Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997  privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 29 iulie 1997
Parlamentul României adopta prezenta lege.

ART. 1
Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecãtoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevãzute în prezenta lege, şi se taxeaza în mod diferenţiat, dupã cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevãzute de lege.
ART. 2
(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecãtoreşti, se taxeaza astfel:


a) pana la valoarea de 100.000 lei 5.000 lei;
b) între 100.000 lei şi 1.000.000 lei 5.000 lei + 10% pentru ce
depãşeşte 100.000 lei;
c) între 1.000.000 lei şi 10.000.000 lei 95.000 lei + 8% pentru ce
depãşeşte 1.000.000 lei;
d) între 10.000.000 lei şi 50.000.000 lei 815.000 lei + 6% pentru ce
depãşeşte 10.000.000 lei;
e) între 50.000.000 lei şi 100.000.000 lei 3.215.000 lei + 4% pentru ce
depãşeşte 50.000.000 lei;
f) între 100.000.000 lei şi 500.000.000 lei 5.215.000 lei + 2% pentru ce
depãşeşte 100.000.000 lei;
g) peste 500.000.000 lei 13.215.000 lei + 1% pentru ce
depãşeşte 500.000.000 lei.


(2) În cazul contestaţiei la executarea silitã, taxa se calculeazã la valoarea bunurilor a cãror urmãrire se contesta sau la valoarea debitului urmãrit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmãrite. Taxa aferentã acestei contestaţii nu poate depãşi suma de 500.000 lei, indiferent de valoarea contestatã.
(3) Valoarea la care se calculeazã taxa de timbru este cea declarata în acţiune sau în cerere. Dacã aceasta valoare este contestatã sau apreciatã de instanta ca derizorie, evaluarea se va face potrivit normelor metodologice prevãzute la art. 28 alin. (2) din prezenta lege.
ART. 3
Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxeaza astfel:
a) cereri pentru constatarea existenţei sau neexistentei unui drept, fãcute în cadrul art. 111 din Codul de procedura civilã 50.000 lei;
b) cereri care privesc dreptul de folosinta a locuinţelor sau a unor încãperi, nelegate de plata anumitor sume de bani, precum şi cereri de ordonanta preşedinţialã al cãror obiect nu este evaluabil în bani 25.000 lei;
c) cereri pentru stabilirea calitãţii de moştenitor, a masei succesorale, cereri de raport, cereri de reducţiune a liberalitãţilor şi cereri de partaj 50.000 lei.
Separat de aceasta taxa, dacã pãrţile contesta bunurile de împãrţit, valoarea acestora sau drepturile ori mãrimea drepturilor coproprietarilor în cadrul cererilor de mai sus, taxa judiciarã de timbru se datoreazã de titularul cererii la valoarea contestatã;
d) cereri de recuzare în materie civilã 10.000 lei;
e) cereri de suspendare a executãrii silite, inclusiv a executãrii vremelnice, precum şi cereri în legatura cu mãsurile asiguratorii 25.000 lei;
f) cereri de perimare şi cereri pentru eliberarea ordonanţei de adjudecare 25.000 lei;
g) contestaţii în anulare 25.000 lei;
h) cereri de revizuire 25.000 lei;
i) acţiuni în granituire, în cazul în care nu cuprind şi revendicarea unei porţiuni de teren 50.000 lei.
În ipoteza în care se revendica şi o porţiune de teren, se va adauga şi taxa corespunzãtoare valorii suprafeţei revendicate;
j) acţiuni posesorii şi cereri care au ca obiect servituţi 50.000 lei;
k) cereri de strãmutare în materie civilã 10.000 lei;
l) cereri pentru investirea cu formula executorie a hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate în ţara sau în alte tari şi a oricãror alte hotãrâri sau înscrisuri prevãzute de lege, care nu sunt executorii potrivit legii 10.000 lei;
m) cereri introduse de cei vãtãmaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritãţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege:
- cererea pentru anularea actului sau, dupã caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, unei adeverinte sau oricãrui alt înscris 10.000 lei;
- cerere cu caracter patrimonial, prin care se solicita şi repararea pagubelor suferite - 10% din valoarea pretinsa, dar nu mai mult de 100.000 lei;
n) cereri pentru refacerea înscrisurilor şi a hotãrârilor dispãrute, precum şi cereri de repunere în termen 10.000 lei;
o) cereri pentru încuviinţarea executãrii silite 25.000 lei;
p) cereri privind instituirea de mãsuri asiguratorii asupra navelor şi aeronavelor 1.000.000 lei;
r) cereri de asistenta judiciarã, formulate de autoritãţile strãine, dacã prin convenţii internaţionale sau pe baza de reciprocitate nu s-a stabilit ca asistenta judiciarã internationala se efectueazã gratuit:
- înmânarea de acte judiciare sau extrajudiciare 100.000 lei;
- efectuarea de comisii rogatorii 200.000 lei;
s) cereri de înfiinţare a popririi 25.000 lei;
s,) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecãrii se datoreazã pãrţilor - 50% din taxa judiciarã de timbru pentru cererea sau acţiunea a carei judecare a fost suspendatã;
t) cereri pentru eliberarea de cãtre instanţele judecãtoreşti de copii de pe hotãrârile judecãtoreşti, cu menţiunea ca sunt definitive sau irevocabile 5.000 lei;
t,) cereri pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie în parte 2.000 lei/pagina;
u) notificãrile şi somatiile comunicate prin executorii judecãtoreşti, de fiecare comunicare 10.000 lei;
v) cereri adresate Ministerului Justiţiei pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri, destinate a fi utilizate în strãinãtate 2.000 lei;
x) cereri adresate Ministerului Justiţiei pentru autorizarea traducatorilor şi interpretilor 50.000 lei.
ART. 4
Cererile pentru acordarea personalitãţii juridice, pentru autorizarea functionarii şi pentru înregistrarea unor persoane juridice se taxeaza dupã cum urmeazã:
a) cereri pentru înregistrarea partidelor politice 100.000 lei;
b) cereri pentru acordarea personalitãţii juridice asociaţiilor fãrã scop lucrativ, fundaţiilor, uniunilor şi federaţiilor de persoane juridice fãrã scop lucrativ, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora 50.000 lei.
ART. 5
Cererile formulate în domeniul drepturilor de autor şi de inventator se taxeaza dupã cum urmeazã:
a) cereri pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a celor conexe, pentru constatarea încãlcãrii acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de arta, precum şi pentru luarea de mãsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora 100.000 lei;
b) cereri pentru recunoaşterea calitãţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor nãscute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenta, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului 100.000 lei.
ART. 6
Cererile neevaluabile în bani, în materie comercialã, se taxeaza dupã cum urmeazã:
a) cereri pentru înregistrarea sau autorizarea societãţilor comerciale, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora, cereri pentru excluderea unui asociat, precum şi cereri de dizolvare şi lichidare a unei societãţi comerciale 100.000 lei;
b) cereri pentru lichidarea poziţiei dominante a unui agent economic 100.000 lei;
c) acţiuni, cereri şi contestaţii introduse în temeiul <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii şi lichidãrii judiciare 100.000 lei;
d) cereri pentru contestarea devizului lucrãrilor reglementate de <>art. 67 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic) 50.000 lei.
ART. 7
Taxele judiciare de timbru pentru unele acţiuni şi cereri referitoare la raporturile de familie sunt urmãtoarele:
a) pentru cererea de divorţ intemeiata pe art. 38 alin. 1 şi 2 din Codul familiei 100.000 lei;
b) pentru cererea de divorţ intemeiata pe art. 38 alin. 3 din Codul familiei, precum şi în cazul în care reclamantul nu realizeazã venituri sau acestea sunt inferioare salariului minim brut pe ţara 20.000 lei;
c) pentru cererile de stabilire a locuinţei minorilor, formulate potrivit art. 100 alin. 3 din Codul familiei, pentru cererea de încredinţare a copiilor minori, introdusã separat de acţiunea de divorţ, pentru cererile de reincredintare a copiilor minori ulterior divorţului, pentru acţiunea introdusã de un pãrinte care a recunoscut unul sau mai mulţi copii, în scopul purtãrii numelui sau, precum şi pentru cererile de încredinţare a copiilor minori din afarã cãsãtoriei, formulate potrivit art. 65 din Codul familiei 15.000 lei.
ART. 8
Cererile formulate potrivit Legii notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 se taxeaza dupã cum urmeazã:
a) cereri pentru soluţionarea conflictelor de competenta dintre birourile notarilor publici 20.000 lei;
b) plângeri impotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial 20.000 lei;
c) cereri pentru supralegalizarea semnãturii şi a sigiliului notarului public de cãtre Ministerul Justiţiei 10.000 lei.
ART. 9
(1) Transcrierea sau, dupã caz, întabularea în registrele de publicitate a instrainarilor de imobile, pe baza de acte sub semnatura privatã, şi a ordonanţelor de adjudecare se taxeaza în funcţie de valoarea declarata de pãrţi în act, dar nu mai puţin decât valoarea terenurilor şi construcţiilor, avutã în vedere la stabilirea impozitelor, astfel:


a) pana la 1.000.000 lei 4%, dar nu mai puţin de 10.000 lei;
b) de la 1.000.000 lei la 40.000 lei + 3% pentru suma care depãşeşte
5.000.000 lei 1.000.000 lei;
c) de la 5.000.000 lei la 160.000 lei + 2% pentru suma care depãşeşte
10.000.000 lei 5.000.000 lei;
d) de la 10.000.000 lei la 260.000 lei + 1,5% pentru suma care depãşeşte
15.000.000 lei 10.000.000 lei;
e) peste 15.000.000 lei 335.000 lei + 1% pentru suma care depãşeşte
15.000.000 lei;


(2) Transcrierea, respectiv întabularea dreptului de proprietate asupra activelor imobiliare, definite potrivit legii, vândute de cãtre societãţile comerciale cu capital de stat, precum şi de fostele cooperative agricole de producţie cu ocazia lichidãrii acestora, se taxeaza cu 0,02% din preţul activului dobândit.
(3) În cazul actelor autentificate de notarii publici, pentru care s-a perceput taxa de autentificare potrivit legii, nu se mai percepe şi taxa de transcriere sau, dupã caz, de înscriere în registrele de publicitate.
(4) Înscrierea drepturilor reale de garanţie (gaj, ipoteca, privilegii, fidejusiuni reale) se taxeaza cu 1,5% la cuantumul din creanta garantat, dar nu mai mult de 100.000 lei. Înscrierea mai multor garanţii pentru acelaşi credit nu poate depãşi taxa maxima prevãzutã mai sus.
(5) Orice alte transcrieri, înscrieri sau notari în registrele de publicitate a situaţiei juridice a imobilelor, inclusiv radierea drepturilor reale de garanţie se taxeaza cu 10.000 lei.
(6) Acţiunile şi cererile prevãzute de <>Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cãrţile funciare şi de <>Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996 , altele decât cererile de efectuare a operaţiunilor de publicitate, se taxeaza cu 20.000 lei.
ART. 10
Cererile reconventionale, cererile de intervenţie şi de chemare în garanţie se taxeaza dupã regulile aplicabile cererii sau acţiunii principale.
ART. 11
(1) Cererile pentru exercitarea cãilor ordinare de atac impotriva hotãrârilor judecãtoreşti se taxeaza cu 50% din:
- taxa datoratã pentru cererea sau acţiunea neevaluabila în bani, soluţionatã de prima instanta;
- taxa datoratã la suma contestatã, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani.
(2) Se timbreazã cu 10.000 lei cererile pentru exercitarea cãilor ordinare de atac impotriva urmãtoarelor hotãrâri judecãtoreşti:
- încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în acţiunea de partaj;
- încheierea de suspendare a judecãrii cauzei;
- hotãrârile de declinare a competentei şi de dezinvestire;
- hotãrârile de anulare a cererii, ca netimbrata sau nesemnata;
- hotãrârile prin care s-a respins cererea, ca prematura, inadmisibila, prescrisã sau pentru autoritate de lucru judecat.
ART. 12
Cererile în vederea declarãrii recursului în anulare în cauze civile, adresate Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, se taxeaza cu 20.000 lei.
ART. 13
Toate celelalte acţiuni şi cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se timbreazã cu 20.000 lei.
ART. 14
Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, taxa judiciarã de timbru se datoreazã pentru fiecare capãt de cerere în parte, dupã natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
ART. 15
Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cãilor de atac, referitoare la:
a) încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de munca, orice drepturi ce decurg din raporturi de munca, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de munca şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de munca, precum şi executarea hotãrârilor pronunţate în aceste litigii;
b) plata muncii membrilor cooperativelor de producţie mestesugareasca, de producţie mixtã agricolã-mestesugareasca, de invalizi şi de prestãri de servicii;
c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere;
d) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevãzute prin sistemele de asigurãri sociale;
e) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesionalã şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor handicapate şi a altor forme de protecţie socialã prevãzute de lege;
f) restituirea de cãtre persoanele fizice şi juridice care folosesc personal salariat a sumelor acordate de organul de asigurare cu titlu de pensii şi ajutoare sociale celor accidentati în munca;
g) stabilirea şi acordarea despãgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei mãsuri preventive pe nedrept;
h) adopţie, constatarea abandonului, ocrotirea minorilor, tutela, curatela, interdicţie judecãtoreascã, asistenta bolnavilor psihic periculosi, precum şi la exercitarea de cãtre autoritatea tutelara a atribuţiilor ce îi revin;
i) sancţionarea contravenientilor;
j) protecţia consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant impotriva agenţilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;
k) stabilirea drepturilor persoanelor fizice actionare la societãţile comerciale agricole pe acţiuni;
l) valorificarea drepturilor Societãţii Naţionale de Cruce Roşie;
m) amenzile de orice fel;
n) exercitarea drepturilor electorale;
o) cauzele penale, inclusiv despãgubirile civile, materiale şi morale, decurgând din acestea;
p) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedura pentru care se prevãd, prin legi speciale, scutiri de taxa judiciarã de timbru;
r) cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora pentru restituirea imobilelor preluate abuziv de stat sau de alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
ART. 16
Sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru şi contestaţiile introduse la curtea de apel impotriva hotãrârilor comisiilor constituite în temeiul <>art. 20 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
ART. 17
Sunt, de asemenea, scutite de taxa judiciarã de timbru cererile şi acţiunile, inclusiv cãile de atac formulate, potrivit legii, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, când au ca obiect venituri publice.
ART. 18
(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de cãtre instanta de judecata, Ministerul Justiţiei sau, dupã caz, de cãtre Parchetul de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie.
(2) Impotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face contestaţie potrivit dispoziţiilor aplicabile în materie fiscalã.
(3) Taxa judiciarã de timbru pentru contestaţie este de 2% calculat la suma contestatã, dacã, prin legi speciale, nu se prevede altfel. În situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei, taxa judiciarã de timbru se constituie proporţional cu reducerea sumei contestate.
ART. 19
Taxele judiciare de timbru se plãtesc în numerar la unitãţile Casei de Economii şi Consemnaţiuni sau prin ordin de plata, precum şi prin aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile pentru taxele de pana la 30.000 lei.
ART. 20
(1) Taxele judiciare de timbru se plãtesc anticipat.
(2) Dacã taxa judiciarã de timbru nu a fost plãtitã în cuantumul legal, în momentul înregistrãrii acţiunii sau cererii, ori dacã, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune în vedere petentului sa achite suma datoratã pana la primul termen de judecata. În cazul când se micşoreazã valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, dupã ce a fost înregistratã, taxa judiciarã de timbru se percepe la valoarea iniţialã, fãrã a se tine seama de reducerea ulterioara.
(3) Neîndeplinirea obligaţiei de plata pana la termenul stabilit se sancţioneazã cu anularea acţiunii sau a cererii.
(4) Dacã în momentul înregistrãrii sale acţiunea sau cererea a fost taxatã corespunzãtor obiectului sau iniţial, dar a fost modificatã ulterior, ea nu va putea fi anulatã integral, ci va trebui soluţionatã, în limitele în care taxa judiciarã de timbru s-a plãtit în mod legal.
(5) În situaţia în care instanta judecãtoreascã investitã cu soluţionarea unei cai de atac constata ca în fazele procesuale anterioare taxa judiciarã de timbru nu a fost plãtitã în cuantumul legal, va dispune darea în debit la organele financiare.
ART. 21
(1) Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri, reduceri, eşalonãri sau amânãri pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.
(2) Acţiunile şi cererile persoanelor care s-au adresat Ministerului Finanţelor pentru obţinerea facilitãţilor prevãzute la alin. (1) se vor inregistra la instanta sau la parchet, într-o evidenta separatã, pentru conservarea drepturilor ce s-ar putea pierde prin trecerea timpului, dar nu li se va da curs pana când cei în cauza nu vor prezenta fie dovada obţinerii facilitãţilor, fie dovada plãţii taxei judiciare de timbru datorate.
ART. 22
Ministerul Finanţelor este abilitat sa controleze modul în care se asigura respectarea prevederilor prezentei legi privind stabilirea şi plata taxei judiciare de timbru.
ART. 23
(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petitionarului, în urmãtoarele cauze:
a) când taxa plãtitã nu era datoratã;
b) când s-a plãtit mai mult decât cuantumul legal;
c) când acţiunea sau cererea rãmâne fãrã obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;
d) când, în procesul de divorţ, pãrţile au renunţat la judecata ori s-au împãcat;
e) când contestaţia la executare a fost admisã, iar hotãrârea a rãmas irevocabilã.
(2) În cazul prevãzut la lit. d), se restituie jumãtate din taxa plãtitã, iar în cazul prevãzut la lit. e), taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei.
(3) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data naşterii sale.
(4) Cererea de restituire se adreseazã instanţei judecãtoreşti sau, dupã caz, parchetului la care s-a introdus acţiunea sau cererea.
ART. 24
(1) Taxele judiciare de timbru plãtite prin aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile nu se restituie.
(2) De asemenea, nu se restituie taxele judiciare de timbru plãtite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate.
ART. 25
(1) Sumele realizate din încasarea taxelor prevãzute de prezenta lege constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei într-o cota de 85%, de 10% în cel al Curţii Supreme de Justiţie şi de 5% în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public.
(2) Disponibilitãţile de la finele anului se vor reporta în anul urmãtor, pentru a fi cheltuite cu aceeaşi destinaţie.
(3) Veniturile realizate din taxele judiciare de timbru se vor folosi pentru buna funcţionare a instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor, a Ministerului Justiţiei, precum şi pentru completarea fondului cheltuielilor de personal pentru magistraţi, asimilaţii acestora şi personalul auxiliar, potrivit cu normele emise de Ministerul Justiţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor.
ART. 26
(1) Sumele provenind din taxele judiciare de timbru plãtite pentru activitatea notarialã, impozitele încasate din onorariile avocaţilor şi ale notarilor publici constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, al Curţii Supreme de Justiţie şi al Ministerului Public, în procentele prevãzute la art. 25 alin. (1).
(2) Art. 25 alin. (2) şi (3) se aplica în mod corespunzãtor şi acestor categorii de venituri.
ART. 27
Ministerul Finanţelor va crea un cont bugetar separat pentru încasarea veniturilor prevãzute la art. 25 şi 26 din prezenta lege, pe care îl va comunica Ministerului Justiţiei, Curţii Supreme de Justiţie, Parchetului de pe lângã Curtea Suprema de Justiţie, Uniunii Avocaţilor din România, Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, Casei de Economii şi Consemnaţiuni, precum şi tuturor bãncilor.
ART. 28
(1) Guvernul este împuternicit ca, în funcţie de rata inflaţiei, sa actualizeze periodic taxele judiciare de timbru prevãzute de prezenta lege.
(2) Pentru aplicarea prezentei legi, Ministerul Justiţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor, va elabora norme metodologice în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 29
Taxele judiciare de timbru, achitate sau transmise spre încasare înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, rãmân valabile în situaţia în care eliberarea actului sau prestarea serviciului taxabil are loc dupã aceasta data.
ART. 30
(1) Prezenta lege intra în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abroga:
- art. 1 lit. a), art. 3 lit. a), b), c), f), h), i), j) şi k), art. 3 lit. e) şi g), art. 9, art. 12 şi 13 (numai în ce priveşte acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cãilor de atac la instanţele judecãtoreşti), precum şi art. 6 alin. 2 (modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 4/1996) din <>Decretul nr. 199/1955 asupra taxelor de timbru;
- art. 1-8 şi <>art. 14-16 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.295/1990 privind taxele de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecãtoreşti, precum şi asupra actelor de notariat şi serviciilor prestate de acestea, cu modificãrile ulterioare;
- <>art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 ;
- <>art. 61 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie;
- cap. I din anexa nr. 2 la <>Ordonanta Guvernului nr. 10/1993 privind actualizarea, în funcţie de rata inflaţiei, a unor taxe stabilite în sume fixe pentru serviciile prestate în favoarea unor persoane fizice şi juridice, aprobatã prin Legea nr. 102/1994;
- <>art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 37/1995 privind stabilirea taxelor de timbru pentru activitatea notarialã, aprobatã şi modificatã prin Legea nr. 105/1995;
- <>art. 150 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;
- <>art. 5 lit. c) din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancarã pe acţiuni;
- <>art. 26 lit. c) din Hotãrârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului Casei de Economii şi Consemnaţiuni;
- <>art. 69 alin. (2) din Legea locuinţei nr. 114/1996 ;
- orice alte dispoziţii contrare.

Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 1 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016