Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: LEGE nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apararii nationale a Republicii Socialiste Romania Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

LEGE nr. 14 din 28 decembrie 1972 privind organizarea apararii nationale a Republicii Socialiste Romania

EMITENT: MAREA ADUNARE NATIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL Nr. 160 DIN 29/12/72
Comenteaza legea
CAP. 1
ART. 1
Republica Socialistã România este stat socialist suveran, independent şi unitar - în care intreaga putere aparţine poporului - iar teritoriul sau este inalienabil şi indivizibil.
Este interzisã acceptarea sau recunoaşterea vreunei acţiuni a unui stat strãin sau a orcarei situaţii - indiferent de natura sa, inclusiv capitularea generalã, ocuparea teritoriului naţional - care în timp de pace sau de rãzboi ar aduce vreo atingere suveranitãţii, independentei naţionale şi integritãţii teritoriale a Republicii Socialiste România sau care ar slabi în orice fel capacitatea de apãrare.
Orice asemenea act de acceptare sau recunoaştere este nul şi neavenit, ca fiind contrar orinduirii de stat şi intereselor supreme ale naţiunii noastre socialiste.
ART. 2
Apãrarea patriei, a suveranitãţii şi independentei naţionale, a unitãţii şi integritãţii sale teritoriale, în cazul unei agresiuni armate sau a unei acţiuni îndreptate impotriva cuceririlor revoluţionare ale oamenilor muncii din Republica Socialistã România, este o datorie sfinta a fiecãrui cetãţean roman, bãrbat sau femeie, indiferent de naţionalitate.
ART. 3
Organizarea apãrãrii naţionale a Republicii Socialiste România are la baza conceptia fundamentalã a sistemului de apãrare elaborata de Consiliul Apãrãrii şi asigura realizarea în timp de pace a tuturor mãsurilor necesare pentru ridicarea continua a capacitãţii de apãrare a statului.
Organizarea apãrãrii naţionale are drept scop sa asigure condiţiile necesare ducerii luptei pe tot teritoriul patriei, valorificind întregul potenţial uman şi economic şi subordonindu-l efortului de apãrare a tarii în caz de rãzboi.
La elaborarea conceptiei fundamentale a sistemului de apãrare, precum şi la ducerea acţiunilor de lupta impotriva agresorului, se vor respecta prevederile înţelegerilor internaţionale la care Republica Socialistã România este parte referitoare la legile şi obiceiurile rãzboiului.
ART. 4
Organizarea apãrãrii naţionale a Republicii Socialiste România priveşte:
- pregãtirea populaţiei pentru apãrare;
- pregãtirea teritoriului pentru apãrare;
- pregãtirea economiei naţionale pentru apãrare.
ART. 5
Organele supreme ale puterii de stat şi organele centrale ale administraţiei de stat, consiliile populare şi comitetele lor executive, precum şi celelalte organizaţii socialiste au obligaţia de a lua din timp de pace toate mãsurile necesare pentru întãrirea capacitãţii de apãrare a tarii.
CAP. 2
ART. 6
În conformitate cu prevederile constituţionale, Marea Adunare Nationala, iar în intervalul dintre sesiunile acesteia, în caz de urgenta, Consiliul de Stat, proclama în interesul apãrãrii tarii, a ordinii publice sau a securitãţii statului, starea de necesitate în unele localitãţi sau pe întreg teritoriul tarii, declara mobilizarea parţialã sau generalã ori starea de rãzboi. Starea de rãzboi poate fi declarata numai în cazul unei agresiuni armate impotriva Republicii Socialiste România sau impotriva unui alt stat fata de care Republica Socialistã România are obligaţii de apãrare mutuala armate prin tratate internaţionale, dacã s-a produs situaţia pentru care obligaţia de declarare a stãrii de rãzboi este statornicitã.
ART. 7
Tratativele privind suspendarea totalã a ostilitãţilor pe timp determinat pentru încheierea armistitiului general ori local, încetarea stãrii de rãzboi ori încheierea tratatului de pace, pot fi duse numai cu aprobarea Marii Adunãri Naţionale iar în intervalul dintre sesiunile acesteia, a Consiliului de Stat, la propunerea Consiliului Apãrãrii R.S.R., de cãtre persoanele împuternicite de acestea.
Tratatele pentru suspendarea ostilitãţilor pe un anumit sector al frontului şi pentru o durata limitatã pot fi duse de comandantii locali din împuternicirea comandantului suprem al forţelor armate.
ART. 8
Consiliul Apãrãrii al R.S.R. are sarcina de a examina, coordona şi soluţiona principalele probleme în domeniul apãrãrii tarii şi asigurãrii securitãţii statului, atît în timp de pace cît şi în timp de rãzboi. În acest scop:
a) stabileşte conceptia fundamentalã a sistemului de apãrare a R.S.R.;
b) aproba mãsurile privind organizarea generalã şi pregãtirea forţelor armate şi a garzilor patriotice;
c) aproba planurile de mobilizare şi întrebuinţare în rãzboi a forţelor armate şi a garzilor patriotice;
d) aproba mãsurile referitoare la dislocarea şi redislocarea trupelor pe teritoriul tarii;
e) adopta mãsurile principale privind pregãtirea operativã a teritoriului tarii;
f) aproba şi urmãreşte realizarea planurilor referitoare la asigurarea mijloacelor materiale necesare pentru apãrarea şi securitatea tarii, precum şi a planului de mobilizare a economiei naţionale elaborat de Consiliul de Miniştri;
g) stabileşte mãsurile principale privind organizarea materialã a apãrãrii locale antiaeriene; aproba planul de dispersare şi evacuare a populaţiei;
h) asculta rapoarte ale ministerului apãrãrii naţionale, ministerul de interne şi şeful de stat major al garzilor patriotice de la Comitetul Central al P.C.R., precum şi ale administraţiei de stat, referitoare la apãrarea şi securitatea statului;
i) examineazã şi propune M.A.N., respectiv Consiliului de Stat, proclamarea stãrii de necesitate, mobilizarea parţialã sau generalã, precum şi declararea stãrii de rãzboi;
j) în caz de atac armat prin surprindere, ia de îndatã toate mãsurile necesare pentru respingerea atacului şi apãrarea tarii;
k) în timp de rãzboi, conduce operaţiunile de lupta şi de mobilizare a întregului potenţial uman şi material al tarii;
Consiliul Apãrãrii poate îndeplini şi alte atribuţii privind apãrarea şi securitatea tarii.
Preşedintele Consiliului Apãrãrii este comandantul suprem al forţelor armate ale R.S.R.
Hotãrîrile Consiliului Apãrãrii sînt obligatorii pentru toate organele la care ele se referã.
Consiliul Apãrãrii rãspunde pentru intreaga sa activitate în fata C.C. al P.C.R. - organul politic conducãtor - şi în fata M.A.N. - organul suprem al puterii de stat în R.S.R.; în intervalul dintre sesiunile M.A.N., Consiliul Apãrãrii rãspunde şi fata de Consiliul de Stat.
Organizarea şi funcţionarea Consiliului Apãrãrii se realizeazã potrivit legii.
ART. 9
Consiliul de Miniştri organizeazã aplicarea mãsurilor generale privind apãrarea tarii, potrivit hotãrîrilor Consiliului Apãrãrii R.S.R., în care scop:
a) conduce, coordoneazã şi controleazã activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, în legatura cu realizarea sarcinilor privind asigurarea capacitãţii de apãrare a tarii;
b) elaboreazã din timp de pace proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi proiectul bugetului de stat, pentru primul an de rãzboi;
c) stabileşte mãsurile pentru realizarea producţiei de bunuri materiale necesare populaţiei în timp de rãzboi, precum şi a producţiei de interes deosebit pentru nevoile de apãrare;
d) ia mãsuri pentru asigurarea mijloacelor financiare necesare;
e) ia mãsuri, potrivit hotãrîrilor Consiliului Apãrãrii, pentru organizarea generalã a forţelor armate şi fixarea contingentelor anuale de cetãţeni care urmeazã sa fie chemaţi la îndeplinirea serviciului militar;
f) ia mãsuri din timp de pace pentru constituirea rezervelor materiale necesare pe timp de rãzboi, atît pentru nevoile apãrãrii cît şi ale populaţiei.
ART. 10
Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne infaptuiesc, potrivit legii, politica partidului şi statului în domeniul apãrãrii tarii, a ordinii publice şi a securitãţii statului, fiecare în domeniul sau de activitate; participa împreunã cu celelalte ministere şi organe centrale ale administraţiei de stat, cu comitetele executive ale consiliilor populare şi cu orice alte organizaţii socialiste, la pregãtirea populaţiei, teritoriului şi economiei, pentru apãrare.
În acest scop, Ministerul Apãrãrii Naţionale:
a) analizeazã nevoile de apãrare a tarii şi propune Consiliului Apãrãrii mãsurile privind ridicarea continua a capacitãţii ei de apãrare, îmbunãtãţirea organizãrii, inzestrarii şi pregãtirii armatei, dislocarea şi redislocarea trupelor, pregãtirea operativã a teritoriului, precum şi proiectul planului de întrebuinţare a armatei în caz de rãzboi:
b) asigura pregãtirea militarã a tuturor cetãţenilor romani, organizeazã, conduce şi indruma pregãtirea operativã, de lupta, politica şi tehnica în armata;
c) organizeazã şi asigura pregãtirea în probleme de apãrare a patriei, a activistilor de partid şi de stat cu funcţii de conducere în organele centrale şi locale de partid, de stat şi obşteşti;
d) asigura organizarea şi desfãşurarea muncii politico-educative a militarilor în vederea cunoaşterii şi infaptuirii politicii marxist-leniniste a P.C.R., educãrii lor în spiritul patriotismului socialist şi al internationalismului proletar, al dragostei netarmurite fata de patrie, popor şi partid, al hotãrîrii de a apara cuceririle revoluţionare, hotarele patriei, independenta, suveranitatea sa nationala şi pacea;
e) asigura armamentul, munitia, tehnica de lupta şi alte materiale necesare garzilor patriotice şi activitãţii de pregãtire a tineretului pentru apãrarea patriei;
f) înfãptuieşte sarcinile ce-i revin potrivit prevederilor legale cu privire la organizarea şi funcţionarea apãrãrii locale antiaeriene în R.S.R.;
g) sprijinã activitatea celorlalte ministere şi altor organe centrale ale administraţiei de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare şi a altor organizaţii socialiste, privitoare la pregãtirea teritoriului potrivit intereselor apãrãrii tarii şi controleazã modul în care acestea îşi duc la îndeplinire sarcinile ce le revin;
h) urmãreşte, indruma şi controleazã pregãtirea de mobilizare a ministerelor, celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare şi a altor organizaţii socialiste, în vederea nevoilor de apãrare a tarii.
ART. 11
Comitetul de Stat al Planificarii, împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, elaboreazã propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de rãzboi.
La elaborarea şi aplicarea planului de mobilizare a economiei naţionale, Comitetul de Stat al Planificarii îndeplineşte aceleaşi atribuţii ce-i revin prin lege cu privire la planurile de stat curente şi de perspectiva.
Împreunã cu titularii de plan, Comitetul de Stat al Planificarii propune realizarea, prin planurile de stat curente şi de perspectiva, a mãsurilor privind pregãtirea de mobilizare a economiei şi teritoriului.
ART. 12
Ministerul Finanţelor, pe baza proiectului planului de mobilizare a economiei naţionale, elaboreazã propuneri pentru proiectul planului financiar centralizat şi proiectul bugetului de stat, pentru primul an de rãzboi.
Ministerul Finanţelor, în colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii, propune mãsuri pentru acoperirea financiarã a planului de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de rãzboi.
ART. 13
Ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat şi organizaţiile centrale cooperatiste iau mãsuri din timp de pace, fiecare în domeniul sau de activitate, pentru pregãtirea de mobilizare a economiei şi a teritoriului în vederea satisfacerii nevoilor de apãrare şi asigurarea desfãşurãrii normale a activitãţilor economice, sociale şi politice pe timp de rãzboi.
Ministerul Educaţiei şi Învãţãmîntului împreunã cu Ministerul Sãnãtãţii vor introduce în programul de învãţãmînt al facultãţilor de medicina, al şcolilor de asistenţi medicali şi şcolilor de surori medicale cicluri de lecţii privind medicina în campanie.
Pentru elaborarea materialului didactic, Ministerul Apãrãrii Naţionale va acorda asistenta tehnica necesarã.
Organele de conducere colectivã ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi ale organizaţiilor centrale cooperatiste, vor analiza, ori de cîte ori este nevoie, modul în care au fost îndeplinite, de cãtre aceste organe şi organizaţii centrale şi unitatiile subordonate lor, sarcinile pentru apãrare.
Miniştrii sau conducãtorii celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat şi cooperatiste vor desemna pe unul dintre adjunctii lor sa se ocupe nemijlocit de rezolvarea tuturor problemelor de apãrare în cadrul organelor centrale respective sau al unitãţilor subordonate, care va tine legatura directa cu Ministerul Apãrãrii Naţionale - Marele stat major.
Miniştrii, conducãtorii celorlalte organe ale administraţiei de stat şi cooperatiste, precum şi conducãtorii oricãror organizaţii socialiste rãspund, fiecare în domeniul sau de activitate, de realizarea sarcinilor de apãrare luind în acest scop toate mãsurile ce se impun; prezintã Consiliului Apãrãrii, ori de cîte ori li se cere, rapoarte privind stadiul pregãtirii populaţiei, teritoriului şi economiei naţionale pentru apãrare.
ART. 14
Consiliile populare judeţene, municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale, precum şi comitetele lor executive, iau mãsuri în unitãţile administrativ-teritoriale în care au fost alese aceste consilii populare, pentru pregãtirea de subordonare şi a teritoriului, precum şi pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei naţionale.
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti întocmesc, ţin la curent şi pun la dispoziţia centrelor militare monografia economicã militarã a unitãţilor administrativ-teritoriale respective.
ART. 15
În vederea coordonãrii şi realizãrii mãsurilor de apãrare pe plan local, la judeţe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti, oraşe şi comune, funcţioneazã consilii locale de apãrare, organe deliberative, care au sarcina de a soluţiona problemele de apãrare atît în timp de pace, cît şi în timp de rãzboi.
ART. 16
Consiliul judeţean de apãrare şi cel al municipiului Bucureşti este format din:
Preşedinte: - primul secretar al comitetului judeţean de partid şi

preşedinte al comitetului executiv al consiliului popular

judeţean respectiv al municipiului Bucureşti.

Membrii: - primul vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului

popular;

- secretarul comitetului executiv al consiliului popular;

- primul secretar al comitetului judeţean, respectiv al

municipiului Bucureşti, al U.T.C.;

- comandantul militar al garnizoanei sau al unei unitãţi

militare, desemnat de Ministerul Apãrãrii Naţionale;

- comandantul centrului militar, care este şi secretarul

consiliului local de apãrare;

- şeful inspectoratului judeţean, respectiv al municipiului

Bucureşti, al Ministerului de Interne;

- şeful de stat major al garzilor patriotice;

- şeful de stat major al apãrãrii locale antiaeriene;

- comandantul grupului de pompieri;

- şefii direcţiilor judeţene, respectiv ale municipiului

Bucureşti, sanitare, PTTR şi directorii sau împuterniciţii

regionalelor de cale ferate, ai întreprinderilor de

transporturi auto şi, dupã caz, ai celor aeriene şi navale;

- şeful serviciului I al consiliului popular judeţean,

respectiv al municipiului Bucureşti.

Consiliile judeţene de apãrare şi cel al municipiului Bucureşti sînt subordonate şi rãspund pentru intreaga lor activitate fata de comandantul suprem al forţelor armate, Consiliul Apãrãrii al R.S.R., iar pe plan local, fata de comitetul judeţean de partid, consiliul popular judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
ART. 17
Consiliul municipal, de sector al municipiului Bucureşti, orasenesc şi comunal de apãrare este format din:
Preşedinte: - primul secretar sau, acolo unde nu exista aceasta funcţie,

secretarul comitetului municipal, de sector al municipiului

Bucureşti, orasenesc sau municipal de partid.

Membri: - primarul, sau cînd acesta este şi secretar al comitetului de

partid, primul vicepreşedinte ori unul dintre

vicepreşedinţii comitetului executiv al consiliului popular,

acolo unde nu exista funcţie de prim-vicepreşedinte;

- secretarul comitetului executiv al consiliului popular, care

este şi secretarul consiliului local de apãrare;

- primul secretar sau, acolo unde nu exista aceasta funcţie,

secretarul comitetului U.T.C., municipal, de sector al

municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal;

- comandantul militar al garnizoanei sau al unei unitãţi

militare acolo unde nu exista astfel de unitãţi, desemnat de

Ministerul Apãrãrii Naţionale ;

- şeful organului local al Ministerului de Interne;

- şeful de stat major al garzilor patriotice;

- şeful de stat major al apãrãrii locale antiaeriene, acolo

unde exista.

La sectoarele municipiului Bucureşti şi la municipiile în care funcţioneazã centre militare, din consiliul local de apãrare face parte şi comandantul centrului militar, care este şi secretar al consiliului de apãrare.
Consiliile locale de apãrare prevãzute la acest articol se subordoneazã consiliului judeţean de apãrare, respectiv al municipiului Bucureşti, şi rãspund pentru intreaga lor activitate în fata comitetului municipal, de sector al municipiului Bucureşti, orasenesc sau comunal de partid, precum şi în fata consiliilor populare corespunzãtoare.
ART. 18
Consiliile locale de apãrare care funcţioneazã la judeţe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti, oraşe sau comune, pe timp de pace sau rãzboi au urmãtoarele atribuţii principale:
a) asigura îndeplinirea hotãrîrilor C.C. al PCR, ale M.A.N. şi ale Consiliului Apãrãrii, a ordinii şi dispoziţiilor comandantului suprem; de asemenea, asigura îndeplinirea hotãrîrilor comitetelor de partid şi consiliilor populare cãrora le sînt subordonate;
b) iau mãsuri de pregãtire a populaţiei, garzilor patriotice, formatiilor civile de apãrare antiaeriana, de pompieri, sanitare şi a detasamentelor de tineret care se pregãtesc pentru apãrarea patriei şi urmãresc asigurarea lor din punct de vedere material, potrivit dispoziţiilor legale;
c) analizeazã cererile prezentate de unitãţile militare pentru nevoile lor la mobilizare, iar hotãrîrile luate în aceasta privinta vor fi aduse la îndeplinire de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare;
d) iau mãsurile necesare pentru desfãşurarea în bune condiţii a activitãţilor de recrutare, încorporare, evidenta militarã şi mobilizare;
e) organizeazã şi conduc în mod unitar acţiunile pentru prevenirea şi lichidarea efectelor calamitãţilor naturale, a incendiilor, pentru apãrarea sãnãtãţii populaţiei, a avutului obştesc, respectarea liniştii şi ordinii publice;
f) iau mãsuri din timp de pace pentru asigurarea desfãşurãrii normale a activitãţilor economice, politice şi sociale şi de ducere a acţiunilor de lupta în timp de rãzboi, precum şi pentru protecţia cetãţenilor şi a bunurilor materiale de ori ce natura impotriva efectelor armelor de nimicire în masa şi ale armelor obişnuite;
g) pe timpul ducerii acţiunilor de lupta pe teritoriul aflat în raza lor de activitate subordoneazã marilor unitãţi militare garzile patriotice şi celelalte formaţiuni de apãrare, asigurind participarea forţelor umane şi resurselor materiale necesare, iar în cazul cînd pe teritoriul respectiv nu acţioneazã mari unitãţi militare, organizeazã şi conduc nemijlocit acţiunile de lupta ale tuturor formatiunilor de apãrare;
h) constituie şi pregãtesc unitãţi, subunitati şi grupuri ale luptei de rezistenta în condiţiile ducerii acţiunilor de lupta pe teritoriul vremelnic ocupat de inamic şi conduc acţiunile acestora în timp de rãzboi;
i) iau mãsuri cu privire la mobilizarea economiei şi pregãtirea operativã a teritoriului din raza lor de activitate, în scopul satisfacerii nevoilor de apãrare;
j) în interesul apãrãrii, al ordinii publice şi securitãţii statului, stabilesc mãsurile necesare pentru efectuarea de rechiziţii şi chemãri pentru prestãri de servicii potrivit prevederilor legii rechizitiilor.
ART. 19
Convocarea consiliului local de apãrare se face de cãtre preşedintele acestuia, semestrial şi ori de cîte ori este nevoie.
În cazul cînd consiliul local de apãrare examineazã probleme ce se referã la mobilizarea economiei, la apãrarea localã antiaeriana sau la pregãtirea operativã a teritoriului, pot fi invitaţi sa participe şi conducãtorii organizaţiilor socialiste interesate.
ART. 20
Pentru rezolvarea operativã a problemelor curente privind organizarea apãrãrii, la judeţe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, oraşe şi la comune funcţioneazã birouri ale consiliilor locale de apãrare formate din:
a) la judeţe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti:
- preşedintele consiliului local de apãrare;
- prim-vicepreşedintele comitetului executiv al consiliului popular;
- secretarul comitetului executiv al consiliului popular;
- comandantul militar al garnizoanei sau al unei unitãţi militare, acolo unde exista astfel de unitãţi, desemnat de Ministerul Apãrãrii Naţionale;
- şeful organului local al Ministerului de Interne;
- comandantul centrului militar, acolo unde funcţioneazã centre militare;
- şeful de stat major al garzilor patriotice.
b) la oraşe şi comune:
- preşedintele consiliului local de apãrare;
- primarul sau, atunci cînd acesta este şi secretar al comitetului de partid, primul vicepreşedinte ori unul dintre vicepreşedinţii comitetului executiv al consiliului popular, acolo unde nu exista funcţia de prim-vicepreşedinte;
- secretarul comitetului executiv al consiliului popular;
- comandantul militar al garnizoanei sau al unei unitãţi militare, acolo unde exista astfel de unitãţi, desemnat de Ministerul Apãrãrii Naţionale;
- şeful organului local al Ministerului de Interne;
- comandantul sau, dupã caz, şeful de stat major al garzilor patriotice.
ART. 21
Organele de conducere colectivã ale tuturor organizaţiilor socialiste sînt obligate sa ia toate mãsurile necesare în vederea realizãrii sarcinilor de apãrare ce le revin. Ele rãspund în fata consiliilor locale de apãrare în a cãror raza de activitate este situata fiecare organizaţie, pentru modul în care aduc la îndeplinire sarcinile de apãrare.
CAP. 3
ART. 22
Toţi cetãţenii romani, indiferent de sex, au datoria sa se pregãteascã pentru fi în mãsura sa îndeplineascã misiuni în legatura cu apãrarea patriei.
Pregãtirea militarã a cetãţenilor romani pentru apãrarea patriei se organizeazã pe baza conceptiei fundamentale a sistemului de apãrare a R.S.R. stabilitã de Consiliul Apãrãrii şi a ordinelor comandantului suprem al forţelor armate, realizindu-se prin:
A. îndeplinirea serviciului militar obligatoriu în cadrul unitãţilor şi formatiunilor militare ale Ministerului de Interne şi Ministerului Apãrãrii Naţionale,în condiţiile stabilite prin prezenta lege;
B. participarea la alte forme de pregãtire a populaţiei pentru apãrare:
a) garzi patriotice;
b) formaţii de apãrare localã antiaeriana;
c) formaţiuni de pregãtire a tineretului pentru apãrarea patriei;
d) alte organe sau organizaţii ce se vor stabili prin lege.
ART. 23
Durata şi normele generale privind organizarea şi desfãşurarea pregãtirii militare a cetãţenilor romani cuprinşi la formele de pregãtire prevãzute la art. 22 lit. B se aproba de cãtre Consiliul Apãrãrii.
ART. 24
Pregãtirea militarã a cetãţenilor în cadrul formelor prevãzute la art. 22 lit. B (lit. b, c şi d) se realizeazã sub coordonarea, controlul şi îndrumarea Ministerul Apãrãrii Naţionale.
ART. 25
În interesul apãrãrii R.S.R., persoanele apte de munca, începînd cu virsta de 16 ani împliniţi, pot fi chemate pentru prestãri de servicii, în condiţiile prevãzute de legea rechizitiilor.
ART. 26
Forţele armate ale R.S.R. se compun din unitãţile subordonate Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne şi au misiunea sa apere independenta, suveranitatea şi integritatea teritorialã a patriei, precum şi cuceririle revoluţionare ale întregului popor.
ART. 27
Cetãţenii romani fac parte din forţele armate în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
ART. 28
Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi cetãţenii romani, indiferent de sex, şi se îndeplineşte de cãtre aceştia în urmãtoarele forme:
a) ca militari în termen, de la data la care cei încorporaţi s-au prezentat la centrele militare, unitãţi sau formaţiuni militare şi pînã la data trecerii lor în rezerva;
b) ca militari cu termen redus, de la data la care absolvenţii de liceu admişi în instituţiile de învãţãmînt superior s-au prezentat la centrele militare şi pînã la data trecerii lor în rezerva;
c) ca elevi în şcoli militare sau în instituţii militare de învãţãmînt superior, de la data la care aceştia s-au prezentat la şcolile sau instituţiile militare de învãţãmînt superior şi pînã la data absolvirii acestora;
d) în calitate de rezervişti concentraţi sau mobilizati, de la data la care s-au prezentat la centrele militare ori la unitãţi sau formaţiuni militare şi pînã la data inminarii livretului militar cu mutatia de desconcentrare sau demobilizare ori a dovezii de desconcentrare sau de demobilizare;
e) în calitate de cadre permanente-ofiţeri, maiştri militari şi subofiteri ale Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, de la data acordãrii gradului şi pînã la data trecerii acestora în rezerva sau direct în retragere.
Studenţii instituţiilor de învãţãmînt superior stabiliţi prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri pot îndeplini serviciul militar şi prin executarea pregãtirii militare pe timpul studiilor, urmatã de convocãri sau cursuri în unitãţi sau instituţii militare de învãţãmînt.
ART. 29
Cetãţenii R.S.R., bãrbaţi, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar, din anul în care împlinesc 20 de ani, pînã la împlinirea virstei de 50 de ani, cu excepţiile prevãzute în art. 45 alin. 2 şi 4, art. 57, 62 şi 67 din prezenta lege.
Între limitele de virsta prevãzute la alineatul precedent, pe timpul cît nu îndeplinesc serviciul militar, cetãţenii se gãsesc în rezerva forţelor armate.
Femeile în virsta de la 18 la 45 de ani, cetatene ale R.S.R., pot fi luate în evidenta militarã şi vor putea fi chemate sa îndeplineascã serviciul militar în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
ART. 30
Nu îndeplinesc serviciul militar:
a) alienaţii şi debilii mintali;
b) inaptii pentru serviciul militar cu scoaterea din evidenta pentru invaliditati sau boli permanente, altele decît cele prevãzute la lit. a;
c) cei condamnaţi la închisoare, pe timpul executãrii pedepsei penitenciare.
ART. 31
Durata serviciului militar este de la 1 an la 4 luni pentru militarii în termen din toate armele, în afarã de militarii în termen încorporaţi la marina militarã şi la navele graniceresti, pentru care durata serviciului este 2 ani. Pentru stabilirea datei trecerii în rezerva, durata serviciului militar în termen se socoteşte începînd din prima zi a lunii urmãtoare incorporarii.
Durata serviciului militar, ca militari cu termen redus, este de 9 luni.
Ţinerii prevãzuţi la alineatul precedent îndeplinesc serviciul militar dupã ce au fost declaraţi reusiti la examenul de admitere în instituţiile de învãţãmînt superior, înainte de începerea cursurilor anului I.
Durata serviciului militar pentru studenţii instituţiilor de învãţãmînt superior stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, care au executat pregãtirea militarã pe timpul studiilor, este de 2 luni.
În caz de nevoie durata serviciului militar în termen poate fi prelungitã cu cel mult 8 luni şi anume: pentru primele 3 luni, prin ordinul ministrului apãrãrii naţionale, iar pentru urmãtoarele 5 luni, prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri. Pentru militarii cu termen redus, durata serviciului militar poate fi prelungitã cu cel mult 2 luni şi anume: pentru prima luna, prin ordinul ministrului apãrãrii naţionale, iar pentru urmãtoarea luna, prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
În cazul cînd, din diferite motive, ţinerii întrerup îndeplinire serviciului militar, aceştia se considera lasati la vatra şi pot fi reincorporati pentru continuarea îndeplinirii serviciului militar, în condiţiile şi cu durata prevãzute de prezenta lege.
Timpul cît militarii în termen condamnaţi executa pedeapsa închisorii într-o unitate militarã disciplinarã nu se considera în calculul duratei serviciului militar. Dupã executarea pedepsei,cei în cauza îşi continua îndeplinirea serviciului militar. În perioada cît executa pedeapsa închisorii într-o unitate militarã disciplinarã, militarii în termen condamnaţi au gradul de soldat.
ART. 32
Cetãţenii care îndeplinesc serviciul militar se numesc militari, iar cei care se gãsesc în rezerva se numesc rezervişti.
ART. 33
Militarii şi rezervistii sînt:
- soldati;
- gradati;
- subofiteri;
- maiştri militari;
- ofiţeri: inferiori, superiori, generali şi amirali, maresali.
ART. 34
Gradele militarilor şi rezervistilor, în ordinea lor ierarhica sînt:
a) pentru soldati:
- soldat;
b) pentru gradati:
- fruntas;
- caporal;
- sergent;
c) pentru subofiteri:
- sergent-major;
- plutonier;
- plutonier-major;
- plutonier-adjutant;
d) pentru maiştri militari:
- maistru militar clasa a IV-a;
- maistru militar clasa a III-a;
- maistru militar clasa a II-a;
- maistru militar clasa I;
- maistru militar principal;
e) pentru ofiţeri:
- ofiţeri inferiori:
- sublocotenent;
- locotenent;
- locotenent-major;
- cãpitan, cãpitan-locotenent pentru marina militarã;
- ofiţeri superiori:
- maior, cãpitan de rangul III pentru marina militarã;
- locotenent-colonel, cãpitan de rangul II pentru marina militarã;
- colonel, cãpitan de rangul I pentru marina militarã;
- generali şi amirali:
- general-maior, contrmiral pentru marina militarã;
- general-locotenent, viceamiral pentru marina militarã;
- general-colonel, amiral pentru marina militarã;
- general de armata;
- maresali.
ART. 35
Militarii depun jurãmîntul militar de credinţa poporului şi patriei.
Jurãmîntul militar are urmãtorul cuprins:
"Pentru îndeplinirea datoriei sacre de apãrare a patriei înscrisã în Constituţie, eu........, cetãţean al R.S.R., intrînd în rindurile forţelor armate, jur credinţa nestramutata poporului roman şi patriei mele socialiste.
Jur sa respect legile tarii, sa execut întocmai ordinele comandantului suprem, cerinţele regulamentelor militare şi ordinele comandantilor şi sefilor mei, atît în timp de pace cît şi în timp de rãzboi.
Jur sa nu-mi precupetesc singele şi viata pentru a apara pãmîntul stramosesc, independenta şi suveranitatea patriei, cauza socialismului.
Dacã voi calca jurãmîntul meu, sa suport pedeapsa aspra a legilor R.S.R.".
ART. 36
În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, centrele militare efectueazã în fiecare an recrutarea tinerilor.
Prin recrutare se înţelege luarea tinerilor în evidenta militarã, stabilirea aptitudinilor acestora pentru serviciul militar şi repartizarea lor pe arme în vederea incorporarii.
Sînt recrutati ţinerii care în perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului cînd se face recrutarea împlinesc virsta de minimum 19 ani. Ţinerii care cer sa fie încorporaţi înainte de termen pot fi recrutati în anul în care împlinesc virsta de 18 ani.
Elevii liceelor sau ai altor şcoli echivalente acestora sînt recrutati în ultimul an de studii, chiar dacã nu au împlinit virsta prevãzutã la alineatul precedent.
Ţinerii care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alineatul precedente, chiar dacã nu au primit ordine de chemare, sînt obligaţi sa se prezinte în fata comisiilor locale de recrutare-încorporare în perioada recrutarii, sau cel tirziu pînã în ultima luna a anului respectiv, la centrele militare judeţene, pentru a fi recrutati.
Ţinerii recrutati de comisiile locale de recrutare-încorporare se numesc recruti.
ART. 37
Recrutarea tinerilor şi încorporarea recrutilor se fac de cãtre comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lîngã centrele militare, comisii ce pot funcţiona atît în localitãţile de resedinta ale centrelor militare, cît şi în alte localitãţi. Pe lîngã un centru militar pot funcţiona una sau mai multe comisii locale de recrutare-încorporare.
Fiecare comisie localã de recrutare-încorporare se compune din:
Preşedinte: - un ofiţer superior numit de cãtre comandantul centrului

militar.

Membri: - un delegat al comitetului executiv al consiliului popular

local;

- un delegat al inspectoratului judeţean sau al

municipiului Bucureşti al Ministerului de Interne;

- un medic din localitatea în care funcţioneazã comisia,

desemnat de directorul direcţiei sanitare judeţene sau a

municipiului Bucureşti.

Secretar: - un ofiţer sau subofiţer din cadrul centrului militar.

Din comisiile locale de recrutare-încorporare, în afarã de medicul desemnat de directorul direcţiei sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti, pot face parte şi medici militari desemnaţi de Ministerul Apãrãrii Naţionale.
Hotãrîrile comisiilor de recrutare-încorporare se comunica tinerilor şi recrutilor.
ART. 38
Comisiile locale de recrutare-încorporare au urmãtoarele atribuţii:
a) examineazã medical ţinerii la recrutare şi recrutii la încorporare, stabilind dacã sînt apţi sau nu pentru serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical aplicabil în Ministerului Apãrãrii Naţionale;
b) repartizeazã la recrutare ţinerii pe arme, iar la încorporare recrutii pe unitãţi şi formaţiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar;
c) acorda scutiri de serviciu militar recrutilor care sînt unici sustinatori de familie, precum şi aminari de la încorporare pentru motive de boala, greutãţi familiale deosebite sau pentru studii, în condiţiile prevãzute la art. 48 şi 49 din prezenta lege.
ART. 39
Ţinerii sau recrutii pot face contestaţie impotriva hotãrîrilor comisiilor locale de recrutare-încorporare la comisia judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, de recrutare-încorporare, care se constituie din:
Preşedinte:-comandantul centrului militar.

Membri: -delegatul comitetului executiv al consiliului popular jude-

tean sau al municipiului Bucureşti;

-medicul centrului militar, iar în lipsa acestuia, un medic de-

semnat de directorul direcţiei sanitare judeţene sau a muni-

cipiului Bucureşti, altul decît cel care a fãcut parte din co-

misia de recrutare-încorporare.

Contestaţia se depune la comisia judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, de recrutare-încorporare, în termen de cel mult 3 zile de la comunicarea hotãrîrii care se ataca.
Preşedintele comisiei fixeazã termen şi ia mãsuri de rezolvare a contestaţiei în termen de maxim 5 zile de la data înregistrãrii.
Hotãrîrea comisiei judeţene este definitiva.
ART. 40
Pentru clarificarea situaţiei medico-militare a recrutilor în perioada dintre recrutare şi încorporare, precum şi a rezervistilor, se pot organiza la nevoie, pe lîngã centrele militare, la propunerea acestora, comisii de expertiza medico-militarã, compuse din:
Preşedinte:-comandantul centrului militar sau un ofiţer numit de acesta.

Membri: -medicul centrului militar;

-un medic desemnat de directorul direcţiei sanitare judeţene

sau a municipiului Bucureşti.

ART. 41
Examinarea medicalã de specialitate la comisiile de recrutare-încorporare şi la comisiile de expertiza medico-militarã se efectueazã în spitale sau policlinici, de cãtre medici specialişti sau medici primari, desemnaţi de directorul direcţiei sanitare judeţene sau a municipiului Bucureşti. Aceşti medici fac parte din comisiile de recrutare-încorporare sau, dupã caz, din comisiile de expertiza medico-militarã.
ART. 42
Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti asigura comisiilor de recrutare-încorporare care funcţioneazã în cuprinsul judeţului sau municipiului localuri corespunzãtoare, iluminatul şi incalzitul acestora, mobilier, materiale şi personal pentru întreţinerea localurilor şi personal ajutator pentru întocmirea documentelor de recrutare-încorporare.
Cheltuielile ce se fac cu aceste activitãţi se suporta de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare.
Comitele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin direcţiile sanitare, asigura personalul medico-sanitar şi auxiliar, precum şi instrumentarul medical şi medicamentele necesare efectuãrii examenului medical prevãzut la art. 38 şi 41. De asemenea, organizeazã tratamentul medical şi asigura recrutilor asistenta şi tratament medical gratuit în spitale pentru acele boli care îi fac inapti temporar pentru serviciul militar.
Recrutii bolnavi sînt obligaţi sa se prezinte pentru tratament medical la unitãţile sanitare la care au fost repartizaţi.
ART. 43
Recrutarea şi încorporarea cetãţenilor romani aflaţi în strãinãtate se efectueazã în condiţiile prezentei legi, în termen de cel mult 6 luni de la înapoierea lor în ţara.
ART. 44
În vederea îndeplinirii serviciului militar în termen, centrele militare efectueazã în fiecare an încorporarea recrutilor.
Prin încorporare se înţelege prezentarea recrutilor la centrele militare, examinarea medicalã, repartizarea şi trimiterea acestora la unitãţi şi formaţiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar.
ART. 45
Sînt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen cetãţenii romani care în perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului incorporarii împlinesc virsta de 20 de ani.
Pot fi încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, la cererea acestora, şi cetãţenii care au împlinit virsta de 18 ani.
Limita maxima de virsta pînã la care cetãţenii romani pot fi chemaţi sa îndeplineascã serviciul militar în termen este de 26 de ani. Cei chemaţi pînã la împlinirea acestei virste vor fi încorporaţi şi îndeplinesc serviciul militar în termen cu durata prevãzutã la art. 31 alin. 1.
Absolvenţii liceelor sau ai şcolilor echivalente acestora sînt chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen în cursul anului în care au absolvit liceul, chiar dacã au virsta mai mica de 20 de ani, însã nu înainte de perioada în care se tine în anul respectiv examenul de admitere în instituţiile de învãţãmînt superior şi în şcolile de specializare postliceala.
Absolvenţii liceelor de cultura generalã care, pentru a se putea înscrie la concursul de admitere în învãţãmîntul superior tehnic şi agronomic, trebuie sa efectueze stagiul de un an în producţie, vor fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen numai dupã efectuarea acestui stagiu dacã nu au reuşit la examenul de admitere în învãţãmîntul superior. Cei care nu vor efectua stagiul în producţie vor fi încorporaţi.
ART. 46
Pentru a fi încorporaţi, recrutii sînt obligaţi sa se prezinte la data, ora şi locul prevãzute în ordinele de chemare.
De asemenea, sînt obligaţi sa se prezinte la încorporare şi ţinerii care din diferite motive nu au fost recrutati dar fac parte din contingentul respectiv. Aceştia se vor prezenta la centrele militare pe a cãror raza teritorialã îşi au domiciliul sau resedinta, pînã cel mai tirziu la sfîrşitul lunii în care împlinesc virsta de 20 ani.
Prin contingent se înţelege totalitatea cetãţenilor romani nãscuţi între 1 ianuarie şi 31 decembrie al aceluiaşi an. Contingentul este indicat de anul naşterii.
Ordinul de chemare la recrutare sau încorporare, precum şi pentru clarificarea situaţiei militare a recrutilor, se inmineaza în condiţiile prevãzute de Codul de procedura penalã referitoare la modul de comunicare a actelor procedurale.
În cazul în care la domiciliu nu este gãsit cel chemat şi nici persoanele care locuiesc cu acesta, ordinul de chemare se preda organului militiei, care are obligaţia sa ia mãsuri de îndatã pentru a gãsi persoana chematã şi sa-i inmineze ordinul de chemare.
ART. 47
Cetãţenii supuşi incorporarii care se gãsesc arestaţi preventiv sau sînt trimişi în judecata prin rechizitoriu nu vor fi încorporaţi pînã la data rãmînerii definitive a hotãrîrii prin care s-a soluţionat cauza penalã.
ART. 48
Recrutii care sînt unici sustinatori de familie şi contribuie efectiv la întreţinerea acesteia sînt scutiţi de serviciul militar dacã:
a) sotia recrutului este bolnava incadrata în gradul I sau II de invaliditate;
b) recrutul are unul sau mai mulţi copii minori, iar sotia acestuia este decedata;
c) tatãl recrutului este în virsta de cel puţin 62 ani şi mama 57 ani;
d) ambii pãrinţi sînt invalizi de gradul I sau II, indiferent de virsta;
e) pãrintele supravieţuitor îndeplineşte una din condiţiile de mai sus;
f) pãrintele despãrţit legal sau în fapt, aflat în întreţinerea recrutului, îndeplineşte una din condiţiile prevãzute la lit. c şi d dacã despãrţirea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare.
De asemenea, sînt scutiţi de serviciul militar şi recrutii care sînt unicii sustinatori ai surorilor şi fraţilor minori ori invalizi de gradul I sau II, dacã contribuie efectiv la întreţinerea lor.
Recrutii înfiaţi beneficiazã de prevederile lit. c-f din prezentul articol dacã înfierea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare.
Se considera unic sustinator al pãrinţilor ori al surorilor sau fraţilor minori recrutul care:
a) nu mai are alte surori sau fraţi majori apţi de munca;
b) mai are alte surori sau fraţi majori sau aceştia nu pot contribui la întreţinerea pãrinţilor deoarece :
- sînt elevi sau studenţi la cursurile de zi;
- îndeplinesc serviciul militar în termen sau cu termen redus;
- sînt elevi în şcolile militare de ofiţeri, maiştri militari, subofiteri activi sau de rezerva;
- sînt invalizi de gradul I sau II.
Prin contribuţie efectivã se înţelege participarea permanenta a recrutului la întreţinerea pãrinţilor, surorilor şi fraţilor minori, cu o parte însemnatã din veniturile lui, precum şi la îngrijirea acestora în cazul cînd prezenta recrutului este absolut necesarã.
ART. 49
Amînarea de la încorporare se acorda:
a) recrutilor gasiti la încorporare bolnavi de una dintre bolile prevãzute în baremul medical aprobat de Ministerul Apãrãrii Naţionale;
b) elevii liceelor sau ai şcolilor echivalente acestora şi ai şcolilor de specializare postliceala de la cursurile de zi, precum şi elevilor de la cursurile serale ale liceelor industriale, pînã la absolvirea şcolii;
c) celor care au greutãţi familiale deosebite şi care se încadreazã în urmãtoarele situaţii:
- ambii pãrinţi sînt bolnavi clasati în gradul III de invaliditate;
- pãrinţii au cel puţin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este incorporat;
- pãrinţii îndeplinesc condiţiile de virsta pentru ca fiul sa fie scutit de serviciul militar, dar mai au un fiu sau fiica majori încadraţi în gradul III de invaliditate, care au cel puţin 2 copii minori şi nu pot contribui la întreţinerea pãrinţilor;
- unul dintre pãrinţi este decedat, iar cel în viata are virsta de peste 40 ani şi întreţine cel puţin 2 copii minori;
- recrutul nu are pãrinţi, a fost crescut de bunici sau alte persoane, de la virsta de 1-14 ani, nu a fost înfiat, locuieşte cu cei care l-au crescut, aceştia sînt bolnavi şi se încadreazã în cadrul I sau II de invaliditate ori au virsta prevãzutã în art. 48 lit. c;
- recrutul este cãsãtorit, are cel puţin 2 copii sub virsta de 7 ani;
Pentru cazurile prevãzute la subalin. 1, 2, 4 şi 5 ale lit. c, venitul mediu lunar al celor ce au nevoie de întreţinere sa nu fie mai mare decît cuantumul minim stabilit la pensia integrala pentru limita de virsta sau pensia de serviciu pentru o vechime de 25 ani, prevãzut în dispoziţiile legale, exclusiv indemnizaţia pentru copii.
Pierd dreptul de amînare de la încorporare şi sînt încorporaţi în condiţiile stabilite de prezenta lege:
- elevii exmatriculati pe termen nelimitat sau pe o durata mai mare de 1 an;
- elevii care întrerup studiile cu aprobarea organelor competente pe o perioada mai mare de 2 ani;
- elevii care repeta anul de studii sau clasa mai mult de 1 an, din lipsa de interes la învãţãtura sau abateri grave.
ART. 50
În cazul cînd înceteazã cauzele de scutire sau de amînare prevãzute de art. 48 şi 49 din prezenta lege, recrutii pot fi chemaţi pentru a îndeplini serviciul militar dacã nu au împlinit virsta de 26 ani.
ART. 51
Absolvenţii de liceu, reusiti la examenul de admitere în instituţiile de învãţãmînt superior, îndeplinesc serviciul militar cu termen redus, beneficiind de drepturile prevãzute pentru elevii şcolilor militare. Încorporarea lor se va face la 1 octombrie al fiecãrui an.
În timpul duratei de 9 luni de instrucţie li se vor putea acorda grade de fruntas, caporal sau sergent, în raport cu nivelul însuşirii cunoştinţelor militare.
ART. 52
Militarii prevãzuţi la articolul precedent care pe timpul îndeplinirii serviciului militar manifesta lipsa de interes sau comit abateri disciplinare grave se trimit sa îndeplineascã serviciul militar în termen cu durata prevãzutã la art. 31 alin. 1 din prezenta lege, fãrã a li se lua în considerare timpul efectuat în condiţiile prevãzute în art. 51 din prezenta lege.
Militarii prevãzuţi la alineatul precedent precum şi cei care pe timpul îndeplinirii serviciului militar obţin rezultate nesatisfacatoare la pregãtirea militarã, au o comportare neregulamentara ori dau dovada de neglijenţa fata de ţinuta militarã, vor fi comunicaţi instituţiilor de învãţãmînt unde au fost admişi. Pe baza notarilor comandantilor de unitãţi militare, conducerile instituţiilor de învãţãmînt superior vor hotãrî dacã cei în cauza pot frecventa cursurile sau este cazul sa li se aplice alte sancţiuni disciplinare.
ART. 53
Dupã îndeplinirea duratei de 9 luni, cei prevãzuţi la art. 51 sînt trecuţi în rezerva cu gradele militare acordate pe timpul satisfacerii serviciului militar.
ART. 54
Pe timpul cît urmeazã cursurile de învãţãmînt superior, studenţii continua instruirea militarã în cadrul garzilor patriotice constituite în instituţiile de învãţãmînt pe care le frecventeazã.
ART. 55
Dupã absolvirea instituţiilor de învãţãmînt superior cei care au îndeplinit serviciul militar în condiţiile prevãzute la art. 51 din prezenta lege vor executa o convocare metodica cu durata de 2 saptamini, pentru verificarea cunoştinţelor în vederea acordãrii gradului de ofiţer sau subofiţer de rezerva, în condiţiile stabilite prin Statutul corpului ofiţerilor şi Statutul corpului subofiţerilor.
Cei care nu reuşesc la examen rãmîn cu gradul militar avut la data trecerii în rezerva.
Pe timpul convocãrii de 2 saptamini cei în cauza beneficiazã de drepturile prevãzute pentru elevii şcolii militare.
ART. 56
Absolvenţii şcolii militare, dupã ce au reuşit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere în şcolile militare, sînt consideraţi încorporaţi la şcoala militare la care au fost repartizaţi de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale.
Cei care nu au reuşit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere în şcolile militare de ofiţeri ori nu s-au prezentat pentru susţinerea acestui examen sînt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unitãţile militare.
Absolvenţii liceelor militare care comit abateri incompatibile cu calitatea de ofiţer sînt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen la unitãţile militare.
ART. 57
Condiţiile de admitere în instituţiile militare de învãţãmînt se stabilesc de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale, în mãsura în care nu sînt prevãzute prin alte acte normative.
La concursul de admitere se pot prezenta ţinerii care au împlinit cel puţin 18 ani.
Cei admişi sînt consideraţi încorporaţi.
Pe timpul examenelor de admitere în instituţiile militare de învãţãmînt, Ministerul Apãrãrii Naţionale asigura gratuit candidaţilor cazare, hrana, asistenta medicalã şi medicamente în condiţiile stabilite pentru elevii acelor instituţii militare. De asemenea, le asigura gratuit documente militare de transport de la domiciliu la locul unde se tine examenele, iar celor reusiti, de la domiciliu la instituţia militarã de învãţãmînt.
ART. 58
Candidaţii admişi în liceele militare, şcolile militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiteri, în Academia militarã, precum şi în instituţiile civile de învãţãmînt superior pentru care cheltuielile de întreţinere se suporta de Ministerul Apãrãrii Naţionale ori Ministerul de Interne vor încheia angajamente scrise în condiţiile stabilite de lege.
În cazul ca au îndeplinit serviciul militar înainte de intrarea în instituţiile militare de învãţãmînt, sînt trecuţi în rezerva cu gradul avut la intrarea în aceste instituţii.
Elevii din şcolile militare de ofiţeri, de maistrii militari şi subofiteri activi sau din instituţiile militare de învãţãmînt superior, care nu mai pot continua cursurile din cauza de boala sau pentru alte motive decît cele prevãzute la alin. 1 la prezentul art., dar sînt apţi pentru serviciul militar combatant, sînt trimişi la unitãţi militare, pentru continuarea serviciului militar în termen sau sînt trecuţi în rezerva, acordindu-li-se grade potrivit prevederilor statutelor corpurilor ofiţerilor, corpului maiştrilor militari şi corpului subofiţerilor, precum şi instrucţiunilor ministrului apãrãrii naţionale emise în baza art. 102 din prezenta lege.
ART. 59
Elevii şcolilor militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiteri activi şi elevii instituţiilor superioare de învãţãmînt superior care sînt eliminati pentru lipsa de interes la studii sau abateri disciplinare grave sînt trimişi sa îndeplineascã serviciul militar în termen la unitãţi militare, fãrã a li se lua în considerare timpul petrecut în instituţia militarã de învãţãmînt. În cazul ca au îndeplinit serviciul militar înainte de intrarea în instituţiile militare de învãţãmînt, sînt trecuţi în rezerva cu gradul avut la intrarea în aceste instituţii.
Elevii din şcolile militare de ofiţeri, de maiştri militari şi subofiteri activi sau din instituţiile militare de învãţãmînt superior, care nu mai pot continua cursurile din cauza de boala sau pentru alte motive decît cele prevãzute la alin. 1 al prezentului articol, dar sînt apţi pentru serviciul militar combatant sau necombatant, sînt trimişi în unitãţile militare, pentru continuarea serviciului militar în termen sau sînt trecuţi în rezerva, acordindu-li-se grade potrivit prevederilor statutelor corpului ofiţerilor, corpului maiştrilor militari şi corpului subofiţerilor, precum şi instrucţiunilor ministrului apãrãrii naţionale emise în baza art. 102 din prezenta lege.
ART. 60
Studenţilor instituţiilor de învãţãmînt superior stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, care au executat pregãtirea militarã pe timpul studiilor şi au efectuat convocãri sau au urmat cursuri în unitãţi sau instituţii militare de învãţãmînt timp de 2 luni, li se acorda grade de ofiţer în rezerva, dacã promoveazã examenul de absolvire a acestor forme de pregãtire, în condiţiile stabilite de Statutul corpului ofiţerilor.
ART. 61
Cadrele permanente ale forţelor armate se compun din: subofiteri, maiştri militari şi ofiţeri, în activitate.
ART. 62
Limita de virsta în grad pînã la care cadrele permanente ale forţelor armate pot fi menţinute în activitate este urmãtoarea:
a) Subofiterii:

- sergentii-majori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 ani

- plutonierii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 ani

- plutonierii-majori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 ani

- plutonierii-adjutanti. . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 ani

b) Maistrii militari :

- maistrii militari clasa a IV-a

maistrii militari clasa a III-a şi

maistrii militari clasa a II-a . . . . . . . . . . . . . 50 ani

- maistrii militari clasa I . . . . . . . . . . . . . . . .55 ani

- maiştri militari principali. . . . . . . . . . . . . . . 60 ani

c) Ofiţerii :

- sublocotenentii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 ani

- locotenenti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35 ani

- locotenenti-majori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 ani

- capitani şi capitani-locotenenti . . . . . . . . . . . . 45 ani

- maiori şi capitani de rangul III . . . . . . . . . . . . 50 ani

- locotenenti colonei şi capitani de rangul II . . . . . . 55 ani

- coloneii, capitanii de rangul I,

generali-maiori, contrmirali,

generali-locotenenti, viceamirali. . . . . . . . . . . . 60 ani.

Pentru gradele de general-colonel, amiral, general de armata şi mareşal nu sînt limite de virsta.
Subofiterii, maiştri militari şi ofiţerii necesari formãrii forţelor armate pot fi mentinuti în activitate peste limitele de virsta în grad prevãzute la lit. a, b şi c.
Menţinerea în activitate a cadrelor permanente peste limitele de virsta în grad prevãzute la lit. a, b şi c se hotãrãşte de cãtre ministrul apãrãrii naţionale.
ART. 63
Normele referitoare la: provenienta cadrelor permanente şi a celor în rezerva, acordarea gradelor, numirea lor în funcţie, stabilirea duratei de stagiu în grad, durata concediului de odihna, trecerea în rezerva şi în retragere, retrogradarea şi degradarea militarã, precum şi alte norme în legatura cu situaţia lor militarã, se stabilesc prin Statutul corpului subofiţerilor, Statutul corpului maiştrilor militari şi Statutul corpului ofiţerilor, aprobate prin decret al Consiliului de Stat.
ART. 64
Soldatii şi gradatii se iau şi se ţin în evidenta rezervei forţelor armate de la trecerea lor în rezerva şi pînã la împlinirea virstei de 50 ani.
ART. 65
Dupã virsta, soldatii şi gradatii în rezerva se împart în 3 clase:
a) clasa I pînã la 35 de ani inclusiv;
b) clasa a II-a, de la 36 ani pînã la 45 ani inclusiv;
c) clasa a III-a, de la 46 ani pînã la împlinirea virstei de 50 ani.
ART. 66
Pentru menţinerea şi perfecţionarea nivelului de pregãtire militarã, soldatii şi gradatii în rezerva pot fi chemaţi la concentrare la datele şi pe duratele stabilite prin ordinul ministrului apãrãrii naţionale, astfel:
- pe timpul cît se gãsesc în clasa I şi a II-a ori de cîte ori este nevoie fãrã ca durata fiecãrei concentrari sa depãşeascã 3 luni;
- pe timpul cît se gãsesc în clasa a III-a, la o singura concentrare cu durata de cel mult 3 luni.
ART. 67
Subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii în rezerva se împart dupã virsta în 3 clase, astfel:
----------------------------------------------------------------------------

Limita de virsta

G R A D E --------------------------------------

clasa I clasa a II-a clasa a III-a

----------------------------------------------------------------------------

a) Subofiteri în rezerva:

-sergenti-majori şi plutonieri 40 ani 45 ani 55 ani

-plutonierii-majori şi pluto-

nierii-adjutanti 45 ani 50 ani 60 ani

b) Maiştri militari în rezerva:

-maiştri militari clasa a IV-a

şi maiştri militari clasa a

III-a 45 ani 50 ani 60 ani

-maiştri militari clasa a II-a

şi maiştri militari clasa I 50 ani 55 ani 60 ani

-maiştri militari principali 55 ani -- 60 ani

c) Ofiţeri în rezerva:

-sublocotenentii, locotenentii

şi locotenentii-majori 35 ani 45 ani 55 ani

-capitanii şi capitanii-loco-

tenenti 40 ani 50 ani 55 ani

-maiorii şi capitanii de ran-

gul III 45 ani 50 ani 55 ani

-locotenenti-coloneii şi

capitanii de rangul II 50 ani 55 ani 60 ani

-coloneii şi capitanii de

rangul I - - 60 ani

-generalii-maiori,

contrmiralii, generalii-lo-

cotenenti, viceamiralii - - 60 ani

----------------------------------------------------------------------------

Ofiţerii în rezerva medici şi cei cu specialitãţi militare de inginer şi subinginer care au grade de la sublocotenent la maior, respectiv cãpitan de rangul III inclusiv, rãmîn în rezerva forţelor armate şi dupã depãşirea limitei de virsta prevãzute pentru gradul respectiv în clasa a III-a, pînã la virsta de 60 ani.
Pentru gradele de general colonel, amiral, general de armata şi mareşal în rezerva nu sînt limite de virsta.
ART. 68
Pentru menţinerea şi perfecţionarea nivelului de pregãtire militarã, subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii în rezerva, pot fi chemaţi la concentrare la datele şi pe durata stabilite prin ordinul ministrului apãrãrii naţionale astfel:
a) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii în rezerva, pe timpul cît se gãsesc în clasa I, în fiecare an pe o durata de 3 luni;
b) subofiterii, maistrii militari pe timpul cît se gãsesc în clasa a II-a, la 2 concentrari cu o durata de cel mult 3 luni fiecare;
c) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii în rezerva, pe timpul cît se gãsesc în clasa a III-a, la o singura concentrare cu o durata de 2 luni.
De asemenea, subofiterii maistrii militari şi ofiţerii în rezerva pot fi chemaţi pentru instruirea periodicã, fãrã scoaterea din producţie, pe baza ordinului ministrului apãrãrii naţionale. Instruirea periodicã se executa în 56 de ore repartizate în decursul a 4 luni şi jumãtate.
Pot fi chemaţi la instruirea periodicã subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii în rezerva, dupã cum urmeazã:
a) în fiecare an, pe timpul cît se gãsesc în clasa I;
b) de doua ori, pe timpul cît se gãsesc în clasa a II-a;
c) o singura data, pe timpul cît se gãsesc în clasa a III-a;
ART. 69
Durata concentrarilor poate fi prelungitã în caz de nevoie, astfel:
a) prin ordinul ministrului apãrãrii naţionale, cu 2 luni;
b) prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, peste termenul prevãzut mai sus.
ART. 70
Dupã declararea mobilizãrii, chemarea pentru mobilizare sau chemãrile ulterioare în timp de rãzboi se fac potrivit ordinului ministrului apãrãrii naţionale.
Ordinul de chemare la concentrare sau mobilizare se inmineaza în condiţiile stabilite la art. 46 din prezenta lege.
ART. 71
La declararea mobilizãrii, toţi militarii din forţele armate, precum şi rezervistii concentraţi se considera mobilizati şi rãmîn în continuare în marile unitãţi, unitãţile şi formaţiunile militare, pînã la primirea de noi dispoziţii.
ART. 72
Pentru satisfacerea nevoilor economiei naţionale în timp de rãzboi, pot fi mobilizati la locul de munca, în condiţiile stabilite prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri, cetãţenii care lucreazã în ramurile importante ale economiei naţionale şi în administraţia de stat.
ART. 73
Persoanele supuse obligaţiilor militare au urmãtoarele îndatoriri:
a) sa lupte pentru apãrarea independentei şi suveranitãţii patriei, pentru cauza socialismului şi a pãcii, neprecupetindu-şi singele şi viata;
b) în orice împrejurare sa îndeplineascã cu devotament şi demnitate datoria de credinţa fata de patrie şi popor, luptind cu hotãrîre şi fermitate pentru prevenirea, descoperirea şi curmarea oricãror acţiuni îndreptate impotriva intereselor statului şi poporului muncitor;
c) sa respecte întocmai legile tarii şi jurãmîntul militar, sa cunoascã temeinic şi sa îndeplineascã în mod constiincios cerinţele regulamentelor militare, ordinele comandantilor şi sefilor;
d) sa pretuiasca onoarea şi gloria de lupta a forţelor armate ale R.S.R., precum şi demnitatea gradului militar pe care-l poarta;
e) sa suporte cu tãrie toate greutatile şi privatiunile serviciului militar, sa manifeste initiativa, curaj şi dirzenie în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin;
f) sa cunoascã şi sa pãstreze cu grija armamentul şi tehnica de lupta ce li s-au încredinţat, precum şi celelalte bunuri ale armatei şi poporului;
g) sa fie cinstiti, drepti, sinceri şi disciplinaţi, sa-şi ridice continuu nivelul conştiinţei socialiste, pentru a contribui la dezvoltarea şi întãrirea patriei;
h) sa pãstreze cu stricteţe secretul de stat şi de serviciu;
i) sa participe cu conştiinciozitate la toate şedinţele şi convocãrile de pregãtire militarã, în formele stabilite de organele competente, în vederea ridicãrii continue a nivelului de cunoştinţe militare şi a formãrii deprinderilor privind minuirea armamentului şi tehnicii de lupta;
j) sa pãstreze cu grija şi în cele mai bune condiţii documentele de evidenta militarã aflate asupra lor;
k) sa se prezinte la organele de evidenta militarã în termen de 5 zile de la data trecerii lor în rezerva, pentru a fi luati în evidenta;
l) sa rãspundã cu promptitudine la chemãrile tuturor organelor de evidenta militarã, prezentindu-se la locul şi data stabilite de acestea.
ART. 74
Ţinerii chemaţi la recrutare, recrutii şi rezervistii sînt obligaţi:
a) sa se prezinte la locul, data şi ora prevãzute în ordinele de chemare emise de centrele militare;
b) sa se prezinte la organul de evidenta militarã pentru:
- scoaterea din evidenta înainte de plecarea la noul domiciliu;
- luarea în evidenta înainte de 5 zile de la data sosirii la noul domiciliu, dar nu mai tirziu de 10 zile de la scoaterea din evidenta;
- anunţarea schimbãrii domiciliului în raza teritorialã a aceluiaşi organ de evidenta militarã;
- viza livretului militar sau anunţarea pierderii ori deteriorarii acestuia, respectiv a adeverintei de recrutare;
c) sa anunţe, prin prezentarea personalã sau în scris, la centrul militar:
- cu 10 zile înaintea plecãrii, absentarea de la domiciliu pe o perioada mai mare de 45 zile;
- în termen de 5 zile, schimbãrile survenite în situaţia lor cu privire la locul de munca, studii sau calificare, starea sãnãtãţii şi schimbarea numelui.
Obligaţiile prevãzute de prezentul articol revin recrutilor şi în cazul schimbãrii reşedinţei pe o durata mai mare de 45 zile.
Recrutii şi rezervistii din localitãţile în care sînt centre militare se prezintã la acestea, iar cei din alte localitãţi se prezintã la organele locale ale militiei.
ART. 75
Neprezentarea la recrutare, încorporare sau concentrare la data fixatã prin ordinul de chemare poate fi motivatã:
a) cînd tinarul, recrutul sau rezervistul este bolnav şi nu se poate deplasa;
b) în cazul decesului unui membru al familiei tinarului, recrutului sau rezervistului ori al unui pãrinte, frate sau sora;
c) în cazuri de forta majorã.
În situaţia prevãzutã la lit. a, cei în cauza sînt obligaţi sa facã dovada cu certificatul medical eliberat de organele sanitare competente.
Pentru cazurile prevãzute la lit. b şi c, cei în cauza sînt obligaţi sa prezinte la centrul militar dovezi eliberate de comitetul executiv al consiliului popular local sau de alte organe competente, din care sa rezulte cauza neprezentarii la data stabilitã.
Cei chemaţi la recrutare, încorporare sau concentrare ori, dupã caz, membrii familiilor lor precum şi organizaţiile socialiste unde lucreazã aceştia au obligaţia de a anunta de îndatã centrelor militare motivele neprezentarii la locul, data şi ora prevãzute în ordinele de chemare, urmînd ca, în termen de 3 zile, sa prezinte actele justificative.
ART. 76
Recrutii chemaţi la centrele militare în vederea incorporarii, dar care nu au fost încorporaţi precum şi cei lasati la vatra ori trecuţi în rezerva, sînt obligaţi sa se prezinte la locurile de munca în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat ca nu au fost încorporaţi, respectiv în termen de 15 zile de la data lasarii lor la vatra ori a trecerii în rezerva.
În cazul nerespectãrii, cu vinovãţie, a obligaţiilor prevãzute la alineatul precedent, contractele de munca ale celor în cauza pot fi desfãcute disciplinar, în temeiul art. 13 lit. e din Legea nr. 1/1970 (legea organizãrii şi disciplinei muncii în unitãţile socialiste de stat).
Unitãţile militare sînt obligate sa comunice în timp util, în scris, organizaţiilor socialiste interesate numele recrutilor care au fost chemaţi la încorporare dar nu au fost încorporaţi, data la care salariaţii admişi în şcolile militare sau în instituţiile militare de învãţãmînt superior trebuie sa se prezinte la acestea, precum şi data lasarii la vatra a militarilor care la încorporare aveau calitatea de salariaţi. Data trecerii în rezerva pentru cei care au îndeplinit serviciul militar este cea consemnatã pe livretul militar.
ART. 77
Militarii în termen, militarii cu termen redus, elevii instituţiilor militare de învãţãmînt şi rezervistii au dreptul, pe timpul îndeplinirii serviciului militar, la hrana, echipament, întreţinere, cazare, asistenta medicalã, medicamente şi solda, în condiţiile stabilite de dispoziţiile legale. De asemenea, au dreptul la documente militare de transport la chemarea pentru îndeplinirea serviciului militar, la trecerea în rezerva, la lãsarea la vatra, la desconcentrare sau demobilizare, în caz de concedii, permisii, internari şi iesiri din spitale, precum şi dreptul la pensie în caz de accidente sau boli ce au provocat invaliditate, survenite în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare în condiţiile prevãzute de legislaţia pensiilor.
Drepturile studenţilor care executa pregãtirea militarã pe timpul studiilor şi care efectueazã convocãri sau urmeazã cursuri în unitãţi sau instituţii militare de învãţãmînt timp de 2 luni se stabilesc prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 78
Militarii în termen, militarii cu termen redus şi elevii instituţiilor militare de învãţãmînt au dreptul sa primeascã ajutoare, în caz de deces al sotiei, copiilor sau al unui alt membru de familie aflat în întreţinerea acestora înainte de încorporare, în cuantumul stabilit prin dispoziţiile legale pentru salariaţii din organizaţiile socialiste de stat.
Ajutoarele prevãzute la aliniatul precedent se plãtesc de organizaţiile socialiste pentru cei care înainte de încorporare aveau calitatea de salariat ori de comitetele executive ale consiliilor populare locale, pentru cei care nu au avut aceasta calitate.
În caz de deces al militarilor în termen, al militarilor cu termen redus şi al elevilor instituţiilor militare de învãţãmînt, ajutorul de deces se acorda în cuantumul şi condiţiile stabilite pentru salariaţi şi se plãteşte de Ministerul Apãrãrii Naţionale.
Militarii prevãzuţi la alin. 1 din prezentul articol, precum şi soldatii şi gradatii în rezerva concentraţi sau mobilizati, au dreptul la expedierea gratuita, în contul Ministerului Apãrãrii Naţionale, a scrisorilor trimise prin unitãţile militare.
ART. 79
Cadrele permanente ale forţelor armate beneficiazã de solda, echipament, concedii de odihna, asistenta medicalã şi medicamente, pensie, documente militare de transport, precum şi de orice alte drepturi, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale.
Membrii de familie ai cadrelor permanente beneficiazã, prin Ministerul Apãrãrii Naţionale,de asistenta medicalã, documente militare de transport în cazul mutãrii cadrelor dintr-o garnizoana în alta, pensie de urmaş, ajutor sau despãgubiri în cazul decesului militarului, precum şi de alte drepturi, în condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale.
ART. 80
Recrutii chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar au urmãtoarele drepturi:
a) sa primeascã de la organizaţiile socialiste la care sînt salariaţi toate drepturile la zi, inclusiv compensaţia în bani a concediului de odihna neefectuat;
b) sa primeascã de la Ministerul Apãrãrii Naţionale documente de transport şi hrana pe timpul transportului de la centrele militare la unitãţi, precum şi în alte situaţii, cu aprobarea ministrului apãrãrii naţionale. De aceste drepturi beneficiazã şi ţinerii chemaţi la recrutare, precum şi rezervistii chemaţi la concentrare sau mobilizare.
ART. 81
Contractele de munca ale salariaţilor chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, cu termen redus sau elevi în şcolile militare de ofiţeri de rezerva se menţin în condiţiile prevãzute de lege.
Contractele de munca ale celor prevãzuţi în alineatul precedent nu pot fi desfãcute decît ca urmare a desfiinţãrii unitãţii sau restringerii activitãţii acesteia. În aceste situaţii unitatea sau organul ierarhic superior, dupã caz, este obligatã sa asigure plasarea celor în cauza în aceleaşi munci sau în munci echivalente, la alte unitãţi din aceeaşi localitate, potrivit pregãtirii şi capacitãţii lor profesionale, comunicind aceasta şi unitãţii militare la care angajatul a fost incorporat.
Contractele de munca ale salariaţilor care au fost admişi în şcolile militare sau în instituţiile militare de învãţãmînt superior se desfac pe data prezentãrii la aceste şcoli şi instituţii, prevãzutã în comunicarea facuta potrivit prevederilor art. 76 alin. 3 din prezenta lege.
Posturile în care sînt încadrate persoanele prevãzute la alin. 1 pot fi ocupate, pe timpul cît acestea îndeplinesc serviciul militar, numai pe baza unor contracte de munca pe durata determinata.
La stabilirea numãrului mediu scriptic de salariaţi se va lua în considerare numai numãrul salariaţilor încadraţi temporar pe posturile celor chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar.
Compensaţia în bani pentru concediul de odihna neefectuat, plãtitã recrutilor chemaţi la încorporare, se retine din salariul acestora, în trei rate lunare, în cazul în care nu au fost încorporaţi, au fost lasati la vatra ori au fost trecuţi în rezerva, dacã s-au reintors în unitãţi pînã la 1 decembrie al anului calendaristic în care au fost chemaţi la încorporare. Celor aflaţi în aceasta situaţie unitatea este obligatã sa le acorde în natura concediul de odihna rãmas neefectuat.
ART. 82
Pe toatã durata concentrarii rezervistii primesc:
a) soldatii şi gradatii:
- solda prevãzutã de dispoziţiile legale, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi;
- o indemnizaţie lunarã egala cu jumãtate din salariul lor mediu, luindu-se ca baza salariul calculat pe ultimile 3 luni, de la organizaţiile socialiste la care au lucrat.
Membrii cooperativelor meşteşugãreşti şi membrii colegiilor de avocaţi primesc toate drepturile bãneşti prevãzute pentru militarii în termen, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi, iar de la cooperativele sau colegiile ai cãror membri sînt primesc lunar jumãtate din cîştigul lor mediu, luindu-se ca baza cîştigul realizat pe ultimele 3 luni.
Membrii cooperativelor agricole de producţie primesc toate drepturile bãneşti prevãzute pentru militarii în termen, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi, iar de la cooperativele ai cãror membri sînt, un ajutor lunar egal cu jumãtate din cîştigul mediu realizat pe ultimele 12 luni din munca în cooperativa;
b) subofiterii, maistrii militari şi ofiţerii:
- solde şi alte drepturi bãneşti stabilite potrivit dispoziţiilor legale, ca şi pentru cadrele militare permanente, de la unitãţile militare la care sînt concentraţi.
Organizaţiile socialiste sînt obligate ca, pe timpul concentrarii soldatilor, gradatilor, subofiţerilor, maiştrilor militari şi ofiţerilor în rezerva, sa le pãstreze locul şi funcţia avute la data concentrarii.
În cazul incapacitãţii temporare de munca intervenita pe timpul concentrarii, care se prelungeşte şi dupã data desconcentrarii, rezervistii primesc, în condiţiile legii, de la organizaţiile socialiste ai cãror salariaţi sînt, ajutoare materiale în cadrul asigurãrilor sociale de stat, de la data desconcentrarii. De acest drept beneficiazã şi membrii cooperativelor meşteşugãreşti, ai cooperativelor agricole de producţie şi ai colegiilor de avocaţi, prin sistemele proprii de asigurãri, în condiţiile reglementãrilor în vigoare.
ART. 83
Ţinerii chemaţi la recrutare ,recrutii şi rezervistii care au calitatea de salariaţi şi sînt chemaţi de cãtre centrele militare pentru a da relaţii în legatura cu evidenta militarã au dreptul la concediu de maxim 3 zile, cu plata corespunzãtoare a salariului calculat în raport cu salariul mediu realizat pe ultimele 3 luni. În mod corespunzãtor, de acest drept beneficiazã şi membrii cooperativelor meşteşugãreşti sau ai colegiilor de avocaţi, care primesc o indemnizaţie calculatã pe baza cistigului mediu realizat pe ultimele 3 luni, precum şi membrii cooperativelor agricole de producţie, care primesc o indemnizaţie calculatã în raport cu cîştigul mediu realizat pe ultimele 12 luni din munca în cooperativa.
ART. 84
Pe lîngã drepturile prevãzute la acest capitol, militarii şi rezervistii beneficiazã şi de alte drepturi prevãzute în dispoziţiile legale.
ART. 85
Conducerea, îndrumarea şi controlul activitãţii de evidenta militarã, pe întreg teritoriul R.S.R., se executa de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale.
Evidenta militarã a recrutilor se tine dupã domiciliul sau resedinta acestora, iar a rezervistilor numai dupã domiciliu.
Prin organe de evidenta militarã se înţeleg centrele militare şi organele militiei.
Centrele militare funcţioneazã în localitãţile de resedinta de judeţ, în municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia şi în alte municipii stabilite de Ministerul Apãrãrii Naţionale.
ART. 86
Evidenta militarã a cetãţenilor R.S.R., care se gãsesc în strãinãtate pe o durata mai mare de 45 zile, se tine de misiunile diplomatice sau, acolo unde nu sînt misiuni diplomatice de oficiile consulare ale R.S.R. din ţãrile respective.
ART. 87
Centrele militare ţin evidenta nominalã şi numericã a tuturor recrutilor şi rezervistilor care au domiciliul, precum şi a recrutilor care au resedinta pe teritoriul lor.
Efectueazã mutaţiile de luare sau scoatere din evidenta în adeverintele de recrutare sau în livretele militare, ale recrutilor şi rezervistilor care au domiciliul în localitatea de resedinta, precum şi pentru recrutii care îşi schimba resedinta în aceasta localitate.
ART. 88
Centrele militare au dreptul sa cheme recrutii şi rezervistii pentru precizarea unor date în legatura cu situaţia lor militarã. Recrutii pot fi chemaţi de cel mult 3 ori pe an, iar rezervistii de cel mult 2 ori pe an.
Documentul de evidenta militarã aflat asupra recrutilor este adeverinta de recrutare, iar pentru rezervişti livretul militar, care se elibereazã gratuit.
Livretul militar se vizeazã periodic, la datele ce se vor anunta, de cãtre centrul militar în a cãrui evidenta se afla titularul. Pierderea livretului militar se publica în Buletinul Oficial al R.S.R.
ART. 89
Centrele militare verifica şi indruma activitatea organizaţiilor socialiste privind ţinerea evidentei militare a recrutilor şi rezervistilor.
De asemenea, sprijinã şi indruma organele militiei în ceea ce priveşte ţinerea evidentei militare a recrutilor şi rezervistilor.
ART. 90
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale au urmãtoarele obligaţii privind evidenta militarã a tinerilor, recrutilor şi rezervistilor care au domiciliul, precum şi a tinerilor şi recrutilor care au resedinta pe teritoriul comunelor:
a) sa recenzeze anual ţinerii care urmeazã sa fie recrutati; sa întocmeascã tabele nominale cu aceştia şi sa le trimitã, la cerere, centrelor militare;
b) sa inmineze tinerilor ordinele de chemare la recrutare. Aceştia vor fi insotiti şi prezentaţi comisiilor de recrutare-încorporare, de cãtre preşedinţii sau secretarii comitetelor executive;
c) sa inmineze recrutilor ordinele de chemare la încorporare sau pentru clarificarea situaţiei militare şi sa organizeze trimiterea acestora la data, ora şi locul prevãzute în ordinele de chemare;
d) sa asigure inminarea ordinelor de chemare la concentrare sau mobilizare rezervistilor şi sa organizeze trimiterea acestora la data, ora şi locul prevãzute în ordinele de chemare. Aceasta ultima obligaţie revine şi comitetelor executive ale consiliilor populare ale municipiilor şi oraşelor în care nu funcţioneazã centre militare.
Cazurile de deces al recrutilor şi rezervistilor se comunica centrelor militare de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orãşeneşti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 91
Organele militiei din municipii, oraşe şi comune au urmãtoarele obligaţii privind evidenta militarã a recrutilor şi rezervistilor care au domiciliul ori a recrutilor care au resedinta în localitãţile respective:
a) sa ţinã în comune, evidenta nominalã a cetãţenilor supuşi obligaţiilor militare;
b) sa efectueze în documentele privind evidenta militarã ale recrutilor şi rezervistilor, în municipiile, oraşele şi comunele unde nu funcţioneazã centre militare, mutatia de luare sau scoatere din evidenta, sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare sau la mobilizare şi sa-i trimitã la data, ora şi locul prevãzute în ordinul de chemare;
c) sa întocmeascã anual, în municipii şi oraşe, tabele nominale cu ţinerii care au domiciliul sau resedinta în localitãţile respective şi care urmeazã sa fie recrutati şi sa le predea centrelor militare, la cererea acestora;
d) sa efectueze în buletinele de identitate ale cetãţenilor supuşi obligaţiilor militare, în localitãţile unde sînt centrele militare, menţiunea de schimbare a domiciliului, iar în cele ale recrutilor - şi de stabilire sau schimbarea reşedinţei, numai dupã ce aceştia fac dovada ca au fost luati în evidenta de cãtre centrele militare;
e) sa ia mãsuri de îndatã sa identifice locul unde se afla persoana chematã şi sa-i inmineze ordinul de chemare, în situaţia cînd acesta nu a putut fi inminat din cauza ca persoana respectiva sau persoanele cu care locuieşte nu au fost gãsite la domiciliu;
f) sa urmãreascã, în baza mãsurilor ordonate de cãtre organele de urmãrire penalã, şi sa conducã la locul indicat de cãtre acestea pe ţinerii neprezentati la recrutare, precum şi pe recrutii şi rezervistii neprezentati la încorporare, respectiv la concentrare sau mobilizare.
ART. 92
Organizaţiile socialiste au urmãtoarele obligaţii în legatura cu evidenta militarã:
a) sa ţinã la zi evidenta nominalã a recrutilor şi rezervistilor şi sa comunice lunar centrelor militare angajarile şi plecarile din serviciu ale acestora. Evidenta se va tine de compartimentul ori persoana desemnatã de conducãtorul organizaţiei socialiste;
b) sa verifice înainte de angajarea în serviciu dacã recrutii şi rezervistii poseda adeverinta de recrutare sau, dupã caz, livret militar, cu menţiunea ca au fost luati în evidenta de centrul militar sau organul militiei din localitatea unde îşi au domiciliul sau resedinta şi sa le punã în vedere, dacã este cazul, sa-şi clarifice înainte de a fi angajaţi situaţia militarã;
c) sa întocmeascã anual tabele nominale cu ţinerii care urmeazã sa fie recrutati şi sa le predea centrului militar, la cererea acestuia;
d) sa inmineze tinerilor ordinele de chemare la recrutare, recrutilor ordinele de chemare la încorporare, cît şi ordinele de chemare în vederea clarificarii situaţiei militare a recrutilor şi rezervistilor, emise de centrul militar, pentru salariaţii care au domiciliul sau resedinta în localitatea unde funcţioneazã respectiva organizaţie socialistã;
e) sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare sau mobilizare;
f) sa verifice dacã recrutii şi rezervistii respecta regulile de evidenta militarã şi sa ia mãsuri ca aceştia sa se prezinte la organul de evidenta militarã, în termen de 10 zile, în cazul cînd nu poseda adeverinta de recrutare sau livret militar ori nu au în adeverinta de recrutare, respectiv în livretul militar, menţiunea de luare în evidenta de cãtre centrul militar sau organul militiei din localitatea unde îşi au domiciliul sau, dupã caz, resedinta;
g) se acorda un concediu fãrã plata de 5 zile, înainte de data prezentãrii la centrul militar, recrutilor chemaţi la încorporare pentru îndeplinirea serviciului militar, în scopul rezolvarii problemelor personale şi familiale;
h) sa comunice centrelor militare, nominal, absolvenţii liceelor de cultura generalã care s-au încadrat pentru a efectua stagiul în producţie precum şi cei care l-au întrerupt din diferite motive, pe parcurs.
Obligaţiile prevãzute în prezentul articol revin în mod corespunzãtor, atunci cînd este cazul, şi instituţiilor de învãţãmînt, pentru recrutii elevi şi studenţi de la cursurile de zi. De asemenea, instituţiile de învãţãmînt sînt obligate sa comunice centrului militar numele elevilor şi studenţilor care au întrerupt studiile fãrã o justificare legalã, au fost exmatriculati sau au rãmas a doua oara repetenti.
Instituţiile de învãţãmînt superior sînt obligate în plus sa comunice centrelor militare numele candidaţilor reusiti la examenul de admitere, în termen de 10 zile de la afişarea rezultatelor acestuia.
ART. 93
Comitetele executive ale consiliilor populare, organele militiei, instanţele judecãtoreşti şi celelalte organizaţii socialiste sînt obligate sa comunice centrelor militare schimbãrile survenite în datele de evidenta ale recrutilor şi rezervistilor.
ART. 94
Pentru asigurarea desfãşurãrii activitãţii centrelor militare, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, municipale şi de sector ale municipiului Bucureşti, în afarã obligaţiilor prevãzute în articolele precedente din prezenta lege, le revin şi urmãtoarele sarcini:
a) sa asigure centrelor militare localuri care sa permitã desfãşurarea activitãţii lor zilnice în condiţii corespunzãtoare şi sa suporte cheltuielile de reparaţii, întreţinere şi amenajare a acestora, precum şi plata iluminatului, incalzitului, canalizarii şi salubritatii. Pentru localurile aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii Naţionale, folosite de centrele militare, repartiţiile se suporta de acest minister, iar celelalte cheltuieli se suporta de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale sau de sector.
Comitetele executive ale consiliilor populare prevãzute la alin. 2 nu pot dispune mutarea centrelor militare din localurile ce le-au fost puse la dispoziţie decît cu acordul Ministerului Apãrãrii Naţionale ;
b) sa asigure, din bugetul local, inzestrarea centrelor militare care funcţioneazã pe raza lor teritorialã cu inventarul necesar ca: mobilier, cazarmament, maşini de scris, maşini de calculat, maşini de multiplicat, materiale de propaganda şi agitatie, rechizite, precum şi alte materiale, dupã normele stabilite de Ministerul Apãrãrii Naţionale, de acord cu Comitetul de stat pentru Economia şi Administraţia Localã;
c) sa asigure pentru autovehiculele din dotarea centrelor militare: carburanţii şi lubrefiantii necesari îndeplinirii sarcinilor de serviciu, întreţinerea, reparaţiile curente şi materialele necesare executãrii acestora, anvelopele precum şi garaje.
Reparaţiile capitale se vor executa prin grija Ministerului Apãrãrii Naţionale.
ART. 95
Absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior care nu au îndeplinit serviciul militar în una din formele prevãzute la art. 28 din prezenta lege sînt încorporaţi dupã terminarea studiilor şi îndeplinesc serviciul militar ca elevi în şcolile militare de ofiţeri de rezerva sau ca militari cu termen redus.
ART. 96
Durata serviciului militar pentru cei prevãzuţi la articolul precedent este de 6 luni, cu excepţia celor care sînt instruiti în specialitatile militare intendenta şi finanţe, carburanţi, lubrefianti, cai ferate şi serviciul medical, pentru care durata serviciului militar este de 4 luni.
Durata serviciului militar prevãzutã în prezentul art. poate fi prelungitã cu cel mult 3 luni şi anume: pentru prima luna prin ordinul ministrului apãrãrii naţionale, iar pentru urmãtoarele 2 luni prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 97
Absolvenţii institutelor de învãţãmînt superior prevãzuţi la art. 95 sînt chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar pînã la împlinirea virstei de 50 ani.
ART. 98
Elevii şcolilor militare de ofiţeri de rezerva care sînt eliminati pentru lipsa de interes la studii sau abateri disciplinare grave sînt trimişi sa îndeplineascã serviciul militar la unitãţi militare, ca militari cu termen redus cu durata prevãzutã la art. 96, fãrã a li se lua în considerare timpul petrecut în şcoala.
ART. 99
Absolvenţilor şcolilor militare de ofiţeri de rezerva li se acorda grade de ofiţeri de rezerva în condiţiile stabilite prin Statutul corpului ofiţerilor.
Absolvenţii instituţiilor de învãţãmînt superior, la terminarea serviciului militar în unitãţi militare ca militari cu termen redus, li se pot acorda grade de ofiţeri sau subofiteri în rezerva în condiţiile stabilite de Statutul corpului ofiţerilor şi Statutul corpului subofiţerilor, precum şi de gradati sau soldati în rezerva.
ART. 100
Cei care au calitatea de studenţi la cursurile de zi, serale sau fãrã frecventa ai instituţiilor de învãţãmînt superior, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, beneficiazã de amînare de la încorporare pînã la absolvirea acelor instituţii.
Dreptul la amînare de la încorporare se pierde în situaţiile prevãzute pentru elevi la art. 49 alineatul ultim din prezenta lege.
ART. 101
Prevederile prezentului capitol se aplica în mod corespunzãtor militarilor din Ministerului de Interne.
Expresiile ministrul apãrãrii naţionale şi Ministerul Apãrãrii Naţionale din cuprinsul art. 10 lit. c, art. 31, 38, 56, 57, 59, 62, 66, 68, 69, 70, 78, 79 şi 80 ale prezentei legi se referã, dupã caz, şi la ministrul de interne ori Ministerul de Interne.
ART. 102
Prin instrucţiuni ale ministrului apãrãrii naţionale se va stabili modul de executare a prevederilor prezentului capitol de cãtre organele subordonate, precum şi de ţinere a evidentei militare de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare şi celelalte organizaţii socialiste.
Modalitatea examinãrii medicale a recrutilor şi rezervistilor, a tratamentului medical al recrutilor, asigurarea cu instrumentar medical, medicamente şi personal sanitar, precum şi întocmirea fisei de sãnãtate pentru tineri, se stabilesc prin instrucţiuni comune ale ministrului apãrãrii naţionale şi ministrului sãnãtãţii. Modul de executare a dispoziţiilor prezentului capitol privind obligaţiile ce revin organelor de militie se stabileşte prin instrucţiuni comune ale ministrului apãrãrii naţionale şi ministrului de interne.
ART. 103
Obligaţiile prevãzute în prezentul capitol pentru organizaţiile socialiste revin în mod corespunzãtor şi oricãror alte persoane juridice sau fizice care au salariaţi.
Prevederile art. 76 şi 82 se aplica în mod corespunzãtor, potrivit reglementãrilor existente în sectoarele respective, şi membrilor cooperativelor meşteşugãreşti şi ai Cooperativelor Agricole de Producţie.
ART. 104
Garzile patriotice sînt unitãţi de lupta inarmate ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate, constituite în scopul intaririi capacitãţii de apãrare a patriei.
Ele au misiunea ca, împreunã cu forţele armate, sa participe activ la apãrarea cuceririlor revoluţionare ale poporului, a muncii sale paşnice, a suveranitãţii şi securitãţii patriei, la apãrarea oraşelor şi comunelor, a instituţiilor şi celorlalte organizaţii socialiste.
Garzile patriotice participa, prin subunitati destinate şi pregãtite special, la activitãţile de sprijinire a granicerilor în paza frontierei de stat, precum şi a militiei în menţinerea ordinii publice.
Garzile patriotice sprijinã pregãtirea tineretului pentru apãrarea patriei prin instructaje, cu baza materialã şi prin participarea la aplicaţii tactice.
ART. 105
Garzile patriotice îşi desfãşoarã activitatea sub conducerea nemijlocitã a CC al PCR, a comandantului suprem al forţelor armate şi a organelor locale ale partidului. Organizarea, pregãtirea garzilor patriotice şi folosirea lor în lupta se aproba de Consiliul Apãrãrii.
Intreaga activitate a garzilor patriotice este sprijinita de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne şi unitãţile din subordinea acestora.
ART. 106
Pe timp de rãzboi, în situaţia cînd pe teritoriul unde acţioneazã garzi patriotice desfãşoarã acţiuni de lupta mari unitãţi sau unitãţi ale forţelor armate, garzile patriotice se subordoneazã comandantului marii unitãţi sau unitãţii militare.
ART. 107
Garzile patriotice se organizeazã pe principiul teritorial şi al locului de munca, în raport cu importanta obiectivelor şi cu nevoile de apãrare a patriei.
ART. 108
Garzile patriotice sînt formate din cetãţeni ai RSR, muncitori, ţãrani şi intelectuali, bãrbaţi pînã la virsta de 60 ani şi femei pînã la 55 ani, fãrã deosebire de naţionalitate. Cei care doresc pot activa în garzile patriotice şi peste aceste limite de virsta.
ART. 109
La CC al PCR, la comitetele judeţene, municipale, de sector ale municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale de partid, precum şi la unele organizaţii economice, întreprinderi şi instituţii funcţioneazã state majore ale garzilor patriotice, constituite din cadre militare active şi de rezerva, prin care organele de partid indruma şi conduc instruirea şi acţiunile garzilor patriotice.
ART. 110
Dotarea garzilor patriotice cu armament şi munitia necesarã, cu tehnica şi aparatura de specialitate, inzestrarea cu harti, regulamente, literatura militarã de specialitate, se asigura de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale. Verificarea tehnica şi repararea armamentului, în mãsura în care nu pot fi fãcute de cãtre organizaţiile socialiste, se asigura de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale sau Ministerul de Interne.
Echipamentul necesar luptãtorilor se asigura de cãtre întreprinderi, instituţii, organizaţii economice, organizaţii cooperatiste sau consilii populare, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Echipamentul intra în patrimoniul acestora şi se da spre folosinta luptãtorilor garzilor patriotice pentru instruire şi acţiuni.
ART. 111
Conducãtorii întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor economice şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare sînt obligaţi sa punã la dispoziţie încãperi amenajate conform instrucţiunilor Ministerului Apãrãrii Naţionale, pentru pãstrarea armamentului, muniţiei, tehnicii şi a altor materiale din inzestrarea garzilor patriotice şi sa asigure mijloacele necesare pentru transportul luptãtorilor şi pentru desfãşurarea şedinţelor de pregãtire, suportînd cheltuielile aferente.
În comune, armamentul şi munitia se pãstreazã la posturile de militie, iar tehnica şi alte materiale care nu pot fi depozitate la un loc cu armamentul, în încãperi asigurate de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare.
ART. 112
Conducãtorii organizaţiilor socialiste, împreunã cu comandantii garzilor patriotice, iar la comune preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, cu şefii posturilor de militie şi comandantii garzilor patriotice, rãspund de securitatea şi paza armamentului, muniţiei, tehnicii de lupta şi a altor materiale din inzestrarea garzilor patriotice.
ART. 113
Statul major al garzilor patriotice de la CC al PCR va elabora în baza dispoziţiilor prezentei legi, regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, care se va supune aprobãrii Consiliului Apãrãrii.
ART. 114
Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale, preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare, conducãtorii organizaţiilor economice, întreprinderilor, instituţiilor şi ai altor organizaţii socialiste, sînt obligaţi sa acorde tot sprijinul necesar bunei desfasurari a activitãţii garzilor patriotice.
ART. 115
Apãrarea localã antiaeriana se organizeazã în scopul desfãşurãrii normale a activitãţilor economice, politice, sociale şi de ducere a acţiunilor de lupta pe timp de rãzboi şi pentru protecţia cetãţenilor şi a bunurilor materiale de orice natura impotriva efectelor armelor de nimicire în masa şi ale armelor obişnuite, în condiţiile stabilite de legea specialã.
ART. 116
Apãrarea localã antiaeriana se realizeazã în concordanta cu celelalte mãsuri de pregãtire pentru apãrarea teritoriului tarii şi cu cerinţele activitãţilor productive şi sociale care se desfãşoarã în timp de rãzboi şi se aplica în rapot cu importanta localitãţilor şi organizaţiilor socialiste.
ART. 117
Cetãţenii romani au obligaţia de a se pregati pentru cunoaşterea şi aplicarea regulilor şi mãsurilor de apãrare localã antiaeriana.
ART. 118
Activitatea de pregãtire a tineretului pentru apãrarea patriei se organizeazã potrivit legii, cu cetãţeni ai RSR -bãieţi şi fete şi anume: cu tineretul şcolar începînd cu cl. IX-a (anul I), pe toatã durata şcolarizãrii, cu elevii şcolilor de specializare postliceala din anul I şi II, precum şi cu tinerîi din unitãţile economice, instituţii şi comune, în virsta de la 16 la 20 ani, şi are ca scop educaţia patriotica, instruirea militarã generalã şi de apãrare localã antiaeriana, precum şi pregãtirea de specialitate în cadrul unor cercuri tehnico-aplicative.
Instruirea tinerilor se realizeazã în centre de pregãtire organizate pe lîngã întreprinderi, instituţii, organizaţii economice, unitãţi de învãţãmînt, comune sau pe grupe de întreprinderi, instituţii sau organizaţii economice şi este condusã de cãtre ofiţeri, subofiteri şi gradati din rezerva, selecţionaţi din rindul salariaţilor organizaţiilor socialiste pe lîngã care funcţioneazã centrul de pregãtire.
ART. 119
Activitatea de pregãtire a tineretului pentru apãrarea patriei se desfãşoarã sub conducerea UTC, cu sprijinul organelor de stat, în condiţiile stabilite de lege.
Ministerul Apãrãrii Naţionale asigura armamentul, munitia şi alte materiale de instruire necesare activitãţii de pregãtire a tineretului pentru apãrarea patriei, precum şi instruirea metodica a comandantilor centrelor de pregãtire.
ART. 120
Membrii garzilor patriotice ai formatiilor de ALA, comandantii formatiilor de PTAP, precum şi membrii altor formaţiuni de pregãtire militarã au urmãtoarele drepturi:
a) primesc asistenta medicalã, medicamente, spitalizare şi pensie, în aceleaşi condiţii ca şi salariaţii, pentru accidente sau bolile ce au provocat invaliditate survenite pe timpul participãrii acestora la şedinţele de pregãtire militarã. În condiţiile similare, beneficiazã de aceste drepturi şi ţinerii care participa la PTAP;
b) li se considera ca activitate în îndeplinirea serviciului militar perioada cît aceştia se afla în executarea misiunilor de lupta ordonate, în timp de rãzboi, mobilizare sau stare de necesitate, în aceste situaţii fiind supuşi legislaţiei şi jurisdicţiei militare;
c) ofiţerii, maistrii militari, subofiterii, gradatii şi soldatii în rezerva care activeazã în garzile patriotice sau îndeplinesc funcţia de comandanti ai formatiunilor de PTAP au prioritate la înaintarea în gradul urmãtor, iar cei cu merite deosebite pot fi inaintati la gradul urmãtor fãrã executarea concentrarilor prevãzute în statutele corpului ofiţerilor, corpului maiştrilor militari şi corpului subofiţerilor sau în instrucţiunile Ministerului Apãrãrii Naţionale.
ART. 121
Membrii garzilor patriotice şi ai formatiunilor de ALA, comandantii şi ţinerii - bãieţi şi fete - din formaţiunile de PTAP, membrii ai altor formaţiuni de pregãtire militarã precum şi ceilalţi cetãţeni, sînt obligaţi:
a) sa participe cu regularitate la convocãrile, şedinţele şi chemãrile în scopul pregãtirii militare sau îndeplinirii misiunilor ordonate;
b) sa-şi însuşeascã cunoştinţele şi deprinderile necesare minuirii armamentului şi tehnicii de lupta şi sa-şi perfecţioneze continuu pregãtirea militarã;
c) sa îndeplineascã întocmai ordinele primite şi sa pãstreze secretul de stat;
d) sa pãstreze şi sa întreţinã în perfecta stare bunurile primite în scopul pregãtirii;
e) sa-şi însuşeascã cunoştinţele de ALA şi sa aducã la îndeplinire orice alte mãsuri pe aceasta linie;
f) sa-şi procure contra cost masca contra gazelor şi trusa sanitarã antichimica;
g) sa participe la amenajãri de adaposturi pentru ALA;
h) sa participe la acţiuni de limitare şi lichidare a urmãrilor atacurilor din aer, la localizarea şi înlãturarea urmãrilor provocate de calamitati naturale şi catastrofe.
CAP. 4
ART. 122
Pregãtirea teritoriului pentru apãrare are la baza conceptia fundamentalã a sistemului de apãrarea RSR elaborata de Consiliul Apãrãrii şi conţine ansamblul de mãsuri necesare a se lua în timp de pace, pe linia pregãtirii de mobilizare, în scopul satisfacerii nevoilor operative ale forţelor armate şi asigurãrii protejãrii pe timp de rãzboi a populaţiei, a bunurilor materiale şi a bunurilor culturale, impotriva armelor de nimicire în masa şi a armelor obişnuite.
ART. 123
Mãsurile pentru pregãtirea teritoriului în scopul satisfacerii nevoilor operative ale forţelor armate se stabilesc de Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne, fiecare în domeniul sau de activitate, de regula odatã cu elaborarea planurilor de perspectiva de dezvoltare a economiei naţionale şi se supun centralizat, de Ministerul Apãrãrii Naţionale, aprobãrii Consiliului Apãrãrii.
Aceste mãsuri se realizeazã de ministere şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat prin planurile de stat curente şi de perspectiva, precum şi prin planurile de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de rãzboi.
ART. 124
Mãsurile pentru pregãtirea teritoriului în scopul protecţiei cetãţenilor şi a bunurilor materiale de orice natura impotriva efectelor armelor de nimicire în masa şi ale armelor obişnuite se stabilesc şi se realizeazã potrivit prevederilor cu privire la apãrarea localã antiaeriana.
ART. 125
În scopul îndeplinirii mãsurilor ce le revin privind pregãtirea teritoriului pentru apãrare, ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, organele centrale cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti au urmãtoarele obligaţii:
a) sa solicite avizul Ministerului Apãrãrii Naţionale privind amplasamentele noi ale obiectivelor economice ce urmeazã a fi incluse în planurile de stat curente şi de perspectiva;
b) sa propunã includerea în planurile de stat curente şi de perspectiva, construirea în timp de pace a spaţiilor de adãpostire pentru ALA şi de depozitare pentru bunurile materiale necesare asigurãrii nevoilor forţelor armate şi populaţiei pe timp de rãzboi; locul de amplasare a acestora se va stabili cu acordul Ministerului Apãrãrii Naţionale;
c) sa studieze şi sa realizeze mãsurile de apãrare localã antiaeriana privind: amenajarea de spaţii de adãpostire în mine, canale, tunele şi folosirea judicioasã a reliefului terenului pentru protecţia cetãţenilor; executarea de mijloace individuale de protecţie şi a mijloacelor şi dispozitivelor pentru camuflarea luminilor; executarea degazarii, dezactivarii şi dezinfectarii mijloacelor de transport şi tehnicii; tratarea sanitarã a personalului;
d) sa ţinã seama, în activitatea de dezvoltare şi modernizare a cãilor de comunicaţii, a mijloacelor de transport şi telecomunicaţii civile, ca acestea sa poatã fi folosite şi pentru satisfacerea nevoilor de apãrare, în care scop, lucrãrile respective vor fi avizate în prealabil de Ministerul Apãrãrii Naţionale.
ART. 126
Pe timp de rãzboi, ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, organele centrale cooperatiste şi ale celorlalte organizaţii obşteşti, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti iau mãsuri pentru refacerea operativã parţialã sau totalã a obiectivelor care au suferit distrugeri, în scopul asigurãrii functionarii lor continue.
CAP. 5
ART. 127
Pregãtirea economiei naţionale pentru apãrare cuprinde ansamblul de mãsuri necesare a se lua în timp de pace, în cadrul pregãtirii de mobilizare, în vederea valorificãrii întregului potenţial economic al tarii şi subordonarii acestuia, în caz de nevoie, efortului de apãrare.
ART. 128
CSP, în condiţiile prevãzute la art. 11 alin. 1 din prezenta lege, elaboreazã propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de rãzboi.
ART. 129
Proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale cuprinde, pe ministere, celelalte organe ale administraţiei de stat, comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, sarcinile ce le revin pentru asigurarea necesitãţilor forţelor armate, economiei naţionale şi populaţiei pentru un an de rãzboi, precum şi resursele ce se au în vedere pentru realizarea acestor sarcini.
ART. 130
Proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi a bugetului de stat se întocmeşte pentru primul an al planului de perspectiva de dezvoltare a economiei naţionale ca an de baza, iar anual se actualizeazã în mãsura în care survin modificãri în necesitãţile forţelor armate sau în resursele şi nevoile economiei naţionale, care influienteaza gradul de asigurare a cererilor.
ART. 131
Proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi al bugetului de stat elaborat de Consiliul de Miniştri se supune aprobãrii Consiliului Apãrãrii.
Dupã aprobare, planul de mobilizare a economiei naţionale va fi difuzat de cãtre CSP titularilor de plan în pãrţile ce îi privesc, pentru a fi desfãşurat pe unitãţi, în vederea luãrii mãsurilor corespunzãtoare.
ART. 132
Punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naţionale se aproba de Marea Adunare Nationala sau, dupã caz, de Consiliul de Stat, la propunerea Consiliului Apãrãrii.
ART. 133
Ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat şi cooperatiste, CPJ-urile şi al municipiului Bucureşti, care potrivit planului de mobilizare a economiei naţionale, au sarcini pentru forţele armate în legatura cu producţia şi reparaţiile de armament, muniţii, tehnica de lupta şi alte produse militare, asigurarea transporturilor militare, a legãturilor de telecomunicaţii, spitalizarea şi tratamentul militarilor în spitale de zona interioarã, vor stabili capacitatile de mobilizare necesare pentru realizarea nevoilor şi vor lua mãsuri din timp de pace, prin planurile de stat curente şi de perspectiva, pentru asigurarea şi menţinerea acestora în stare de funcţionare.
Constituie capacitãţi de mobilizare:
a) În industrie:
- documentaţia, utilajele, instalaţiile şi suprafeţele de producţie, pregãtite pentru a realiza fabricatia şi reparaţia de armament, muniţii, tehnica de lupta şi alte produse militare.
b) În transporturi şi telecomunicaţii:
- documentaţia, utilajele şi instalaţiile destinate a satisface în exclusivitate nevoile de transporturi şi telecomunicaţii solicitate de forţele armate.
c) Pentru ocrotirea sãnãtãţii:
- documentaţia, utilajele, instalaţiile, aparatura şi instrumentarul, mijloacele sanitare şi suprafeţele din unitãţile medico-sanitare, cercetare şi producţie, care participa la asigurarea asistenţei medico-sanitare a rãniţilor şi bolnavilor proveniţi din rindul forţelor armate şi a victimelor din rindul populaţiei.
ART. 134
Ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, CPJ-urile şi al municipiului Bucureşti care, potrivit planului de mobilizare a economiei naţionale, au sarcini pentru forţele armate şi de asigurare medicalã a victimelor din rindul populaţiei, vor lua mãsuri de creare şi pãstrare a rezervelor de mobilizare prin prevederi în planurile de stat curente şi de perspectiva, astfel:
a) În industrie:
- acumularea principalelor sortimente de materii prime, materiale, semifabricate şi subansamble, echipament tehnologic complet, unele maşini şi utilaje specializate, instalaţii complexe, aparatura de mãsura şi control şi alte produse, care sa asigure desfãşurarea procesului de fabricaţie în timp de rãzboi la produsele militare.
b) În transporturi şi telecomunicaţii:
- acumularea de materiale, aparatura subansamble, piese de schimb şi utilaje specifice ramurii, care sa asigure realizarea sarcinilor ce le revin prin planul de mobilizare a economiei naţionale.
c) Pentru ocrotirea sãnãtãţii:
- acumularea de aparatura, instrumentar medical, materiale medicale consumabile, materii prime pentru medicamente şi alte produse pentru completarea dotãrii unitãţilor medico-sanitare care au sarcini de mobilizare şi dotare a formatiilor spitaliceşti care se pun în funcţie, la mobilizare, ca spitale de zona interioarã, cum şi pentru producerea de medicamente şi materiale sanitare necesare la rãzboi.
ART. 135
Nomenclatorul materialelor, grupelor de materiale şi produse, Nomenclatorul grupelor de medicamente şi produse tehnico-medicale, precum şi nivelurile rezervelor de mobilizare, se aproba odatã cu planurile de stat curente şi de perspectiva, la propunerea ministerelor, cu avizul CSP.
ART. 136
Condiţiile referitoare la crearea şi pãstrarea capacitãţilor şi rezervelor de mobilizare se vor reglementa prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri.
ART. 137
În timp de rãzboi, materiile prime, materialele şi produsele industriale constituite, potrivit legii, în rezerve de stat pot fi folosite pentru satisfacerea nevoilor de apãrare, cu aprobarea Consiliului Apãrãrii, la propunerea Consiliului de Miniştri.
ART. 138
În vederea asigurãrii capacitãţii de lupta a trupelor, tinindu-se seama de necesitãţile completãrii pierderilor şi a consumurilor pe timp de rãzboi, Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne vor acumula din timp de pace, în cadrul rezervelor proprii, armament, muniţii, tehnica de lupta şi materiale.
Nomenclatorul şi nivelurile acestor rezerve se vor propune de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale şi Ministerul de Interne, fiecare în pãrţile ce le privesc, şi se vor aproba de Consiliul Apãrãrii, iar acumularile respective se vor realiza prin planurile de stat curente şi de perspectiva.
ART. 139
Materialele perisabile ce se vor acumula în condiţiile art. 138 şi care depãşesc posibilitãţile de improspatare în cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne se vor constitui ca rezerva, în custodie, la unitãţile economice, în vederea improspatarii lor din producţia curenta. Cantitãţile de produse din aceasta categorie vor fi stabilite de beneficiari împreunã cu CSP şi ministerele interesate, în funcţie de posibilitãţile de improspatare.
ART. 140
În interesul apãrãrii RSR, a ordinii publice şi a securitãţii statului pot fi rechiziţionate bunuri aparţinînd organizaţiilor socialiste de stat, organizaţiilor cooperatiste ori altor organizaţii obşteşti, celorlalte persoane juridice, precum şi persoanelor fizice, în conformitate cu dispoziţiile legale privind rechizitiile.
ART. 141
Pentru asigurarea continuitãţii activitãţilor pe timp de rãzboi sau în alte situaţii excepţionale, ministerele şi celelalte organe centrale, toate organizaţiile socialiste sînt obligate sa stabileascã din timp mãsuri pentru pregãtirea personalului care sa înlocuiascã pe cei chemaţi în forţele armate. Pe timp de rãzboi, contractul de munca se poate desface la cererea salariaţilor organizaţiilor socialiste ,numai cu aprobarea celui ce angajeazã.
ART. 142
Ministerele, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, organizaţiilor centrale cooperatiste şi ale organizaţiilor obşteşti, precum şi CPJ-urile şi al municipiului Bucureşti, vor satisface cu prioritate, potrivit planului de stat, atît nevoile forţelor armate, cît şi cererile furnizorilor de produse destinate sectorului de apãrare.
ART. 143
Îndrumarea şi controlul privind pregãtirea economiei naţionale pentru apãrare se exercita de cãtre:
a) Ministerul Apãrãrii Naţionale, cu privire la mãsurile de pregãtire de mobilizare luate de cãtre ministere, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, CPJ-urile şi al municipiului Bucureşti, precum şi de unitãţile subordonate acestora, pentru realizarea sarcinilor de plan privind asigurarea cererilor forţelor armate, întocmirea lucrãrilor de mobilizare la locul de munca, pregãtirea teritoriului pentru nevoile operative ale forţelor armate şi ALA;
b) CSP, cu privire la îndeplinirea de cãtre ministere, celelalte organe centrale ale administraţiei de stat, CPJ-urile şi al municipiului Bucureşti, precum şi de unitãţile subordonate acestora, a sarcinilor ce le revin pe linia pregãtirii economiei naţionale pentru mobilizare;
c) Ministerul Finanţelor, pentru activitatea economico-financiarã a ministerelor, celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, CPJ-urilor şi al municipiului Bucureşti, precum şi a unitãţilor subordonate acestora, pe linia pregãtirii de mobilizare;
d) Ministerul Sãnãtãţii, cu privire la îndeplinirea în domeniul sau de activitate a acţiunilor şi mãsurilor privind pregãtirea de mobilizare medico-sanitarã;
e) celelalte ministere şi organe centrale ale administraţiei de stat sau cooperatiste, CPJ-urile şi al municipiului Bucureşti, cu privire la îndeplinirea de cãtre unitãţile subordonate a sarcinilor pe linia pregãtirii de mobilizare.
ART. 144
Ministerul Apãrãrii Naţionale şi CSP prezintã Consiliului Apãrãrii rapoarte privind stadiul pregãtirii economiei naţionale pentru apãrare.
CAP. 6
ART. 145
Cheltuielile necesare organizãrii, inzestrarii, întreţinerii efectivelor, precum şi finanţãrii investiţiilor forţelor armate, se suporta din bugetul de stat, dacã prin lege nu se dispune altfel.
ART. 146
Mijloacele materiale şi financiare necesare garzilor patriotice, activitãţii de PTAP şi realizare a mãsurilor ALA se asigura în condiţiile prevãzute de reglementãrile în vigoare.
ART. 147
Fondurile necesare realizãrii mãsurilor pentru pregãtirea operativã a teritoriului, creãrii capacitãţilor şi rezervelor de mobilizare ce urmeazã a se folosi în timp de rãzboi se suporta de la bugetul de stat.
ART. 148
Fondurile necesare asigurãrii transportului, depozitarii, conservãrii, efectuãrii probelor de calitate şi manipulãrii rezervelor de mobilizare, precum şi cele legate de administrarea şi paza depozitelor în care acestea sînt constituite, se suporta din bugetul de stat.
În cazul în care materialele constituite în rezervele de mobilizare sînt pãstrate în depozite comune cu cele destinate producţiei curente a organizaţiilor economice şi întreprinderilor, cheltuielile necesare depozitarii, conservãrii, administrãrii şi pazei spaţiilor de depozitare se suporta din cheltuielile de producţie sau circulaţie ale organizaţiilor economice şi întreprinderilor.
ART. 149
Normele metodologice privind finanţarea constituirilor şi improspatarilor a cheltuielilor legate de depozitarea, administrarea şi conservarea materialelor rezerva de mobilizare, precum şi evidenta contabila şi de gestiune, se vor stabili de cãtre Ministerul Finanţelor cu avizul CSP.
CAP. 7
ART. 150
Unitãţile socialiste de orice fel pot fi militarizate în timp de rãzboi oricind interesele apãrãrii naţionale a RSR impun aceasta, în scopul desfãşurãrii în bune condiţii a întregii lor activitãţi pentru realizarea tuturor sarcinilor de plan.
ART. 151
Prin militarizarea unitãţilor socialiste se înţelege punerea sub control, disciplina şi jurisdicţie militarã a întregului personal al acestora, care va fi socotit mobilizat sau chemat pentru prestãri de servicii, corespunzãtor situaţiei militare ce o are, astfel:
a) cei care sînt supuşi obligaţiilor militare sînt consideraţi mobilizati;
b) cei care nu sînt supuşi obligaţiilor militare sînt consideraţi pentru prestãri servicii, potrivit legii speciale.
Cei prevãzuţi la lit. a şi b de mai sus sînt consideraţi militari mobilizati în timp de rãzboi, cu gradele din evidenta militarã, numai în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor de la începutul capitolului.
În aceleaşi categorii intra şi personalul mobilizat pentru lucru sau cel chemat pentru prestãri de servicii conform legii rechizitiilor, în unitãţile socialiste nemilitarizate.
ART. 152
Militarizarea unitãţilor socialiste se va face prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Apãrãrii Naţionale, aprobatã de Consiliul Apãrãrii.
Mãsura aprobatã în alineatul precedent poate fi propusã de Ministerul Apãrãrii Naţionale, din initiativa proprie, sau la propunerea ministerelor ori a altor organe centrale interesate.
ART. 153
Pe timpul militarizarii lor, unitãţile socialiste se afla sub controlul Ministerului Apãrãrii Naţionale, exercitat direct sau prin unitãţile militare anume destinate.
ART. 154
Prin control se înţelege supravegherea întregii activitãţi a unitãţilor socialiste militarizate, precum şi a modului de asigurare a ordinii şi disciplinei, în scopul de a se crea toate condiţiile necesare pentru realizarea întocmai şi la timp a sarcinilor de plan ce le revin.
ART. 155
La unitãţile socialiste militarizate se pot numi, la nevoie, comandanti militari de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale, cu aprobarea Consiliului Apãrãrii.
ART. 156
Personalul unitãţilor socialiste militarizate nu poate pãrãsi serviciul şi nici nu i se poate desface contractul de munca din initiativa celui ce angajeazã, decît cu aprobarea organului militar care exercita controlul asupra activitãţii unitãţilor respective, pe baza propunerilor comandantului militar acolo unde exista, cu acordul organului militar de control.
În cazuri bine motivate, comandantul militar sau organul militar de control poate cere pe cale ierarhica, Ministerului Apãrãrii Naţionale, în interesul bunului mers al unitãţii socialiste militarizate, schimbãri de personal. Hotãrîrea se va lua cu avizul prealabil al organului de conducere colectivã din unitatea respectiva şi al ministerului sau organului central de resort.
ART. 157
Pentru infracţiunile sãvîrşite de personalul unitãţilor socialiste militarizate în exerciţiul atribuţiilor de serviciu sau în legatura cu serviciul, competenta de judecata revine tribunalelor militare, cu respectarea dispoziţiilor din codul de procedura penalã privitoare la competenta dupã materie şi dupã calitatea persoanei.
Urmãrirea penalã poate începe numai la sesizarea comandantului militar, acolo unde exista, sau a comandantului organului militar care exercita controlul şi se efectueazã de aceştia sau de cãtre ofiţerii cu cercetarea penalã anume desemnaţi în acest scop.
Supravegherea activitãţii de cercetare penalã, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecata se efectueazã de procuratura militarã, conform prevederilor Codului de procedura penalã.
ART. 158
Organizarea şi funcţionarea unitãţilor socialiste militarizate, mãsurile privind asigurarea securitãţii, ordinii şi disciplinei, sancţiunile şi modul lor de aplicare pentru personalul din unitãţile militarizate, precum şi alte aspecte specifice, se stabilesc prin lege specialã.
CAP. 8
ART. 159
Încãlcarea prevederilor prezentei legi, în mãsura în care constituie infracţiune, se pedepseşte potrivit legii penale.
ART. 160
Constituie contravenţie urmãtoarele fapte sãvîrşite de ţinerii chemaţi la recrutare, recruti sau rezervişti:
a) neprezentarea în mod nejustificat a recrutului sau rezervistului la organul de evidenta militarã, pentru scoaterea din evidenta;
b) neprezentarea în mod nejustificat a recrutului sau rezervistului la organul de evidenta militarã în termenul de 5 zile de la data sosirii la noul domiciliu, pentru a fi luat în evidenta, dar nu mai tirziu de 10 zile de la data scoaterii din evidenta;
c) neprezentarea în mod nejustificat a recrutului sau rezervistului la data, ora şi locul prevãzute în ordinul de chemare emis de centrul militar, pentru clarificarea situaţiei militare;
d) neanuntarea la organul de evidenta militarã, de cãtre rezervişti, cu 10 zile înaintea plecãrii, a absentarii de la domiciliu pe o durata mai mare de 45 zile sau de cãtre recrut a absentarii de la domiciliu ori a schimbãrii reşedinţei pe o durata mai mare de 45 zile;
e) pierderea adeverintei de recrutare din vina recrutului;
f) pierderea livretului militar din vina rezervistului;
g) neprezentarea în mod nejustificat a tinarului la recrutare la data, ora şi locul stabilite în ordinul de chemare, dacã fapta nu constituie infracţiune de sustragere de la recrutare;
h) neprezentarea în termen legal a rezervistului pentru primirea sau viza livretului militar;
j) încredinţarea unei alte persoane a livretului militar, dacã aceasta nu s-a fãcut cu scopul ca livretul militar sa fie folosit fãrã drept.
Contravenţiile prevãzute la lit. d, e şi h se sancţioneazã cu amenda de la 50 la 100 lei.
Contravenţiile prevãzute la lit. a, b, c şi f se sancţioneazã cu amenda de la 50 la 200 lei.
Contravenţiile prevãzute la lit. g şi i se sancţioneazã cu amenda de la 100 la 300 lei.
ART. 161
Constituie contravenţii urmãtoarele fapte sãvîrşite de salariaţii unitãţilor socialiste:
a) netinerea evidentei militare a recrutilor şi rezervistilor conform dispoziţiilor legale;
b) neintocmirea şi netrimiterea în timpul cerut a tabelelor nominale cu ţinerii care urmeazã a fi recrutati sau omiterea unor tineri de pe aceste tabele;
c) neinminarea în termen a ordinelor de chemare a tinerilor, recrutilor şi rezervistilor;
d) netrimiterea în termenul stabilit a dovezilor de primire a ordinelor de chemare;
e) necomunicarea în termenul stabilit a schimbãrilor survenite în datele de evidenta ale recrutilor şi rezervistilor;
f) angajarea în serviciu a recrutilor fãrã a fi luati în evidenta militarã în raza cãrora domiciliazã sau îşi au resedinta ori a rezervistilor fãrã a fi luat în evidenta de cãtre organul de evidenta militarã în raza cãrora domiciliazã;
g) necomunicarea în termen la centrele militare a numelui şi celorlalte date personale ale elevilor şi studenţilor exmatriculati care au întrerupt studiile fãrã o justificare legalã sau care au rãmas a doua oara repetenti.
Contravenţiile prevãzute la lit. b, d şi e se sancţioneazã cu amenda de la 50 la 150 lei.
Contravenţiile prevãzute la lit. a, c, f şi g se sancţioneazã cu amenda de la 100 la 300 lei.
Sancţiunile prevãzute în prezentul articol, se aplica salariaţilor desemnaţi de conducerea organizaţiilor socialiste cu ţinerea evidentei militare, cu inminarea ordinelor de chemare, celor care rãspund de angajarea personalului, precum şi celor însãrcinaţi, potrivit legii, sa facã diferite comunicãri privind evidenta militarã, care au savirsit contravenţia.
Pentru sãvîrşirea aceloraşi fapte, personalul organelor militiei se pedepseşte disciplinar de cãtre şefii ierarhici.
ART. 162
Contravenţiile se constata de ofiţeri, subofiteri şi salariaţii centrelor militare anume împuternicite de comandantul centrului militar, precum şi de şefii posturilor, birourilor, secţiilor sau serviciilor de militie cu sarcini de evidenta militarã. Agentul constatator aplica şi sancţiunea.
Plîngerea impotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei se rezolva de cãtre comandantul centrului militar.
Dispoziţiile prezentului articol se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, care se aplica în mod corespunzãtor.
CAP. 9
ART. 163
<>Decretul nr. 468/1957 pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar, modificat prin decretele nr. 80/1960 şi nr. 693/1963, republicat în Buletinul Oficial nr. 17 din 24 noiembrie 1964, modificat prin decretele nr. 726/1965 şi nr. 711/1966; <>Decretul nr. 765/1968 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea garzilor patriotice; HCM nr. 361/1954 pentru reglementarea operaţiunilor de recrutare, pregãtirea recrutilor pentru încorporare şi a incorporarii acestora; HCM nr. 535/1957 pentru stabilirea atribuţiilor şi normelor generale de organizare şi funcţionare a comisariatelor militare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abroga.
ART. 164
Prezenta lege intra în vigoare la data de 31 martie 1973.
-----------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Lege, Marea Adunare Nationala, LEGE nr. 14 din 28 decembrie 1972

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016