Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
LEGE Nr. 15 din 2 aprilie 1996 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 În România statutul de refugiat se acorda, la cerere, strainului care dovedeşte ca în ţara sa de origine are temeri justificate de a fi persecutat pentru considerente de rasa, naţionalitate, religie, apartenenţa la un anumit grup social sau pentru opiniile sale politice. Prin termenul ţara de origine, în cazul unei persoane care deţine mai multe cetãţenii, se înţelege fiecare ţara al carei cetãţean este, iar în cazul unei persoane fãrã cetãţenie, ţara în care aceasta îşi are domiciliul. Strainul care obţine statutul de refugiat în România se supune legislaţiei romane şi convenţiilor internaţionale referitoare la statutul refugiatilor, la care România este parte. ART. 2 Statutul de refugiat se poate acorda din considerente umanitare şi strainului care nu îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 1 alin. 1. ART. 3 Statutul de refugiat se acorda, la cerere, şi sotiei sau, dupã caz, soţului şi copiilor minori ai refugiatilor, cu excepţia cazurilor în care aceste categorii de persoane se afla în una dintre situaţiile prevãzute la art. 4 ART. 4 Nu poate fi acordat statutul de refugiat strainului care: a) a comis o infracţiune impotriva pãcii sau omenirii ori o infracţiune în sensul convenţiilor internaţionale la care România este parte; b) a comis în România, cu intenţie, înainte sau dupã solicitarea acordãrii statutului de refugiat, o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsa cu închisoare mai mare de 3 ani, ori a savirsit, în afarã tarii, o infracţiune grava de drept comun; c) a comis fapte care sînt contrare Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite sau tratatelor şi convenţiilor internaţionale privitoare la refugiati, la care România este parte; d) are mai multe cetãţenii şi, fãrã un motiv real, bine întemeiat, nu a solicitat protecţia uneia dintre ţãrile al carei cetãţean este; e) prezintã, prin comportarea sa ori prin apartenenţa la o anumitã organizaţie sau grupare, o ameninţare pentru siguranta nationala sau ordinea publica în România. ART. 5 În perioada de conflicte armate în care România nu este angajata se poate acorda statutul de refugiat persoanelor care provin din zonele de conflict, atît cît permit posibilitãţile şi pe o perioada determinata. Guvernul stabileşte mãsurile necesare rezolvarii unor asemenea situaţii şi le supune de urgenta spre aprobare Parlamentului. CAP. 2 Procedura acordãrii statutului de refugiat ART. 6 Strainul care solicita acordarea statutului de refugiat în România se va adresa cu o cerere scrisã, motivatã, fie unei misiuni diplomatice sau unui oficiu consular al României, fie Direcţiei generale a poliţiei de frontiera, strãini, probleme de migrari şi paşapoarte sau organelor sale teritoriale. În cazul în care cererea este prezentatã la un organ al poliţiei de frontiera, strainul este autorizat sa între în România dacã poseda documente pentru trecerea frontierei şi viza necesarã, iar în lipsa acestora, dacã soseste direct din teritoriul unde viata sau libertatea sa este ameninţatã în sensul prevederilor art. 1. Termenul de depunere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat este de 10 zile de la intrarea în ţara, dar nu mai tirziu de expirarea vizei. ART. 7 În cazul strainului minor, care nu a împlinit virsta de 14 ani, formalitãţile pentru acordarea statutului de refugiat vor fi îndeplinite de cãtre reprezentantul sau legal. ART. 8 Dupã primirea cererii pentru acordarea statutului de refugiat, Direcţia generalã a poliţiei de frontiera, strãini, probleme de migrari şi paşapoarte sau organele sale teritoriale examineazã documentul prezentat de solicitant pentru trecerea frontierei şi elibereazã acestuia un act doveditor care tine loc de document temporar de identitate în România. Cererea pentru acordarea statutului de refugiat, depusa la misiunea diplomaticã sau la oficiul consular al României în strãinãtate, se trimite Direcţiei generale a poliţiei de frontiera, strãini, probleme de migrari şi paşapoarte, care elibereazã documentul temporar de identitate persoanei în cauza. Dacã solicitantul nu dispune de mijloace materiale necesare, organul la care a fost depusa cererea îi stabileşte locul de resedinta şi îi elibereazã un document în baza cãruia persoana în cauza sa poatã cãlãtori gratuit pînã la locul respectiv. În aceasta situaţie, pe durata procedurii prevãzute pentru soluţionarea cererii pentru acordarea statutului de refugiat, solicitantului i se asigura asistenta necesarã pentru întreţinere. Pentru motive justificate de interesul public, ocrotirea securitãţii naţionale, siguranţei publice, menţinerea ordinii publice, protecţia sãnãtãţii şi moralitãţii publice, protecţia drepturilor şi libertãţilor altor persoane - chiar dacã strainul are mijloacele materiale necesare pentru întreţinere -, organul teritorial al Direcţiei generale a poliţiei de frontiera, strãini, probleme de migrari şi paşapoarte, la care a fost depusa cererea, poate stabili acestuia un loc de resedinta şi poate dispune transportarea lui cu insotitor în acel loc. ART. 9 Intervievarea solicitantului şi analizarea motivelor invocate pentru acordarea statutului de refugiat sînt de competenta unei comisii numite de Guvern şi formate din reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. La lucrãrile comisiei poate asista reprezentantul în România al Inaltului Comisariat O.N.U. pentru Refugiati. Organele menţionate la art. 6 vor inainta comisiei, în termen de 10 zile, cererea pentru acordarea statutului de refugiat şi actele utile soluţionãrii cauzei. Lucrãrile de evidenta şi secretariat ale comisiei sînt asigurate de Oficiul pentru refugiati din cadrul Direcţiei generale a poliţiei de frontiera, strãini, probleme de migrari şi paşapoarte. Comisia hotãrãşte asupra admiterii sau respingerii cererii în termen de 30 de zile de la primirea acesteia. ART. 10 Strainul care solicita acordarea statutului de refugiat, pînã la soluţionarea cererii sale, are urmãtoarele obligaţii: a) sa prezinte, în scris, cererea motivatã cu datele indicate de organul la care o depune; b) sa predea documentul pentru trecerea frontierei, urmînd sa primeascã actul prevãzut la art. 8 alin. 1; c) sa rãspundã la chemãrile organelor cu atribuţii în acordarea statutului de refugiat şi sa furnizeze acestora informaţii complete şi reale cu privire la persoana şi la cererea sa; d) sa nu pãrãseascã localitatea de resedinta fãrã autorizarea organului la care a depus cererea ori a comisiei prevãzute la art. 9; e) sa se prezinte la examenele medicale ce îi sînt stabilite; f) sa aibã o conduita corecta şi civilizata şi sa respecte legile statului roman şi mãsurile dispuse de organele competente romane în materie de refugiati. Cetãţeanul strãin, solicitant al statutului de refugiat, pînã la soluţionarea cererii, are dreptul la documentul temporar de identitate, asigurarea transportului pînã la locul de resedinta şi asistenta necesarã pentru întreţinere, în condiţiile prevãzute la art. 8. ART. 11 Comisia va respinge cererea pentru acordarea statutului de refugiat, dacã solicitantul: a) nu îndeplineşte condiţiile prevãzute la art. 1 alin. 1; b) se afla în una dintre situaţiile prevãzute la art. 4; c) nu oferã, cu rea-credinţa, toate datele şi informaţiile necesare organelor romane competente în soluţionarea cererii; d) incearca sa obţinã statutul de refugiat prezentind date sau informaţii eronate; e) nu respecta obligaţiile prevãzute la art. 10; f) are acordat statutul de refugiat de cãtre o alta ţara, fata de care nu poate invoca aplicarea prevederilor art. 1 alin. 1. ART. 12 Admiterea sau respingerea cererii pentru acordarea statutului de refugiat se face prin hotãrîre motivatã, care se comunica de îndatã solicitantului. Comunicarea se face în scris. ART. 13 Hotãrîrea comisiei poate fi atacatã cu contestaţie de cãtre titularul cererii pentru acordarea statutului de refugiat, în termen de 10 zile de la comunicare. Contestaţia se judeca în procedura de urgenta de cãtre judecãtoria în raza cãreia îşi are sediul comisia sau de cãtre judecãtoria în a carei raza teritorialã îşi are resedinta contestatarul. Contestaţia se judeca în complet de doi judecãtori, cu participarea obligatorie a procurorului. Impotriva sentinţei judecãtoriei, contestatarul sau procurorul poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunţare - pentru cei prezenţi la judecata - sau de la comunicare - pentru cei lipsa. Hotãrîrea pronunţatã în recurs este definitiva şi irevocabilã. La cererea contestatarului instanta poate dispune şedinţa secreta. Contestatarul poate fi asistat sau reprezentat de avocat şi i se asigura de cãtre instanta, în mod gratuit, interpret. Procedurile prevãzute în prezenta lege sînt scutite de taxe de timbru. ART. 14 Dupã rãmînerea definitiva a hotãrîrii prin care s-a respins cererea pentru acordarea statutului de refugiat persoanei în cauza, dacã aceasta rãmîne în continuare pe teritoriul României, i se aplica dispoziţiile Legii privind regimul strãinilor în România. O noua cerere pentru acordarea statutului de refugiat poate fi depusa numai în cazul în care au dispãrut motivele care au determinat respingerea solicitãrii anterioare. CAP. 3 Drepturile şi obligaţiile refugiatilor ART. 15 Statutul de refugiat conferã beneficiarului urmãtoarele drepturi: a) sa ramina pe teritoriul României şi sa obţinã documentele corespunzãtoare pentru dovedirea identitãţii şi pentru trecerea frontierei; b) sa-şi aleagã locul de resedinta şi sa circule liber, în condiţiile stabilite de lege pentru strãini; c) sa fie angajat de persoane fizice sau juridice, sa exercite profesiuni libere, sa efectueze acte de comerţ şi alte acte juridice, în condiţiile legii; d) sa fie salarizat şi sa beneficieze de celelalte drepturi materiale ce decurg din activitãţile desfãşurate, precum şi de asigurãri sociale, în condiţiile legii; e) sa urmeze învãţãmîntul primar în condiţiile stabilite de lege pentru cetãţenii romani şi celelalte forme de învãţãmînt în aceleaşi condiţii stabilite pentru cetãţenii strãini; f) sa beneficieze de un tratament la fel de favorabil ca şi cel acordat cetãţenilor romani în ceea ce priveşte libertatea de a practica propria religie şi de instruire religioasã a copiilor sãi; g) accesul liber la instanţele de judecata şi la asistenta administrativã; h) de a nu fi expulzat sau returnat decît pentru ratiuni de siguranta nationala sau de ordine publica, iar atunci cînd se dispun aceste mãsuri, cel în cauza nu poate fi trimis în teritorii unde viata sau libertatea i-ar fi ameninţatã pe motive de rasa, religie, naţionalitate, apartenenţa la un anumit grup social sau opinii politice; i) sa primeascã, la cerere, în limitele disponibilitãţilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim pe economie, pentru o perioada de maximum 6 luni, dacã, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încã o perioada de cel mult 3 luni. ART. 16 Beneficiarul statutului de refugiat are urmãtoarele obligaţii: a) sa cunoascã şi sa respecte Constituţia României, legile şi celelalte acte normative emise de autoritãţile romane; b) sa aibã o conduita corecta şi civilizata, sa respecte mãsurile stabilite de organele competente romane în materie de refugiati şi sa rãspundã la solicitarile acestora; c) sa evite provocarea oricãror stãri conflictuale sau incidente cu populaţia, ori comiterea unor acte ce pot aduce atingere legii penale; d) sa se supunã regulilor privind regimul juridic al strãinilor, în mãsura în care legea nu dispune altfel; e) sa ramburseze ajutorul primit potrivit art. 15 lit. i), dacã a realizat venituri care permit acest lucru, fãrã a fi afectatã întreţinerea sa şi a familiei sale. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat. CAP. 4 Retragerea şi anularea statutului de refugiat ART. 17 Statutul de refugiat va fi retras strainului care se afla în una dintre urmãtoarele situaţii: a) a redobindit, prin proprie vointa, cetãţenia pierdutã sau a dobîndit o noua cetãţenie şi se bucura de protecţia tarii al carei cetãţean a devenit; b) a redobindit, prin proprie vointa, protecţia tarii sale de origine; c) s-a restabilit, prin proprie vointa, în ţara pe care a pãrãsit-o datoritã unei temeri de persecutie, conform prevederilor art. 1 alin. 1; d) poate beneficia de protecţia tarii al carei cetãţean este, deoarece motivele pentru acordarea statutului de refugiat au încetat sa existe, chiar înãuntrul termenului prevãzut de art. 22; e) nu are nici o cetãţenie şi se poate reintoarce în ţara în care are domiciliul, deoarece motivele care stau la baza acordãrii statutului de refugiat au încetat sa existe; f) a renunţat, în scris, personal sau, în cazul minorului sub 14 ani, prin reprezentantul sau legal, al acest statut; g) i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România sau i s-a acordat cetãţenia romana. ART. 18 Statutul de refugiat poate fi anulat, dacã: a) acordarea acestui statut s-a fãcut în baza unor declaraţii false ale solicitantului sau obţinute de cãtre acesta în mod fraudulos; b) dupã acordarea statutului de refugiat, strainul a savirsit una dintre faptele prevãzute la art. 4 ori s-a descoperit ca a savirsit o asemenea fapta înainte de rãmînerea definitiva a hotãrîrii prin care i s-a acordat acest statut. ART. 19 Retragerea şi anularea statutului de refugiat se dispun prin hotãrîre a comisiei prevãzute la art. 9, la propunerea Direcţiei generale a poliţiei de frontiera, strãini, probleme de migrari şi paşapoarte. Aceste mãsuri nu produc efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei fata de care au fost dispuse. ART. 20 Dispoziţiile art. 12, 13 şi 14 se aplica în mod corespunzãtor şi în situaţia retragerii sau anulãrii statutului de refugiat. ART. 21 Strainul cãruia i s-a retras sau i s-a anulat statutul de refugiat va fi tratat potrivit dispoziţiilor legale privind regimul juridic al strãinilor în România. Acesta nu va putea fi trimis în ţara în care viata ori libertatea i-ar fi pusã în pericol pentru motivele menţionate la art. 1 alin. 1. Se excepteazã de la dispoziţiile alin. 2 strainul cãruia i s-a anulat statutul de refugiat şi care, prin faptele sale, pune în pericol ori ameninta cu punerea în pericol siguranta nationala sau ordinea publica în România. CAP. 5 Dispoziţii finale ART. 22 Statutul de refugiat se acorda pe o perioada de 3 ani de la data aprobãrii cererii. Prelungirea acestui statut poate fi solicitatã, examinata şi soluţionatã în aceleaşi condiţii ca cererea iniţialã. Prelungirea se va putea acorda pentru o durata de 2 ani de la data încetãrii statutului de refugiat acordat. Strainul care, dupã încetarea statutului de refugiat, rãmîne în continuare pe teritoriul României, va fi tratat potrivit dispoziţiilor legale privind regimul juridic al strãinilor. ART. 23 Procedura de acordare a statutului de refugiat se aplica şi strãinilor care au obţinut permisiunea de şedere pe teritoriul României, pentru motivele prevãzute la art. 1 alin. 1, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 24 Statutul personal al refugiatului este reglementat de legea tarii unde îşi are domiciliul sau, în lipsa unui domiciliu, de legea tarii unde îşi are resedinta. ART. 25 Ministerul de Interne poate aproba refugiatului solicitant, în timpul şederii sale pe teritoriul României, în funcţie de gradul integrãrii sale în societate, stabilirea domiciliului în România în condiţiile Legii privind regimul strãinilor în România. ART. 26 Sumele reprezentind cheltuielile ocazionate de aplicarea art. 15 lit. i) din prezenta lege vor fi alocate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, pe baza fundamentarilor prezentate, din Fondul de rezerva bugetarã la dispoziţia Guvernului, în primul an de aplicare a prezentei legi; în continuare, fondurile necesare vor fi cuprinse în bugetul de stat. ART. 27 Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi se vor infiinta, în subordinea Ministerului de Interne, centre de primire, triere şi cazare a persoanelor solicitante a statutului de refugiat. Fondurile bãneşti necesare pentru înfiinţarea şi funcţionarea centrelor, precum şi pentru acoperirea altor cheltuieli ocazionate de procedurile acordãrii statutului de refugiat, se asigura din bugetul de stat şi vor fi alocate Ministerului de Interne. ART. 28 În vederea aplicãrii prezentei legi, Guvernul va emite o hotãrîre în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României. ART. 29 Prezenta lege intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.
Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 29 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI RADU VASILE
Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 7 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NASTASE -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
