinzii Bãncii Naţionale, aplicatã la valoarea estimatã a concesiunii stabilitã prin hotãrîre a guvernului. Unitãţi de producţie pot fi concesionate fãrã acordul regiei autonome respective, dacã în ultimii doi ani premergatori concesionarii regia în cauza a recurs la subvenţii de stat. Concesionar poate fi orice persoana fizica sau juridicã, romana sau strãinã. Examinarea şi acceptarea ofertelor prezentate la licitaţie se efectueazã de cãtre Agenţia nationala pentru privatizare. ART. 26 Organizarea licitaţiei privind concesionarea, precum şi caietul de sarcini cuprinzînd condiţiile concesiunii se aproba de guvern şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi în presa, cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii licitaţiei. ART. 27 Caietul de sarcini şi contractul de concesiune vor cuprinde dispoziţii privind: a) obiectul concesiunii; b) durata concesiunii, care nu poate fi mai mare de 20 ani; c) programul minimal al lucrãrilor ce urmeazã a fi executate de concesionar şi al eventualelor investiţii noi; d) preţul concesiunii şi plata eventualelor redevenţe în natura din rezultatele producţiei; e) transmiterea, la data expirãrii concesiunii, a tuturor bunurilor concesionate sau dobîndite pe perioada concesiunii şi destinate exploatãrii acesteia, în proprietatea concedentului, libere de orice sarcini; f) condiţiile în care se poate rascumpara concesiunea; g) condiţiile rezilierii contractului de concesiune şi rãspunderea concesionarului în cazul rezilierii contractului din culpa sa; h) rãspunderea concesionarului pentru neîndeplinirea obligaţiilor impuse de caietul de sarcini; i) controlul activitãţii concesionarului de cãtre reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi ai ministerului economic de resort; j) alte obligaţii în raport cu obiectul concesiunii. ART. 28 Controlul respectãrii de cãtre concesionar a caietului de sarcini şi a obligaţiilor asumate prin contractul de concesiune se efectueazã de cãtre Agenţia nationala pentru privatizare. ART. 29 Subconcesionarea poate avea loc numai pe baza aprobãrii guvernului, data la propunerea Agenţiei naţionale pentru privatizare. ART. 30 Bunuri din proprietatea statului pot face obiectul unui contract de închiriere, pe baza aprobãrii guvernului sau a organului administraţiei locale de stat, dupã caz. ART. 31 Contractul de închiriere se încheie pe baza de licitaţie şi va include clauze de natura sa asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului acestuia. Contractul de închiriere se poate încheia cu orice persoana fizica sau juridicã, romana sau strãinã, de cãtre organul de stat în evidenta şi administrarea cãruia se afla bunurile în cauza. ART. 32 Regiile autonome sau societãţile comerciale pot încheia cu persoane fizice ori juridice, romane sau strãine, contracte de locatie a gestiunii, avînd ca obiect gestiunea secţiilor, uzinelor, fabricilor şi a altor subunitati economice din structura lor. Regulile generale privind încheierea acestor contracte se aproba prin hotãrîre a guvernului.
CAP. 5 Asocierea şi libera concurenta
ART. 33 Regiile autonome şi societãţile comerciale se pot asocia în vederea realizãrii de activitãţi comune care prezintã interes pentru asociaţi. Prin aceasta asociere nu se naşte o noua persoana juridicã, iar raporturile dintre asociaţi se vor stabili prin contractul de asociere. ART. 34 Contractul de asociere va cuprinde urmãtoarele: a) pãrţile contractante; b) activitãţile economice ce se vor realiza în comun; c) contribuţia fiecãrei pãrţi la realizarea activitãţilor economice comune convenite; d) condiţiile de administrare şi conducere a asociaţiei; e) modalitatea de împãrţire a rezultatelor activitãţilor economice comune desfãşurate; f) cauzele de încetare a asocierii şi modalitatea de împãrţire a rezultatelor lichidãrii; g) orice alte clauze necesare activitãţii asociaţiei. ART. 35 Regiile autonome şi societãţile comerciale cu capital parţial sau total de stat se pot asocia între ele sau cu terţe persoane juridice sau fizice, romane sau strãine, în scopul creãrii de noi societãţi comerciale. ART. 36 Se interzic orice acorduri între societãţile comerciale sau regiile autonome, orice decizie de asociere între acestea şi orice practici concertate care sînt susceptibile a afecta comerţul între agenţii economici şi care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrîngerea sau denaturarea jocului concurentei, ori exploatarea de maniera abuzivã a unei poziţii dominante detinuta pe piata sau pe o parte substantiala de piata, cum sînt: a) fixarea sau impunerea de maniera directa sau indirecta a preţurilor de monopol şi de dumping, ori a altor condiţii contractuale neloiale; b) limitarea sau controlul producţiei, desfacerii, dezvoltãrii tehnice sau investiţiilor; c) împãrţirea pieţelor sau surselor de aprovizionare; d) aplicarea fata de partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, producindu-le în acest fel un dezavantaj în raporturile concurentiale; e) subordonarea încheierii contractelor de acceptarea de cãtre parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau potrivit uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte. Încãlcarea interdictiilor prevãzute la alin. 1 atrage aplicarea sancţiunilor prevãzute de legea civilã sau penalã pentru acţiunile de concurenta neloialã. Sînt interzise activitãţile unui agent economic sau ale unui grup de agenţi economici care ocupa o piata, o poziţie dominanta caracterizatã printr-o situaţie de monopol sau printr-o concentrare manifesta a puterii economice, în mãsura în care aceste activitãţi pot afecta funcţionarea normalã a pieţei în condiţii de libera concurenta. ART. 37 Acţiunile impotriva practicilor şi actelor menţionate la art. 36 pot fi pornite de orice persoana interesatã, iar judecarea lor este de competenta instanţelor judecãtoreşti. ART. 38 Nu constituie concurenta neloialã acordurile, deciziile de asociere şi practicile concertate care contribuie la ameliorarea producţiei şi distribuţiei de produse, la promovarea progresului tehnic sau la ridicarea gradului de competitivitate al produselor, lucrãrilor şi serviciilor româneşti pe piata externa. ART. 39 În aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, la constituirea societãţilor comerciale, guvernul va proceda la restructurarea unitãţilor economice de stat - întreprinderi, grupuri, combinate, trusturi şi a altor asemenea - pe criteriul autonomiei functionale şi financiare, urmãrindu-se reducerea dimensiunii marilor întreprinderi şi multiplicarea agenţilor economici care produc acelaşi tip de bunuri, efectueazã acelaşi tip de lucrãri sau presteazã acelaşi tip de servicii. Pentru unitãţile economice de stat de interes local, prevederile alin. 1 se aplica de prefecturi şi Primãria municipiului Bucureşti. ART. 40 Statul îşi poate rezerva activitãţi economice pe care sa le desfãşoare în mod exclusiv cu titlu de monopoluri de stat. Asemenea monopoluri, precum şi modul lor de administrare, se stabilesc prin legi speciale.
CAP. 6 Dispoziţii comune
ART. 41 Structura organizatoricã şi funcţionalã a regiilor autonome şi a societãţilor comerciale se stabilesc de organele de conducere ale acestora. Personalul regiilor autonome şi al societãţilor comerciale este angajat de directorul general, respectiv director. Nivelul de salarizare al personalului angajat se stabileşte de organul de conducere al regiei sau societãţii comerciale, în funcţie de studii şi munca efectiv prestatã, cu respectarea limitei minime de salarizare prevãzute de lege. ART. 42 Regiile autonome şi societãţile comerciale, precum şi concesionarii şi persoanele care exploateazã bunuri închiriate în condiţiile prezentei legi, sînt obligate sa-şi desfãşoare activitatea cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia mediului înconjurãtor şi sa realizeze din surse proprii mijloacele adecvate în acest scop. ART. 43 Activitatea regiilor autonome şi a societãţilor comerciale poate fi influentata de stat prin pirghii economice cum sînt credite cu dobinzi preferenţiale, comenzi de stat, subvenţii, impozite şi taxe. Societãţile comerciale create pe baza prezentei legi pot fi subvenţionate pe baza hotãrîrii guvernului pe o perioada de maximum 4 ani, cu reduceri anuale ale cuantumului subventiei cu rate de 20% din suma iniţialã. Nu se acorda subvenţii în caz de bancruta. ART. 44 Regiile autonome şi societãţile comerciale create în temeiul prezentei legi pot efectua direct operaţiuni de comerţ exterior. În acest scop ele urmeazã sa îşi constituie compartimente specializate de export, import, marketing şi conjunctura, cu consultarea prealabilã şi obligatorie a Ministerului Comerţului şi Turismului. ART. 45 Regiile autonome şi societãţile comerciale create în temeiul prezentei legi au dreptul de a dispune asupra unei cote de 30% din veniturile lor nete în valuta. Cu începere de la 1 februarie 1991 aceasta cota se va ridica la 50% . Restul veniturilor nete în valuta se preschimba în mod obligatoriu la Banca Romana de Comerţ Exterior, contra lei, la cursul de schimb în vigoare la data operaţiunii. Prin veniturile nete în sensul prezentului articol se înţeleg încasãrile din operaţiile de export dupã scãderea importurilor, comisioanelor, taxelor, impozitelor şi celorlalte cheltuieli în valuta legate de realizarea operaţiilor respective. ART. 46 Sumele în valuta rãmase la dispoziţia agenţilor economici amintiti se pãstreazã în conturi speciale deschise pe numele lor la Banca Romana de Comerţ Exterior sau la alte bãnci cu sediul în România. Ministerul Comerţului şi Turismului poate refuza autorizaţia de import necesarã utilizãrii acestor sume numai atunci cînd bunurile al cãror import este urmãrit se pot procura din ţara în condiţii competitive şi numai dacã o asemenea mãsura este necesarã în scopul echilibrarii balanţei de plati externe. Corespunzãtor, ministerul poate refuza şi autorizaţia de export pentru bunurile strict necesare realizãrii producţiei interne. ART. 47 Relaţiile comerciale dintre regiile autonome, cele dintre societãţile comerciale cu capital de stat, precum şi relaţiile dintre ele ori între ele şi stat se vor desfasura pe baze contractuale. Contractele încheiate între agenţii economici mentionati la alin. 1 vor fi guvernate de principiul libertãţii contractuale şi de reglementãrile cuprinse în Codul civil şi Codul comercial roman, cu excepţiile decurgind din prezenta lege. ART. 48 Regiile autonome şi societãţile comerciale cu capital de stat vor putea practica între ele şi în raporturile cu terţii, preţurile decurgind din acţiunea conjugata a cererii şi ofertei, cu excepţia situaţiei cînd pe piata româneascã nu exista cel puţin trei agenţi economici care sa comercializeze acelaşi tip de bun, lucrare sau serviciu, precum şi cu excepţia cazurilor în care preţurile sînt subvenţionate de stat potrivit hotãrîrii guvernului. În aceste din urma cazuri preţurile se vor stabili de cãtre guvern prin negociere cu agenţii economici. ART. 49 Banca Romana de Comerţ Exterior poate organiza licitaţii valutare la cererea agenţilor economici care deţin, în condiţiile legii, sume în valuta pe care vor sa le transfere altor agenţi economici, contra lei. ART. 50 Regiile autonome şi societãţile comerciale cu capital de stat pot sa încheie contracte de vînzare, executare de lucrãri sau prestãri de servicii cu întreprinzãtori strãini, cu plata în lei, dacã sumele în moneda româneascã deţinute de aceştia sînt rezultate din exploatarea unor investiţii efectuate de ei în România. ART. 51 Litigiile de orice fel în care sînt implicate regii autonome sau societãţi comerciale cu capital de stat sînt de competenta instanţelor judecãtoreşti de drept comun. Pentru soluţionarea litigiilor dintre ele regiile autonome şi societãţile comerciale pot apela şi la arbitraj.
CAP. 7 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 52 Pînã la liberalizarea totalã a schimburilor şi eliminarea sistemului de repartiţii prin balante materiale, regiile autonome şi societãţile comerciale cu capital de stat integral sînt obligate sa execute sarcinile de livrare stabilite prin balantele întocmite de Ministerul Resurselor şi Industriei. În mãsura în care beneficiarul de repartiţie constata ca deţine un excedent de material din categoria celor dirijate, el poate proceda la vînzarea acelui excedent la preţuri ce pot depãşi preţurile de cumpãrare. Asemenea operaţiuni vor fi notificate imediat Ministerului Resurselor şi Industriei. În mod similar va putea proceda şi furnizorul nominalizat prin repartiţie dacã beneficiarul sau îi notifica, înainte de încheierea contractului, ca nu este interesat a-şi prelua cota repartizata. Refuzul de încheiere a contractului, cu încãlcarea prevederilor prezentului articol, atrage rãspunderea civilã a regiei autonome sau a societãţii comerciale vinovate. ART. 53 Bunurile care rãmîn în proprietatea statului, cum ar fi clãdiri guvernamentale, bunuri necesare desfãşurãrii activitãţilor administraţiei de stat, rezerve ale statului şi altele asemenea, se înregistreazã la Departamentul Rezervelor Statului şi se administreazã direct de instituţiile cãrora le sînt date în folosinta. Actele de decizie cu privire la aceste bunuri se aproba de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Resurselor şi Industriei, cu excepţia situaţiilor în care prin lege se dispune altfel. ART. 54 Prevederile prezentei legi se aplica şi companiilor, corporaţiilor, trusturilor, grupurilor de întreprinderi şi altora asemenea, înfiinţate prin reorganizarea unor centrale sau altor unitãţi economice de stat prin hotãrîri ale guvernului, pînã la data publicãrii legii. ART. 55 Actualele centrale şi celelalte unitãţi cu statut similar îşi înceteazã activitatea pe mãsura infiintarii regiilor autonome şi societãţilor comerciale potrivit prezentei legi. Patrimoniile acestora vor fi transmise entitatilor nou create în conformitate cu hotãrîrile guvernului care se vor adopta pentru fiecare caz. ART. 56 Personalul centralelor desfiinţate, precum şi personalul unitãţilor economice de stat transformate în regii autonome şi societãţi comerciale, va fi preluat de acestea din urma. Acest personal, în cazul în care este încadrat cu un salariu mai mic, are dreptul la diferenţa pînã la salariul tarifar avut şi la sporuri de vechime, dupã caz, timp de 3 luni. Diferenţa se suporta de la bugetul statului. ART. 57 Înfiinţarea regiilor autonome şi a societãţilor comerciale potrivit prezentei legi se va face în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acesteia, cu excepţia unitãţilor agricole de stat, pentru care termenul este de 9 luni. Toate contractele, autorizaţiile sau alte înscrisuri prin care întreprinderi, instituţii, unitãţi economice de stat sau parte din acestea au fost trecute în proprietate privatã, concesionate sau închiriate dupã 22 decembrie 1989, se vor reexamina în conformitate cu prevederile prezentei legi de cãtre Agenţia nationala pentru privatizare. ART. 58 Prezenta lege intra în vigoare în 30 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României. La împlinirea termenului prevãzut la <>art. 57 se abroga Legea nr. 5/1978 cu privire la organizarea şi conducerea unitãţilor socialiste de stat, precum şi la funcţionarea acestora pe baza autoconducerii muncitoresti şi autogestiunii economico-financiare, <>Legea nr. 3/1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice, <>Legea nr. 14/1971 cu privire la gospodãrirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materialã, precum şi orice alte dispoziţii contrare. De asemenea, pe data prezentei legi se abroga hotãrîrile guvernului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea în comerţul interior a societãţilor comerciale pe acţiuni şi a companiilor autonome şi hotãrîrea guvernului privind privatizarea unitãţilor comerciale sau administrarea acestora în sistemul de comision ori de mandat.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa sa din ziua de 31 iulie 1990. PREŞEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Aceasta lege a fost adoptatã de Adunarea Deputaţilor în şedinţa sa din ziua de 31 iulie 1990.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR MARŢIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgãm Legea privind reorganizarea unitãţilor economice de stat ca regii autonome şi societãţi comerciale şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial. PREŞEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
